Sunteți pe pagina 1din 11

.

ION HELIADE RADULESCU ION HELIADE RADULESCU BIOGRAFIE : ION HELIADE RADULESCU s-a nascut in data de 6 Ianuarie 18 ! "a #ar$%&iste 'iind 'iu" "ui I"ie R(du"escu )i a" Eu'r%sinei Danie"%*%"+A '%st scriit%r, 'i"%"%$ si -ndru.at%r cu"tura", .e./ru '%ndat%r a" Acade.iei R%.ane si *ri.u" *resedinte a" Acade.iei R%.ane+ A ur.at Sc%a"a $receasca de "a Sc0itu 1a$ureanu a*%i "a C%"e$iu" S'+ Sa&a, a2ut3ndu-" *e G0+ La4ar si de&enind du*a retra$erea acestuia un succes%r de /a4a+ 5a *reda aici r%.3na si .ate.atica+ 6u/"ica "a Si/iu Gra.atica R%.3neasca 718!88+ 9n'iintea4a *ri.u" 4iar Curieru" r%.3nesc 718!:8, ur.at de su*"i.entu" "iterar Curieru" de a./e se;e 718<=8+ 9n 18<6, -si aduna *r%ductia "iterara -n &%"u.u" Cu"e$eri din scrieri"e "ui I+ E"iad de *r%4e si de *%e4ie+ 6artici*a "a *re$atirea Re&%"utiei de "a 18>8, redactea4a *r%c"a.atia ce s-a citit "a I4"a4, e .e./ru a" $u&ernu"ui *r%&i4%riu si e si"it a se e;*atria, traind 1 ani de*arte de tara "a 6aris, C%nstantin%*%" si Insu"a C0i%s+ A/ia -n 18?: se -na*%ia4a din e;i"+ Este un .i"itant *entru dre*turi"e %.u"ui 'iind insa ade*tu" actiuni"%r .%derate de acest $en 'iind i.*%tri&a re&%"uti%nari"%r u"tranati%na"isti+ He"iade d%.ina % 2u.atate de sec%" de *%e4ie r%.3neasca+ 9si 'ace *"anuri .ari, dar nu "e duce "a -nde*"inire+ 9ncearca t%ate s*ecii"e $enu"ui "iric, -nsa *r%ductii"e "iterare sunt ine$a"e: une"e e;ce"ente, a"te"e s"a/e, "i*site de cu"%are+ S-a d%&edit -n4estrat *entru *%e4ia satirica si 'a/u"a+ Si -n *r%4a, unde are ta"ent, se distin$e s*iritu" sau satiric+ Cea .ai i.*%rtanta %*era este Ec0i"i/ru -ntre antite4e, *ri.a sc0ita r%.3neasca a unui siste. 'i"%s%'ic+ A .urit "a Bucuresti in != a*ri"ie 18=!+ I s-a 4is parintele literaturii romne si i s-a ridicat % statuie "a Bucuresti+ Este, a d%ua .are *ers%na"itate a "iteraturii r%.3ne du*a D+ Cante.ir@ 7G+ Ca"inescu8+ 5ede "u.ina 4i"ei "a #3r$%&iste, ca 'iu a" "ui I"ie Radu"escu+ Ur.ea4a Sc%a"a $receasca de "a Sc0itu 1a$ureanu+ #rece "a C%"e$iu" S'+ Sa&a, a2ut3ndu-" *e G0+ La4ar si de&enind, "a retra$erea acestuia, succes%r de nade2de+ 5a *reda aici r%.3na si .ate.atica+ 6u/"ica "a Si/iu Gramatica Romneasca 718!88+ 9n'iintea4a *ri.u" 4iar Curierul romnesc 718!:8, ur.at de su*"i.entu" "iterar Curierul de ambe sexe 718<=8+ 9n 18<6, -si aduna *r%ductia "iterara -n &%"u.u" Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie + 6artici*a "a *re$atirea Re&%"utiei de "a 18>8, redactea4a *r%c"a.atia ce s-a citit "a I4"a4, e .e./ru a" $u&ernu"ui *r%&i4%riu si e si"it a se e;*atria, traind 1 ani de*arte de tara "a 6aris, C%nstantin%*%" si Insu"a C0i%s+ A/ia -n 18?: se -na*%ia4a din e;i"+ Ce" care *re$atise re&%"utia n-a -.*artasit idei"e radica"e, &i%"ente a"e c%n'rati"%r *%"itici+ 9n %*%4itie cu ari*a radica"a a re&%"uti%nari"%r, I+H+R+ era ade*t a" actiuni"%r .%derate, *entru a 'eri tara de inter&entia straina+ S-a *r%nuntat -n *%tri&a -.