1.

INTRODUCERE In vederea executarii unor operatii de prelucrare prin gaurire, largire sau alezare, sunt utilizate dispozitive de asezare pentru piesele ce urmeaza a fi prelucrate. Acestea au rolul de fixare dar si de centrare pentru scula cu care se executa operatia respectiva. La aceste operatii piesa este fixa iar miscarile de avans si rotatie sunt executate de sculele folosite - burghie, alezoare. Pentru a se obtine precizia dorita in urma acestor operatii, dispozitivele de gaurit, largit sau alezat sunt prevazute cu bucse de ghidare. In functie de diametrele de prelucrare sunt realizate bucse de ghidare de diferite diametre, asigurind in acest fel o gama larga de prelucrari pe acelasi dispozitiv, prin inlocuirea rapida a bucsei. Forma constructiva relativ simpla, modul de fixare rapid a bucselor de ghidare, fac ca acestea sa fie utilizate pe scara larga pentru executia pieselor de serie mijlocie sau mare. ucsele de ghidare sunt executate din oteluri carbon si se supun operatiilor de tratament termic pentru a le marii rezistenta la uzura, aparuta prin frecarea cu scula utilizata ca de exemplu burghiu sau alezor. !e regula, pentru a obtine rezultate bune la gaurire, largire sau alezare, dimensiunile bucselor sunt determinate de diametrele sculelor si de adincimile de prelucrare. Astfel pentru diametre mici de pina la " # $ mm, se vor alege in constructia bucselor lungimi mai mari # burghiele sau alezoarele avind astfel portiuni mai lungi de ghidare, reducindu-se prin aceasta considerabil posibilitatea aparitiei erorilor prin prelucrare sau chiar ruperea sculelor. %u cit diametrul de prelucrat este mai mare, creste si diametrul sculei iar bataile fiind reduse, lungimile alese pentru bucsele de ghidare pot fi mai mici. ucsele de ghidare mai mari sunt folosite si la dispozitive de adincire, sanfrenare sau zencuire a gaurilor, acestea avind precizie in executia operatiilor respective si fiind usor de executat si inlocuit in cazul aparitiei uzurilor. ucsele de ghidare pentru dispozitivele de gaurit sunt standardizate si clasificate in & grupe' A. bucse fixe fara guler . bucse fixe cu guler

In functie de marimea lor bucsele din cele doua grupe pot fi' bucse scurte bucse foarte lungi pentru intrarea sculei pe o fata pentru intrarea sculei pe doua fete - bucse lungi !upa forma, bucsele se clasifica in & grupe'

1.1 Notare (otarea bucselor se face prin indicarea urmatoareleor elemente' denumirea - bucsa simbolul formei # A sau diametru interior # d simbolul tolerantei la diamterul interior, in cazul in care acesta difera de cel stabilit in tabelul din standard lungimea # l) *xemplu de notare pentru o bucsa de forma A cu diametrul interior de )$ mm, toleranta la diamtrul interior F+ conform ,-A, )&&./&-)0." si lungimea de &. mm' Bucsa A16 F7 x 28 STAS 1228/2 1!8"

2. #E#ORIU $USTIFICATI% 2.1 Ro&u& 'u(ct)o(a& 1olul functional al bucsei este de a ghida scula 2burghiu, alezor3 in scopul de a reduce bataile radiale si a se obtine prelucrarea dorita. 4n alt rol pe care aceasta il indeplineste este de a centra piesa cu axul sculei. (ecesitatea utilizarii bucselor de ghidare a aparut si din faptul ca la operatiile de gaurire, largire, alezare sculele folosite liber, fara ghidare, copiaza abaterile existente in piese, de la operatiile anterioare. !ispozitivele care au in componenta bucse de ghidare reusesc sa elimine aceste abateri, de pozitie sau de forma, deoarece sculele in cazul unei centrari corecte corecteaza prin prelucrare aceste abateri.

