Sunteți pe pagina 1din 11

-

1.

2.

3.

4. 5.

Principiile metodologice de proiectare a formelor mici arhitecturale ale peisajului Tipologia formelor arhitecturale mici ale peisajului. Formelor arhitecturale mici sunt create folosind atat formele naturale, cat i a obiectelor-spaiale transformate de om. Conform raportului dintre componentele naturale i artificiale obinem urmtoarele forme: dominante de elemente naturale - arbiri, arbuti i aranjamente florale, peluze, garduri vii; Includ n mod egal elemnte naturale i artificiale surse de ap pentru decoraiuni interioare, iazuri, ziduri de sprijin, pante armate; cu o preponderen de componente artificiale utilaje pentru copii, terenuri de sport, pavilioane, chiocuri, sculptur n aer liber. Formele arhitecturale mici pot efectua simultan mai multe funcii: utilitare (mobilier din parc, garduri, semne de circulaie) decorative (sculpturi, arnjamente florale, memoriale) n fucie de suprafaa i modul de producie, formele landafticearhitecturale mici se mpart n: tipice modele, produse prin metode industriale i de circulaie nmas: bnci, couri de gunoi, lmpi de iluminat, etc. Individuale compoziii artistice fabricate pentru un anumit loc, ntr-un singur exemplar, din materiale naturale i artificiale, sculptur, etc. Principiile de proiectare. Proiectare formelor landaftice-arhitecturale mici trebuie create in conformitate cu concepia general spaial, funcional, de planificare i n dependen de compoziia obiectelor din care fac parte. Principiile de baz de care se conduc ideile de proiectare sunt: Principiul de complexitate, referinduse la proiectarea, nu doar a peisajelor separate a formelor arhitecturale mici, dar i complexele lor, care includ o soluie funcional i compoziional legat de spaiul ce ne nconjoar; Principul proporionalitii i de scar, ofer o combinaie armonioas ntre pri i un tot ntreg, de potrivire a formelor arhitecturale mici proiectate cu scar uman i zona nconjurtoare; Principiul de unitate n stil, prevede proiectarea complexelor mici a peisajului i a formelor arhitecturale n acelasi stil, tinind cont de caracteristicile stilistice ale cldirilor din jur si a peisajului; Principiul continuitii, care prevede tadiii culturale; Principiul eficienei, prevede utilizarea eficient a materialelor i a construciilor, inind seama de cerinele ergonomice;

6. Principiul combinrii a utilului cu frumusetea, care prevede proiectarea formelor landaftice-arhitecturale mici, car ein acelasi timp ndeplinesc funcia utilitar si decorativ. Proiectare formelor landaftice-arhitecturale mici este ndreptat spre aspectele legate de design, pentru a asigura cerinele socio-funcionale a populaiei. Cerinte generale de proiectare. Cerintele de baza de proiectare a formelor landaftice-arhitecturale mici sunt: 1. Sociale - evidena necesitilor diferitor grupe social-demografice (de exemplu, specificarea mrimilor, tematicii, schemei de culori pentru echipamentele de joaca pentru copii n corespundere cu categoriile diferite de virsta, proiectarea pantelor de rampe, nlimea balustradelor lund in consideratie caracteristicile structurale ale corpului uman), consideraii culturale, caracteristicile timpului liber ale populaiei n alegerea echipamentului i a elementelor de mbuntire. 2. Ecologice asigurarea protectiei naturii, evidenta conditiilor de crestere a plantelor, evidenta nivelului de poluare a aerului, apei, solului n timpul plasrii formelor landaftice-arhitecturale mici. 3. Economice folosirea rationala resurselor materiale, cheltuielile in timpul executrii si exploatrii formelor landaftice-arhitecturale mici. 4. Cerine de siguranprevenirea posibilelor traume (de exemplu, stabilirea unei inaltimi de siguran, evidenacaracteristicilor formelor,textura suprafeelorechipamentelor de joac pentru copii), asigurarea cerinelor de protecie antiincendii, respectarea standardelor de igien (nefolosirea materialelor toxice) 5. Functional-constructive - specificarea mrimilor, selectarea materialelor, solutii de proiectare, lund n considerare scopul i caracteristicile folosirii formelor landaftice-arhitecturale mici 6. Tehnologice evidenta calitilor si a posibilitilor materialelor, metodelor tehnologice in timpul executrii formelor landaftice-arhitecturale mici 7. Estetice evidenta modelului de formare a formelor landaftice-arhitecturale micidin punct de vedere arhitectural, compozitional, artistic si planificarea (organizarea) spatiului. 8. Urbanistice evidenta situatiei urbanistice si landaftice, includerea armonioasa in mediul inconjurtor a formelor landaftice-arhitecturale mici. Aspectul functional de planificare a proiectrii. Structura si amplasareaformelor landaftice-arhitecturale mici, trebuie sa corespund cu destinatia zonelor proiectate si sa ia in consideratie specificul proceselor

