Sunteți pe pagina 1din 82

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI

FACULTATEA :MANAGEMENT
SPECIALIZARE :INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI
AGROTURISM

Amenajari teritoriale
TEMA PROIECT :
Oganizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic din localitatea

Slanic,judetul Prahova

Indrumator :
Hontus Adelaida
STUDENTE :

GRUPA :8212

CUPRINS

CAPITOLUL I : Analiza potentialului turistic


A. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL :
A.1.1. RELIEF
A.1.2. CLIMA
A.1.3. HIDROGRAFIA
A.1.4. VEGETATIA
A.1.5. FAUNA
A.1.6. NATURA PROTEJATA
B. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC :
B.1.1. DEMOGRAFIA
B.1.2 ASEZARI OMENESTI
B.1.3. DEZVOLTARE ECONOMICA
C. POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC :

CAPITOLUL II : Stadiul actual de amenajare turistica a arealului


din localitate
2.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE
2.2. STRUCTURILE DE AGREMENT

CAPITOLUL III : Planul de dezvoltare durabila a

Judetului Prahova in perioada 2007-2013


CAPITOLUL IV : Promovarea turismului
CAPITOLUL V : Impactul economic si ecologic al dezvoltarii
turismului in zona
5.1 IMPACTUL ECONOMIC
5.2 IMPACTUL ECOLOGIC

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

CAPITOLUL I
A.

ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL :

A.1.1

RELIEFUL:

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si


dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste
1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa
partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre
400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului.
Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400,
se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).
Intre cel mai inalt punct varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona
de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.

Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%;


dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in
general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.
Muntii:
Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre
est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata
spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile
Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani,
Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte
de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut
ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc.
Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea
Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea
Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al
Drajnei.

Dealurile subcarpatice:
La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi
care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din
muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul
(849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai
proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa
intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este
denumita si subcarpatii interni.
Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt
depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul
(816 m) si Magura Trestioarei (654 m).
Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit
de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara
culoarul depresionar Drajna-Chiojd.
Campiile
Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia
sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori
cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele
movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din
timpuri istorice.
Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia
Ploiestilor si Campia Gherghitei.

A.1.2

CLIMA:

Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin
de -2C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10C in regiunea de

campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13. Intre aceste extreme ,


temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea
reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4C . Trebuie
mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fata de cele de pe
culmi, consemnate mai sus.
In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai
scazuta de -10, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la 5 sau la -8C. In
regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar in
campie ea coboara din nou la sub -3C.
In iulie temperatura aerului este de 21-22C in regiunea de campie, 16-20C
in regiunea de deal, 12-14C in zona muntilor mijlocii si sub 8C in Masivul
Bucegi.

Cea mai ridicata temperatura (39,4C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea


Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai
scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C).
Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe
teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si
altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in
regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste
2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal,
precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie
acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in
distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente,
pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in
comparatie cu cele expuse spre sud si est.
Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de
provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese
de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile
cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2
mm, varful Omu-173 mm.

Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful


constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre
frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata
de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de
sud-vest.
Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar
desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume :
Clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste
1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C
si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse.
Clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000
m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de
600-800mm anual.
Clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se
caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de
550-600 mm.
A.1.3

HIDROGRAFIA:

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana ,


Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are
lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor
Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si
Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.

Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si


numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul,
Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.

Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas.


Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si
Dambul.

Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana


Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.
Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si
anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in
zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia
Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor
ocne de la Slanic.
A.1.4

VEGETATIA:

Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor


trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa.
La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din
asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis
rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix
reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia
sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc.

Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul


subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis,
Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa
media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana
kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina
etc.
Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in
Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase.
In zona subcarpatica , padurile ocupa teritorii discontinue , alternand cu
livezi sau cu culturi agricole, in componenta lor intalnindu-se exemplare de fag in
amestec cu gorunul.
Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de
padurile de gorun.
Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de
dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune:
stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum
sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon,
Verbascum.
A.1.5.

FAUNA:

Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme,


adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba
muntilor , dar si a dealurilor si campiei.

Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele


inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte,
fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului intalnim
covoarele cenusii de Alopia, insecte, soparle, batracieni, mierla gulerata,
potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim cocosul alpin, lupul,
vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha, corbul, dintre rozatoare
amintim soarecii , veveritele, parsii.
Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore
intalnim : caprioara, cerbul, dar si mistretul.
Arealul silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri.
In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara .

Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau,


crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse nevertebrate precum : scoici,
melci, buhai de balta, raci etc.
Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze
etc.
Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul,
vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre mamifere, cocosul de
munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul
Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica.
Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului
Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului.
Calitatea aerului este monitorizat printr-o reea de supraveghere (10 staii de
monitorizare numai n municipiul Ploieti) stabilit n funcie de impactul marilor
poluatori asupra mediului nconjurtor. La amplasarea staiilor de monitorizare s-a

inut cont de o serie de factori: sursa de poluare, zona poluat, natura poluanilor,
scopul urmrit prin determinare, nivelul de poluare din zon, aria de rspndire a
poluanilor, concentraiile de scurt durat, concentraiile medii zilnice, etc..
Calitatea apei
Satisfacerea necesarului de ap pentru alimentarea cu ap potabil, pentru
activitatea industrial i agricol se realizeaz prin reeaua de ruri i lacuri cu
aportul lacurilor de acumulare Paltinu i Mneciu.
Consumul pentru populaie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru
industrie, cunoscut fiind densitatea mare a populaiei, numrul mare de localiti
din jude i turismul bine reprezentat.
Dintre consumatorii industriali, cea mai reprezentativ este petrochimia.
Faptul c ponderea n jude o reprezint industria petrochimic, conduce la
numeroase probleme legate de gospodrirea apelor, n general, i de poluarea
acestora n particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, nc de la
punerea lor n funciune la deteriorarea calitii apei din pnza freatic din
zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizrii ca resurs de ap. Totodat,
evacuarea apelor uzate de la unitile petrochimice afecteaz calitatea receptorilor
acestora.
Dezvoltarea turistic n zonele muntoase din nord, mai ales pe Valea Prahovei,
dar i pe Valea Teleajenului, se afl n direct relaie cu resursele de ap, att n
ceea ce privete asigurarea cerinei, ct i a calitii cursurilor de ap din zon.
n domeniul calitii apei, Consiliul Judeean a sprijinit financiar, prin asigurarea
cofinanrii, proiectele de realizare a staiilor noi de epurare finanate prin
programul SAPARD (implementate n localitile Floreti, Puleti i Valea
Clugreasc) i de asemenea proiectul finanat prin Programul PHARE 2000
CES implementat n localitile Mneciu-Ungureni i Mneciu-Pmnteni construirea unor staii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice
moderne de epurare biologic, colectarea apelor uzate realizndu-se printr-un
sistem separativ de canalizare - i Vlenii de Munte pentru modernizarea staiei de
epurare (treapt mecanic i biologic) existent, prin reabilitarea construciilor i
instalaiilor aferente, instalarea unui sistem de aerare pneumatic la bazinul de
aerare, amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice i bacteriologice.
Calitatea solului
Solul prezint unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activiti
antropice, cum ar fi: mecanizarea lucrrilor agricole folosite neraional, a condus la
tasarea solului i afectarea structurii acestuia; utilizarea unor cantiti de
ngrminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive, ignornd studiile
de specialitate pedologice i agrochimice; utilizarea excesiv i neadecvat a

produselor de uz fitosanitar; degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de


depozitare deeuri industriale, deeuri de pesticide, platforme de deeuri menajere
i gunoi de grajd; deversarea unor poluani industriali n cursurile de ap contribuie
la poluarea pnzelor de ap freatic precum i a solului prin folosirea apei la
irigaii; dereglarea regimului hidric i hidrogeologic al solului;
utilizarea i exploatarea sistemelor de irigaii fr folosirea concomitent a
sistemelor de salinizare i nmltinire secundar.
La unele probleme privind degradarea solului n judeul Prahova au contribuit i
precipitaiile abundente, care au provocat numeroase i masive alunecri de teren,
modificri substaniale ale pnzei freatice, deteriorri de locuine, doborrea
arborilor, ruperea conductelor de alimentare cu ap, dislocri i deplasri de
tronsoane de drum.
Readucerea acestora la funcionalitatea normal s-a realizat cu alocri financiare
nsemnate.
A.1.5

NATURA PROTEJATA:

Ca si in alte zone si in judetul Prahova sunt consemnate rezervatii si


monumente ale naturii care apartin domeniului geobotanic, geologic, floristic,
faunistic, forestier, cu mare valoare stiintifica, peisagistica si turistica, care au fost
puse sub ocrotirea legii.
Dintre rezervatiile judetului Prahova mentionam: Rezervatia naturala din
Masivul Bucegi, unde pe numai 300 kmp au fost identificate circa 1200 de specii
de plante fanerogame si criptogame vasculare si au fost semnalate numeroase
endemisme; plante si animale declarate monumente ale naturii precum: floarea de
colt, ghintura galbena, sangele voinicului, bulbucii de munte, smardarul, zambrul,
tisa si zada,Capra Neagra (Rupicapra rupicapra), rasul (Lynx lynx), cocosul de
munte (Tetrao- urogalus);

o rezervatie forestiera la vest de Poiana Tapului; padurea Glodeasa de pe valea


Doftanei; statiuni de plante termofile; Rezervatia geobotanica Arinisul de la
Cumpatu ;Muntele de sare de la Slanic; Plaiul Hotilor; monumente ale naturii
precum stejarii seculari .
Parcul Natural Bucegi este situat integral in Masivul Bucegi, din Carpatii
Meridionali, desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, pe
teritoriul administrativ a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov.
Atractii turistice: In masivul muntos, pe conglomeratele si gresiile eterogene din
Bucegi s-au format veritabile atractii turistice, cum sunt Babele, Sfinxul si
Ciupercile.

De asemenea, 2 din cele 34 de pesteri sunt remarcabile: pestera Ialomitei si pestera


Ratei. Alte atractii turistice: Cascada Urlatoarea, Monumentul Eroilor, schitul
Pestera, valea Horoabei, Mecetul Turcesc, Turnul Seciului, precum si elemente de
flora si fauna.
Programe turistice: Prin complexitatea lui, parcul ofera multiple posibilitati de
recreere: drumetie cu ghid turistic autorizat de PNB (pe traseele existente si
marcate), alpinism (aprox. 280 de trasee), speoturism, fotografie, filmare, sporturi
de iarna, mountain bike pe drumurile publice din perimetrul Parcului.
BAI TERAPEUTICE SI SALINE:
Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului,
sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile
cu concentratie mare de sare (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul
Verde) sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice
(spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita,
tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale
(dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si

vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze
usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice
(insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii
(bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis,
ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice
incipientes, erythremelalgia).
Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de
namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie.
Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea
de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimat de aer sarat.
Salina Slnic:
Este considerat un loc deosebit, ntruct se bucur de prezena Muntelui de Sare,
unic n lume. Mina a fost deschis spre tratament i vizitare ncepnd cu anul 1972,
cnd exploatrile de sare s-au oprit, dar Mina Unirea s-a deschis n anul 1943.
Mina Unirea are un numr total de 14 camere, avnd form trapezoidal i nlime
de circa 55 de metri. Mina prezint o adncime de 217 metri, accesul fcndu-se
prin intermediul unui lift pe vertical ntre suprafa i subteran, durata acestei
cltorii fiind de circa trei minute.

Odat ce se ajunge n interiorul minei se poate observa c nlimea unei sli


este de 70 de metri, avnd n mijloc un pilon care susine mina i n jurul cruia se
desfoar ntregul circuit. De asemenea, interiorul minei prezint un basorelief cu
nfiarea lui Mihai Viteazu, iar n "Sala Genezei", un muzeu de sare, sunt puse
spre admiraie busturile lui Eminescu, Decebal i Traian. Totodat mina
beneficiaz i de o imens catedral prielnic pentru momentele de reculegere.

n interiorul minei ntlnim o temperatur constant tot timpul anului, de 12 grade


C, o umiditatea de 50%, iar compoziia aerului este bogat n ioni de sodiu, avnd
efecte ameliorative i profilactice n tratarea afeciunilor respiratorii.
n vederea efecturii unor tratamente, una din camerele subterane ale minei,
Unirea, a fost transformat ntr-un sanatoriu, cu o capacitate de 50 de locuri,
oferind tratamente pe parcursul a dou sptmni. Mina prezint, de asemenea,
locuri special amenajate pentru diferite activiti sportive precum fotbal i volei,
aici se desfoar i unele evenimente sportive, competiiile atletice i
antrenamentele unor loturi sportive fiind unele dintre acestea.
Muntele de Sare, tratamentele eficiente n tratarea problemelor respiratorii i nu
numai, activitile care v sunt puse la dispoziie n interiorul minei v invit s
vizitai Salina Slnic.
Factori terapeutici naturali:
ape minerale (din lacuri): clorurosodice concentrate, sulfatate, calcice,
magneziene; mineralizare: 17,5-275 g/l;
namol sapropelic ce contine: clor, sulfati, carbonati, bicarbonati, brom, nitrati,
calciu, magneziu, fier etc.);
microclimat de salina,
bioclimat de crutare.
Tratamente:
bai calde cu apa minerala,
ungeri cu namol rece urmate de bai in lac,
hidroterapie,
fitoterapie (bai de plante medicinale),
irigatii vaginale cu apa minerala,
terapie cu laser,
terapie cu aerosoli,
termoterapie (aplicatii calde de namol si parafina),
electroterapie,
aerohelioterapie,

kinetoterapie,
masaj,
gimnastica medicala.