2.2 A&e*erea se+)'a,r)catu&u) Pentru executarea bucselor de ghidare utilizare la dispozitivul de gaurit se recomanda alegerea ca material a otelului de scule, simbolizat 5,% )6. Acest tip de otel se recomanda datorita propietatilor pe care le dobindeste in urma tratamentelor termice la care se supune .Aceste propietati sunt' duritate ridicata 2$6 # $" 71%3 tenacitate rezistenta mare la uzura, necesara pentru a pastra forma si dimensiunile stabilitate la temperatura ridicata, necesara pentru ca materialul sa isi poata mentine

duritatea, chiar si dupa incalzirile repetate care au loc in procesul de aschiere la viteze mari de aschiere calibilitate buna, prin aceasta intelegindu-se adincimea de patrundere a zonei calite 5telurile de scule se simbolizeaza prin grupul de litere 5,% care indica urmatoarele' 5 # otel 8 ,- scule 8 % # de calitate 9rupul de litere este urmat de o cifra care reprezinta continutul mediu de carbon exprimat in zecimi de procent. ucsa de ghidare fiind o piesa de rotatie , executia acesteia se face prin strunjire. Pentru prelucrarea bucselor de ghidare pe strung, atit pentru cele cu guler cit si pentru cele fara guler , din material 5,% )6, se recomanda alegerea unui forma de bara, cu diametrul de &$ mm si lungimea de & mm. semifabricat sub

2.- D).)/)u(ea 0rocesu&u) te1(o&o*)c )( o0erat)) Procesul tehnologic pentru executia bucsei de ghidare cu guler, cu diametrul interior de )& mm si lungimea de &. mm, cuprinde urmatoarele operatii' I. Debitare bara Lungimea semifabricatului # bara cu diametrul I de &$ mm - fiind de $ m , pentru prelucrarea ulterioara a acestuia este necesara debitarea la lungimi de & # : m . Aceasta operatie se executa pentru bare de diametre de pina la :6 mm pe fierastrau alternativ cu pinza panglica, iar pentru diametre mai mari de :6 mm, debitarea se face pe fierastru cu pinza disc. II. Indreptare bara Indreptarea se face in scopul inlaturarii deformatiilor aparute pe lungimea barei in urma debitarii, transportului, depozitarii. 5peratia se executa pe masini de indreptat cu role, pentru bare cu diametre mai mari de &6 mm sau pe presa manuala pentru bare cu diametre mai mici de &6 mm III. Sanfrenare bara ,anfrenarea se executa in scopul inlaturarii bavurilor rezultate in urma operatiei de debitare si pentru a realiza o buna inaintare a semifabricatului in axul masinii. 5peratia se executa prin polizare pentru bare cu diameter mai mici de )" mm sau pe dispozitive de sanfrenat pentru bare cu diametre mai mari de )" mm. IV. Strunjire - strunjit fata dreapta - amborare - strunjire exterioara # degrosare diametru &"," mm # guler - strunjire exterioara # finisare diametru &" mm # guler - strunjire exterioara # degrosare I diametru &:,+ mm - strunjire exterioara # degrosare II diametru &&.; mm - strunjire exterioara - finitie diametru && mm - gaurire interioara # ebosare diametru . mm - gaurire interioara # ebosare diametru )),; mm - strunjire interioara # finitie diametru )& mm - executie sanfren interior # 6," x ;"< - strunjire sanfren exterior # )," x )"< la diametru de && mm - debitare bucsa # lungime &. mm

V. Strunjire fata dreapta - guler - strunjire sanfren interior # ) x ;"< - strunjire raza exterioara # ) mm

2.2. Ca&cu&u& a3aosur)&or 3e 0re&ucrare s) a& 3)+e(s)u()&or )(ter+e3)are 2.2.1 Ca&cu&u& a3aosur)&or 3e 0re&ucrare Adaosul de prelucrare intermediar , reprezinta stratul de material ce trebuie sa se