functionale ce se executa pe acest teritoriu.Confortul mediului proiectat este asigurat de prezenta convenabil si accesibil a utilajelor (echipamentelor), elementelor de mobilier, tehnici de gradinarit i design floral. Aspectul spatial-compozitional al proiectarii. Este imoprtant acordul dintre formele landaftice-arhitecturale mici cu constructia din preajma, cu landsaftul, corepunderea lor in scara fata de om si de spatiul din imprejurimi. Organizarea spatial-compozitionala a formelor landaftice-arhitecturale mici consta in detectarea dominantelor compozitionale, gsirea corelatiilor de scara, proporionalitiintreguluii a prilor sale. Mijloacele de armonizarerelaiilor i interdependenei elementelor care formeaza compozitia spatiala sunt proportia in scar, alternanta metrica si ritmica elementelor in spatiu, simetria si asimetria, modulele si imprtirea proportional a formelor spatiale. Proportionalitatea se exprima prin proportia elementelor, astfel percepem forma spatiala ca un intreg. Scara este caracterizata prin dimensiunile spatiului in raport cu omul. Important este si proportinalitatea spatiului fata de mediul inconjurator. Armonia este obtinuta prin combinarea rationala a acestor doua scari. Odata cu dezvoltarea teritoriala precum si cu cresterea altitudinii, orasele au inceput s-i piard scar uman. Distanta maximala la care se pot diferentia caracteristicile formelor, structurii si culorile cladirilor, este de 135-165 m, insa pentru a asigura integritatea si scara perceperii spatiilor deschise, parametrii acestora nu trebuie sa depaseasca 150-300 m. Insa, de remarcat ca acesti parametri mentionati, nu sunt universali. Persoanele ce fac parte din diferite culturi si chiar apartin diferitor grupe sociale, percep spatiul inegal. Constructiile metrice de compoziie spaial se bazeaza pe crearea formelor si a intervalelor dintre ele. Sirul metric simplu este acela in care se va repeta una si aceeasi forma. La formarea unei asezri spatiale se folosesc atit siruri metrice simple, cat si complexe, care sunt create prin combinarea a doua sau mai multe siruri metrice simple. Din sirurile metrice compuse (complexe) fac parte repetarea elementelor voluminoase inegale si a intervalelor inegale intre ele. Constructiile ritmice de compoziie spaial se creaza n baza legilor de progres (ascendente, descendente, acelerate, incetinitoare etc). Caracteristicile ritmului sunt: schimbarea dimensiunilor (inaltimii) elementelor sirului metric, schimbarea marimilor (dimensiunilor) elementelor si a intervalelor dintre ele, si numarul elementelor sirului metric. In toate cazurile unitatea unui numr este bazat pe subordonarea elementelor sale.