*r%*rietaririi c"acasi"%r, *entru des*rinderea t%ta"a de su/ in'"uenta Rusiei si *entru % -nte"e$ere cu #urcia+ 1u"ti din '%stii *rieteni i-au de&enit ad&ersari+ 9si ia aere de *r%'et, -.*r%sc3ndu-si ad&ersarii cu 'urie nesta*3nita+ Scriit%r, 'i"%"%$ si -ndru.at%r cu"tura", He"iade d%.ina % 2u.atate de sec%" de *%e4ie r%.3neasca+ 9si 'ace *"anuri .ari, dar nu "e duce "a -nde*"inire+ 9ncearca t%ate s*ecii"e $enu"ui "iric, -nsa *r%ductii"e "iterare sunt ine$a"e: une"e e;ce"ente, a"te"e s"a/e, "i*site de cu"%are+ S-a d%&edit -n4estrat *entru *%e4ia satirica si 'a/u"a+ Si -n *r%4a, unde are ta"ent, se distin$e s*iritu" sau satiric+ Cea .ai i.*%rtanta %*era este Echilibru ntre antiteze, *ri.a sc0ita r%.3neasca a unui siste. 'i"%s%'ic+ Ca*%d%*era "iterara a "ui H+ ra.3ne Zburatorul: @5e4i, .a.a, ce .a d%areA si *ie*tu" .i se /ate, 1u"ti.i de &inete"e *e s3n .i se i&escB Un '%c sa*rinde-n .ine, rac%ri .a iau din s*ate, 9.i ard /u4e"e, .a.a, %/ra2i-.i se *a"escA@ 6%rneste de "a .itu" '%"c"%ric, de care &%r/este si Di.itrie Cante.ir -n Descriptio Molda iae+ Ace"asi .it -" ins*ira si *e E.inescu -n Calin 7!ile de po este 8 si -n "ucea#arul+ 6%etu" n%stru nati%na" -" ad.ira ast'e" -n Epigonii: @E"iad 4idea din &isuri si din /as.e secu"are De"ta /i/"ice"%r s'inte, *r%'etii"%r a.are, - Ade&ar sca"dat -n .ite, s'in; *atrunsa de-nte"es+ 1unte cu ca*u" de *iatra de 'urtune detunata, Sta si a4i -n 'ata "u.ii % eni$.a nes*"icata, Si &e$0ea4-% st3nca arsa dintre n%uri de eres+@

ION HELIADE RADULESCU Articole similare: ION, HELIADE, RADULESCU I s-a zis parintele literaturii romAne si i s-a ri icat o statuie la !ucuresti. Este, a oua mare personalitate a literaturii romAne upa D. Cantemir" #$. Calinescu%. &e e lumina zilei la 'Ar(o)iste, ca *iu al lui Ilie Ra ulescu. Urmeaza Scoala (receasca e la Sc+itu ,a(ureanu. 'rece la Cole(iul S*. Sa)a, a-utAn u-l pe $+. Lazar si e)enin , la retra(erea acestuia, succesor e na e- e. &a pre a aici romAna si matematica. .u/lica la Si/iu $ramatica RomAneasca #0121%. An*iinteaza primul ziar Curierul romAnesc #0123%, urmat e suplimentul literar Curierul e am/e se4e

. #0156%. An 0157, Asi a una pro uctia literara An )olumul Cule(eri in scrierile lui I. Elia e proze si e poezie. .articipa la pre(atirea Re)olutiei e la 0181, re acteaza proclamatia ce s-a citit la Izlaz, e mem/ru al (u)ernului pro)izoriu si e silit a se e4patria, train 09 ani eparte e tara la .aris, Constantinopol si Insula C+ios. A/ia An 01:3 se Anapoiaza in e4il. Cel care pre(atise re)olutia n-a Ampartasit i eile ra icale, )iolente ale con*ratilor politici. An opozitie cu aripa ra icala a re)olutionarilor, I.H.R. era a ept al actiunilor mo erate, pentru a *eri tara e inter)entia straina. S-a pronuntat An potri)a Amproprietaririi clacasilor, pentru esprin erea totala e su/ in*luenta Rusiei si pentru o Antele(ere cu 'urcia. ,ulti in *ostii prieteni i-au e)enit a )ersari. Asi ia aere e pro*et, AmproscAn u-si a )ersarii cu *urie