indeparteze de pe suprafata la o prelucrare 2 degrosare , semifinisare, finisare, superfinisare3. Adaosul de prelucrare total este stratul de material necesar pe o suprafata pentru efectuarea tuturor prelucrarilor mecanice, de la semifabricat la piesa finita. Adaosurile de prelucrare pot fi simetrice sau asimetrice. Adaosurile de prelucrare simetrice sunt cele prevazute la prelucrarea suprafetelor de revolutie sau la prelucrarea simultana a suprafetelor plane, paralele opuse. *le sunt valabile pentru diametre sau pentru dimensiunea dintre suprafetele respective. In toate celelalte cazuri adaosurile de prelucrare sunt simetrice. Adaosul de prelucrare simetric se calculeaza cu relatia' Ac = 1zp > ,p - aip /& > asp / & > ?p > @c in care' Ac - adaos de prelucrare necesar 1zp - inaltimea asperitatilor obtinute la prelucrarea precedenta ,p - adincimea stratului superficial defect sau ecruisat asp, aip - abateri superioare si inferioare ale dimensiunilor obtinute la prelucrarea precedenta, considerate cu semnele lor reale 2>3 sau 2-3 ?p - abatere spatiala a suprafetei ramase dupa prelucrarea precedenta - eroare de bazare si stringere la prelucrarea curenta ?p = Ac x Lc in care' Ac # curbura specifica Lc # distanta de la sectiunea de prelucrat pina la locul fixarii Pornind de la diametrul barei , aleasa ca semifabricat, de B&$ mm, pentru a ajunge la diametrul exterior de B&"-6,)>6,& mm s-au stabilitt & treceri la operatia de strunjire exterioara guler' ) # ebosare pe adincimea de 6,$ mm 26,: mm pentru o trecere3 de la B&$ mm la B&",; mm pe lungimea de :) mm. & # Finisare guler pe adincimea de 6,)" mm de la B&",; mm la B&",) mm pe lungimea de :) mm. 2relatia )3

Pentru diametrul de B&& mm al bucsei se executa urmatoarele operatii' ) # *bosare I de la B&",) mm pe adincimea de ),& mm la B&:,0 mm, adaosul fiind de 6,$ mm, simetric & # *bosare II de la B&:,0 mm pe adincimea de ),& mm 2adaos 6,$ mm simetric3 la B&&,+ mm : # Finisare, de la B&&,+ mm la B&&>6,:>6,& mm pe adincimea de 6," mm 26,&" mm adaos simetric3 La gaurire, dupa operatia de amborare se executa diametrul interior de B)&>6,6)>6,6: mm astfel' ) # 9aurire I cu burghiu de B. mm, pe lungimea de :) mm & # 9aurire II sau largire cu burghiu de B))," mm pe lungimea de :) mm, adincimea de ),+" mm 2adaos 6,.+" mm, simetric3 : # ,trunjire finitie interioara de la B))," mm la B )& mm, adincimea de 6," mm 2 adaos de 6,&" mm simetric3 2.2.1.1 Ca&cu&u& a3aosu&u) 3e 0re&ucrare &a o0erat)a 3e e,osare aip, asp = $6 Cm 2 bibligrafie )3 1zp = "6 Cm 2 bibligrafie )3 ,p = +6 Cm 2 bibliografie ) 3 ?p = 6,& pentru Ac = 6,)& 2 bibliografie)3 @c = $6 Cm 2 bibliografie)3 Prin inlocuirea in relatia ) a coeficientilor rezulta Ac = 6,:& mm 2.2.1.2 Ca&cu&u& a3aosu&u) 3e 0re&ucrare &a o0erat)e 3e stru(4)re ')()sare aip, asp = $6 Cm 2 bibliografie )3 1zp = :6 Cm 2 bibliografie )3 ,p = &6 Cm 2 bibliografie )3 ?p = 6,)& pentru Ac = 6,)& 2 bibliografie )3 @c = $6 Cm 2 bibliografie )3 Prin inlocuirea in relatia ) a coeficientilor rezulta Ac = 6,)" mm

2.2.1.- Ca&cu&u& a3aosu&u) 3e 0re&ucrare &a o0erat)e 3e stru(4)re e,osare 3e &a 52"61 ++ &a 5 2-6! ++ aip, asp = $6 Cm 2 bibliografie )3 1zp = "6 Cm 2 bibliografie )3 ,p = +6 Cm 2 bibliografie )3 ?p = 6," pentru Ac = 6,)& 2 bibliografie )3 @c = $6 Cm 2 bibliografie )3 Prin inlocuirea in relatia ) a coeficientilor rezulta Ac = 6,$ mm 2.2.1.2 Ca&cu&u& a3aosu&u) 3e 0re&ucrare &a o0erat)e 3e stru(4)re e,osare II 3e &a 52-6! ++ &a 5 2267 ++ aip, asp = $6 Cm 2 bibliografie )3 1zp = "6 Cm 2 bibliografie )3 ,p = +6 Cm 2 bibliografie )3 ?p = 6," pentru Ac = 6,)& 2 bibliografie )3 @c = $6 Cm 2 bibliografie )3 Prin inlocuirea in relatia ) a coeficientilor rezulta Ac = 6,$ mm 2.2.1." Ca&cu&u& a3aosu&u) 3e 0re&ucrare &a o0erat)e 3e stru(4)re ')()t)e 3e &a 52267 ++ &a 5 22786-7862 ++ aip, asp = $6 Cm 2 bibliografie )3 1zp = :6 Cm 2 bibliografie )3 ,p = &6 Cm 2 bibliografie )3 ?p = 6,&& pentru Ac = 6,)& 2 bibliografie )3 @c = $6 Cm 2 bibliografie )3 Prin inlocuirea in relatia ) a coeficientilor rezulta Ac = 6,&" mm

