DEFINITII, ISTORIC SI APLICATII ALE ERGONOMIEI IN PROIECTAREA SPATIILOR DE BIROU PETRESCU DENISA ALEXANDRA, GRUPA 13 I, AN I

Evolutia omului a dus la constanta dezvoltare si modernizare a lumii si deci, a aparitiei unor noi domenii de munca. Cu cat tehnologia a capatat o mai mare importanta in viata noastra cu atat asteptarile oamenilor si riscurile din aceste noi sfere de actiune au devenit mai extinse si mai pregnante. Acest salt tehnologic a fost inclus pretutindeni; in economie, cultura sau politica, si in ciuda eficientei sale incontestabile asupra muncii a avut si efecte maligne manifestate prin stres si oboseala. Ergonomia este o stiinta relativ tanara, insa, are o mare importanta si utilitate in cresterea productivitatii munci, a confortului si a satisfactiei oamenilor in conditiile reducerii urmarilor negative asupra sanatatii lor. In cadrul unei definitii oficiale, ergonomia este stiinta care studiaza interactiunea dintre oameni si alte elemente ale unui sistem, precum si profesia care aplica teorii, principii, informatii si metode de design pentru optimizarea activitatii omului si perfomantele sistemului din care acesta face parte. Termenul de ergonomie vine din limba greaca; ergos = munca si nomos = reguli, si a fost folosit pentru prima oara de un biolog polonez in 1857 in lucrarea sa Perspectivele ergonomiei ca stiinta a muncii. Desi anterior a fost cunoscut sub diferite denumiri (stiinta munci, psihologia muncii, psihologie inginereasca), termenul a intrat in circulatie, in limbajul comun de specialitate in anul 1949 prin intermediul psihologului englez K. F. H. Murrell. Avand in vedere aria sa larga de influenta se poate spune ca ergonomia este o combinatie de stiinte, mai exact, ergonomia are la baza un arsenal de discipline pe care le foloseste pentru a crea un mediu optim de existenta si confort pentru toate categoriile sociale in toate ramurile arhitecturale. Profesorul rus Munipov spune ca ergonomia este o disciplina care a luat nastere din stiintele tehnice, psihologice, fiziologice si igiena. Ea cerceteaza posibilitatile omului in procesele de munca, urmarind sa creeze conditii optime de munca. Conform Organizatiei Internationala a Muncii ergonomia este aplicarea stiintelor biologice, umane, in corelatie cu stiintele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciproca intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si buna stare de sanatate a omului. Ergonomia are ca obiectiv imbunatatirea relatiei om-masina-mediu, astfel, specialistii in domeniu au subliniat cateva conditii ce trebuie indeplinite pentru atingerea acestui scop cum ar fi: proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane, crearea unui ambient care sa asigure securitate si confort, repartizarea rationala a sarcinilor, economia energetica a organismului uman etc. Ergonomia spatiilor de birou se refera la schema functionala a spatiului, la modul de mobilare, complexitatea echipamentelor si incurajarea folosirii capacitatii maxime ale productivitatii umane de-a lungul timpului de lucru in detrimentul influentei negative, a stresului si

oboselii. Printre factorii luati in considerare in organizarea ergonomica a birourilor se numara: stabilirea dimensiunii ideale a colectivelor de munca, stabilirea unor forme specifice de stimulare in munca si aplicarea acestora, diminuarea efortului fizic si intelectual prin achizitonarea unor echipamente informatice moderne, dotarea spatiilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale lucratorilor, pozitiile acestora in timpul muncii, sarcinilor de indeplinit si locurilor zonei de munca, studierea microclimatului (zgomot, temperatura, iluminat, culoare) in scopul crearii unui echilibru intre om si mediul sau de lucru, reducerii efortului senzorial si cresterii posibilitatii de concentrare in executarea sarcinilor. In zilele noastre, amenajarile de tip office au aparut ca o solutie a influxului de firme cu multi angajati si a intreprinderilor in continua dezvoltare. Acestea sunt de obicei medii stresante si dificile, iar din cauza izolarii intelectuale produc un randament inferior si o eficienta scazuta. Pentru un spatiu efectiv si ergonomic trebuie mai intai de toate sa se tina cont de necesitatile individuale dar si colective ale angajatilor. In acest sens, amenajarea lor este nevoita sa considere exploatarea eficace a functiunilor spatiului iar, in acelasi timp, sa contina o atmosfera destinsa in care fiecare individ sa-si poate duce la bun sfarsit sarcinile respective si in care, de asemenea, sa nu fie deranjat si sa nu deranjeze pe altii.

