"Aburii uaori ai noptii ca fantasme se ridica Si, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica.

Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur. Eu ma duc in faptul zilei, ma asez pe malu-i verde Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde, Cum se schimba-n valurele pe prundisul lunecos, Cum adoarme la bulboace, sapand malul nasipos. Cand o salcie pletoasa lin pe balta se coboara, Cand o mreana salta-n aer dupa-o viespe sprintioara, Cand salbaticele rate se abat din zborul lor, Batand apa-ntunecata de un nour trecator. Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale Cu Cel rau care-n veci curge, iar-a se opri din cale. unca-n giuru-mi clocoteste! o soparla de smarald Cata tinta, lung la mine, parasind nSsipul cald." Defmitie: Pastelul este creatia lirica in versuri, in care este descrits un tablou de natura, realizat prin imbinarea planurilor uman-terestru si universal-cosmic. "oetul #eul liric$ isi e%prima in mod direct starile, emotiile, sentimentele traite in fata peisa&ului zugravit. Ca mi&loace artistice, pastelul imbina imaginile vizuale cu imaginile auditive, motorii, cromatice, olfactive etc., un rol important avandu-l procedeele artistice, figurile de stil si coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv. Cuvantul "pastel" este imprumutat din pictura si defineste un tablou creat printr-o tehnica speciala de folosire a culorilor aplicate discret, imaginile fiind estompate, fara tuse groase, emanand delicatete si gingasie. Vasile Alecsandri (1818-1890) se situeaza in fruntea poetilor pasoptisti, pastelurile sale constituind primul moment de stralucire a poeziei romane inainte de Eminescu. 'itu (aiorescu a considerat ca aceste creatii lirice sunt "insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturei" si sunt scrise "intr-o limba asa de frumoasa", incat apreciaza ca )asile Alecsandri este "Cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta". Bardul de la (ircesti se deosebeste de romantici prin faptul ca succesiunea anotimpurilor nu simbolizeaza trecerea ireversibila a timpului, ci dimpotriva, creatia lui e%prima sentimentul stenic #care fortifica, da putere! intaritor$ aleternei regenerari a naturii. Cromatica este specifica acestor creatii lirice, culorile fiind alese sugestiv in functie de anotimpul descris. "oezia "(alul Siretului", publicata in "Convorbiri literare* la + mai +,-., este unul dintre cele mai izbutite pasteluri ale lui Alecsandri, fiind o creatie reprezentativa pentru intreg ciclul, atat prin tehnica artistica, cat si prin atmosfera emotionala. Structure, semnificatii, limbaj artistic 'itlul ilustreaza locul mirific ce l-a inspirat pe Alecsandri in aceasta poezie, malul raului Siret, care curgea prin apropierea meleagurilor * atat de dragi poetului, mosia de la (ircesti. /ncipitul este imagmea artistica a momentului unic al intalnirii dintre noapte si dimineata.

"oezia "(alul Siretului" este structurata in patru catrene, cu versuri lungi de +0-+silabe, trasatura tipica pastelurilor lui Alecsandri. Acest pastel, apreciat in mod deosebit de mai multi e%egeti literari, se particularizeaza prin doua aspecte inedite1 lirismul subiectiv evidentiat de prezenta persoanei intai, auctoriale - in strofele a doua si a treia - si nota meditativa a poeziei din ultima strofa. "eisa&ul este realizat prin imbinarea discreta a planului uman-terestru cu cel universal-cosmic. Strofa intai descrie acel moment incert al diminetii devreme, cand ziua se ingana cu noaptea, cand intreaga natura pare adormita, iar deasupra luncii Siretului plutesc "aburii usor ai noptii", ce par "fantasme", comparatia provocand o puternica stare emotionala. /maginea motorie a cetii care "se despica" printre ramurile copacilor, este insotita de imaginea vizuald a raului personificat, care "se-ncovoaie" pe sub arborii din lunca. Comparatia "ca un balaur" este de factura mitologicii, asemenea metaforei "misca solzii lui de aur", care sugereaza curgerea lenta a valurilor unduitoare ale raului. Epitetul cromatic "solzii lui de aur" accentueaza fiorul launtric provocat de lumina stralucitoare a diminetii, care se reflecta in undele Siretului. Strofa a doua ilustreaza in mod deosebit lirismul subiectiv prin introducerea persoanei intai singular, vocea auctoriala e%primand incantarea pentru peisa&ul de basm al diminetii. Asezat pe "malu-i verde", eul liric, in ipostaza privitorului, este fascinat de curgerea continua a Siretului, care "la cotiri se perde" si ale carui ape somnoroase sapa "malul nasipos". Atractia pe care peisa&ul o e%ercita asupra eului liric este e%primata prin verbe la persoana / singular, "ma duc", "ma asez", "privesc", iar tabloul este dominat de imagini motorii, "apa curge", "se schimba-n valurele". Epitetul cromatic "malu-i verde" sugereaza un anotimp calduros, iar alte epitete descriptive, contribuie la crearea emotiei pentru frumusetea peisa&ului1 "prundisul lunecos", "malul nasipos", elemente ce constituie planul obiectului privit de eul liric. Raul Siret este personificat si in aceasta strofa, deoarece "adoarme la bulboace". Strofa a treia incepe cu imaginea delicata a salciei pletoase care se apleaca deasupra undelor Siretului, tabloul fiind brusc dinamizat si animat de un peste care "salta-n aer dupa-o viespe sprintioara" si de ratele salbatice care "se abat din zborul lor", asezandu-se pe undele primitoare. 2e remarcat in aceasta strofa sunt epitetele care evidentiaza detaliile peisa&ului1 "salcie pletoasa", "viespe sprintioara", "apantunecata", "nour-trecator". Epitetul in inversiune "salbaticele rate" accentueaza ideea peisa&ului viu prin specificul pasarilor care poposesc "din zborul lor" in aceste locuri feerice, iar metafora "un nour trecator", sugereaza stolul de rate care intuneca temporar albia raului. ltima strofa accentueaza ideea ca acest pastel nu descrie numai un peisa& natural, ci si un peisa& al sufletului, evidentiind lirismul subiectiv al poeziei. Atitudinea eului liric este meditativa, sugerand cu discretie ideea ca gandurile lui sunt atrase hipnotic de valurile miscatoare, prin metafora curgerii Siretului1 "Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale3 Cu cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale". Eul liric se detaseaza, parca, de natura incon&uratoare, contempland fascinat si incremenit de admiratie lunca ce "clocoteste" si privind captivat "o soparla de smarald" care, personificata, se uita curioasa la el1 "Cata tinta, lung la mine, parasind nasipul cald". "rozodia. )ersurile lungi, de +0-+- silabe ca in toate pastelurile, ritmui trohaic si rima imperecheata creeaza un tablou pictural, un adevarat spectacol al naturii, care provoaca eului liric trairi profunde de admiratie, de incantare, duse pana la e%taz. Cu ""astelurile", )asile Alecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului sau. Clasicismul acestor creatii lirice se manifesta nu numai in viziunea poetului asupra naturii, ci si pe taramul e%presiei. /n studiul "2irectia noua in poezia si proza romana" #+,45$, 'itu (aiorescu afirma ca ""astelurile" constituie "cea mai mare

podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste".