Sunteți pe pagina 1din 6

INFLUENTA SPATIULUI ASUPRA PSIHICULUI UMAN

Cruceanu Nicoleta, Anul I, Grupa 11I

Amenajarea spatiului interior este un proces ce implica un studiu amanuntit asupra modurilor de a intamplina cerintele beneficiarilor si nevoile acestora. Pusa problema in acest fel, amenarea spatiului pare o tranzactie obisnuita cerere-oferta. Cu toate acestea, oamenii pentru care cream aceste spatii le percep in primul rand din punct de vedere senzorial, iar mai apoi emotional. Asadar, psihologia devine un domeniu destul de implicat in designul interior,

ajutandu-ne in a intelege diversele reactii emotionale ale oamenilor fata de mediul in care isi desfasoara activitatile.

Psihologia designului interior este un domeniu in cadrul environmental psychology ce studiaza conditiile de mediu ale spatiilor interioare. Se axeaza in principal pe relatia dintre un mediu interior si locuitorii acestuia, cu scopul de a maximiza efectele pozitive in aceasta relatie. cu ajutorul acesteia, se pot imbunatatii nivelul de performanta si de eficienta a individului, dar si starea de bine a acestuia. Nume importante ca Sigmund Freud si John B. Calhoun au aratat cum prin folosirea acestui tip de psihologie in design, putem controla intr-o anumita masura comportamenul locuitorilor spatiului respectiv. Un bun exemplu al acestei teorii poate fi observat in experimentul cu soareci al lui Calhoun. Scopul lui era de a studia impactul cladirilor de tip bloc construite in Statele Unite dupa sfarsirea celui de-al doilea Razboi Mondial. Intr-un mediu similar, Calhoun a observat in comportamentul soarecilor schimbari de agresivitate, rata de omor si tendinte sexuale. Desi psihicul uman difera in mod evident de psihicul animalelor folosite in experiment, in cazul acestora, impactul este mult mai radical si se observa imediat. In cazul oamenilor, el poate fi obervat pe parcursul unei perioade timp.

Diferentele de perceptie

Barbara Stewart, un arhitect si parcticant al Feng Shui-ului din San Francisco are o abordare a proiectelor atat bazata pe stiinta si masuratori concrete, cat si pe ideea de "minte, corp, spirit". Ea sugereaza o intoarcere la designul spatiilor folosind intuitia si emotia, argumentand faptul ca oamenii percep spatiile prin intermediul emotiilor, nu a intelectului, cum se intampla in cazul arhitectilor. Ei sunt antrenati sa vada intr-un design forme, lumina si culoare
1|Pagin

si nu ceea ce semnifica ele pentru beneficiari. Abordarea lor este una intelecutala, rece si inclinata spre noutate, inovatie. Un bun exemplu pentru asta sunt revistele de specialitate care promoveaza forme complicate si interesante in arhitectura si amenajarea spatiilor, care totusi nu fac oamenii din acel spatiu sa se simta confortabil. Un sondaj de opinie a fost realizat de catre Institutul American al Arhitectilor pentru a observa preferintele oamenilor in materile de stiluri arhitecturale. Rezultatele au aratat ca nu exista o preferinta majoritara fata de un stil sau altul, ci factorul subiectiv este principalul criteriu in aceasta alegere. Aceasta demonstreaza faptul ca fiecare dintre noi suntem afectati in mod diferit de anumite elemente ale spatiului in care traim si ca acest lucru trebuie luat in considerare in amenajarea unui interior.

Spatiul in relatie cu natura

Inca din antichitate au existat diverse forme ale psihologiei in environmental design. Vastu Shastra din India exista de aproximativ 5000 de ani, pe cand Feng Shui, descendentul chinezesc al acesteia, se practica de 4000 de ani. Figurile si tiparele geomantice erau folosite de romani, druizi, aborigeni si amerindieni, creand forme si structuri in conformitate si armonie cu natura.

In ziua de azi, designul s-a dezvoltat pe mai multe ramuri stiintifice, incluzand neurostiinta. Astfel au aparut environmental psychology si "evidence-based design", in special in domeniul medical. Barbara Stewart a extras idei din aceste domenii in incercarea de a formula cateva principii pentru ceea ce a numit "instinct-based design".