In primul rand, birourile trebuie amplasate in functie de interactiunea lor cu exteriorul; pentru informatii, clienti sau spatiu de lucru personal, si organizate conform necesitatii utilizatorului. Fiecare birou necesita un spatiu individual ce ofera destula miscare si care este bine luminat si aerisit. De asemenea, trebuie sa ofere intimitate insa sa fie conectat cu mediul inconjurator pentru a accentua sentimentul de colectivitate si munca in echipa. Pentru evitarea inghesuielii si a claustrarii este de preferat ca spatiul de acces dintre compartimente sa fie de minim 2 metri, iar sectionarea spatiului sa se face prin separare partiala sau prin mobilier. Mobilierul este un element important in mentinerea unui nivel calitativ inalt al locului de munca. Alegerea pieselor de mobilier potrivite atat din punct de vedere estetic cat si functional poate face diferenta dintre un ambient stresant si unul relaxant. De altfel, aparatura electronica este de cele mai multe ori punctul central al unui birou, asta insemnand existenta unor cabluri suficient

de lungi si bine mascate in asa fel incat spatiul sa nu apara in dezordine. Totusi, mobilierul si echipamentul nu par la fel de importante ca alegerea scaunului ideal. In opiniea multor specialisti, scaunul a devenit cel mai insemnat element dintr-o amenajare, acesta avand de departe cele mai distincte efecte asupra sanatatii si buna-starii omului. Majoritatea lucratorilor petrec in medie 8 ore pe zi stand in fata mesei de lucru, si in acest caz pot aparea diverse probleme cum ar fi: dureri de picioare din cauza marginilor platformei sau a inactivitatii prelungite, si dureri de spate cauzate de incordarea coloanei si a muschilor. Geoff Wright, un specialist canadian in ergonomie, spune ca: Astazi, majoritatea specialistilor recunosc ca statia de lucru si scaunul trebuie proiectate astfel incat sa se adapteze diferentelor fizice dintre lucratori. Daca acest lucru nu este facut, angajatii nu vor putea lucra la intraga lor capacitate, iar riscul durerilor de gat, de umeri, de spate, de brate sau de incheieturi este deosebit de mare. Wright este de parere ca un scaun ergonomic trebuie sa ofere suport prin intermediul unui spatar amplu in special zonei lombara si ca acest suport este de preferat sa fie ajustabile in cazul utilizarii mai multor persoane. Scaunul trebuie, de asemenea, sa aiba un suport pentru picioare, in special pentru indivizii scunzi, deoarece ofera o mai mare stabilitate si confort corpului.

Iluminatul este un factor care exercita un grad inalt de influenta asupra productivitatii muncitorilor si a starii lor de sanatate. Se spune ca 80% - 85% din informatii le asimilam pe cale vizuala de aceea confortul vizual este vital in conditiile unui spatiu de birouri ergonomic. In general, problema este de contrast. Ochii obosesc repede atunci cand sunt fortati sa se adapteze la surse de lumina de intensitati diferite. Spre exemplu, daca un calculator este pus in fata unei ferestre atunci utilizatorul va fi nevoit sa se forteze pentru a vedea imaginile ecranului deoarece de fiecare data cand isi ridica privirea ochii sai se vor adapta la lumina mai puternica de afara. Cateva solutii pentru un iluminat echilibrat sunt: evitarea concentratiilor mari de lumina si a umbrelor, pastrarea nivelurilor de lumina ambientala scazuta si echilibrata la acelasi nivel; nivelul standard de iluminare pentru birou este de 800-1000 lucsi, iar pentru un birou cu calculator nivelul nu trebuie sa depaseasca 400-500 lucsi, asigurarea fiecarui birou cu cate o lampa cu brat flexibil si cu posibilitatea de inaltare si reglare a intensitatii. Mai mult decat atat, pentru o eficient mai ridicata se pot schimba tuburile fluorescente cu unele economice, se pot achizitiona tuburi fluorescente cu startere electromagnetice care pot reduce consumul energetic cu pana la 40% si se pot instala foite de aluminiu reflectorizante in interiorul lampior pentru a imbunatati nivelul de lumina. Culoarea afecteaza si ea ambientul mediului de lucru. Rosul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimuleaza circulatia sangelui si pofta de mancare, vasele limfatice si