Boli tratate:
reumatism degenerativ (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze,
poliartroze),
afectiuni reumatismale inflamatorii,
reumatism abarticular (periartrita scapulohumerala, periostoze, tendinoze,
tendomioze, tendoperiostoze),
afectiuni articulare posttraumatice (sechele dupa operatii pe articulatii, pe
muschi sau pe oase, dupa
luxatii,entorse sau fracturi, redori articulare posttraumatice),
afectiuni neurologice periferice (sechele dupa polineuropatii, pareze),
afectiuni ginecologice (cervicite, metroanexite cronice, insuficienta ovariana),
afectiuni respiratorii (bronsita cronica, traheobronsita cronica, astm alergic,
bronsiectazia),
afectiuni otorinolaringologice (rinosinuzite, faringoamigdalite),
afectiuni cardiovasculare periferice,
afectiuni dermatologice,
alte afectiuni (boli profesionale).
Cultur:
n localitile prahovene exist 177 uniti culturale (cmine culturale i sli
de festiviti) i423 biblioteci din care 101 publice, cu un volum de carte de
4.587.000 exemplare i circa 169.000cititori nscrii. Bibliotecile publice se afl
sub autoritatea administrativ a consiliilor locale, care le asigur
baza material i resursele financiare necesare.
Instituiile judeene de cultur sunt finanate de la bugetul judeului, care asigur
resursele financiarenecesare funcionrii, precum i cheltuielile de capital destinate
modernizrii infrastructurii.

Instituiile culturale de interes local beneficiaz de finanare de la bugetele


localitilor.
Prin intermediul parteneriatelor, consiliul judeean a alocat sume importante pentru
construirea,modernizarea i reabilitarea cminelor culturale din mediul rural,
apreciind aceasta ca o necesitate pentrurevitalizarea tradiiilor i obiceiurilor de la
42 sate.
Patrimoniul cultural-istoric al Vii Prahova cuprinde:
Monumentele i ansamblurile de arhitectur i art religioas: Mnstirea
Sinaia ctitorit de Mihai Cantacuzino (1695);

Monumentele i ansamblurile de arhitectur de factur civil,


simbolurile evoluiei aezrilor prahovene ce reprezint stilurile tradiionale,
exprim originalitatea sistemului de construcii arhitectonice i totodat msura
gradului de dezvoltare cultural i socio-economic a Vii Prahova.
n cadrul monumentelor i ansamblurilor de arhitectur de factur civil, un
loc important l ocup castelele i palatele, care au o putere de polarizare a
fluxurilor turistice deosebit. Edificii interesante sub acest aspect sunt: Castelul
Pele Sinaia, construit n stilul renaterii germane de influen gotic, este cel mai
important castel de vntoare din ar, cu importante colecii de picturi i sculpturi,
mobilier i arme; Castelul Pelior deine o valoroas colecie de art decorativ

aparinnd Art-Nouveau-ului, printre care lucrri ale unor artiti ca E. Galle, fraii
Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany.
Muzeele reprezint instituii de cultur intens vizitate, care funcioneaz, n
general, n ansambluri de arhitectur valoroase i sunt importante din punct de
vedere tiinific, artistic i cultural. Muzeele importante din Valea Prahovei sunt:
Muzeul Pele care cuprinde obiecte de art, colecii de picturi, arme, mobilier,
sticl, metal; Muzeul de art medieval de la Mnstirea Sinaia care
cuprinde: veminte preoeti, cri aurite, icoane romneti i strine; Muzeul
Cinegetic de la Posada care cuprinde arme i trofee de vntoare.
Casele memoriale sunt cldirile care au aparinut unor artiti valoroi,
scriitori i medici i constituie obiective turistice care astzi sunt foarte puin
valorificate prin turism. n Valea Prahovei se afl Casa George Enescu de la Sinaia
i Casa memorial Cezar Petrescu.

Monumentele de art plastic i comemorativ nu nfieaz momente


din istoria naional, ele sunt dedicate unor eroi, oamenilor de cultur, istoriei
naionale i cinstesc evenimentele i personalitile prahovene prin ansamblurile
monumentale i plcile comemorative care se integreaz peisajului prahovean. Cele
mai multe aparin unor meteri anonimi i sunt un prilej de aducere aminte pentru
valorile istoriei i culturii. Din multitudinea lor, cele mai importante sunt:

Monumentul Ultima grenad din Buteni, Monumenul eroilor de pe Caraiman


(33 m).
Localitile urbane i rurale sunt i ele puncte de atracie datorit
arhitecturii specifice, valorilor de art, cultur i civilizaie i datorit
evenimentelor pe care le gzduiesc.
Monumentele tehnice sunt lucrri de tip industrial i tehnic cu valoare
turistic inedit. n aceast categorie se nscriu: podurile metalice i de lemn,
instalaiile vechi de morrit, mijloacele de transport i amenajrile hidrotehnice.
Locurile istorice sunt obiective turistice care se refer la spaiile unde s-au
desfurat importante evenimente istorice i la amplasarea cimitirelor militare.
Parcurile i grdinile care de-a lungul evoluiei aezrilor umane au fost
modernizate i dotate cu elemente noi (Grdina Zoologic de la Buteni, Parcul
Sinaia).

Obiectivele etnoculturale i etnofolclorice:


Resursele turistice etnoculturale sunt reprezentate de arta popular.
Aezrile rurale tradiionale, privite n ansamblu, reprezint un grup de
construcii, locuine ce alctuiesc un mod de via care se poate schimba n timp i
spaiu. Acestea se definesc prin vechime istoric, funcia socio-economic, durata
de locuire i modul de organizare a gospodriilor.

Arhitectura tradiional s-a conturat n timp, specificul ei fiind dat de


structura material a construciilor, de proporii, de volume, decor i ornamente.
Condiiile naturale, mprejurrile sociale, istorice, ndemnarea tehnic i opiunea
estetic a locuinelor i-au pus amprenta asupra diferitelor edificii ale satului.
Elementele care definesc orice construcie tradiional, laic sau religioas sunt
dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor de construcie,
formele de acoperi, ornamentele exterioare i interioare. Cele mai atractive din
punct de vedere arhitectural sunt bisericile care se impun prin modul de fasonare i
mbinare a brnelor, prin mprirea interioarelor i elevaia turnului care n zona
Vii Prahova este mic de nlime.
Organizarea interiorului constituie cea mai concludent expresie a modului
de via i a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumos i
funcionalitate. Interiorul locuinelor rneti este condiionat de mediul natural,
ocupaii, nivelul de dezvoltare i schimburile culturale. Locuinele se identific prin
planul i funciile ncperilor.
Obiectele tradiionale sunt legate de ocupaiile agricole, silvice i transport.
Ele s-au dezvoltat i diversificat o dat cu circulaia produselor meteugreti prin
trguri, oboare, blciuri, iarmaroace. Astzi puine gospodrii mai folosesc astfel de
obiecte, ele fiind pstrate n muzee i colecii etnografice pentru a putea fi
cunoscute de turitii interesai.
Portul popular reprezint o carte de vizit a locuitorilor din Valea Prahovei.
Este un ansamblu vestimentar cu piese de mbrcminte i podoabe distincte de
mare valoare artistic. Costumul popular este determinat de zon, de ocupaii i
meteuguri. Ele reflect starea social, vrsta i trecutul istoric. Astzi constituie
un element de podoab pentru zilele de srbtoare i pentru importantele ceremonii
din viaa omului.

Sculptura popular n piatr s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul ei


ornamental. Meterii populari realizeaz multe elemente de construcie: stlpi de
pridvor, de poart, scri, balustrade, mese de piatr, pietre funerare.
Arta popular a prelucrrii pieilor este prezent acolo unde exist meteri
care se ocup cu tbcria, cojocria i cizmria. Elementul dominant este
confecionarea pieselor de iarn: cojoace, cciuli. Ele au tehnici de decorare
deosebite n funcie de ocaziile la care sunt folosite. Alturi de acestea se mai
confecioneaz: curele, opinci, tobe de vntoare, traiste, hamuri i alte elemente de
marochinrie.
Instrumentele populare tradiionale sunt aparate de producere a sunetelor
realizate prin tehnici speciale i din materiale deosebite. Unele dintre acestea sunt
foarte vechi precum buhaiul, buciumul, fluierul, iar altele au fost asimilate n
decursul timpului: vioara, chitara, clarinetul. Alturi de acestea mai sunt folosite, n
completarea liniei melodice, frunza i coaja de mesteacn, solzul de pete.
Arta mpletiturilor are o veche tradiie la sate. Cele mai rspndite sunt
mpletiturile din nuiele care au o larg ntrebuinare. Aria de rspndire a acestui
meteug s-a restrns foarte mult n ultimele decenii din cauza modernizrii
elementelor de interior i a ustensilelor casnice.

Arta picturii pe sticl valenele artistice i turistice ale acestui meteug


sunt date de tematica iconografic ortodox, de armonizarea i alternana tonurilor,
de culoarea i fineea desenului, de prezena foielor de aur i argint. Toate acestea
amplific valoarea i dau originalitate picturilor realizate de meterii populari.
Meteugul ncondeierii oulor este practicat la sate.

Confecionarea mtilor sunt folosite n dansuri i la srbtorile laice legate


de Crciun i Anul Nou.
La nivelul comunitilor rurale, viaa social se desfoar n concordan cu
un anume instrument de msurare a timpului, care s pun n acord varietatea
preocuprilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru i cosmic.
Aceste legturi sunt materializate prin multiple srbtori i ritualuri specifice
poporului romn.
Manifestrile folclorice se bazeaz pe existena a trei calendare:
Calendarul civil cu dou solstiii i echinocii, fazele lunii i alte
evenimente astronomice sau meteorologice;
Calendarul bisericesc care cuprinde srbtorile i zilele importante
dintr-un an;
Calendarul popular care indic perioadele favorabile pentru derularea
activitilor agricole i pastorale.

Calendarul popular romnesc cuprinde mai multe tipuri de manifestri,


legate de:
Srbtorile de Crciun, Anul Nou i Boboteaza. Practicile cele mai
cunoscute sunt: colindul i uratul cu capra.
Srbtorile agricole ale primverii, legate de nceutul anului agrar sau
ale toamnei, legate de strnsul recoltei.
Srbtorile pastorale ale primverii, legate de adunatul oilor i
nceputul punatului la munte sau cobortul oilor toamna.
Srbtorile muntelui, Serbarea Zpezii de la Sinaia.
Calendarul religios cuprinde srbtorile legate de Crciun i Pati, de
aniversarea unor sfini i arhangheli, de evenimente importante din viaa omului.
Alturi de aceste srbtori un loc important ocup trgurile i festivalurile, ca
pstrtoare de obiceiuri i datini.
Muzeele etnografice sunt instituii culturale care sunt vizitate de turitii ce
vor s se cultive i s cerceteze materialele expuse. Unele dintre ele sunt ataate
mnstirilor. Muzeele conserv valorile tradiionale locale i sprijin vizitatorii n
nelegerea procesului de dezvoltare spiritual i cultural a zonei n care sunt
amplasate. Ele sunt obiective turistice care pot fi puse n valoare prin vizitarea lor
n cadrul circuitelor i excursiilor tematice organizate.
Principalele instituii culturale din judeul Prahova sunt:
Instituii culturale de importan naional:
3 muzee de importan naional: Muzeul Naional Pele Sinaia, Muzeul
Naional al Petrolului Ploieti, Muzeul Cinegetic Posada;

Instituii culturale de interes judeean:


Biblioteca Judeean Nicolae Iorga Ploieti;
Muzee de importan judeean:
- Muzeul Judeean de Istorie i Arheologie Prahova Ploieti cu seciile:
- Muzeul Ceasului Nicolae Simache, Ploieti;
- Muzeul Memorial Nichita Stnescu, Ploieti;
- Muzeul Memorial I.L. Caragiale, Ploieti;
- Muzeul Memorial Paul Constantinescu, Ploieti;
- Complexul Muzeal Nicolae Iorga Vlenii de Munte, (subsecii: Muzeul
Memorial
Nicolae Iorga, Expoziia de art religioas, Muzeul de Etnografie al Vii
Teleajenului);

- Muzeul Memorial Cezar Petrescu Buteni;


- Muzeul Memorial Constantin Stere;
- Muzeul Conacul Bellu Urlai;
- Muzeul Casa Domneasc Matei Basarab i Vasile Lupu Brebu;
- Conacul Pan Filipescu Filipetii de Trg;
- Rezervaia Arheologic Budureasca Vadu Spat;

- Muzeul stesc Sngeru;


- Casa Hagi Prodan Ploieti;
- Expoziia permanent Tohani
- Muzeul Judeean de tiinele Naturii Ploieti , cu seciile:
- Muzeul Omului i Acvariul, Ploieti;
- Muzeul Rezervaia Bucegi Sinaia;
- Muzeul Vii Teleajenului, Vlenii de Munte;
- Muzeul Flori de min i Casa Rainer Cheia, Mneciu;
- Muzeul Srii (Casa Cmriei), Slnic, muzeu de interes naional;
- Muzeul inutului Plopeni;
- Grdina Botanic Bucov.

- Muzeul Judeean de Art Ploieti cu secia:


- Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu Cmpina;
Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale - Ploieti;
coala de Arte i Meserii - Ploieti.
Instituii culturale de importan local:
Muzeul Municipal B.P. Hadeu Cmpina;
Muzeul stesc: Muzeul Istorico-etnografic Cornu;
Teatrul Municipal Toma Caragiu Ploieti;
Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieti;

Filarmonica Paul Constantinescu Ploieti;


2 case de cultur municipale: Ploieti i Cmpina;
11 case de cultur oreneti - Bicoi, Boldeti - Scieni, Breaza, Buteni,
Comarnic, Mizil,
Plopeni, Sinaia, Slnic, Urlai, Vlenii de Munte;
88 cmine culturale n satele reedin de comun i 87 n celelalte sate.
B.