In cazul sirurilor metrice simple se salveaza corelatia permanenta dintre dimensiunile elementelor vecine sau intervalul rindurilor. Combinatia catorva siruri metrice si ritmice, conduce la formarea sirurilor ritmice complexe. In dependenta de conceptul aritectural-artistic se aplica constractele si nuantele coraportului elementelor compozitiei spatiale. Raportul contrastelor se foloseste pentru evidentierea elementului principal incompozitia spatiala. Raportul nuantelorse foloseste pentru organizarea treceriitreptate de la un anumit tip de spatiu la altul. Mijloacele plastice includ in sine modul de devizare a formei spatiale in diferite elemente vizuale, amplasarea rationala a acestor elemente n funcie de mrimea lor, configurarea formei spatiale. Mijloacele de lumina si culoare includ corelatia culorilor, luminii si a umbrei. Prin folosirea diferitelor culori pentru vopsirea fatadelor cladirilor, inverzirea si designul floral, ne permite sa ne schimbam perceptia relatiei spatiale vizual sa marim sau sa micsoram distanta. La crearea solutiei coloristice a spatiului, este necesar de luat in considerare compatibilitatea culorilor a obiectelor arhitecturale si a spatiului verde, dinamica schimbarii gamei de culori a arbustilor in diferite perioade a anului. Iluminatul noctur a constructiilor si a formelor landaftice-arhitecturale mici permit de a redescoperi compozitia spatiala, de a evidentia accentele compozitionale. Un rol important in joaca si decorarea iluminarii festive, cu folosirea unor tehnici ca agatatul steagurilor in timpul zilei, diferor ghirlande, baloane; pe timp de seara lampi colorate si alte elemente ajutatoare. Spatiul informativ. In timpul formarii spatiului se evidentiaza accente vizuale - orientarea spaial i de fundaln care acestea sunt percepute. Omul isi fixeaza privire pe obiecte nestandarte, unicale si nu rareori atrage atentia la fundal. Accentele compozitionale creaza o sistema a simbolurilor in spatiu, usor memorabile si care asigura orientarea. Ele trebuie sa aiba un caracter individualce s-ar asocia cu locul dat. De o mare importanta sunt simbolurile. Exista un sistem intreg de simboluri, care ajut la orientarea in spatiu. Acesta este un complex de caracteristici arhitecturale, landsaftice, tehnicii de gradinarit, inverzirii spatiului, designului floral, crearea monumentelor. Aspectul social de proiectare. Crend orice obiect a mdeiului inconjurator, este necesar de reiesit din necesitatile populatiei. In timpul planificarii unui proiect de forme landaftice-arhitecturale mici se tine cont de o abordare ergonomica. Ea prevede luarea in considerare a mai multor cerinte ca sanitaroigienice, emotional-psihologice, antropometrice.

Cerintele antropometrice, sunt bazate pe marimile si proportiile corpului uman, luind in considerare determinarea nlimii de trepte si balustradele scrilor, inaltimea si demensiunile meselor si a scaunelor, nclinarea scaunului i a sptarului, amplasarea cotierelor, marimile echipamentelor de joaca pentru copii etc. Astfel, pe baza datelor antropometrice se calculeaza dimensiunile treptelor scarilor dupa formula: b+2h= 64cm, unde b este latimea treptei, care in conditiile mediului exterior se acceptate in limitete de la 34 pina la 40 cm si mai mult, h inaltimea treptei.datele antropometrice stau si la baza determinarii latimii aleilor pietonale 75 cm. Cerintele igieno-sanitare reglementeaza parametri, cum ar fi temperatura, compozitia fizica si chimica a aerului, lumina si zgomotul. Ele definesc cerintele pentru confort si siguranta, formind mediul obiectelor spatiale. Evidenta cerintelor igieno-sanitare este importanta in timpul alegerii materialelor din care urmeaza sa fie confectionate formele landaftice-arhitecturale mici, in alegerea asortimentului de plante, la determinarea desimii plantarii, instalarea a ecranelor fonoizolante s.a. Cerintele igieno-sanitare sunt decisive si in regularea microclimatului. Directionarea si viteza vintului se realizeaza prin modelarea reliefului, crearea ecranelor din spatii verzi, peretilor decorativi. Controlul conditiilor de iluminare si a temperaturii suprafetei solului se face datorita orientarii versantilor. Realizarea obiectelor si a dispozitivelor pentru (de) apa contribuie la scaderea temperaturii aerului. Cerintele emotional-psihologice sunt legate cu particularitile de percepie si prelucrare a informatiei de care om. Aceste cerinte se iau in consideratie la determinarea solutiilor coloristice formelor landafticearhitecturale mici, reiesind din impactului diferitelor culori si combirarea acestora asupra sntii umane, alegerea fontului indicatoarelor,lizibilitatea lor, la alegerea graficii schemelor informationale, care ajuta la orientarea usoara in spatiu.

Informaia spaiului. n formarea spatiilor, se evidentiaz accente vizuale orientarri spatiale si fondalul, pe care sunt percepute. Omul ti ndreapt atentia asupra obiectelor luminoase, neobisnuite si acord putin atentie fundalului. Accentele compozitionale creaz un sistem de semne n spatiu, care sun retinute utor ti asigur orientare. Acestea ar trebui s aib un aspect distinctiv si individual si s se asocieze cu acest loc. n formarea spatiilor sunt evidentiate accente vizuale - orientarea spatial si de fond, pe care acestea sunt percepute. Omul capteaz atentia asupra obiectelor luminoase, neobisnuite si acord putin atentie fundalului. Accentele

compozitionale creaz un sistem de semne n spatiu, bine memorate, oferind


orientare. Acestea ar trebui s aib un aspect distinctiv si individual, care este asociat cu acest loc. Deosebit de importante sunt "semnele locului" Exist un sistem ntreg de

"semne" , care ajut orientrii n spatiu. Acestea sunt prti arhitecturale si peisagere,echipamente, obiecte, mobilier, gradinarit, design floral, opere de art monumental.
Aspectul social al proiectrii. Crearea oricrui obiect- spatial al mediului,

trebuie s fie bazat pe nevoile oamenilor. n elaborarea proiectelor mici, a formelor arhitectural- peisagere, se implic abordarea ergonomic. Aceasta prevede respectarea cerintelor antropometrice, de igien, nevoile emotionale si psihologice.
Cerintele antropometrice, sunt bazate pe dimensiunea si proportiile

corpului uman si sunt luate n considerare la determinarea nltimii de pasdi si balustradele scrilor, dimensiunea de gabarit a bncilor, scaunelor, unghiul de nclinatie a sezutului si reazemului, amplasarea cotierelor, dimensiunile echipamentelor de joaca pentru copii, etc. Astfel, pe baza datelor antropometrice, se calculeaz dimensiunile treptelor scrii, cu formula: b + 2h = 64 cm, n cazul n care b - ltimea treptei, care, n conditiile mediului nconjurtor, este luat n intervalul de 34 la 40 cm sau mai mult, h - nltimea treptei. Datele antropometrice sunt la baza determinrii ltimii aleilor si trotuarelor - ltimea lor este presupus spatiului rezervat, pentru deplasarea unui pieton. (75 cm)
Cerintele de igien reglementeaz unii parametri, cum ar fi temperatura,

compozitia fizic swi chimic a aerului, lumina si zgomotul. Ele definesc cerintele pentru confort si sigurant a mediului obiectual spatial. Cerintele de igiena sunt importantante n alegerea materialelor de constructie, pentru crearea formelor peisagere- arhitecturale mici, alegerea asortimentului de plante, determinarea densittii de plantare, instalarea ecranelor phonoabsorbante, hidratantilor ionizati, etc .Cerintele sanitaro-igienice sunt luate n considerare n reglarea climei. Reglarea de vitez si directie a vntului se efectuiaz prin modelarea reliefului, crearea ecranelor verzi, pereti decorativi. Reglarea conditiilor de lumin si temperatur a suprafetei pmntului - prin orientarea pantelor. Crearea corpurilor si dispozitivelor acvatice, ajut la reducerea temperaturii aerului.

Cerintele emotional-psihologice sunt asociate cu particularittile de

perceptie si prelucrare a informatiilor, de ctre om. Ele sunt luate n calcul prin stabilirea gamei coloristice a formelor peisajere-arhitecturale mici, bazate pe caracteristicile impactului diferitelor culori si combinatiile cu oamenii, alegerea

fonturilor pe semne, ct sunt de bine"citite", n alegerea sistemelor de informare grafic, fcnd mai usoar navigarea n spatiu, etc .

Aspectul ecologic n proiectare. n proiectarea formelor peisagere-

arhitecturale mici, este important organizarea spatiului, din punct de vedere ecologic. Abordarea ecologic are scopul de a asigura dezvoltarea durabil a asezrilor si teritorii, optimizarea ecosistemelor. Abordarea peisajer se bazeaz pe structura, stabilitatea, de functionare deosebit a peisajelor naturale si antropogene, care permite s creeze peisaje culturale noi, deosebite prin trsturi estetice si ecologice.

Aspectul economic al proiectrii. Solutiile de proiectare trebuie s fie

rentabile, adic s asigure utilizarea rational a resurselor, muncii, necesare pentru a atinge rezultate utile. Eficienta economic a proiectului, este determinat n timpul evalurii si selectrii deciziilor de proiectare, lund n calcul indicatorii tehnico-economici a deciziei.Odat cu pierderile resurselor materiale, costurile fortei de munc pentru construirea si exploatarea formelor arhitecturale-peisajere mici,se includ costurile de dezvoltare a teritoriului planificarea inginereasc a teritoriului, inclusiv planificarea vertical, transferarea comunicatiilor ingineresti, eliberarea compensaiilor pentru demolarea cldirilor, culturilor agricole, alte costuri . Aspectul tehnologic de proiectare. Necesitatea pentru un numr mare a formelor peisajere- arhitecturale mici,solicit productia n mas a acestora. Caracteristica de baz a productiei n mas , sunt elementele modulare, usurinta de producere, aspiratia ctre unitatea stilistic, utilizarea eficient a materialelor de constructie. Raportul tipic si individual n proiectarea formelor peisajere-arhitecturale mici. Pe baza caracteristicilor de productie n mas, este nevoie de a unifica si tipiza elemente repetate. n proiectarea formelor peisajere-arhitecturale mici ,este necesar combinatia rational, tipic precum si elemente individuale, unice. n productia elementelor tipice, repetate, trebuie s fie luat n calcul utilizarea variat n compozitiile spatiale. Tehnologia modern poate mbuntti nu doar eficienta productiei de elemente si utilaj, dar, de asemenea, s le confere noi proprietti fundamentale. De exemplu, n lume, fontanele au devenit cele mai rspndite, cu schimbarea modurilor de operare: utilizarea calculatoarelor a permis a crea o varietate infinit de compozitii cu ap n miscare, conform unui program prestabilit pentru a schimba intensitatea si directia fluxului de ap, nltimea de jeturi.

Particularittile ntrebuintrii diferitor materiale. Materialele utilizate la fabricarea formelor arhitectural-peisajere mici, se deosebesc considerabil n rezistent, durabilitate, rezistenta la foc, sigure pentru sntate, rezistente n productie si expluatoare, si alte caracteristici