nestapAnita. Scriitor, *ilolo( si An rumator cultural, Helia e omina o -umatate e secol e poezie romAneasca. Asi *ace planuri mari, ar nu le uce la An eplinire. Ancearca toate speciile (enului liric, Ansa pro uctiile literare sunt ine(ale: unele e4celente, altele sla/e, lipsite e culoare. S-a o)e it Anzestrat pentru poezia satirica si *a/ula. Si An proza, un e are talent, se istin(e spiritul sau satiric. Cea mai importanta opera este Ec+ili/ru Antre antiteze, prima sc+ita romAneasca a unui sistem *iloso*ic. Capo opera literara a lui H. ramAne ;/uratorul: "&ezi, mama, ce ma oare< si pieptul mi se /ate, ,ultimi e )inetele pe sAn mi se i)esc= Un *oc saprin e-n mine, racori ma iau in spate, Ami ar /uzele, mama, o/ra-i-mi se palesc<" .oneste e la mitul *olcloric, e care )or/este si Dimitrie Cantemir An Descriptio ,ol a)iae. Acelasi mit Al inspira si pe Eminescu An Calin #>ile e po)este% si An Lucea*arul. .oetul nostru national Al a mira ast*el An Epi(onii: "Elia zi ea in )isuri si in /asme seculare Delta /i/licelor s*inte, pro*etiilor amare, - A e)ar scal at An mite, s*in4 patrunsa e-nteles. ,unte cu capul e piatra e *urtune etunata, Sta si azi An *ata lumii o eni(ma nesplicata, Si )e(+eaz-o stAnca arsa intre nouri e eres." #7.90.0192-26.98.0162% Ion Helia e Ra ulescu s-a nascut la 'ar(o)iste, *iin *iul unui capitan e potera. >ace scoala (receasca, apoi urmeaza la !ucuresti Scoala e la S*. Sa)a, con usa e $+. Lazar, un e )a si ramane ca ascal. Spri-ina in*iintarea a numeroase societati culturale si se implica acti) in mai toate acti)itatile mai insemnate ale epocii sale. in special prin interme iul ziarului Curierul romanesc #0123%, urmat e un supliment literar Curier e am/e se4e #0156%, contri/uie su/stantial la unitatea e lim/a si cultura, impunan a eseori canoane occi entale. De asemenea, scrie $ramatica romaneasca #0121%, consi erata scriere e re*erinta in sta/ilirea principiilor lim/ii literare romanesti. o0 1:5o)36n(t Helia e Ra ulescu este in primul ran poet, care, printr-o opera estul e intinsa, pune temelia preromantismului romanesc. El incearca aproape toate speciile lirice care ilustreaza romantismul occi ental, ar apeleaza a eseori si la principiile clasiciste. Si-a pu/licat creatia lirica intr-un )olum antolo(ic, intitulat Curs intre( e poezie (enerala, in care intro uce si e4plicatii pertinente in le(atura cu speciile si *ormulele compozitionale. Se implica in Re)olutia e la 0181, upa in*ran(erea careia este ne)oit sa plece in e4il. Scrie articole in presa *ranceza si pu/lica )olume e memorii in lim/a *ranceza. Dupa 01:0 se sta/ileste in insula C+ios si a/ia in 01:3 i se permite re)enirea in tara. Catre s*arsitul )ietii, se /ucura e oarecare recunoastere pu/lica #in 0177 este ales prese inte al proaspat in*iintatei Aca emii Romane, pe atunci Societatea Aca emica Romana%. Se stin(e in )iata in 0162 si este inmormantat in curtea /isericii ,a)ro(+eni in !ucuresti. ;/uratorul 0188 #/ala a% 0. .oezia este o /ala a, asa ar un te4t epic, inspirat intr-un mit romanesc. 