2.2.1.6 Ca&cu&u& a3aosu&u) 3e 0re&ucrare &a o0erat)e 3e ')()t)e a *aur)) ,ucse) 3e &a 5116" ++ &a 512 ++ aip, asp = $6 Cm 1zp = &6 Cm ,p = &" Cm @c = :6 Cm 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3

?p = 6,&) pentru Ac = 6,)& 2 bibliografie )3 Prin inlocuirea in relatia ) a coeficientilor rezulta Ac = 6,&" mm

2.2.2 D)+e(s)u() )(ter+e3)are Pe baza adaosurilor intermediare se determina dimensiunile intermediare pentru suprafetele piesei ce urmeaza a se prelucra. Pentru suprafetele exterioare de revolutie si simetrice dnc = dnp # &Ac in care' dnc, dnp # dimensiuni nominale la prelucrarea curenta, respectiv la cea precedenta dnc = &" mm dnp = &$ mm

2.". Ca&cu&u& re*)+u&u) 3e asc1)ere 2.".1 Sta,)&)rea a3)(c)+)) 3e asc1)ere s) a a.a(su&u) Pentru opeatiile de strunjire se vor adopta ca adincimi de aschiere adaosurile de prelucrare calculate pentru fiecare operatie la punctual &.;.) In cadrul operatiei de strunjire valoarea avansului depinde de urmatorii factori' - rezistenta corpului cutitului - eforturile maxime, admise de mecanismul de avans a strungului - rigiditatea sistemului tehnologic - precizia piesei - caliatea suprafetei 2.".1.1 Sta,)&)rea a.a(su&u) &a o0erat)a 3e stru(4)re e,osare Pentru diametre D ;6 mm si o adincime de aschiere D : se recomanda un avans de 6,; # 6,$ mm/rot 2 bibliografie )3. In cazul nostru se alege un avans de 6,; mm. 2.".1.2 Sta,)&)rea a.a(su&u) &a o0erat)a 3e stru(4)re ')()t)e La aceasta operatie se recomanda un avans de 6,&; # 6,:+ 2 bibliografie )3 In cazul nostrum se alege un avans de 6,&" mm/rot 2.".1.- Sta,)&)rea a.a(su&u) &a o0erat)a 3e stru(4)re e,osare 3e &a 52"61 ++ &a 5 2-6! ++ La aceasta operatie se stabileste un avans 6,$ mm/rot 2 bibliografie )3 2.".1.2 Sta,)&)rea a.a(su&u) &a o0erat)e 3e stru(4)re e,osare II 3e &a 52-6! ++ &a 5 2267 ++ La aceasta operatie se stabileste un avans 6,$ mm/rot 2 bibliografie )3 2.".1." Sta,)&)rea a.a(su&u) &a o0erat)e 3e stru(4)re ')()t)e 3e &a 52267 ++ &a 5 22786-7862 ++ La aceasta operatie se stabileste un avans 6,&" mm/rot 2 bibliografie ) 3 2.".1.6 Sta,)&)rea a3)(c)+)) 3e 0re&ucrare s) a a.a(su&u) &a o0erat)a 3e *aur)re cu ,ur*1)u 58 ++ In cazul operatiei de gaurire adincimea de aschiere # t - se stabileste cu relatia'