Oamenii se simt cel mai bine si confortabil in medii ce se aseamana naturii, si nu unor celule monocromatice. Asta se intampla datorita faptului ca oamenii percep spatiul interior instinctiv ca o savana, spune ea. In ceea ce priveste diferitele nivele de amenajare, podelele ar trebui sa fie inchise la culoare, ca un drum - unul din motivele pentru care lemnul masiv este unul dintre preferate pentru podelele caselor poate fi faptul ca replica podeaua padurii. La nivelul ochiului ar trebui sa gasim culori in tonuri neutre, pe cand pentru tavan sunt recomandate culorile deschise, care reprezinta cerul.

Stewart a mai confirmat faptul ca majoritatea oamenilor vor o priveliste la fereastra si se foloseste de studii cunoscute pentru a demonstra aceasta. La mijlocul anilor 80, Ulrich arata ca
2|Pagin

imaginile peisagistice vazute de la ferestrele spitalelor ajutau in a reduce nevoia de medicatie anti-durere si ca scurtau perioada de recuperare a pacientilor. De asemenea, se demonstreaza mai tarziu, in anii 90, imaginile artificiale dupa natura, dar si accesul la video-uri cu natura - paduri, oceane, cascade, flori - imbunatatesc recuperarea acestora.

Un studiu interesant dintr-un jurnal de sanatate si terapie mentala arata ca o pictura de tipul celor realizate de Jackson Pollock induce chiar mai mult stres decat nivelul normal, pe cand o imagine de tipul National Geographic reduce drastic anxietatea. O pictura de landscape a lui Van Gogh nu va avea niciun efect demonstrat, totusi

Pictura realizata de Jackson Pollock.

Incorporarea elementelor biofile de design de asemenea are un efect calmant. Pentru tavan se pot folosi de asemenea tonuri de verde pentru a figura frunzisul padurii, ca alternativa a clasicului alb sau alte tonuri palide. Folosirea lemnului are aici un rol major, deoarece este materialul ce confera cel mai mult sentimentul de caldura si confort intr-un interior. Nu intamplatoare este originea sa din natura - ne simtim cel mai "ca acasa" in spatiile de unde originam ca specie, devenind un sentiment instinctiv.

Psihologia culorilor

Cromoterapia isi are bazele in cele mai vechi timpuri, incepand cu egiptenii si chinezii. In papirusul Edwin Smith au fost gasite referiri cu privire la folosirea anumitor culori pentru vindecarea afectiunilor - rosu, patronat de zeul Osiris, crestea vitalitatea si reducea bolile cardiace, pe cand galbenul, al zeitei Isis, stimula spiritualitatea.

3|Pagin

Principiul de la baza acestei teorii este ca o anumita culoare din spatiul in care ne aflam ne influenteaza in mod diferit. Astfel, se considera ca rosul stimuleaza circulatia sangelui, galbenul stimuleaza nervii si purifica corpul. Portocaliul este folosit pentru a vindeca plamanii si a creste nivelul de energie, pe cand albastrul este calmant si amelioreaza durerea.

Stewart ne da exemplu o sala de sedinte a unei companii, unde ideile stagnau pana in momentul in care conducerea a decis sa vopseasca un intreg perete portocaliu. Aceasta simpla schimbare cromatica a adus rezultate vizibile, creand un "boost" de energie. McDonalds este o companie care a realizat acest lucru de foarte timpuriu, folosind culori vibrante in toate centrele lor din lume, lucru care ii fac pe consumatori sa manance mai mult si mai repede, crescand profiturile. Arhitecta recomanda, astfel, ca centrele de fitness sa foloseasca in amenajarea spatiului culori puternice, care sa instige la miscare continua, pe cand salile de primire in urgenta a spitalelor ar trebui sa foloseasca tonuri mai linistite si nesaturate, pentru a ajuta personalul sa pastreze calmul in situatii critice.

Amenajarea spatiului de munca

In anii 1950 a aparut stilul de amenajare a spatiilor de birouri pe care il cunoastem noi azi. El a venit ca raspuns la vechile camere de lucru care acomodau doar cateva persoane, modalitate care s-a considerat a fi invechita si neproductiva. Noul spatiu a fost creat cu scopul de a facilita comunicarea si circulatia, amplasand cateva zeci de mese de lucru intr-un spatiu eliberat de limitari spatiale cum ar fi pereti sau usi, un spatiu de tip "hala". Cu toate acestea, cercetari recente arata ca aceasta solutie nu aduce beneficiile pe care le promite, ci dimpotriva.