2. Iu/irea este asociata cu un persona- inro/itor, ma(ic si male*ic. 5. !ala a este structurata in trei sec)ente: con*esiunea >loricai, lasarea serii si co/orarea ;/uratorului in lume. 'ema'ema este (enerata e mitul romanesc con*orm caruia iu/irea poate sa ia *orme instapanitoare, sa-i con*ere in i)i ului un sentiment e instrainare e sine, e pier ere a i entitatii, situatie compara/ila cu cea a intrarii su/ inci enta unui spirit rau: un z/urator. - Su/iectul intr-un sat romanesc, o *ata #>lorica%, se plan(e mamei sale e o stare e iscon*ort (eneral: este cuprinsa e )isare, se simte pri)ita e oc+i ne)azuti, este /antuita e teama si e-o emotie nemoti)ata. >lorica cere leacuri, a-utor )ra-itoresc ori s*aturi materne, ar mama ei o*teaza neputincioasa si ca e pe (an uri. Se lasa seara, oamenii se intorc e la munca, satul se anima, apoi, treptat, se asterne linistea. La miezul noptii, co/oara peste sat un /alaur e lumina, care se strecoara pe +ornul casei in care locuieste >lorica. Niste *emei il )a si stiu ca este un z/urator, o entitate care se metamor*ozeaza intr-un tanar *ermecator si inro/este su*letele *etelor. El este e nein)ins.

. ? Comentariul ,oti)ul iu/irii emonice a unor zmei sau a z/uratorilor pentru *iinte pamantesti apare a eseori in le(en ele apocri*e si in /asmele romanesti . Amenintare ramatica, aparitia unui u+ se ucator constituie o pro/a si o ispitire si e aceea este asociata cu o /oala, iar, in multe le(en e espre z/urator, e4perienta este e)astatoare pentru *iinta omeneasca. ,itul care e4plica aparitia sentimentelor e iu/ire a *ost prelucrat in numeroase opere in literatura noastra culta, printre care si in poemele eminesciene Calin #>ile in po)este% si Lucea*arul. !ala a lui Helia e Ra ulescu in*atiseaza po)estea unei stari omenesti: starea e in ra(ostit. >lorica, persona-ul in aceasta /ala a, este cuprinsa e un or nespus, ca e intr-o stare e )isare si pier e sensul realitatii. Con*esiunea ei, cuprinsa intr-un iscurs persuasi), e4prima presentimentul ca su*letul si mintea ii sunt in)a ate e un spirit straniu si ama(itor: In arsita cal urei, can )antulet a ie, @ Can pleopul a sa *runza o tremula usor @ Si-n tot cran(ul o soapta s-ar ica si-l in)ie, @ Eu parca-mi auz scrisul pe sus cu )antu-n z/or= @Si can imi misca topul, cosita se ri ica, @,a sperii, ar imi place -prin )ine un *ior @ imi *ul(era si-mi zice: ADesteapta-te, >lorica, @Sunt eu, )iu sa te man(ai..." Dar e un )ant usor< E4ista in aceasta marturisire un amestec e teama si eu*orie ca e4presii (enerice ale con itiei e in ra(ostit. .re(atita sa-si astepte perec+ea estinata #scrisul%, >lorica spera intr-o intalnire *ericita si se cutremura la (an ul oricarei tul/urari a intimitatii ei, caci orice aparitie recon*i(ureaza )iata celui care accepta un nou-)enit. De aceea, iscursul persona-ului este *i4at intre speranta unei intalniri *ericite si teroarea iesirii spre lume si este cla it pe a*irmatii contra ictorii, ar transante: ma sperii, ar imi place. Iluzia comunicarii, receptarea *antasmatica a unui spirit strain sunt intemeiate pe miscarea (enerala a lumii= )antul, *runzele, materia toata iau parte la aceasta emotie inopinata. Este interesant ca aceasta lamentatie a persona-ului cuprin e si elemente e pastel, care anunta prin e4presi)itate *ra(mentele plastice in cea e-a oua sec)enta a /ala ei. Aici, )iziunea >loricai este plasata in spatiul mor(anatic al unei zile e )ara, can arsita este parca tul/urata e orice a iere usoara. Ima(inea cran(ului in*iorat e )ant apare su/til asociata cu o esteptare temporara la )iata: Si-n tot cran(ul o soapta s-ar ica si-l in)ie. Detaliile peisa(istice su/liniaza starea >loricai si impresia unei intalniri *antastice. intrea(a e4perienta isi are ori(inea intr-o orinta e nesta)ilit, pe cat e ureroasa, pe atat e /ine*acatoare: Un or nespus mapuca, si plan(, maicuta, plan(. .rin )alentele e*ulatorii, plansul are aici rol terapeutic, alina si iminueaza orintele. Insa con itia (enerala a *etei e)oca o stare mala i)a pentru care nu e4ista leac. In)ocarea preotului, a )ra-itorului si a escantatoarelor o)e-. este ca, incolo e emotia /ine*acatoare, se instaleaza (roaza si presentimentul unui pericol iminent. Si tacerea mamei e)ine semni*icati)a in acest conte4t= >lorica cere spri-in e la toate instantele si nu e4clu e nici posi/ilitatea unei intruziuni emonice: Oar ce sa *ie astaB intrea/a pe /unica:@ O sti )run leac ea oara. ..o*i )run z/urator< @ Or ai e l-al e /a/a Comana, or Sorica, @ Or u-te la mos popa, or mer(i la )ra-itor. 'emerile ei sunt alimentate e starea *iziolo(ica, si ea /ul)ersata: trupul ei pare supus la munci (rele si ase iat e /oli. in contra ictie totala cu acest iscurs, sec)enta urmatoare in poezie intro uce intr-o atmos*era /ucolica. .astelul inserarii este alcatuit in ima(ini care surprin )iata satului romanesc intr-un moment e ma4ima rumoare: intoarcerea e la muncile campului. .eisa-ul se in i)i ualizeaza printr-o sec)enta care trans*i(ureaza atmos*era in ceea ce are ea esential: aerul )i/reaza e murmurul cirezilor e )ite. De asemenea, *i4area momentului, realizata in amanunte e i*icatoare, atra(e atentia prin constructia narati)a, care promite o po)este: Era in mur(ul serei si soarele s*intise. Ima(inile au iti)e creeaza impresia e erulare temporala, *iin urmarite treptat cresterea si apoi stin(erea z(omotelor lumii= mu(etele, scartaitul cumpenelor se estompeaza e)anescent, upa cum o su(ereaza alte oua ima(ini au iti)e, ar care contin sensuri restricti)e: a laptelui *antana @incepe sa s-auza ca soapta in susur si latratorii numai s-au necontenit. Semne certe ale linistii, z(omotele istincte anunta intrarea in noaptea eplina. Spatiul nocturn are rolul e a anticipa aparitia z/uratorului, ima(inile continan e aceea su(estii +iero*anice. Instalarea noptii este asociata cu un (est +ipnotic si )ra-it. .ersoni*icarea nu are e ata aceasta *unctii umanizatoare, ci inoculeaza impresii ma(ice: E noapte nalta, nalta= in mi-locul tariei @ &esmantul sau cel ne(ru, e stele semanat,@ Destins coprin e lumea, ce-n /ratele somniei @ &iseaza cate-aie-)ea esteapta n-a )isat.