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC:


Potenialul turistic:
n perioada actual, cnd turismul a devenit o activitate de mare importan

social, economic i, chiar politic, att pe plan naional ct i internaional,


necesitatea cunoaterii potenialului turistic, a valorificrii lui raionale se impune
din ce n ce mai mult. Determinarea potenialului turistic prin metode cantitative a
preocupat pe muli specialiti, rezultatele fiind de un real ajutor aciunilor de
sistematizare turistic a teritoriului, de amenajri i dotri corespunztoare valorii
potenialului respectiv.
n acest sens, potenialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor dou
componente ale sale:
componenta natural, reprezentat prin peisaje spectaculoase,
configuraia variat a reliefului, condiiile climatice favorabile

(frecvena redus a fenomenelor negative, absena temperaturilor


excesive), valoarea terapeutic i abundena unor factori naturali, (ape
minerale

termominerale,

nmoluri

curative,

topoclimat

microclimat, fauna i flora, etc);


componenta antropic, reprezentat prin vestigii ale civilizaiilor ce sau succedat pe teritoriul Romniei din vremuri imemorabile,
monumente i obiecte de art laice sau religioase, muzee i colecii
muzeale, elemente de etnografie i folclor de mare frumusee i
originalitate, realizri actuale de prestigiu etc.
Dup cum reiese din manualul su de economia turismului, nc din 1959,
cunoscutul specialist elveian W. Hunzicker, arat c oferta turistic este o
combinaie de elemente materiale i servicii, combinaie n care serviciile joac
rolul principal.
Englezul H. Medlik consider produsul turistic ca un amalgan de elemente
tangibile i intangibile, concentrate ntr-o activitate specific i cu o destinaie
specific, iar profesorul elveian J. Krippendorf nelege prin ofert turistic un
mnunchi de elemente materiale i imateriale oferite consumului i care ar trebui s
aduc unele foloase cumprtorului, adic s-l satisfac. El include n elementele
politicii produsului turistic factorii naturali, factorii generali ai existenei activitii
umane, infrastructura general, populaia i aezrile omeneti, i ali factori ai
infrastructurii.
ntr-o accepiune general, potenialul turistic al unui teritoriu este definit ca
ansamblul elementelor naturale economice i cultural-istorice, care reprezint
anumite posibiliti de valorificare turistic, ce dau o anumit funcionalitate pentru
turism i constituie o premis pentru dezvoltarea activitii de turism. Un teritoriu

intereseaz sub aspectul potenialului turistic, n msura n care acesta ofer resurse
turistice naturale sau antropice, a cror valorificare, pe fondul unor amenajari
complexe poate determina o activitate de turism i includerea acelui teritoriu n
circuitul intern i internaional.
inndu-se seama de amplasarea i concentrarea spaial a obiectivelor
turistice, de valorificarea i funcionalitatea potenialului turistic n ara noastr, sau folosit urmtoarele trepte taxonomice:
obiectivul turistic, reprezentat de o singur unitate cu caracter turistic,
al crei potenial constituie o valoare de atracie;
localitatea sau centrul turistic, reprezentat de o aezare n care sunt
mai multe obiective turistice, constituind un punct de atracie al
turitilor;
complexul turistic, corespunde unei grupri de mai multe obiective
turistice sau a unei suprafee restrnse, n care se concentreaz cteva
localiti, centre turistice, sau obiective turistice izolate;
arealul turistic, reprezentat de o suprafa nu prea ntins, n care se
includ mai multe obiective turistice izolate sau mai multe complexe
turistice, iar cnd este situat n jurul unui centru urban constituie o
zon turistic periurban;
regiunea sau zona turistic, este o categorie cuprinztoare,
reprezentat de un teritoriu ntins, caracterizat de o concentrare
evident a obiectivelor turistice.

B.1.1.

DEMOGRAFIA:

Ultimele raportri fcute de Institutul National de Statistic cu privire la populaia


judetului Prahova dateaz din anul 2010, indicnd o uoar scdere n perioada
2005-2010.

Prahova
29-dec-30
25-ian-48
21-feb-56
15-mar-66
05-ian-77
07-ian-92
18-mar-02

Numrul
locuitorilor

Locuitori / km2

472249
557776
623817
701057
817168
874349
829945

100,1
118,3
132,3
148,7
173,3
185,4
176,0

Populatia si densitatea populatiei la recensaminte

Pe grupe de vrst

Prahova
2005
2006
2007
2008
2009

Prahova

Total

2005
2006
2007
2008
2009

827512
823509
821013
817632
815657

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 de ani si peste

119111
118539
117138
115976
115161

539583
536395
534884
532794
529150

168818
168575
168991
168862
171346

Total
(numr persoane)
Ambele
Masculin
Feminin
sexe

Urban
(numr persoane)
Ambele
Masculin
Feminin
sexe

Rural
(numr persoane)
Ambele
Masculin
Feminin
sexe

827512
823509
821013
817632
815657

420822
417367
414872
412204
410734

406690
406142
406141
405428
404923

401640
399525
398174
396229
395252

425872
423984
422839
421403
420405

200374
198624
197277
195480
194836

220448
218743
217595
216724
215898

201266
200901
200897
200749
200416

205424
205241
205244
204679
204507

Locuitori
/ km2

175,5
174,6
174,1
173,4
173

900000
800000
700000

Prahova

600000

2005

500000

2006

400000

2007

300000

2008
2009

200000
100000
0

Una din caracteristicile relevante ale judetului Prahova pentru planificarea


gestionrii deeurilor este faptul ca el cuprinde una dintre cele mai dezvoltate zone
din punct de vedere al infrastructurii turistice: Valea Prahovei, ceea ce se reflect
n numrul de turiti.
Valea Prahovei este o zon turistic cu sezonalitate redus, turitii fiind prezeni n
numr semnificativ n toate sezoanele.
Prezena unui numr de turiti comparabil cu populaia rezident crete cantitatea
de deeuri menajere generate n zon. La demografia populaiei locale trebuie
adugat i fluxul de turiti, dinamica sa n Prahova i n special n Valea Prahovei
cunoscnd n timp o cretere accentuat.
Indicator/an 2005
Nr de
315 000
turisti/an

2006
310 000

2007
306 000

2008
308 000

2009
318 000

2010
320 000

Evoluia numrului de turisti n Prahova

B.1.2.

ASEZARI OMENESTI:

Situat n partea central a Romniei i avnd o suprafa de 4.716 kmp, judeul


Prahova are o populaie de 822.081 locuitori i o densitate de 174,3 locuitori/kmp,
fiind al doilea dup Bucureti din acest punct de vedere.
Gradul de urbanizare al judeului este de 50,6%, iar populaia ocupat are
urmtoarea structur: 30,8% industrie, 24,5% agricultur, 6,6% construcii i
38,1% servicii. Resedina administrativ a judeului este municipiul Ploieti, cu o
populaie de 231.044 locuitori.
Din punct de vedere al organizrii administrative, judeul Prahova are 104 uniti
administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii i 12 orae) i 90 de
comune.
Anul
2005
2006
2007
2008
2009

Nr oraselor si
municipiilor
14
14
14
14
14

Din care
Numarul
Numarul
municipii:
comunelor
satelor
2
86
405
2
86
405
2
86
405
2
87
405
2
89
405
mpartirea administrativa a judetului Prahova

Din punct de vedere al suprafeei, judeul Prahova se claseaz n grupa judeelor


mici ale rii, numrul mare de locuitori a condus la o densitate dubl fa de
media pe ar, respectiv 186 de locuitori pe kilometru ptrat.
Localitatea se afl situat n partea de nord a judeului Prahova, pe valea prului
Vrbilu, la o distan de 45 km de oraul Ploieti, la circa 42 km de paralela 45
latitudine nordic
ntr-o regiune de deal, ntr-o aezare de pomi fructiferi i fnee, se gsete
comuna Stefeti
Este una dintre cele 100 comune ale judeului ce are un perimetru administrativ
de 4457,5 ha i o populaie 2487 locuitori
Aezat ntr-o regiune de interferen a dealului cu muntele se nvecineaz ctre est
cu renumitul ora balnear i turistic Slnic, la sud se mrginete cu satul Livadea ce
aparine comunei Varbilu, spre vest la circa 3 km de nvecineaz cu Bertea i
Aluni, de care este legat prin vechi tradiii istorice, prin ndeletniciri i obiceiuri
comune, iar la nord comuna este mrginit de culmi muntoase, acoperite cu pduri
de foioase i conifere, cu puni i fnee neturale
Are o ntindere de 10 km, de-a lungul rului Vrbilu, satele fiind situate n cea

mai mare parte, pe partea stng, satele Scurteti i tefeti, excepie fcnd satul
Troreni ce se afl pe partea dreapt a rului.
Comuna este ncadrat de o parte i de alta de dealuri i muni cu o altitudine ce
varieaz ntre 600-1300 m.
Legenda pstrat pe cale oral ,din btrnii satului,atribuie denumirea satului
Strmbeni (vechiul nume al comunei Aluni), unui crciumar pe nume Strmbu
care avea proprietate la hotarul dinspre nord al comunei.Acesta a inut n castorie
pe fata cpitanului de plai Bertelu,de la care vine numele comunei Bertea.
Satul Strmbeni ,care a dat denumirea comunei pn n anul 1931, a fost cunoscut
sub mai multe denumiri:Strmbenii Brcnescului, Strmbenii de Munte, Pe Pod i
Ostrov.
Locuine
Fondul de locuine existent n judeul Prahova este de 311.747 locuine din
care 305.627proprietate privat. Ritmul de cretere a numrului locuinelor a fost
de peste 1.000 locuine anual (1.270locuine din care 770 n mediul rural n anul
2006 i 1.046 locuine n anul 2007). Ritmul de construire este mai mare n mediul
rural, ceea ce demonstreaz tendina de valorificare a potenialului mediului rural
(construcia de locuine secundare i de vacan n zonele agroturistice cu mare
atractivitate, dotrile tehnico-edilitare, gradul redus de poluare, etc.)
Att consiliul judeean ct i consiliile locale se confrunt cu solicitri multiple
n domeniul urbanistic,fapt ce a determinat un interes sporit pentru
realizarea/actualizarea planurilor urbanistice generale i zonalemenite s satisfac
cerinele investitorilor din domeniul imobiliar.
Pentru creterea funcionalitii instituiilor administrative prin atragerea de for de
munc binepregtit i facilitarea accesului la locuine (de serviciu sau locuine
proprietate personal) a funcionarilorpublici tineri din Consiliul Judeean, direciile
subordonate acestuia i primrii, Consiliul Judeean Prahova n parteneriat cu
comunele Brcneti i Puleti s-au asociat n vederea realizrii de locuine pentru
tineri i locuine de serviciu.
n acest scop comunele Brcneti i Puleti au identificat i vor pune la dispoziie
dou terenuri nsuprafa de 4,7 ha, respectiv 4 ha situate n intravilanul celor dou
localiti.
n comuna Brcneti vor fi construite blocuri P+2 i P+4 cu 327 apartamente, iar
n comuna Puleti
vor fi construite blocuri P+2 i P+4 cu 200 apartamente.
Consiliul Judeean Prahova particip la aceste proiecte cu realizarea planurilor
urbanistice zonale i cufinanarea lucrrilor de infrastructur rutier (ci de acces)

i de utiliti (alimentare cu ap, canalizare,alimentare cu gaze), urmnd a asigura


fondurile necesare n bugetul propriu ncepnd cu anul 2009.

B.1.3

DEZVOLTARE ECONOMICA:

Agricultura

hectare
Suprafaa
cultivat total
2004
2005
2006
2007
2008

Cereale
pentru
boabe

din care:
Gru

Secar

Orz i
orzoaic

Porumb
boabe

4202
3916
2326
3050
3467

72684

1)

144923
136091
128695
132467
133946

108446
104817
96195
98263
100778

1)
1)
1)
1)

Cartofi total
2004
2005
2006
2007
2008

30604
35655
33559
25637
34569

15
-

64073
59920
69183
61805

din care:

Sfecl de
zahr

Plante
uleioase

2503

34

15742

14245

7765

3898
3763
5715
3500

40
353
14
-

12943
13111
13137
13329

11516
10748
7762
8202

4871
6319
4518
4706

Floarea
soarelui

Legume

16000
14000
12000
10000

Plante uleioase

8000

din care:

6000

Legume

4000
2000
0

hectare
din care, pe categorii de folosin:

Suprafaa
total

Suprafaa
agricol

Arabil

Puni

Fnee

Vii 1)

Livezi 2)

471587
471587
471587
471587
471587

275680
275481
275244
275020
274678

145116
145338
145088
145652
144964

71836
71777
71842
70084
69279

37093
36780
36877
38921
40127

8755
8830
8829
8559
8572

12880
12756
12608
11804
11736

Prahova
2004
2005
2006
2007
2008

500000
450000
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000

Prahova
2004
2005
2006
2007
2008

50000
0

Fondul funciar dup modul de folosin pe judee reprezint terenurile aflate n proprietatea deintorilor n raz administrativ

O dinamic asmntoare cunoate i creterea animalelor:


capete
Bovine
Prahova

20041)
20051)
20061)
20071)
20081)

Porcine

Total

din care:
vaci,
bivolie i
juninci

61110
60736
63317
50788

42337
43891
38951
34168

194422
192345
190842
150979

48085

32219

164202

Ovine

din care:
Total scroafe de
prsil

Total

din care:
oi i mioare

Caprine

1614
4688
5089
3379

118162
119461
129117
116053

98088
104834
109885
102739

17314
18833
19169
24150
23702

4079

143446

124892

200000
180000
160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000

Prahova
20041)
20051)
20061)
20071)
20081)

20000
0

Efectivele de porcine i ovine au crescut cu peste 75% din 2000 n 2005 iar
numrul de caprine s-a dublat n aceeasi perioada. O parte dintre aceste animale se
cresc n gospodariile populatiei. Ca valoare, productia agricola si cea animala au
contribuit la venitul din judet in mod echilibrat.
Industria
Industria constituie ramura de baza a economiei judetului, ocupnd locul 2 n tara,
dupa municipiul Bucuresti n ceea ce priveste productia industriala. Cu o structura
complexa, beneficiind de activitati din aproape toate ramurile industriei, aceasta
activitate se detaseaza prin ponderi ridicate n productia tarii la unele produse:

benzina, motorina, pacura, uleiuri si minerale, rulmenti grei, anvelope, utilaje.


petroliere, minier si chimic etc.
Industria prelucratoare si comertul reprezinta mpreuna peste 50% din numarul de
unitati din judet. Intreprinderile cu pana in 9 angajati (IMM) reprezinta aproape
85% din totalul de agenti economici si institutii.

