Basarabia in perioada interbelica Pentru prima data in istoria acestui tinut, fortele spiritualitatii romanesti, vastele acumulari culturale,

nationale, umane si sociale s-au materializat intr-un salt calitativ care s-a produs in perioada interbelica.Dupa 1918 s-au produs schimbari colosale in sistemul invatamintului public din Basarabia, a fost lichidat caracterul lui colonial rusesc. In afara de scolile rusesti, evreiesti, nemtesti, au fost deschise scoli nationale romanesti. Fiecarui elev i s-a oferit posibilitatea de a studia in limba sa materna. Guvernul Romaniei a inteles de la bun inceput necesitatea raspindirii stiintei de carte in mediul basarabenilor drept conditie indiscutabila a progresului general al statului romanesc. Nu intimplator deja in Constitutia Romaniei din 1923 a fost introdus dreptul la invatatura. Partidul National Moldovenesc inca din martie 1917 a inaintat cerinta cu privire la nationalizarea scolilor, precum si la crearea scolilor primare si medii romanesti, introducerea limbii romane ca limba oficiala in administratia Basarabiei. In iunie - iulie 1917 au fost organizate de catre P. Gore, V. Stroescu primele cursuri pentru invatatorii de limba romana din Basarabia. Programul Partidului National-Liberal, adoptat la 27 noiembrie 1921, prevedea urmatoarele sarcini: 1) imbunatatirea invatamintului rural pentru majoritatea populatiei Basarabiei, 2) lichidarea analfabetismului, 3) construirea in fiecare localitate rurala a unei scoli satesti, 4) asigurarea fiecarei scoli cu cadre didactice (un invatator la 50 de copii). Dupa Unirea din 1918, ideea scolii nationale a fost realizata fara nici un obstacol din partea autoritatilor statului. Deja catre anul 1920 in Basarabia incepe un mare proces de constructie a localurilor pentru scolile satesti. Aproape in fiecare sat s-a ridicat cite o cladire pentru scoala primara, care la inceput avea trei-patru sali de clasa, o cancelarie pentru profesori, un cabinet pentru directorul scolii, mai apoi ridicindu-se si pentru scolile secundare, licee, gimnazii, scolile normale cladiri mari, frumoase, luminoase. Basarabia n perioada interbelic: progrese i limite. Soarta Basarabiei mereu a fost predestinat la greuti, mai ales spre sfrirea epocii moderne cnd a fost sub dominaia Imperiului Rus. Iar dup primul rzboi mondial, se unific cu Romnia. Susinrea unificrii de ctre puterile centrale din Europa, a pus piedici Imperiului spre extindere n Europa, astfel formarea unui stat mai puternic la sud a fost o barier n tendinele expansioniste a URSS. Scopurile unificrii de ctre romni, au coincisi cu interesele puterilor centrale, astfel se formeaz Romnia Mare, care dezvolt un spirit naionalist, patriotic, n spiritele cetenilor, atnt acelor din Muntenia, ct i acelor noi venii acas, Transilvania, Bucovina,

Basarabia.n urma revoluiei din 1917, n 24 ianuarie 1918 Republica Democratic Moldoveneasc i proclam independena, iar la 27 martie 1918 prin decizia majoritar a Sfatului rii, Basarabia se unete cu Romnia. Toat perioada interbelic s-a putea echivalat cu perioada n care Basarabia a fost partecomponent a Romniei Mari.Basarabia a avut de ctigat n perioada interbelic, fiindc ea a avut posibilitatea de a se dezvolta ntr-un stat democratic, dei democraia era mimat. Romnia n perioada interbelic a dezvoltat activ industria petriolier, agricol, din aceasta a profitat i Basarabia. S-au construit coli cu predare n limba romn, n biserici la slujb era folosit limba romn. Deci, s-a dezvoltat ct de puin, nu doar situaia economic a populaiei, dar i s-a revenit la specificul nostru ca popor.Aspectele negative sunt c Romnia nelegind faptul, c este inconjurat de state, care au o politic extern revizionist, deoarece Ungaria pretindea la Transilvania, Bulgaria la Cadrilater, URSS la Basarabia, ea n-a investit att de mult in infrastrucutra acestor regiuni, ci mai mult ncultur, educaie, pentru a reveni la specificul naional, de care au fost lipsite aceste regiuni n perioada dominaiilor strine. Alt punct de vedere, este c la 28 iunie 1940, prin nota ultimativ a URSS, Romnia cedeaz Basarabia fr rzboi, aceasta fiind calificat, din punct de vedere personal, dar i moral i juridic, ca o trdare i nclcare de lege, n moment, ce am fost impreun, eram un stat, trebuia s fim protejai, dar aceasta era greeala guvernului, ci nu intregului popor. Deci, soarta Basarabiei n perioada interbelic, a fost grea, din cauza condiiilor relaiilor internaionale, aceasta afectnd direct situaia social din Basarabia. Eu consider, c aceti 22 de ani, ct a durat perioada interbelic, care coincide i cu perioada n care Basarabia a fost parte component a Romniei Mari, este una dintre cele mai frumoase dintoat istoria Moldovei, noi am cptat un specific naional mai pronunat, noi am fost acas, noi am fost aceea cine suntem.