d t= & in care' d # diametrul sculei

2 mm 3

Prin inlocuirea in relatie rezulta ca adincimea de aschiere este de ; mm Avansul la operatie de gaurire se calculeaza cu relatia' , = Es %s d6,$ 2rot./min3 in care' Es # coeficient de corectie Es = 6,+" %s # coeficient de avans %s = 6,6$: d # diametrul burghiului d= . mm ,= 6,)$ rot./min 2.".1.7 Sta,)&)rea a3)(c)+)) 3e asc1)ere s) a a.a(su&u) &a o0erat)a 3e *aur)re s) a+,orare cu ,ur*1)u 116" ++ In cazul operatiei de gaurire - amborare adincimea de aschiere # t - se stabileste cu relatia' d t= & in care' d # diametrul sculei Prin inlocuirea in relatie rezulta ca adincimea de aschiere este de ",+" mm Avansul la operatie de gaurire se calculeaza cu relatia' , = Es %s d6,$ 2rot./min3 in care' Es # coeficient de corectie Es = 6,. %s # coeficient de avans %s = 6,6$: 2 bibliografie) 3 d # diametrul burghiului d= ))," mm ,= 6,)0 rot./min 2 bibliografie )3 2 mm 3 2 bibliografie ) 3 2 bibliografie )3

2.".1.8 Sta,)&)rea a3)(c)+)) 3e asc1)ere s) a a.a(su&u) &a o0erat)a 3e ')()sare a *aur)) ,ucse) 3e &a 5116" ++ &a 512 ++ In acest caz se va adopta ca adincime de aschiere adaosul de prelucrare calculate pentru aceasta operatie si anume 6," mm Avansul recomandat pentru aceasta operatie este de 6,& # 6,: mm/rot. Pentru un virf al cutitului de 6," mm 2 bibliografie )3

2.".2 Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere s) a turat)e) Fiteza de aschiere la strunjire se determina cu relatia' %v Fe = G)G&G:G;G"G$G+G. -m txv sHv 27 / &663n in care' %v - coeficient care depinde de materialul de prelucrat si de materialul sculei - - durabilitatea economica a sculei aschietoare, in minute m - exponentul durabilitatii t - adincimea de aschiere s - avans de aschiere, in mm/rot. xv , Hv - exponentii adincimii de aschiere si a avansului de aschiere 7 - duritatea materialului de prelucrat in unitati rinell I G) =2 ) J &6 x :6 in care' G) # coefficient care tine seama de influenta sectiunii transversale a cutitului I - aria sectiunii cutitului, in mm& h # inaltimea cutitului, in mm b - baza cutitului, in mm J - exponent ce depinde de materialul de prelucrat J = 6,6. , pentru otel ;" G& =2 ) ? K in care' G& - coefficient care tine seama de influenta unghiului de atac principal K ? - exponent care depinde de natura materialului de prelucrat ? = 6,$ K = )"< a G: =2 ) 6,60 Ks in care' G: - coefficient care tine seama de influenta unghiului taisului secundar Ks a = )6 n - exponentul duritatii materialului

Ks = )" r G; =2 ) C & in care' G; - coefficient care tine seama de influenta razei de racordare a virfului cutitului , r C = 6,) pentru prelucrari de degrosare C = 6,& pentru prelucrari de finisare r = 6,: G" - coefficient care tine cont de influenta materialului partii aschietoare a sculei G$ - coeficient care tine seama de materialul de prelucrat G+ - coeficient care tine seama de modul de obtinere a semifabricatului G. - coeficient care tine seama de stratul superficial al semifabricatului -uratia se determina cu relatia' )666 Fe n = D in care' Fe # viteza de aschiere ! # diametru Prin inlocuirea termenilor in relatia de calcul a vitezei de aschiere si a turatiei rezulta' Fe = )$"+,0 )666 x )$"+,0 n = = &6:6+,; rot/min L &$ ,e alege turatia n = &6:66 rot/min 2.".2.1 Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e stru(4)re e,osare Prin inlocuire in relatia de calcul a vitezei de aschiere a coeficientilor de mai jos %v = &0" s = 6,; - = ;" pentru otel rapid m = 6,)&" t = 6,:& xv = 6,). Hv = 6,:" 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3

n = )6 pentru otel carbon 7 D &+6 G) = 6,.0 G$ = 6,$" G. = ) rezulta viteza de aschiere' Fe = :0."," -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x :0."," n = = ;0++",& rot/min L &"," ,e alege turatia n = ;0+66 rot/min 2.".2.2 Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e stru(4)re ')()sare Prin inlocuire in relatia de calcul a vitezei de aschiere a coeficientilor de mai jos %v = 0$ s = 6,&" m = 6,)&" t = 6,)" xv = 6,). Hv = 6,:" G) = 6,.0& G$ = 6,$" G. = ) rezulta viteza de aschiere' Fe = );+6,&& -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x );+6,&& n = = ).+&.,0 rot/min L &" ,e alege turatia n = ).+66 rot/min 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 G& = ),0: G: = 6,0$ G; = 6,.& 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 G& = ),0: G: = 6,0$ G; = 6,.& 2 bibliografie )3 G" = ) pentru otel rapid 2 bibliografie )3 G+ = ),& pentru bare laminate