2005
2006
2007
2008
2009
2010

200
6
200
7
200
8
200
9
201
0

Total
Agricultura Pescuit Industrie Energie Constructii Comert
economie vanatoare
electrica
silvicultura
si
termica
382,0
85,2
0,1
149,5
6,3
24,
40,1
291,1
93,3
89,4
5,9
16,
25,2
295,
92,5
90,5
6,8
17,0
28,6
289,2
79,5
94,8
5,8
19,9
28,3
292,8
76,1
96,7
5,1
19,2
30,3
291,
71,
89,9
6,7
5,0
34,7
Populatia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale

Hoteluri
si
restauta
nte

Transpo
rt
depozit
are

Intermedi
eri
financiar
e

Tranzac Administr
tii
atie
imobili publica
are

Invatam
ant

3,6

15,

1,9

12,0

4,5

4,1

16,

1,7

12,0

4,9

16,

1,8

6,3

15,4

6,3

16,7

Comerul:

Celelal
te
activit
ati

11,9

Sanatat
e si
Asiste
nta
sociala
12,2

4,5

11,7

12,5

4,6

13,

4,5

11,4

13,8

5,9

2,0

13,3

4,7

12,1

13,5

5,9

2,7

15,2

4,7

12,3

12,6

5,49

5,0

Datorit poziiei geografice de care beneficiaz judeul Prahova i n special,


municipiul Ploieti,comerul a cunoscut o dezvoltare spectaculoas. Astfel, n
Ploieti, pe lng o reea dezvoltat de magazineen-detail, i-au consolidat poziia
marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY,
PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND,
INTERHOME, de tip supermarket: BILLA,INTERREX, PROFI, PENNY i de tip
mall: WINMARKT i PRIMVARA.
Turismul

Capacitatea i activitatea de cazare turistic


Capacitate de cazare turistic
Existent
(locuri)

C.

2004
2005
2006
2007

10253
10289
9234
9249

2008

9818

Sosiri
(mii)

nnoptri
(mii)

Indicii de utilizare
net a capacitii
n funciune (%)

n funciune
(mii locuri-zile)
3228,0
3223,0
3075,5
3177,9

328,7
346,5
371,2
416,2

894,0
929,0
966,1
1062,5

3333,8

417,1

1017,2

27,7
28,8
31,4
33,4
30,5

POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC :

Arheologie, castre romane, situri arheologice, obiective istorice


Situri arheologice ce contin urme materiale provenind de la asezari aferente
epocilor istorice incepand cu neoliticul inferior epoca bronzului si a perioadelor
geto-dace, daco romane si post romane se intalnesc pe aproape tot teritoriul
judetului Prahova dupa cum urmeaza:
-Situri arheologice ce reprezinta neoliticul si perioada post romana s-au gasit la
Lacu Turcului.
- O asezare veche unde s-au descoperit elemente ce apartin culturii tracilor, dacilor
si perioadelor urmatoare se regaseste la Bucov.
-La Colceag exista un sit arheologic cu elemente de acum 6000 de ani ce apartin
neoliticului tarziu
-Localitatea Cornu gazduieste si ea urmele unei asezari geto-dacica de acum 3000
de ani

-La Drajna exista dovezi ce apartin bronzului timpuriu si un castru roman.


-Situl arheologic de la Gherghita a scos la suprafata marturii ce atesta existenta
unui oras medieval.
-De senzatie descoperirea de la Buda a tezaurului geto-dac ce contine peste 200 de
drahme de argint si a tezaurului de la Tintea (Baicoi) cu tetradrahme si monede
dacice prcum si urme de asezari dacice ce corespund domniei lui Burebista.
-Urme de viata ce apartin epocii pietrei slefuite precum si a etapei bronzului tarziu
s-au relevat si la Gorgota.
-Depozitul de seceri de bronz apartinand dacilor de acum peste 2600 de ani de la
Starosti, urmele unor cetati dacice la Gura Vitioarei, cetatea dacica cu nume dat de
romani de la Tinosu, urmele drumurilor romane de la Homoraciu, Cetatea Fetei,
(o fortificatie ramasa de la romani) de la Colceag si asezarea daco-romana de pe
vatra satului Valea Cucului constituie tot atatea situri arheologice.

Dupa cum mentionam, arealul judetului Prahova a fost locuit de la bun inceput,
urmele celei mai vechi civilizatii umane de pe teritoriul prahovean fiind localizate
la Poiana Roman (Lapos).
Dar si alte locatii contin repere ale perioadelor preistorice de exemplu situl
arheologic de la Boldesti ce contine relicve ale neoliticului constand in resturi de
vase de lut ars, obiecte de silex, opaite si altele. Paleoliticul mijlociu , mezoliticul i
neoliticul sunt si ele prezente la Valenii de Munte, iar sapaturile arheologice de pe
dealul Merez de la Valea Urloi certifica existenta unor asezari ce se banuieste ca
apartin de neolitic si perioada bronzului.
Am lasat intentionat la urma o locatie ce a devenit raiul arheologilor. Este vorba
de Targsoru Vechi amplasat pe locul fostului oras disparut in epoca medievala,
Targsor, ale carui situri arheologice cuprind printre altele urme ce apartin de
neolitic, epocile bronzului, geto-daca, daco-romana cu castre si therme, post
romana, plus complexul funerar cu peste 500 de morminte de pe malul paraului

Leaota si ruinele a trei edificii religioase.

Turism clasic, drumetii montane, atractii si obiective turistice :


In partea de nord-vest a judetului se afla salba de statiuni pe care am descris-o
deja in alte pagini. Activitatea turistica preponderenta e data de prezenta partiilor de
schi pe timp de iarna si a drumetiilor montane pe timp de vara.
Numeroase puncte de atractie vin in intampinarea turistilor cum ar fi masivele
muntoase Bucegi, Baiului, Ciucas, zonele de curbura a dealurilor subcarpatice,
fonduri cinegetice de vanatoare, pastravarii, diversele trasee ce duc pe platoul
montan, cascade, pesteri, saline, Lacul Bolboci, Cheile Doftanei, Lacul si tabara
de copii de laTelega, serele de la Gherghita etc.

Punctele cu atractii si obiective de interes turistic sunt asa de numeroase incat nu


ne ramane sa facem enumerarea lor.
-Langa Adunati se afla Rezervatia naturala hidrologica Valceaua Pietrei si

Rezervatia naturala peisagistica Costisata, zona turistica Borungoci si rapa Malul


Buzei. Aici se poate practica ciclismul montan ca si pe traseul cicloturistic de la
Sotrile. Sporturi extreme ( paintball, team - building, plimbari cu ATV, mountain biking, alpinism si escalada) cantonamente sportive, turism de evenimente, turism
de vanatoare si pescuit sportiv, turism de tranzit si de sfarsit de saptamana, turism
stiintific se practica cu succes si in zona Azugai.

-Pe aria teritoriala a localitatii Apostolache se intalnesc rezervatiile naturale Valea


Pacurii, Pute Riu Saraturi si stejarii seculari (450-500 ani) de la Cabana Silvica
Marlogea
-La Boldesti cele patru balti (Colac ,Pom, La Rate, si Crama) ofera facilitati
pentru agrerment si pescuit sporiv.Lacul de acumulare Maneciu vine cu aceleasi
oferte.
-Punctul turistic de la Cornu ( la nord de Campina) are in dotare cateva pensiuni la
standarde superioare de unde se poate ajunge pe diferite trasee pe valea Doftanei si
in Muntii Garbova, la taberele de copii de la Fantana cu Ciresi , Satul de Vacanta,
Padurea Voila sau Lacul Paltinului.
-Podgoriile de la Tohani,Valea Calugareasca Dealu Mare si Urlati ca si Crama
Seciu de la Bodesti-Scaieni isi asteapta oaspetii.
-Fostul han postal pe timpul folosirii postalioanelor (Hanu Rosu) de la la Gura
Vitioarei, terenul de golf de la Potigrafu si depresesiunile de la Valenii de Munte,
sunt tot atatea puncte de atractie.
Manastiri si biserici in judetul Prahova, turism religios :
O alta activitate turistica e data de interesul mare acordat de turisti lacasurilor de
cult religios, sugerandu-va sa vizitati :Manastirea Brebu ridicata in timpul lui Matei
Basarab (sec. 17), Bisericile de lemn Cuvioasa Paraschiva de la Chiojdeanca si
Sfantul Dumitru de la Nucet (ambele sec 1, Biserica Trei Ierarhi de la Filipestii de
Padure ridicata de Balasa Cantacuzino ce contine picturi murale(sec17),
Manastirea Barcanesti, Manastirea Suzana, Manastirea Cheia, Biserica Trei

Ierarhi de la Slanic, Biserica Sf.Imparati Constantin si Elena de la Baicoi (are


citeva fresce pictate de marele pictor Ion Grigorescu), Biserica Domneasca Sf.
Apostoli Pavel si Petru de la Ploiesti (ridicata de Matei Basarab), Biserica Sf.
Procopie de la Gherghita ( ctitorita de acelasi Matei Basarab si pictata de un alt
titan, Gh.Tattarescu).

Lista noastra insa nu se opreste aici deoarece judetul Prahova este pe al doilea loc
dupa capitala Romaniei in ceea ce priveste numarul de locuitori.Asa ca enoriasii in
timpurile noastre sau cei de os domnesc in trecut au ridicat o multime de edificii de
cult, multe dintre ele adevarate bijuterii arhitectonice:
-Biserica Sfintii Mihail si gavril de la Gura-Vitioarei.
-Manastirea Varbila, monument arhitectonic sec 16.
-Biserica de lemn Sf Nicolae de la Mocesti.
-Biserica de la Schiulesti.
-Manastirea Zamfira pictata de Grigorescu.
-Manastirea Cheia.
-Biserica Sf.Andrei - Sangeru, monument arhitectonic.
-Biserica Sf Gheorghe de la Tariceni (Sirna).
-Manastirea de calugari Ianculesti (Soimari).
-Manastirea Turnu ridicata de Vlad Tepe.s
-Manastirea Crasna.
-Catedrala Sfantul Ioan Botezzatorul , Catedrala Eroilor Tineri Inaltarea
Domnului, Biserica Domneasca, Biserica Sf.Ilie toate Ploiesti
-Biserica romano-catolica Sfantul Anton de Padova de la Campina
-Biserica Sf. Nicolae ( are picturi ce infatiseaza pe regele Carol si regina Maria) si
Biserica Sf. Treime (secolul 17) de la Comarnic.
-Schitul Lespezi, de la Posada.
-Biserica sfanta Treime de la Fefelei (Mizil).

-Bisericile Sf. Nicola si Sf. Gheorghe de la Breaza.


Si multe altele edificii de cult ce le puteti afla numai vizitand aceste frumoase
plaiuri muntenesti.
Muzee, case memoriale, monumente istorice, turism cultural :
Alte obiective turistice il constituie casele memoriale si muzeele ce se gasesc in
numar mare in aproape toate zonele judetului Prahova.Majoritatea acestora
deservesc interesul vizitatorilor pentru cultura si stiinta sau comemoreaza prin
prezenta lor oameni de seama ce s-au nascut si au trait pe meleagurile prahovene.
-Casa memoriala Ticu Dumitrescu de la Olari.
-Monumentul eroilor aflat in padurea Verbilei.
-Muzeul local de istorie Sangeru.
-Casa muzeu Chesca de la Starchiojd.
-Monumentul eroilor Telega.
-Crucea Domnitorului de la Melicesti ridicata in cinstea regelui Carol I.
-Muzeul National al Petrolului, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie si arheologie,
Muzeul de Biologie, Casa memoriala IL Caragiale, Muzeul Paul Constantinescu,
toate functionand in Ploiesti.
-Statuia Libertatii si Monumentul Vanatorilor Ploiesti.
-Muzeul Nicolae Grigorescu Campina.

-Monumentul Eroilor de la Scaeni.


-Casa de cultura Ion Manolescu si Crucea Eroilor de pe dealul Gurga la Breaza.
-Muzeul Cinegetic de la Posada.

-Casa memoriala Nicolae Iorga de la Valenii de Munte


-Muzeul Etnografic Valea Teleajenului, Muzeul de Stiinte Naturale Cultura
Prunului, Muzeul de Arta Religioasa i Scoala de misionare nationale si morale
Regina Maria la Valenii de Munte.
Castele, palate, conace, turism istoric :
Desi la acest capitol judetul Prahova nu se ridica la nivelul altor locatii, totusi cei
interesati au la dispozitie cateva repere ce raspund cerintelor. Exista si o explicatie
majora. Partea sudica a teritoriului prahovean a fost acoperita in mare parte de
arborii seculari ai Codrilor Vlasiei ce formau o masa compacta pana la Dunare si
care au inceput sa fie defrisati masiv in a ultima parte a secolului 19. Si cum pe
platourile inalte sau colinele deluroase era dificil de construit edificii de acest gen,
numarul lor a ramas scazut. Iata o trecere in revista a edificiilor depistate de noi:
Conacul Dragomir de la Chiojdeanca.
Castelul Cocorascu de la Cocorastii Colt.
Castelul Kretzulescu.
Conacul Sangeru.
Conacul Moruzi de la Targsoru Vechi
Palatul Culturii si Palatul Casa Alba Ploiesti.
Castelul Iulia Hasdeu Campina
Castelul Voievodal Cantacuzino de la Breaza (devenit hotel).
Castelul Bibescu de la Posada.
Conacul Garbea de la Starchiojd.