metabolismul. Rosul accelereaza ritmul cardiac si respiratia, combate frigul, da impresia de marire a spatiului, da rezistenta la efort fizic si psihic, creeaza o ambianta vesela si optimista, insa, privitul indelung determina oboseala accentuata. Verdele este calmant, hipnotic si da senzatia de odihna. Acesta dilata vasele de capacitate mica, scade tensiunea arteriala, dar oboseste daca nuantele sunt prea intunecate. Portocaliul tonifica aparatul respirator, combate starile de anxietate, stimuleaza atentia, este tonifiant pentru ficat si pentru functiile de nutritie. Este de cele mai multe ori culoarea perfecta datorita lipsei contraindicatiilor. Albastrul are ca efect scaderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmeaza respiratia si reduce pulsul. Aceasta este o culoare foarte rece, linistitoare, confera seriozitatea, spatialitate dar poate duce la depresie. Violetul este o culoare regala si are efect sedativ. Fizic, aceasta stimuleaza producerea globulelor albe, creste tensiunea arteriala si frecventa ritmului cardiac. Culorile birourilor ergonomice se aleg si in functie de coeficientul de reflexie. Tavanele sunt recomandate sa fie vopsite in culori cu coeficient de reflexie cat mai ridicat pentru a se evita stralucirea, iar pardoseala sa aiba un coeficient de 15-30%. Nivelul zgomotului ar trebui sa se incadreze in limitele corespunzatoare specificului de birou asftel: 70 db in secretariate si in centre de calcul, 50-60 db in centre financiar-contabile si in alte birouri cu ucrari ce necesita o anumita concentrare. Pentru evitarea efectelor negative ale intensitatilor mari de zgomot, se propun respectarea urmatoarelor norme: dimensionarea corespunzatoare a incaperilor, dispersarea si dispunearea rationala a echipamentelor, pereti, plafoane si plansee din materiale fonoabsorbante, Sali pentru recreere in timpul pauzelor, control ORL periodic etc. Microclimatul inglobeaza starea fizica a aerului, ce se caracterizeaza prin temperatura, umiditate, curenti de aer si radiatiile termice ale corpurilor de incalzire. Un microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de munca si poate spori riscul de imbolnavire. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie intre 50% - 70%, in timp ce temperatura sa fie in jur de 21-23oC. In concluzie, cu cat tehnologia a avansat, cu atat omul a simtit nevoia de a stapani acest flux continuu de informatii. In acest scop, spatiile de birouri au aparut pentru a sustine greutatea firmelor si intreprinderilor ce s-au inaltat in diversele domenii; social, economic, cultural, iar pentru conservarea eficientei si a randamentului ridicat de munca cercetatorii au adus la cunostinta o serie de factori si norme ce trebuie luate in considerare. Stresul si oboseala ne sunt cunoscute tuturor, iar creearea unor spatii care sa reduca aceste afectiuni si in acelasi timp sa creasca productivitatea muncii este exact scopul acestei stiinte interdisciplinare, ergonomia. Proiectarea spatiilor de birouri ergonomice tine de multi factori, echipament si mobilier adecvat, iluminat echilibrat, culoare, zgomot, temperatura, ventilatie, umiditate etc, factori ce trebuie fiecare analizati si considerati pentru o relatie om-masina-mediu perfect armonizata.

BIBLIOGRAFIE http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/enache/2.htm http://www.slideshare.net/seatbelt/ergonomie-birouri#btnPrevious http://www.rezidential.net/ergonomia-factorul-cheie-in-amenajarea-birourilor