- = ;" pentru otel rapid 2 bibliografie )3

n = )6 pentru otel carbon 7 D &+6 G" = ) pentru otel rapid 2 bibliografie )3 G+ = ),& pentru bare laminate

2.".2.- Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e stru(4)re e,osare 3e &a 52"61 ++ &a 5 2-6! ++ Prin inlocuire in relatia de calcul a vitezei de aschiere a coeficientilor de mai jos %v = &0" s = 6,$ - = ;" pentru otel rapid 2 bibliografie )3 m = 6,)&" t = 6,$ xv = 6,). Hv = 6,:" G) = 6,.0& G$ = 6,$" G. = ) rezulta viteza de aschiere' Fe = :$):,$ -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x :$):,$ n = = ;.)"),. rot/min L &:,0 ,e alege turatia n = ;.666 rot/min 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 G& = ),0: G: = 6,0$ G; = 6,.& 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3

n = )6 pentru otel carbon 7 D &+6 G" = ) pentru otel rapid 2 bibliografie )3 G+ = ),& pentru bare laminate

2.".2.2 Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e stru(4)re e,osare II 3e &a 52-6! ++ &a 5 2267 ++ Prin inlocuire in relatia de calcul a vitezei de aschiere a coeficientilor de mai jos %v = &0" s = 6,$ - = ;" pentru otel rapid m = 6,)&" t = 6,$ xv = 6,). Hv = 6,:" 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3

n = )6 pentru otel carbon 7 D &+6 G) = 6,.0& G$ = 6,$" G. = ) rezulta viteza de aschiere' Fe = :$):,$ -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x :$):,$ n = = "6$0+,: rot/min L &&,+ ,e alege turatia n = "6$66 rot/min 2.".2." Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e stru(4)re ')(sare 3e &a 52267 ++ &a 5 22786-7862 ++ Prin inlocuire in relatia de calcul a vitezei de aschiere a coeficientilor de mai jos %v = &0" s = 6,&" - = ;" pentru otel rapid 2 bibliografie )3 m = 6,)&" t = 6,&" xv = 6,). Hv = 6,:" G) = 6,.0& G$ = 6,$" G. = ) rezulta viteza de aschiere' Fe = ):;&,; -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x ):;&,; n = = )0;:&," rot/min L && ,e alege turatia n = )0;66 rot/min 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 G& = ),0: G: = 6,0$ G; = 6,.& 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 G& = ),0: G: = 6,0$ G; = 6,.& 2 bibliografie )3 G" = ) pentru otel rapid 2 bibliografie )3 G+ = ),& pentru bare laminate

n = )6 pentru otel carbon 7 D &+6 G" = ) pentru otel rapid 2 bibliografie )3 G+ = ),& pentru bare laminate

2.".2.6 Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e *aur)re cu ,ur*1)u 5 116" ++ Fiteza de aschiere la gaurire se determina cu relatia' %v dzv Fp = Evp -m s Hm in care' %v - coeficient care depinde de materialul de prelucrat si de materialul sculei - - durabilitatea economica a sculei aschietoare, in minute m - exponentul durabilitatii t - adincimea de aschiere s - avans de aschiere, in mm/rot. Hm - exponent a avansului de aschiere d # diametrul sculei Evp # coeficient de influenta 2material de prelucrat, material burghiu, adincime alezaj, avans3 Evp = EMv E-v E)v E,v Erv Evp = ;,; %v = ",& - = )& min pentru B sculei de B. mm m = 6,& s = 6,)$ Hm = 6," d = ))," mm zv = 6,; 2 bibliografie )3 prin inlocuirea coeficientilor in relatia de calcul a vitezei de aschiere rezulta ' Fp = ++,;: m/min -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x ++,;: n = = :6.&,; rot/min L . ,e alege turatia n = :666 rot/min 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 m/min

2.".2.7 Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e *aur)re cu ,ur*1)u 5 116" ++ Prin inlocuirea in relatia de calcul a vitezei de aschiere la gaurire a coeficientilor' %v = ",& - = ); min pentru B sculei de B. mm m = 6,& s = 6,)$ Hm = 6," d = . mm zv = 6,; Evp = ;,; rezulta viteza de aschiere Fp = .&,: m/min -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x .&,: n = = &&+0,) rot/min L ))," ,e alege turatia n = &&66 rot/min 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3