Castelul Pelisor
Statiuni turistice, turism balnear :
Trebuie sa amintim si de alte localitati si statiuni ce au intrat in circuitul turistic:
Posada, Poiana Tapului, Baile Telega, Statiunea Balneoclimaterica Breaza,
Statiunea montana Cheia, Statiunea Poiana Campina (boli cardiovasculare) ce
concureaza de multe ori cu cu succes celelalte statiuni de pe Valea Prahovei.

Etnografie si folclor datini si obiceiuri turism rural :


Va sugeram sa vizitati si sa participati la Ziua Recoltei si sarbatoarea religioasa
Izvorul Tamaduirii de la la Baltesti, la Targul Mestesugarilor de la Gorgota si la
Festivalul Cascavalei de pe Valea Doftanei ce reda obiceiuri si datini insotite de

spectacole folclorice, la care participa rapsozi, formatii de dansuri populare dar si


interpreti de seama ai cantecului popular prahovean. Exponate apartinand artei
populare prahovene starvechi, cum ar fi: piua, pieptenii de calti, cofa, putina,
ceazlaua, prohodita pot fi vazute in cadrul muzeului satesc de la Pietriceaua unde
se fac si sezatorile satului.
La Cerasu, o localitate submontana, datinile si obiceiurile locului se insiruie dea lungul anului: Martisoare Muzicale, in fapt spectacole folclorice dedicate
Martisorului, Pe-un Picior de Plai pe-o Gura de Rai, serbare munteneasca ce
celebreaza urcarea oilor la munte, Columna pentru nemurire, sarbatoare religioasa
de comemorare a eroilor cazuti in primul razboi mondial, Cel mai bun Gospodar,
un concurs cu premii cu ocazia zilei recoltei si Bucurosi de Oaspeti, ce cuprinde
colinde, datini si obiceiuri de anul nou.

CAPITOLUL II
2.1

STRUCTURILE DE PRIMIRE:

Serviciile de baz ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentaie,


tratament i sport. Acestea au un rol hotrtor n deplasarea i sejurul turitilor.
Astfel, cazarea asigur nnoptarea i odihna turitilor pe o anumit perioad de
timp, n baza unor tarife determinate care variaz n funcie de confort i sezon.
Turismul se poate dezvolta ntr-o zon numai n condiiile n care exist
suficiente posibiliti pentru cazarea i odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul i
gradul de confort, cazarea reprezint un element indispensabil n asigurarea
condiiilor pentru un sejur confortabil att pentru turitii care sosesc n staiuni, ct
i pentru alte categorii de participani. n general, cazarea are n structura sa:

Componenta comercial: hotel, restaurant;


Sectorul non-comercial: reedine secundare, spaii de cazare oferite
de sistemul educaional, grupuri religioase.
Baza de cazare de pe Valea Prahovei cuprinde forme clasice (vile i
hoteluri), dar i forme moderne (hanuri, popasuri turistice, cabane, campinguri,
tabere de vacan, csue, pensiuni).
Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic
numr uniti
Romnia

Total
Hoteluri i
moteluri
Hanuri turistice
Cabane
turistice1)
Campinguri i
uniti tip csut
Vile turistice i
bungalouri
Tabere de elevi
i precolari
Pensiuni
turistice urbane
Sate de vacan
Pensiuni
turistice rurale
Hoteluri pentru
tineret
Hosteluri
Popasuri
turistice
Spaii de cazare
pe nave

Regiunea Sud
-Muntenia

Prahova

4840

449

240

1264

139

67

116

25

14

109

982

48

39

111

15

783

105

80

1348

98

31

35

46

31

Tipuri de unitati
turistice

Categorii de
confort

Pensiunea Casa
Padurii

****

Nr. de locuri din Coeficient de


unitatea
utilizare al
turistica
capacitatii de
cazare
20
10 camere

Pensiunea Top
Demac
Pensiunile
Portocalii
Pensiunea
Sfantul Nicolae
Pensiunea Dor
de Alunis
Pensiunea Slanic

***

20

8 camere

***

25

9 camere

***

12

6 camere

***

18

7 camere

**

12

6 camere

Pensiunea Casa
de Oaspeti
Pensiunea Casa
Apolodor
Casa Narcis

**

4 camere

**

10

4 camere

**

10

5 camere

Casa Miruna

**

13

5 camere

Nr. de locuri din unitatea turistica 20Pensiunea Top Demac ***


Pensiunile Portocalii ***
Pensiunea Sfantul Nicolae
***
Pensiunea Dor de Alunis ***
Pensiunea Slanic **
Pensiunea Casa de Oaspeti
**
Pensiunea Casa Apolodor **
Casa Narcis **
Casa Miruna **

Restaurant
Slanic

Aflat in
incinta
Hotelului
Slanic,
Restaurantul
Slanic are 125
de locuri in
interior si 40
pe terasa, o
bucatarie
dotata cu
utilaje
ultramoderne,
personal
calificat si un
meniu
traditional
romanesc.
Atentia pentru
detalii face ca
oaspetii sa fie
primiti intr-o
atmosfera
calda si
primitoare.

Slanic, str. 13 Decembrie,


nr. 15
Tel.: 0244.240.131
0745-077.933
Fax: 0244.240.132
E-mail: slanicprahova@valdor.ro,
office@hotelslanic.ro
rezervari@hotelslanic.ro
Web: www.hotelslanic.ro
www.statiunea-slanic.ro

Restaurant
Grota
Miresei

Aflat in
Complexul de
agrement Baia
Baciului,
Restaurantul
Grota
Miresei are o
capacitate de
140 locuri in
interior, in
foisoarele
acoperite de
pe malul
lacului
capacitatea
este de 80
locuri, iar la
terasele
descoperite,
de 130 locuri.
Arhitectura
specific
romaneasca,
elementele de
decor,
privelistea
magnifica
asupra
lacurilor si
imprejurimilo
r si nu in
ultimul rand,
meniurile
romanesti .

Slanic, str. Baia Baciului


nr. 16
Tel: 0244-241.578
0244-240.600
slanicprahova@valdor.ro,
rezervari@baiarosieresort
.ro
www.baiarosieresort.ro
www.hotelslanic.ro

Restaurant
Orizont

Restaurantul
Orizont,
modernizat
intr-o
arhitectura cu
totul
deosebita are
o capacitate
de 180 locuri
in interior si
de 40 locuri
pe terasa
suspendata
in aer liber.
Situat central,
foarte
aproape de
salina, este
oricand
pregatit cu un
meniu variat,
pentru toate
preferintele.

Slanic, str. 13 Decembrie,


nr. 15
Tel.: 0244.240.855
0745-077.933
Fax: 0244.240.132
E-mail: slanicprahova@valdor.ro,
office@hotelslanic.ro
rezervari@hotelslanic.ro
Web: www.hotelslanic.ro
www.statiunea-slanic.ro

2.2 STRUCTURI DE AGEREMENT :


Agrementul este o parte a produsului turistic i este definit ca fiind
ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor i formelor oferite de
uniti, staiuni i zone turistice, capabile s asigure individului sau unei grupri
sociale o stare de bun dispoziie, de plcere, s dea senzaia unei satisfacii, unei
mpliniri, s lase o impresie i o amintire favorabil1.
Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-i petrece
timpul liber ntr-un mod ct mai plcut. Agrementul presupune existena unor
echipamente: puncte de nchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de

echitaie, sli i terenuri de sport; programe: concursuri, expoziii, festivaluri,


excursii.
Dezvoltarea i diversificarea structurilor de agrement determin creterea
activitii staiunilor turistice i totodat creterea eficienei economice. n zilele
noastre, agrementul constituie motivaia de cltorie a oamenilor, ceea ce duce i la
apariia unor noi tipuri de vacane:
Vacane de schi;
Vacane de alpinism;
Vacane de tenis;
Vacane de vntoare;
Vacane pentru turism cultural.
Astfel, oamenii decid s accepte o ofert turistic n funcie de scopul
cltoriei lor, i anume:
Pentru a se odihni i reface din punct de vedere psihic, pentru a se
elibera de tensiunile nervoase;
Pentru divertisment i distracie n discoteci i cluburi, n aer liber,
pentru a face sport i diverse activiti, pentru a descoperi obiceiurile
i tradiiile locului;
Pentru a-i dezvolta personalitatea prin prisma programelor de
agrement care s stimuleze capacitile psihice i spirituale ale
turitilor.
Pe Valea Prahovei, principalele structuri de agrement sunt:
Prtiile de schi, prtiile pentru snii, prtiile pentru bob;
Mijloacele de transport pe cablu: telescaunul, teleschiul, telecabina;
Patinoarele artificiale;

Saunele, piscinele acoperite;


Terenurile de fotbal, tenis, baschet;
Stadioanele, cinematografele, bibliotecile;
Slile de jocuri mecanice, bowling, popicrii;
Potecile i punctele de belvedere;
Biliardul, discotecile;
Unitile de alimentaie cu specific, barurile de noapte;
Cazinourile;
Agrementul reuete astfel, s menin produsul turistic pe o coordonat
optim, armonizeaz relaiile dintre cererea i oferta turistic, satisfcnd o
multitudine de motivaii turistice.
Serviciile de agrement se grupeaz n funcie de locul unde se desfoar, de
nivelul de organizare i de forma de participare a turitilor.
Domeniul schiabil din zon nu dispune nc de o amenajare i dotare la
standarde internaionale. Chiar dac s-au fcut multe investiii n acest domeniu, ele
nu sunt suficiente pentru a satisface exigenele turitilor, mai ales ale celor strini.
De asemenea, exist numeroase dificulti privind exploatarea prtiilor i a
instalaiilor de transport pe cablu datorit vechimii i uzurii lor fizice.
Dotrile pentru practicarea sporturilor de iarn se rezum la prtii de schii i
instalaii de transport pe cablu:

Instalaii de transport pe cablu existente n Valea Prahovei


Staiuni,

Instalaii de transport pe cablu

Nr.

localiti,

Lungi

crt.

puncte

1
2
3
4
5

turistice
Prul rece
Sinaia
Buteni
Azuga
Petera

al
1
9
3
2
1

Padina
TOTAL

16

Tot Telecabi

Teles me (m)

Capacita

Telegon

Telesc

te

n
2
2
-

dol
1
-

aun
2
1
-

chi
1
5
1
1
1

480
9180
7898
1373
391

pers/or
1000
3919
1470
1000
1000

19322

8389

Celelalte echipamente de agrement sunt modeste n structura ofertei, existnd


un numr redus de cluburi, terenuri de sport, sli de jocuri.
n principal, agrementul din staiunile montane din Valea Prahovei se rezum
la drumeii i vizite la obiectivele turistice din zon.
Agrementul din staiunile balneare:
Agrementul balnear din zon dispune de o dotare modest. Mijloacele i
echipamentele de agrement din staiunile balneare sunt:
Piscine acoperite;
Saune, terenuri de sport;
Prtii de schii, sniue;
Telescaun;
Cinema, bibliotec, muzee, cazinou.
Staiuni turistice i localiti cu amenajri balneare existente n Valea
Prahovei:

Nr.

Staiunea,

Clasificarea

crt.
1

localitatea
Breaza

staiunii
Climateric

Buteni

n general
Climateric

880-920

Poiana apului

n general
Climateric

880-950

Sinaia

n general
Balneo-

800-1000

2
3
4

Funcionare
Altitudine
Permanent Sezonier
(m)
X
410

climateric
Agrementul din centrele urbane:
Populaia rezident, dar i cea care viziteaz localitatea dispun de mijloace,
amenajri i dotri pentru a-i petrece timpul liber ntr-un mod plcut.
Mijloacele de agrement din centrele urbane sunt:
Parcurile i grdinile publice;
trandurile amenajate;
Bazinele sportive, restaurantele cu specific;
Discotecile, cluburile, jocurile mecanice;
Patinoarele artificiale.
Prin rolul su de a aduce bun dispoziie i relaxare turistului, agrementul
este o component important a produsului turistic. De aceea, autoritile locale
prahovene au depus eforturi pentru a mbunti i diversifica permanent baza de
agrement n vederea atragerii unui numr important de turiti i reducerii
sezonalitii turismului.
Agrementul a devenit n ultimii ani motivul deplasrii oamenilor ctre o
anumit zon turistic.

Tipuri de
unitati
turistice
Hotel Slanic
Pensiunea
Casa
Azugeana

Tipuri de turism

Formele de turism
practicate

Turism pentru
tratament si
divertisment
Turism pentru
agrement

Baza de tratament,piscina,
Fitness,sauna
Activitati in aer
liber,petreceri,hol de lectura
excursii in imprejurimi

Pensiunea Statiune
Excursii organizate cu
balneoclimaterica
si
Popasul
jeep-uri,trasee in
de
odihna
Vanatorilor
munti,program de
pescuit,
Pensiunea la Statiune climaterica Sporturi de
Rosa-Cheia si de odihna
iarna,drumetii montane
in aer liber,practicarea
alpinismului
Pensiunea Agrement si
Teren fotbal,mese pingSport
cantonament
pong,traseee
turistice,traseu alergari,
Pensiunea divertisment
Partia de schi,Castelul
Boema
Peles,Pelisorul

Prezentarea hotelului Prahova Plazza din Ploieti


Baza de cazare turistic a oraului Ploieti este format din trei hoteluri
cutradiie,i anume hotel Central, Prahova i Turist, lor adugndu-li-se n
ultimiiani alte hoteluri care funcioneaz cu un numr redus de camere.
Prahova Plazza este un hotel de categoria 2 stele. Complexul a fost construit
ntre 1970-1972 avnd destinaii de hotel, asigurnd toate serviciile ce decurg
pentru acest gen de construcii.

In prezent capacitatea efectiv de cazare este urmtoarea: 130 de locuri de


cazare, repartizate n 76 de camere i apartamente, dup cum urmeaz :
- 11 n apartamente,
- 25 n camere double
- 94 n camere single.