Tipolojia formelor arhitecturale mici mobilier urban


1. , , , , , , , , .., - , , (); , , , , , , - (), , , , 1. Gard, bordura din gradina, insule de securitate, csue potale statatoare i suspendate, urne staionare, portabile, suspendate, i pentru fixare pe sprijin, suporturi i tumbe pentru indicatori de semene etc, ngrdiri tumbe, garduri - posturi, balustrade (secii); standuri pentru instalarea sau suporturi pentru flori, semne de circulaie, indicatori de staii a transportului public, treceri de pietoni, nume de strzi i n piee, numerele caselor, standuri montabile/demontabile (secii), canapele, banci, scaune si mese de gradina. 2. - , , ( , , ), , ( ), - , , , (), , , , , ,

(, , , ..) 2. Corpuri de iluminat pentru iluminarea spatiilor verzi i instalaiilor de ap, posture de control al traficului, cismele (detasate, unici i blocate, suspendate) parcri de biciclete deschise i acoperite, gratar de trotuar (pentru rdcini copaci, arbuti), limittoare de grupuri de arbori i arbuti, vaze, florriii, garduri portabile (seciune), maini de amenajare a spaiilor verzi verticale, ziduri decorative de sine statatoare i cu ntrituri, solarii, storuri pentru exterior i aerarii cu grajduri,voliere pentru psri i animale mici, diferite tipuri de echipamente fixe pentru spaiile de joac pentru copii (piramida, roller coaster, topogane, etc) 3. , , (), , , -, , ( ) 3. Lamparde de perete, consol i suspendate, garduri fixe (secii), suport steag, cabine de telefoane, fixe i semi-detaat, memoriale i plci comemorative (cu excepia celor reliefate i sculptur) 4. , , , , 4. Dispozitiv decorative pentru plantarea florilor de i de decorare a gazonelor, podeleplatform exterioar de dans, pergole, spalier, leagn 5. , , , , , , , - , , , ( ), , 5. Standuri de publicitate voluminoase, cu iluminare, lumini, de sine stttor, ceas pe turnuri i consol, pavilioane deschise pentru ateptarea transportului, sali de odihn, terase pentru relaxare i jocuri linitite, semnalizare de publicitate i comer, placuta cu text, ecran iluminat , instalare Firewall, carusel

6. , , , - , , .., , , - 50 2 ; - 6. Vitrine de sine statatoare, lamparde exterioare, birouri de informaie cu unu i dou locuri, monumente, fr elemente de sculptur, postamente de statui (sculpture) , busturi i aa mai departe, chioscuri si umbrele decorative, piscina pentru copii fr dispositive de jocuri, pavilioane de numerar pliabil 7. - , c , 300 2, 7. Pavilioane de trecere, poarta cu porti, terase deschis pentru dans cu o zon 300 m2 pavilioane de numerar staionare 8. , 50 2 10 , - (, ), 25 2 8. Table de onoare, spaii seschise pana la 50 m2, cu un nveli pn la 10 m2 i pavilioane demontabile (expoziie, lectur, i pentru jocuri), peteri artificiale zona de parc de 25 m2 9. , , 50 2 9. Pavilioane de ateptarea transportului cu chiocuri, cu ncaperi acoperite pentru pasageri ncperi de serviciu, grote artificiale de pn la 50 m2 10. (, ), - () 10. Pavilioane acoperite (expoziie, lectur, i de jocuri ), expoziii acoperite, pavilioane montabile-demontabile (secii ) 11. , , ,

, , .., 150 2 11. De perete, fontane decorative i de umor, fr bazine, piscina pentru copii de dispozitive de jocuri, ,pavilioane comerciale i blocuri de deservire comerciala a parcurilor, microraioanelor, plajelor, etc, zon nzestrat pentru apinism cu spaii de pn la 150 m2 12. 200 2 - , 12. Fontane cu multi-jet cu bazin cu o suprafa de pn la 200 m2, fr sculpturi decorative , chioscuri staionare pentru o vacan linitit 13. , - 300 2, - 13. Intrri i arcade decorative, sculpturi si fontane decorative pentru bazine de pn la 300 m2, pavilioane cu duuri i garderob. 14. 14. Pasarel