2.".2.8 Sta,)&)rea .)te/e) 3e asc1)ere &a o0erat)a 3e ')()sare a *aur)) ,ucse) 3e &a 5116" ++ &a 512 ++ Prin inlocuire in relatia de calcul a vitezei de aschiere la gaurire a coeficientilor de mai jos %v = 0$,& s = 6,.: - = ;" pentru otel rapid m = 6,)&" t = 6,&" xv = 6,). Hv = 6,:" n = )6 pentru otel carbon 7 D &+6 G) = 6,.0& G$ = 6,$" G& = ),0: G: = 6,0$ G; = 6,.& 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 G" = ) pentru otel rapid 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3

G+ = ),& pentru bare laminate G. = ) rezulta viteza de aschiere' Fe = ):;:,; -uratia corespunzatoare vitezei de achiere calculate mai sus este' )666 x ):;:,; n = = :"$""," rot/min L )& ,e alege turatia n = :"$66 rot/min

2.".- Sta,)&)rea 0uter)) (ecesare +otoru&u) 3e act)o(are Puterea necesara a motorul de actionare se determina cu relatia' (sc (mot = N in care' (sc - puterea necesara la scula de aschiere N - randamentul lantului cinematic al strungului N = 6,$" # 6,." Fz v (sct = $)&6 kW kW

Fz = %) tx) sH) 27 3n) da( In care' %) - coefficient care tine seama de cuplul de materialului scula # piesa %) = &+,0 x) = ) 8 H) = 6,+" n) = 6,:" 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 Fz = &",;; (sc = $,.0 da( (mot = .,) GO x), H) # exponentii adincimii de aschiere, respective a avansului de aschiere n) - exponentul duritatii materialului de prelucrat Prin inlocuirea termenilor in relatii rezulta

2.6. Ca&cu&u& (or+e) te1()ce 3e t)+0 (orma tehnica de timp se exprima in min/buc. ,i se determina cu relatia' -pi -c = -u > ( in care' -c - norma tehnica de timp a operatiei -u - timpul unitar pentru o bucata -pi - timpul de pregatire si incheiere -pi = :6 minute ( - volumul de productie ,e alege ( = )666 piese -u = top > tdt > tdo > ton In care' top - timp operativ tdt - timp de deservire tehnica a lucrarii tdt = P x tb 2 bibliografie )3 tdt = &,"P x &,& = 6,6"" pentru strunjire longitudinala tdt = &,"P x 6,. = 6,6& pentru strunjire frontala si retezare tdt = &,"P x 6," = 6,6)& pentru tesire - racordare tdo # timp de deservire organizatorica tdo = P x tb 2 bibliografie )3 tdo = &,)P x &,& =6,6;$ pentru strunjire longitudinala tdo = &,)P x 6,. =6,6)$ pentru strunjire frontala si retezare tdo = &,)P x 6,. =6,6) pentru resire - racordare ton # timp de odihna si necesitati fiziologice ton = ","P x to ton = 6,)$ pentru strunjire longitudinala ton = 6,60 pentru strunjire frontala si retezare ton = 6,6. pentru resire - racordare to = tb > ta tb - timp de baza al operatiei tb = &,& la strunjire longitudinala tb = 6,. la retezare tb = 6," la tesire, ta - timp auxiliar a operatiei ta = tao > tai) >tai& > tai: 2 bibliografie )3 min/buc. 2 bibliografie )3 min/buc

tao - timp de prindere si desprindere a piesei tai) - timp de comnda a masinii, montare, demontare scule tai)=),; minute tai& = 6,)" pentru strunjire longitudinala tai& = 6,)& pentru strunjire frontala retezare tai& = 6,) pentru tesire, racordare tai: = 6,&) min/ om tao = 6,6$ min/om ta = ),.& la strunjire longitudinala ta = ),+0 la retezare ta = ),++ la tesire to = :,6& la strunjire longitudinala to = &,"0 la retezare to = ),++ la tesire Prin inlocuirea termenilor in relatie rezulta' - pentru strunjire longitudinala -u = :,&; min/buc -c = :,&+ min/buc - pentru strunjire frontala si retezare -u = &,;" min/buc -c = &,;. min/buc - pentru tesire -u = ),0. min/buc -c = &,6) min/buc 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 2 bibliografie )3 tai: - timp auxiliarH necesar pentru masuratori de control 2 bibliografie )3 tai& - timp auxiliar a complexului de minuiri necesar fazelor