Analiza principalilor indicatori ai circulaiei turistice:


1. Structura cererii i circulaia turistic:

Numrul i structura turitilor n perioada 2000-2006, la Hotel Prahova Plazza:

Numar turisti
Total
Romani
Straini
Evolutia in
structura
Total
Romani
Straini

2004
5270
4561
709
%

2005
4231
2737
1494
%

2006
4552
2568
1984
%

100
86,54
13,45

100
64,69
35,31

100
56,42
43,58

Se constat c numrul de turiti sosii la hotel a nregistrat o fluctuaie


relativ , scderea numrului de turiti datorndu-se lucrrilor de amenajare.
Ponderea turitilor strini are o linie ascendent, crescnd de la 13,45% n 2004
la 35, 31%, respectiv 43,58 %, dup darea n folosin a camerelor renovate,
aceasta datorndu-se i contractelor de colaborare ale hotelului cu companii
mportante din sectorul economic.
n funcie de ara de provenien, situaia turitilor strini este urmtoarea :

Nr. de turiti strini dup tara de provenienta:


Nr.crt Tara de resedinta a
turistilor
1
Austria
2
Belgia
3
Bulgaria
4
Danemarca
5
Franta

Nr total de turisti
inregistrati in 2006
96
88
28
32
88

6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Total

Germania
Grecia
Italia
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul unit
Republica ceha
Republica moldova
Serbia si muntenegru
Spania
Suedia
SUA

640
16
188
36
48
16
296
76
12
8
24
56
12
1984

2. Sejurul mediu realizat la HotelPrahova n perioada 2004 -2006

Sejur
mediu(zile)
Total
Romani

2004

2005

2006

1,83
1,78

2,20
2,06

2,30
1,42

Straini

1,88

2,34

3,18

Sejurul mediu/turist a fost de 1,83 zile n 2004i 2,30 zile n 2006.Deinumrul de


turiti a sczut, a crescut perioada petrecut de turist n cadrul hotelului.

3. Indicatori ai eficienei activitii de cazare:

Coeficientul de utilizare a capacitii (gradul de ocupare):


Hotel prahova

2004

2005

2006

Capacitate
efectiv
utilizata(nr.locuri
x 365 zile)

84680

doar camere
vechi

Zile turist
realizate din
care:
Coeficientul de
utilizare a
capacitatii de
cazare

47450
din care:

37960

in camere
modernizat
e
9490
7438

doar camere
modernizate

9644

in
camere
vechi
37960
1870

11,39

4,92

78,37

27,58

37960
10470

CAPITOLUL III
n vederea accesrii fondurilor structurale planificate pentru perioada 20072013 prin programele finanate de Uniunea European, Consiliul Judeean Prahova
urmrete realizarea unui pachet de proiecte, rezultate dintr-o planificare
coordonat a politicilor publice i o cretere a capacitii organizaionale i umane,
n contextul respectrii capitolelor din Acquis-ul comunitar ncheiate de Romnia
n vederea aderrii la Uniunea European.

Planul de dezvoltare durabil a judeului Prahova n perioada 20072013 reprezint elementul care fundamenteaz accesul la instrumentele structurale
ale Uniunii Europene (fonduri structurale i de coeziune) dup data aderrii
Romniei, ca stat membru. De asemenea, reprezint un instrument de prioritizare i
coordonare a investiiilor publice pentru dezvoltarea durabil a judeului.
Raiunea elaborrii Planului este de a stabili direciile de alocare a fondurilor
publice pentru investiiile cu impact semnificativ asupra dezvoltrii economice i
sociale a judeului, n scopul diminurii decalajelor existente fa de entiti
similare din statele Uniunii Europene ct i a disparitilor interne (ex. urban-rural,
dispariti zonale etc.).
Cele PATRU DOMENII care prin structur contribuie la definirea
provocrilor de dezvoltare pentru judeul Prahova sunt:
-Infrastructura de transport
-Infrastructura de mediu
-Economic
-Social
PRIORITATEA 1. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii
locale de transport
Modernizarea infrastructurii locale de transport reprezint domeniul cel mai
important din sfera de competen a Consiliului judeean.
ntruct reeaua rutier se caracterizeaz printr-o calitate care afecteaz sigurana,
timpul i gradul de confort al cltoriei, reiese necesitatea stringent de
modernizare a ntregului sistem de drumuri judeene i locale.
Calitatea drumurilor de acces ctre orice localitate sau obiectiv situat n jude
este, de asemenea, elementul vital n localizarea companiilor, dezvoltarea mediului
de afaceri i turismului, realizarea coeziunii teritoriale la nivel judeean i regional.
Programul Operaional Regional nominalizeaz dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii locale de transport ca ax prioritar a dezvoltrii regionale care
vizeaz creterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilitii populaiei,
bunurilor i serviciilor n vederea stimulrii dezvoltrii economice durabile prin
reabilitarea i modernizarea reelei de drumuri judeene, a strzilor urbane,
precum i construcia/reabilitarea oselelor de centur cu statut de drum
judeean i/sau urban.
Investiiile n infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaiei i a
bunurilor, reducerea costurilor de transport de mrfuri i cltori, mbuntirea
accesului pe pieele regionale, creterea eficienei activitilor economice,

economisirea de energie i timp, crend condiii pentru extinderea schimburilor


comerciale i implicit a investiiilor productive. Dezvoltarea reelelor de transport
va facilita, de asemenea, cooperarea interregional i va contribui semnificativ la
creterea competitivitii ntreprinderilor/firmelor i a mobilitii forei de munc,
i, prin urmare, la o dezvoltare mai rapid a Romniei pe ansamblu, dar i a fiecrei
regiuni n parte.

PRIORITATEA 2: Protecia mediului


Programul Operaional Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu) este unul
dintre cele mai importante programe operaionale din punct de vedere al alocrii
financiare i reprezint cea mai important surs de finanare pentru sectorul de
mediu.
Obiectivul global al POS Mediu vizeaz mbuntirea standardelor de via ale
populaiei i a standardelor de mediu i, n acelai timp, contribuie substanial la
ndeplinirea angajamentelor de aderare a Romniei la Uniunea European cu
privire la protecia mediului.
Totodat programul vizeaz reducerea decalajului existent ntre Uniunea
European i Romnia cu privire la infrastructura de mediu att din punct de vedere
cantitativ ct i calitativ. Aceasta ar trebui s se concretizeze n servicii publice
eficiente, cu luarea n considerare a principiului dezvoltrii durabile i a
principiului poluatorul pltete.
Obiectivele specifice POS Mediu sunt:
1. mbuntirea calitii i a accesului la infrastructura de ap i ap uzat,
prin asigurarea serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor
urbane pn n 2015 i
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
ap/ap uzat.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deeurilor prin
mbuntirea managementului deeurilor i reducerea numrului de zone poluate
istoric n minimum 30 de judee pn n 2015.
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului i diminuarea schimbrilor
climatice cauzate de sistemele de nclzire urban n cele mai poluate localiti
pn n 2015.
4. Protecia i mbuntirea biodiversitii i a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei
Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra


populaiei, prin implementarea msurilor preventive n cele mai vulnerabile zone
pn n 2015.
Sunt ecesare pentru conformare n majoritatea aglomerrilor urbane cu peste
100.000 locuitori echivaleni, care beneficiaz de programele de pre-aderare pentru
construcii/reabilitare de staii de epurare a apei, astfel nct s se asigure tratarea
avansat (eliminarea azotului i fosforului).
construcii i demolri, etc.);
n cursul anului 2004, au fost nfiinate centre de colectare a uleiului uzat n
staiile de distribuie a carburanilor, precum i n incintele unitilor care asigur
service-ul auto.
Se impune continuarea activitii de colectare i recuperare a uleiurilor uzate.
Domeniu de intervenie: Reabilitarea zonelor poluate istoric
Activitile economice dublate de o nerespectare a legislaiei de mediu, au condus
la existena unor situri contaminate, care produc un nivel crescut de emisii n
atmosfer i ap conducnd la o degradare excesiv a solului i a peisajului n
multe cazuri. Majoritatea acestor situri sunt abandonate, nu au nici o folosin,
chiar reprezint un risc pentru mediu i pentru sntatea oamenilor, n timp ce
nevoia de teren pentru utilitile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este
mare.
Pe lng nchiderea depozitelor de deeuri municipale neconforme, sunt avute n
vedere i msuri pilot de nchidere/reabilitare a siturilor poluate istoric n cele mai
afectate zone, n scopul reducerii impactului negativ asupra mediului i sntii
umane. Se urmrete valorificarea zonelor afectate, n vederea derulrii unor
investiii publice viitoare sau a utilizrii economice ori pur i simplu pentru
reabilitarea peisajului dezvoltrii afacerilor. n acest scop, proiectele ce vor fi
finanate n cadrul POR vor include, n plus fa de reabilitarea i ecologizarea
zonei, construirea utilitilor publice i a infrastructurii de afaceri, n vederea
reutilizrii zonei n scopuri economice i sociale.
Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatice prin
restructurarea i reabilitarea sistemelor de nclzire urban pentru atingerea
intelor de eficien energetic n localitile cele mai afectate de poluare
Obiective:
Reducerea efectelor schimbrilor climatice i reducerea emisiilor de poluani
provenii de la
sistemele de nclzire urban n localitile cele mai afectate de poluare;
Ameliorarea nivelului minim de concentraie a poluanilor n localitile
vizate;
mbuntirea sntii populaiei n localitile afectate.

Reducerea emisiilor poluante n atmosfer rmne un domeniu n care sunt


necesare investiii substaniale. Romnia a obinut perioade de tranziie pn n
anul 2013, respectiv 2017 pentru emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi)
pentru anumite instalaii ce intr sub incidena Directivei 2001/80/CE privind
limitarea emisiilor n atmosfer a anumitor poluani provenind de la instalaii de
ardere de dimensiuni mari (IMA).
Poluarea atmosferic provenit de la sistemele de nclzire urban are mari
consecine de mediu: schimbrile climatice prin emisiile de gaze cu efect de ser,
transportul poluanilor pe distane lungi, degradarea calitii aerului atunci cnd
condiiile de dispersie atmosferic sunt precare.
Mai mult dect att, pn n 2013 trebuie nregistrate reduceri majore ale
emisiilor de SO2, NOx i pulberi provenite de la instalaiile mari de ardere (IMA),
n vederea conformrii cu Directiva 2001/80/CE.
Aa cum se prevede n Strategia naional n domeniul eficienei energetice,
Romnia este nc n mod semnificativ dependent de combustibilii tradiionali
precum pcura, crbunele, utilizai pentru a furniza populaiei din marile
aglomerri servicii de nclzire i ap cald. Desulfurarea emisiilor este singura
modalitate care asigur folosirea acestor combustibili astfel nct s fie realizat
conformarea cu cerinele
Directivei 2001/80/CE. Centralele private, care utilizeaz n cele mai multe cazuri
gazele naturale mai puin poluante dect combustibilii tradiionali nu sunt
accesibile pentru o mare parte a populaiei.
Sistemele municipale de nclzire aparin unitilor administrativ-teritoriale
i sunt gestionate de administraia public local care este responsabil pentru
furnizarea de energie termic pentru populaie.
Investiiile n sistemele de nclzire municipal vor avea o importan deosebit i
pentru sistemul de distribuie a apei. Apa necesar nclzirii municipale este
asigurat din reelele de ap. Infrastructura precar a reelelor de nclzire
municipal cauzeaz pierderi importante n reelele de distribuie a apei. Investiiile
pentru reabilitarea acestor dou tipuri de reea vor reduce consumul de ap,
asigurnd folosirea durabil a acestei resurse naturale de valoare.
Se va acorda o atenie deosebit activitilor de modernizare a instalaiilor mari
de ardere ce au ca int reducerea emisiilor de SO2, NOx i pulberi n localitile
afectate de poluare precum municipiile Ploieti i Cmpina i comunele Brcneti,
Berceni, Blejoi, Brazi, Poiana Cmpina.
Msurile de eficien energetic se vor axa pe reabilitarea sistemelor de
distribuie, n conformitate cu politica guvernamental a Romniei. Aceast politic
pentru restructurarea sistemelor de producere i

distribuie a energiei termice este stabilit n programul Termoficare 20062015,


cldur i confort.
Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere i
distribuie s ating un randament termic de cel puin 80%, prin eliminarea
pierderilor din reelele de transport i cele interioare de alimentare
cu ap cald i cldur, introducerea contorizrii.
n conformitate cu abordarea integrat a aspectelor de protecia mediului,
proiectele pot include investiii n vederea mbuntirii managementului deeurilor
lichide i solide provenind de la sistemele de nclzire urban n strns legtur cu
investiiile pentru reducerea polurii aerului (n mod particular, reabilitarea
depozitelor de zgur i cenu).
Distincia dintre interveniile privind IMA (Instalaii Mari de Ardere) n cadrul
POS Mediu i al POS pentru Creterea Competitivitii Economice se bazeaz pe
caracterul serviciilor furnizate, pe principalul tip de infrastructur i pe tipul de
beneficiari.
POS Mediu acord sprijin IMA n cadrul sistemului municipal de nclzire
n vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaiei, precum i pentru
mbuntirea eficienei energetice la nivelul instalaiei i a reelei de
distribuie, prin retehnologizare i reducerea
pierderilor de ap cald.
POS Creterea Competitivitii Economice finaneaz IMA care furnizeaz
curent electric n sistemul naional de energie, n vederea mbuntirii
eficienei acestora i a reducerii emisiilor de gaze, obiectivul fiind sigurana
alimentrii cu energie electric pentru economie.
Beneficiarii axei prioritare 3 a POS Mediu sunt autoritile locale din
municipalitile selectate sau, n anumite cazuri, operatorii de servicii de nclzire
urban deinui de acestea.
Axa prioritar 3 a POS Mediu va fi finanat din Fondul de Coeziune.
Surse adiionale de finanare pentru sistemele municipale de nclzire vor fi atrase
prin intermediul mprumuturilor externe i a PPP-urilor.
Interveniile se vor baza pe o strategie de nclzire local pe termen mediu/lung.
Principalul scop l constituie utilizarea eficient a surselor de energie
neregenerabile i, acolo unde este posibil, utilizarea surselor de energie
regenerabil i a celor mai puin poluante surse de energie pentru
sistemele de nclzire urban.
Municipiul Ploieti a actualizat Strategia local de alimentare cu energie termic
n vederea ncadrrii n Programul Termoficare 2006-2015, cldur i confort i
pentru eficientizarea sistemului centralizat de producere, transport i distribuie a
energiei termice.