Intentia de a stimula creativitatea colectiva si productivitatea angajatilor prin nivelul crescut de interactiuni ce implica acest tip de spatiu liber este bine fondata, dar ea vine cu pretul lipsei de intimitate si sigurantei informatiei. Iar productivitatea s-a dovedit ca se mentinte colectiv pe perioade scurte de timp, in general pentru un anumit proiect, dar pe termen lung are de suferit. De asemenea, apar probleme in mentinerea unui nivel de concentrare constant, distractiile vizuale sau fonice fiind mult mai frecvente intr-un spatiu deschis.

Sanatatea este un alt factor afectat negativ de o structura de acest fel. Lucrul in conditii de zgomot permanent si agitatie maresc nivelul de stres si cresc incidenta hipertensiunii arteriale.
4|Pagin

De asemenea s-a observat o frecventa crescuta de imbolnavire cu gripa a personalului, datorita contactului constant dintre angajati si a modului de transmitere a virusului.

Ca solutie la aceasta problema au aparut cubicle-urile, birouri patrate delimitate de pereti subtiri si de inaltime scazuta care sa dea utlizatorului senzatia de intimitate. Ele ajuta la blocarea zgomotului extern, in mica masura totusi, si ofera lucratorilor posibilitatea de a isi organiza spatiul dupa bunul plac. Cu toate acestea, unul din dezavantajele acestui tip de birou este faptul ca utilizatorul va sta automat cu spatele sau partial cu spatele la intrare. Desi poate parea un inconvenient minor, acest lucru intra in conflict cu unul din mecanismele de aparare de baza a oamenilor: acela de siguranta. In perioada preistorica, oamenii din pesteri stateau in permanenta cu fata la gura pesterii pentru a reactiona imediat la venirea animalelor sau a triburilor inamice. In mod similar, in expunerile cinematografice despre Mafie, donul isi va pozitiona insinctiv biroul astfel incat sa aiba acces vizual catre toate intrarile. Lucrul in aceste conditii creste nivelul de stres, chiar daca aceasta se intampla inconstient.

Un alt element corporatist de design care dauneaza productivitatii angajatilor este sterilitatea spatiului de munca. Incercarea unor companii de a elimina orice element ce poate constituii distragere de la procesul de lucru duce la un spatiu impersonal ce scade confortul utilizatorului. S-a dovedit ca decorarea biroului cu poze, suveniruri si plante creste, de fapt, productivitatea cu 15% si starea de spirit se imbunatateste cu pana la 32%.

In 2010 a fost realizat un studiu condus de cercetatori ai Colegiului Universitar din Londra, ale carui rezultate au aratat o nemultumire profunda in randul angajatilor fata de locurile lor de munca. Aceasta sta ca dovada ca solutia acutala este departe de a fi una ideala si ca problema ramane deschisa in a crea un spatiu propice lucrului atat individual, cat si in echipa, cu limitarile impus de spatiu si dotari.

Concluzie

Pentru a concluziona informatiile expuse pana acum voi incepe prin a imi expune propria parere cu privire la aceasta tema si anume ca amenajarea unui spatiu de locuit sau de munca nu poate fi realizata independent de analizarea persoanelor care vor beneficia de aceste spatii. Arhitectura de interior este un domeniu ce afecteaza in mod direct vietile oamenilor, fiind vorba
5|Pagin

de spatiile in care ei isi desfasoara o buna parte din activitatile de zi cu zi. Efectele pe care elementele din mediu le au asupra noastra se proiecteaza in starea generala de spirit, dar si in eficienta si nivelul de productivitate in activitati.

Din experientele altor arhitecti am aflat ca cel mai bun indice al confortului este natura si ca influentele ei se gasesc peste tot in designul interior. Dovada sta si faptul ca oamenii in general prefera lumina naturala celei artificiale si nu numai, exemple pot fi date din orice domeniu, rezidential, medical, corporatist, s.a.m.d. Important este ca solutia sa fie abordata din punctul de vedere al beneficiarului, care nu are instruirea unui specialist si percepe spatiul prin intermediul emotiilor. Asadar, in amenajarea a astfel de spatii e bine sa folosim, pe langa cunostintele tehnice si specializate, instinctul, sa aducem acel loc care ne creeaza o stare de bine, din natura sau imaginatie, in interiorul spatiului amenajat.

Bibliografie:

http://en.wikipedia.org/wiki/Environmental_psychology http://dirt.asla.org/2012/05/18/the-psychology-of-interior-design/ http://www.scribd.com/doc/40311232/Psihologia-culorilor http://www.descopera.ro/cultura/8597344-cum-ne-influenteaza-spatiul-de-lucru-viata Donald A. Norman - Emotional Design Why We Love (or Hate) Everyday Things

6|Pagin