2.7 Ca&cu&u& r)t+u&u) &)()e) te1(o&o*)ce 1itmul reprezinta unn interval de timp dupa care are loc lansarea productiei la nivel de sectie, atelier, linie tehnologica. In functie de marimea ritmului liniei tehnologice se realizeaza divizarea procesului tehnologic in operatii si se aleg utilajele si ,!F-urile. Linia tehnologica reprezinta totalitatea mijloacelor folosite pentru executarea unei piese incepind de la prima operatie si pina la operatia finala. 1itmul liniei tehnologice se determina cu relatia' Fr x $6 1L = Pp in care' Fr - fondul real de timp Pp - planul de productie Pp = &;.666 buc. / an Fr = Fn x Ep x n x . ore in care' Fn - fondul nominal de timp Fn = :$"-)"-06-+ = &": zile lucratoare :$" # nr de zile dintr-un an )" - nr. Qile concediu de odihna 06 - nr. de zile de simbata si duminica dintr-un an )" - nr. de zile de sarbatori legale dintr-un an Ep - coefficient care prevede pierderile de timp 2 invoiri, absente3 Ep = 6,0" n - nr. de schimburi pe zi n=& Fr = &": x 6,0" x & x . = :.;",$ ore :.;",$ x $6 1L = = 0,$ min / buc &;.666

min / buc

-. NOR#E DE TE9NICA A SECURITATII #UNCII (ormele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor preofesionale specifice activitatii de prelucrare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric, hidraulic, pneumatic, pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru prelucrari manuale. !eservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor caificati si instruiti special pentru acest scop. 1idicarea, montarea, demontarea, subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriilor, sculelor, si piesleor de pe masini-unelte, care depasesc &6 Gg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate. Lucratorul care deserveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic' integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie 2usi, capace3 continuitatea legaturii la centura de impamintare

In mod obligatoriu, masina-unealta, va fi oprita si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri' la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cind masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza la schimbarea sculelor si a dispozitivelor

!upa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului. Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau cirligelor. ,e interzice inlaturarea aschiilor sau pulberilor cu mina. ,e interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer. *vacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cite ori prezenta acestora este stinjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe schimb. In cadrul operatiilor de prelucrare prin strunjire trebuie sa se respecte urmatoarele' - fixarea cutitelor de strung in suport se va face astfel incit inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere. - partea de cutit care iese din suport nu va depasi de )," ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala - fixarea cutitului in support se va face cu toate suruburile din dispozitivul portscula - la fixarea pieselor in universalul strungului se va respecta conditia L D :d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat

- aranjarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de prelucrat. In caz contrar, exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului. In cadrul operatiilor de prelucrare prin gaurire trebuie sa se respecte urmatoarele' - mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor stringe si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii - burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat - se interzice folosirea burghielor, alezoarelor cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri - se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite - cursa sculei va fi astfel reglata incit aceasta sa se poata retrage cit mai mult la fixarea sau desprinderea piesei In cadrul operatiilor de prelucrare prin rectificare si polizare trebuie sa se respecte urmatoarele' - alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea masinii, de felul operatiei de prelucrare - montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre personae bine instruite si autorizate de conducera unitatii sa execute astfel de operatii - fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie - corpurile abrazive cu alezaj mic 2diametrul alezajului cu minim )& mm mai mare decit diametrul arborelui3 se fixeaza cu flanse fara butuc - corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de :"6 mm se fixeaza cu flanse cu butuc In cadrul operatiilor de debitare trebuie sa se respecte urmatoarele' - fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se face cu ajutorul menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu role - la asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum si la desprinderea si scoaterea materialului de pe masa, masina va fi oprita, iar rama cu pinze va fi in pozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie - se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii - dupa fixarea pinzei se va porni ferastraul alternativ in gol, verificindu-se functionarea tuturor comenzilor Masinile-unelte si utilajele vor fi astfel amplasate incit distantele minime dintre gabaritul lor functional maxim si celelalte elemente inconjuratoare sa respecte normele din domeniu.