PRIORITATEA 3. Dezvoltarea urban


POLUL DE CRETERE
Dezvoltarea durabil urban este abordat de Programul Operaional Regional ca
prim ax prioritar.
Aceasta are ca scop creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc prin
reabilitarea infrastructurii urbane, mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a
serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
i a antreprenoriatului.
Ca pol de cretere pentru Regiunea Sud Muntenia a fost selectat municipiul
Ploieti mpreun cu zona sa de influen (arealul de antrenare), pe baza unor
analize cantitative i calitative a unor domenii relevante pentru potenialul marilor
centre urbane de a deveni poli de cretere:
- Arealul de influen al oraului;
- Potenial de dezvoltare;
- Mrimea i structura populaiei;
- Accesibilitatea;
- Dezvoltarea economic;
- Investiii majore existente sau n curs de implementare i infrastructura de afaceri;
- Existena i profilarea centrelor de nvmnt superior pe domenii de vrf, n
special n sectoare tehnice;
- Infrastructura de Cercetare & Dezvoltare & Inovare;
- Accesul populaiei la servicii publice urbane de baz;
- Structura forei de munc;
- Infrastructura de sntate i infrastructura cultural.
Acest statut confer, pentru perioada 2007-2013, municipiului Ploieti i arealului
de antrenare (alctuit din 3 orae (Bicoi, Boldeti-Scieni i Plopeni) i 10 comune
(Aricetii Rahtivani, Brcneti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrveti,
Puleti, Trgoru Vechi i Valea Clugreasc) - 58 sate), posibilitatea de a realiza
proiecte complexe nsumnd 97 mil uro, pentru sprijinirea simultan a activitilor
de creare, dezvoltare, modernizare, echipare a infrastructurii urbane, de
imbuntire a infrastructurii de transport public urban i a infrastructurii serviciilor
sociale, precum i aciuni pentru crearea i dezvoltarea mediului de afaceri, pe
fondul protejrii mediului i creterii numrului de locuri
de munc.
n vederea promovrii i implementrii proiectelor aferente polului de cretere,
Axa prioritar 1 impune constituirea Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar ca
form asociativ de drept privat cu personalitate juridic avnd la baz Actul
Constitutiv i Statutul de funcionare propriu.

S-a realizat aceast formul instituional sub denumirea Asociaiei de dezvoltare


Intercomunitar Polul de cretere Ploieti-Prahova, avnd ca membri localitile
Ploieti, Bicoi, Boldeti-Scieni, Plopeni, Aricetii Rahtivani, Brcneti, Berceni,
Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrveti, Puleti, Trgoru Vechi i Valea Clugreasc
i Consiliul Judeean Prahova.
n Anexa nr.2 este prezentat n detaliu documentarul statistic socio-economic al
unitilor administrativ-teritoriale care compun Polul de cretere Ploieti-Prahova.
Este esenial sprijinirea polului de cretere n ndeplinirea funciilor urbane i de
polarizator al arealului nconjurtor dependent n dezvoltare de acesta, prin
implementarea Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Cretere care va
avea impact att asupra dezvoltrii de ansamblu a oraului, ct i a zonei
nconjurtoare, reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a
activitilor antreprenoriale pentru ocuparea forei de munc, precum i aciuni de
reabilitare a infrastructurii sociale i de mbuntire a serviciilor sociale.
care se urmrete implementarea acestuia pot primi finanare nerambursabil n
cadrul Axei prioritare 1 - dac ndeplinete cumulativ urmtoarele criterii:
Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere are ca obiectiv reabilitarea
unei zone de aciune urban clar delimitat n cadrul unui ora/municipiu;
Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere cuprinde cel puin dou proiecte
individuale, care se ncadreaz n dou categorii diferite de operaiuni eligibile;
Proiectele incluse n Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere acoper
cel puin dou dintre categoriile de aciuni eligibile;
Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere cuprinde obligatoriu un proiect
care se ncadreaz n categoria de operaiuni eligibile privind reabilitarea
infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban.
n Anexa nr.3 este redat portofoliul de proiecte/idei de proiecte care poate fi
completat/mbuntit n vederea accesrii fondurilor corespunztoare Axei
prioritare 1.

CAPITOLUL IV
Prin poziia sa geografic, judeul Prahova dispune de un potenial turistic, cu
resurse naturale de o mare diversitate i armonios repartizate, care dau posibilitatea
practicrii ntregii game de forme de turism (montan, balnear, cultural, religios)
pn la noutile de ultim cerere n oferta turistic (rural, ecoturism, turism uval),
ceea ce justific ca prioritate a perioadei 2007-2013, Dezvoltarea durabil i
promovarea turismului.

Dezvoltarea turismului este n deplin concordan cu Orientrile Strategice


Comunitare deoarece contribuie la mbuntirea gradului de atractivitate a
regiunilor i la crearea de noi locuri de munc.
Axa Prioritar 5 a Programului Operaional Regional 2007-2013: Dezvoltarea
durabil a turismului regional i local, are ca obiectiv valorificarea i promovarea
durabil a patrimoniului cultural i a resurselor naturale cu potenial turistic,
precum i mbuntirea calitii infrastructurii turistice de cazare i agrement, n
vederea creterii atractivitii regiunilor, dezvoltrii economiilor locale i crerii de
noi locuri de munc.
Implementarea acestei axe prioritare a POR, datorit mbuntirii infrastructurii
n zonele turistice i a serviciilor de cazare i agrement, va determina creterea
calitativ, la standarde europene, a ansamblului condiiilor de practicare a
turismului, cu impact direct asupra creterii cererii de turism pentru Romnia, ca
destinaie turistic european.
Turismul creaz oportuniti de cretere economic zonal i local i contribuie
la crearea de noi locuri de munc prin valorificarea patrimoniului cultural i
natural, specific fiecrui jude, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din
punct de vedere economic i social. De asemenea, o parte important din noile
locuri de munc create constituie o oportunitate regional pentru ocuparea forei de
munc feminine.
Activitatea turistic creaz cerere pentru o gam larg de bunuri i servicii,
achiziionate ulterior de turiti i companii de turism, inclusiv bunuri i servicii
produse de alte sectoare economice (comer, construcii,
transporturi, industria alimentar, confecii i nclminte, industria mic i de
artizanat).
Potenialul turistic prahovean este caracterizat de:
- existena unor capaciti turistice variate ca structur, volum i grad de
modernizare;
- concentrarea n teritoriu a resurselor turistice care determin tipul de turism prin
care se pot valorifica:
obiective cultural-istorice (monumente de arhitectur, cldiri i case memoriale,
situri arheologice, valori etnografice), elemente naturale cu valoare tiinific
(rezervaii i monumente ale naturii) forme de relief
spectaculoase, zone mpdurite, lacuri amenajate pentru agrement i pescuit, ape
minerale, etc.;
- infrastructura general a teritoriului: reea de ci rutiere i feroviare, mijloace de
transport, surse de energie, infrastructur tehnico-edilitar, telecomunicaii;
- calitatea mediului nconjurtor i starea de conservare a resurselor naturale.

Turismul de ni se bazeaz pe resursele naturale i culturale: staiuni balneare,


areale silvice, arii naturale protejate, zone care ofer posibilitatea practicrii
sporturilor de iarn, etc.
Obiective:
Valorificarea resurselor naturale n scop turistic;
mbuntirea calitii serviciilor de cazare;
Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic, n scopul creterii
numrului turitilor i a duratei sejurului;
Diversificarea serviciilor turistice.
Prin POR se vor finana proiecte de valorificare durabil a resurselor naturale cu
potenial turistic i proiecte de reabilitare, modernizare i extindere a structurilor de
cazare i a infrastructurii de agrement, precum i a utilitilor aferente,
implementate n mediul urban; n cazul staiunilor balneare i balneoclimaterice,
proiectele pot fi localizate att n mediul urban, ct i n mediul rural. Este necesar
o varietate de atracii care poate oferi mai multe oportuniti de vizitare. Acestea
pot fi uor accesibile fie pe itinerarul turistului, fie ntr-o excursie pe care turistul o
face pornind de la locul unde este cazat.
Asociaia MICROREGIUNEA TURISTIC BUCEGI i-a asumat organizarea
FESTIVALULUI OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN 2013, propunerea
fiind nsuit de Comitetul Olimpic i Sportiv Romn. Festivalul reprezint o
oportunitate pentru completarea i modernizarea ntregii infrastructuri destinate
sporturilor de iarn, precum i pentru diversificarea serviciilor conexe cu
specific local, se deschid oportuniti noi pentru proiecte de infrastructur turistic,
utiliti i servicii, prin finanri publice i private care vor conduce la mbogirea
dotrilor specifice sporturilor de iarn. Succesul festivalului programat pentru anul
2013 va constitui un avantaj pentru organizarea JOCURILOR OLIMPICE DE
IARN 2022, n judeul Prahova.
Dezvoltarea turismului balnear mbuntirea, modernizarea, amenajarea i
dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea reelelor
de captare i transport a izvoarelor
minerale i saline, trasee de cur amenajate, infrastructur rutier (i utiliti din
corpul drumului) realizate n staiuni turistice, balneare, climatice i
balneoclimatice, etc.
Activiti:
reabilitarea/ modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilitile din corpul
drumului n staiuni turistice balneare, climatice i balneo climatice;
crearea/ reabilitarea parcurilor balneare, parcuri grdin;

dezvoltarea reelelor de captare i/sau transport a izvoarelor minerale i saline cu


potenial terapeutic (ape minerale, lacuri i nmoluri terapeutice, gaze terapeutice,
factorii sanogeni de la nivelul grotelor i salinelor) din staiuni turistice balneare,
climatice i balneo climatice; crearea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utiliti)
a bazelor de tratament din staiunile turistice balneare, climatice i balneo climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice.
Amenajarea accesului n zona Baia Verde;
Protecia i igienizarea lacurilor
Proiectul Oraul Slnic-ora european i staiune balneo climateric
internaional avnd mai multe componente: reabilitarea infrastructurii rutiere i a
podului din zona grii Slnic; reabilitarea reelei de alimentare cu ap i a celei de
canalizare; staie de epurare cu treapt biologic i chimic; alimentare cu energie
termic, sistem de ap cald menajer i izolarea termic a tuturor blocurilor;
experimentarea tuturor formelor de energie neconvenional pentru populaie;
alimentare cu gaze naturale; iluminat public prin utilizarea echipamentelor
fotovoltaice.
Introducerea Salinei Slnic n circuitele turistice. n afar de extracia srii, mina
salinei Slnic poate reprezenta i un obiectiv turistic, un punct de atracie pentru
vizitatori i pentru tratament medical. Pentru a spori numrul de vizitatori,
autoritatea public judeean i cea local n parteneriat cu Compania Salrom S.A.,
vor promova proiecte care vizeaz diversificarea serviciilor turistice specifice
staiunii Slnic.
Reabilitarea, modernizarea i extinderea structurilor de cazare precum i a
utilitilor aferente (structuri de cazare: hoteluri, moteluri i campinguri, pensiuni,
cabane i hoteluri pentru tineret, locuri special amenajate/echipamente speciale de
acces pentru persoanele cu mobilitate
redus).
Crearea, reabilitarea i extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a
utilitilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, parcuri
amenajate, piste de biciclete amenajate, locuri de recreere i popas amenajate,
etc.)
Proiect privind Reabilitarea parcului de agrement Constantin Stere Bucov,
asociere ntre Consiliul Judeean Prahova, Consiliul Local Ploieti i Consiliul
Local Bucov
Lucrrile proiectului:
Reparaii capitale la Casa memorial Constantin Stere;
Reabilitare alei parc;
Amenajarea lacului de agrement existent pentru plimbri cu ambarcaiuni, pescuit,
concursuri de navomodele, etc., cu debarcadere, pontoane, construcii lacustre, etc.;

Amenajare plaj, trand, spaii i terenuri pentru practicarea sporturilor n echip


sau individual pentru amatori (teren de fotbal reamenajat i poligon de tir, piste
pentru role, biciclete, popice, skate-board, echitaie, aparate de gimnastic, etc.);
Reabilitare teatru de var - amfiteatru multifuncional cu capacitatea de 5.000
locuri;
Anexe i servicii aferente (alimentaie public, parcare, zone acces, servicii, etc.);
Grdina zoologic (cca. 18,00 ha); Grdina botanic (cca.15,00 ha);
Zona de administraie i servicii a parcului (cca. 7,00 ha);
Zona de cazare, alimentaie public i reuniuni (cca 2,00 ha) va cuprinde: hotel cu
capacitate de cca 50-80 paturi, restaurant 100 locuri, terase, sal de conferine 100
locuri, parcare, servicii anexe.
n abordarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional seciunea a VIII-a
Zone cu resurse turistice, turismul este considerat activitate economic prioritar,
iar investiiile pentru dezvoltarea acestei activiti vor fi orientate cu precdere spre
unitile administrativ-teritoriale cu resurse turistice. Zonele cu resurse turistice
sunt unitile administrativ-teritoriale pe teritoriul crora exist o concentrare mare
i foarte mare a resurselor naturale i antropice, ce pot genera dezvoltarea uneia sau
mai multor forme de turism.
Pornind de la posibilitatea elaborrii unor parteneriate ntre destinaiile turistice
(la nivel regional, local), pentru a elabora oferte complementare pe baza
patrimoniului natural i cultural existent, respectiv a nivelului de dezvoltare a
infrastructurii specifice i generale, precum i de la aprobarea finanrilor pentru
axele prioritare care au legtur cu turismul (pe domeniile agricultur, mediu,
cultur etc.), se creaz cadrul realizrii proiectelor pentru destinaii turistice
complementare din punctul de vedere al potenialului turistic (cultural/natural,
cultural/cultural i natural/natural);
Localitile care sunt incluse n limita parcurilor naturale i naionale vor putea
accesa fonduri mai uor pentru dezvoltarea turismului cu implicaii directe n
dezvoltarea turismului.
Proiectele de infrastructur specific turistic, tehnic i de protecia mediului pentru
zonele cu resurse turistice vor fi promovate cu prioritate, prin programele de
dezvoltare naionale, regionale i judeene, din urmtoarele considerente:
Pentru arealele considerate zone protejate, stabilite prin Legea nr. 5/2000
privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional - Seciunea
a III-a - Zone protejate sau prin alte acte normative, care fac parte din zonele
cu resurse turistice, autoritile administraiei publice locale vor institui
msuri specifice de protecie a acestora, n conformitate cu legislaia n
vigoare;

Consiliile locale ale unitilor administrativ-teritoriale care sunt staiuni


turistice sau pe teritoriul crora exist localiti declarate staiuni turistice, de
interes naional sau local, vor elabora/actualiza, dup caz, i aproba conform
legii, (n termen de 3 ani de la data intrrii n vigoare a O.U.G. nr.142/2008),
planurile urbanistice generale i regulamentele locale de urbanism aferente
acestora;
n planurile de amenajare a teritoriului i de urbanism vor fi evideniate
zonele cu resurse turistice precum i msurile necesare punerii n valoare i
mbuntirii accesibilitii acestora;
n unitile administrativ-teritoriale cu resurse turistice, detaliate n tabelele
de mai jos, turismul constituie o activitate economic prioritar, iar
investiiile pentru dezvoltarea acestei activiti vor fi orientate cu precdere
spre aceste zone.

CAPITOLUL V
5.1

IMPACTUL ECONOMIC:

Impactul economic al turismului poate fi msurat in mai multe modaliti,


folosind o gam de indicatori de baz, care demonstreaz contribuia sectorului la
economie in sens larg. Printre aceti indicatori, se numr veniturile din operaiuni
valutare si contribuia acestora la contul cltoriilor din Balana de Pli,
cheltuielile i veniturile din turism, contribuia turismului la PIB (ambele exprimate
prin catigurile valutare i ctigurile din sectorul turismului in sens larg),
contribuia la ctigurile Statului (in principal din impozite), efectul de multiplicare
i crearea de locuri de munc.
O identificare cuprinztoare a impactului acestor factori reprezint o aciune
complex, care depinde in totalitate de existena unor date corecte si sigure,
comensurate in mod cuprinztor. Din pcate, baza de date statistice din Prahova
este inadecvat pentru analiza economic i are doar un rol orientativ.
Principala deficien o reprezint lipsa total a datelor culese in mod oficial
privind cheltuielile vizitatorilor internaionali i nesigurana pe care aceste date o
prezint (prin nepublicare), datele reprezentand componena cheltuielilor
vizitatorilor care se regsesc doar la nivelul unui studiu recent asupra gospodriilor
din Prahova. De asemenea, statisticile privind sosirile vizitatorilor internaionali nu
includ date referitoare la scopul vizitei si nu fac distincia intre vizitatori de o zi i
vizitatori de peste noapte. Avand in vedere faptul c exist un volum semnificativ

al traficului zilnic de trecere a frontierei Romaniei cu Ungaria i Moldova, aceasta


reprezint o deficien serioas pentru o ar, intrucat denatureaz imaginea privind
sosirile vizitatorilor internaionali i face imposibile comparaiile directe cu
concurena.
Aderarea Romaniei la Uniunea European a insemnat i renunarea la controlul
de frontier de la grania cu Bulgaria i Ungaria i deci sistemul existent anterior
aderrii, de colectare a datelor privind sosirile vizitatorilor la punctele de trecere a
frontierei pe cale rutier (aproximativ 75% reprezint sosiri cu mijloace de
transport rutier) ce va trebui inlocuit. Trebuie deja stabilit adoptarea unui nou
sistem de colectare a datelor.
Absena unor date economice importante se regseste in slaba capacitate a
turismului de a demonstra valoarea si contribuia acestui sector la nivelul
economiei naionale i al minitrilor din echipa guvernamental i dei sistemul de
cont satelit al turismului care ar furniza rapid o astfel de imagine detaliat este
parial realizat, lipsa datelor eseniale privind cheltuielile impiedic finalizarea
acestuia.
IMPACUL ECOLOGIC

5.2.

Actiuni strategice pentru protectia mediului n judetul PRAHOVA


1. INTRODUCERE

Potrivit Programului de Actiune pentru Mediul nconjurator aprobat prin HG


455/23.05.2001, privind aprobarea Planului de actiune al Programului de guvernare
pe perioada 2001-2004, Agentiei de Protectia Mediului Prahova i revin obligatii
privind: protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice, dezvoltarea si
administrarea retelei de arii protejate, apararea mpotriva calamitatilor naturale si
accidentelor, aplicarea ferma a legislatiei de mediu la sistemul de norme, standarde
si reglementari al Uniunii Europene, dezvoltarea managementului durabil al
resurselor de apa, gestiunea deseurilor urbane si industriale, consolidarea
capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare, constituirea
fondului de mediu, facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si societatea
civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si
dezvoltarea socio-economica a judetului, conservarea si dezvoltarea capitalului
uman 414h75e n domeniul mediului precum si mbunatatirea sistemului
educational formativ si informativ n vederea unei educatii civice si ecologice a
populatiei.

2.

STABILIREA OBIECTIVELOR, INTELOR SI INDICATORILOR

innd cont de cele prezentate mai sus, Agentia de Protectia Mediului Prahova are
n vedere urmatoarele obiective generale si imediate:
1. Aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme,
standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;
2. mbunatatirea calitatii aerului;
3. Sprijinirea dezvoltarii managementului durabil al resurselor de apa;
4. mbunatatirea calitatii solului si gestiunea deseurilor urbane si
industriale;
5. Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice;
7. Administrarea ariilor protejate din judet;
8. Apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor de mediu;
9. Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane;
10. Promovarea turismului ecologic;
11. Facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si societatea civila
asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea
socio-economica a judetului;
12. mbunatatirea sistemului educational formativ si informativ n vederea
formarii unei educatii civice si ecologice a populatiei;
Lund n considerare liniile strategice si obiectivele generale privind reabilitarea si
protejarea mediului n contextul unei dezvoltari durabile a judetului Prahova,
pentru fiecare problema de mediu prioritara selectata n cadrul procesului de
elaborare a PLAM au fost stabilite: obiectivul general necesar a fi atins prin
solutionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice corespunzatoare,
tintele necesar a fi avute n vedere si indicatorii care permit cuantificarea
rezultatelor implementarii actiunilor pentru solutionarea problemei de mediu. Acest
grup de elemente, inclus n matricile-plan, a condus la identificarea actiunilor
necesare pentru solutionarea fiecarei probleme de mediu prioritare.

3.

RECOMANDRI CADRU PENTRU PROTEJAREA


COMPONENTELOR DE MEDIU

Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa


- Obiective generale:

ncurajarea mbunatatirii calitatii resurselor de apa de suprafata si


subterane prin construirea unor statii de epurare a apelor uzate att n
mediul urban si rural ct si n industrie;

mbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii apelor prin


identificarea si atragerea unor noi surse de finantare n vederea
achizitionarii de aparatura performanta de laborator;

Reducerea pierderilor din retelele de alimentare cu apa;

Dezvoltarea unor retele centralizate de aprovizionare cu apa n


zonele rurale;
- Obiective imediate:

Reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila a


municipiului Ploiesti;

Realizarea de sisteme de alimentare cu apa potabila n localitatile


rurale ale judetului Prahova;

Constientizarea conducerilor unitatilor poluatoare n vederea


automonitorizarii calitatii apelor uzate,

Continuarea monitorizarii de catre APM Prahova a calitatii apelor


subterane din zona de sud a Municipiului Ploiesti.
Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer
- Obiective generale:

Masuri de mbunatatire a calitatii aerului prin scaderea emisiilor

Sprijinirea introducerii de tehnologii curate

Transpunerea legislativa si implementarea cerintelor UE


- Obiective imediate:

Amplasarea statiilor de monitorizare continua a calitatii aerului n


Municipiul Ploiesti conform rezultatelor modelarii din proiectului de
implementare a Directivei Uniunii Europene cu privire la calitatea
aerului ambiental;

Lucrari de reparatii ale instalatiilor si echipamentelor companiilor


poluatoare

Constientizarea conducerilor unitatilor poluatoare n vederea


automonitorizarii emisiilor.

Sustinerea preocuparilor pentru realizarea drumului de centura al


municipiului Ploiesti si reabilitarea celorlalte strazi cu trafic intens.
Recomandari cadru pentru paduri, zone naturale si arii protejate
Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice
- Obiective generale:
Monitorizarea diversitatii biologice
Evaluarea biodiversitatii n zonele insuficient sau deloc cunoscute
Reconstructia ecologica a ecosistemelor si habitatelor deteriorate
Stimularea participarii la actiunile de conservare a diversitatii biologice a
organizatiilor neguvernamentale din judet
- Obiective imediate:
Colaborarea cu autoritatile teritoriale pentru agricultura, silvicultura, cu
Prefectura si Primariile din judet pentru identificarea terenurilor degradate
pentru alte folosinte si mpadurirea lor
Realizare perdelelor de protectie, potrivit prevederilor legale
Supravegherea comertului cu flora si fauna salbatica din judet prin
autorizarea persoanelor fizice si juridice care recolteaza/captureaza
flora/fauna salbatica n vederea valorificarii acestora pe piata interna

CONCLUZII:

BIBLIOGRAFIE:

Daniela Firoiu, Economia turismului i amenajarea turistic a


teritoriului, Editura Sylvi, , Bucureti, 2003
Daniela Firoiu, Resursele umane n turism, Editura Lumina Lex, Bucureti,
2003
Vasile Neagu, Servicii i turism, Editura Expert, Bucureti, 2000
I.Velcea, Gheorghe Niculescu, Ghid turistic al judeului Prahova,
Editura Sport-Turism, Bucureti, 1979

www.infotravelromania.ro
www.romaniantourism.ro
www.insse.ro
www.cjph.ro
http://www.cjph.ro/

ANEXE:

Trasee turistice in judetul Prahova :


Traseul Turistic nr. 1
Buteni (900 m) Cascada Urltoarea Poiana apului (860 m).
Marcaj: punct rou, punct albastru.

Timp: 1 2 ore.
Diferen de nivel: 120 m.
Caracteristici: accesibil tot timpul anului, traseu uor, nu necesit echipament
special. Plecarea din Buteni (Hotel Silva) prin pdurea de brad sau din Poiana
apului.

Traseul Turistic nr. 2


Buteni (900 m) Creasta Urltorilor Cantonuljepi (1960 m) Cabana
Piatra Ars (1950 m)
Marcaj: triunghi albastru.
Timp: 3 4 ore.
Diferen de nivel: 1060 m.
Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu nchis, traseu greu recomandat tuturor
turitilor bine echipai.

Traseul Turistic nr. 3


Buteni (900 m) Valea Jepilor Cabana Caraiman (2025 m) Cabana
Babele (2200 m) Hotel Peterea (1610 m)
Marcaj: cruce albastr.

Timp: 5 6 ore.
Diferen de nivel: 1300 m
Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu nchis, traseu greu recomandat turitilor
bine echipai. Traseu ce parcurge pdurea de brad, turistul avnd posibilitatea
pentru a vedea minunata Valea Spumoas, apoi urc printre stnci i hornuri pn
la Cabana Caraiman i Babele, de aici cu un popas la Sfinx, coboar spre Hotel
Petera.

Traseul Turistic nr. 4


Buteni (900 m) Valea Cerbului Glma Mare (1413 m) Cabana Omul
(2505 m)
Marcaj: band galben.
Timp: 6 7 ore.
Diferenta de nivel: 1605 m.
Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu nchis, traseu greu recomandat turitilor
bine echipai. De la jumtatea drumului asfaltat ce duce spre Cabana Gura Diham
se urc spre Poiana Cotilei, iar apoi spre Cabana Omul. Traseu este dominat de o
parte i de alta de pereii i crestele deosebite ale Morarului i Costilei.

Traseul Turistic nr. 5


Buteni (900 m) Valea Cerbului Cabana Gura Diham (987 m) Cabana
Poiana Izvoarelor (1455 m) Pichetul Rou (1455 m) Muntele Bucoiul
Mare Cabana Omul (2505 m).
Marcaj: band roie, triunghi rou Pichetul Rou Muntele Bucoiu Mare.
Timp: 7 7 ore.
Diferen de nivel: 1605 m.
Caracteristici: Buteni Pichetul Rou accesibil tot timpul anului. Pichetul Rou
Cabana Omul accesibil numai vara. Traseu de dificultate medie recomandat
turitilor foarte bine pregtii i echipai.

Traseul Turistic nr. 6


Buteni (900 m) Plaiul Munticelu Poiana Cotilei Pichetul Rou (1455 m)
Cabana Mlieti (1720 m)
Marcaj: triunghi rou, band roie.
Timp: 5 6 ore.
Diferen de nivel: 850 m.
Caracteristici: Buteni Pichetul Rou accesibil tot timpul anului. Pichetul Rou
Cabana Mlieti accesibil numai vara. Traseu de dificultate medie recomandat
turitilor foarte bine pregtii i echipai. Traseul se intersecteaz cu Bu 5 n poiana
Pichetul Rou.

Traseul Turistic nr. 7


Buteni (900 m) Valea Cerbului Cabana Gura Diham (987 m) Muntele
Diham aua Baiului (1363) Cabana Diham (1320 m)
Marcaj: triunghi albastru
Timp: 3 3 ore.
Diferen de nivel: 463 m.
Caracteristici: accesibil tot timpul anului. Este recomandat tuturor categoriilor de
turiti. Nu necesit echipament special dar este necesar o condiie fizic medie.