@ 'acere este totul si nemiscare plina:@ Incantec sau escantec pe lume s-a lasat=@ Nici *runza nu se misca, nici )antul nu suspina,@ Si apele orm use, si morele au stat. incremenirea (enerala su/ imperiul noptii este asociata cu un somn *ermecat: somnia. Cu)antul nu esemneaza somnul o i+nitor, ci o stare interme iara in care )isul este ominator. ,ai tarziu, Eminescu in)esteste le4emul somnie cu aceste )alente, tra ucan prin el starea poetica, lumea re)elatiilor ma-ore situata a eseori, la (ranita cu moartea. Helia e Ra ulescu il asociaza unei stari e )ra-a, su(eran atat se uctia cat si ritualul pe care il implica: Incantec sau escantec pe lume s-a lasat. Relatia alternati)a in care se a*la cele oua cu)inte, pe lan(a eu*onie - si ea eni(matica -, impune sensul unei intamplari stranii. Celelalte personi*icari intretin impresia (enerala si completeaza ima(inea unei nopti care

. cuprin e tot pamantul= ast*el, )antul nici nu suspina, apele orm use. Ca o pecete a noptii ma(ice, luna rasare tarziu, iar stelele cazatoare anunta catastro*a: Si, co/e, cateo ata tot ca e cate-o stea. Aceasta lume prinsa parca in men(+ina noptii, &iseaza cate-aie)ea esteapta n-a )isat. &ersul su(ereaza su/til ca ima(inea z/uratorului nu este ecat o e*i(ie a )isului colecti). Este a e)arat ca e)enimentul apare transpus in perspecti)a celor oua surate, ar aparitia lui +alucinanta se situeaza in s*era *a/ulosului e )is si e /asm. La miezul noptii, can lumea pare incremenita e )ra-a, z/uratorul apare ca un /alaur e lumina si patrun e pe +orn in casa >loricai. Este in*atisat ca aparitie luminoasa in noapte si este numit /alaur si zmeu: !alaur e lumina cu coa a-n*la-carata,@ Si pietre nestemate lucea pe el ca *oc. Lumina este apana-ul entitatilor astrale, iar aici su/liniaza *orta e nein)ins, caci este o lumina iute ca *ul(er trecatoare si )ine in miazanoapte, loc al u+urilor necurate in /asmul popular. De alt*el, z/uratorul este prezentat aici con*orm tra itiei *olclorice, ca spirit capa/il sa ia *orma omeneasca= el se trans*orma m*lacaian ru /lon si se ucator, in iluzie instapanitoare, *ara a *i capa/il sa prin a )iata: ar sla/ele lui )ine @N-au nici un pic e san(e. Ori(inea lui se a*la insa in )isul omenesc. .entru *iinta )isatoare e4ista pericolul cert al prizonieratului in lumea )isului. Dorinta staruitoare poate prin e contur, pentru a e)eni +imera o/sesi)a #lipitura% si poate sa capete *orta e a inro/i su*letul e)a at in realitate: incepe e )iseaza, si )isu-n lipitura @Incepe-a se pre*ace, si lipitura-n zmeu. E4ista in /ala a lui Helia e Ra ulescu su(estia unui ezno amant ne*ericit, pentru ca, asa cum a)ertizeaza cele oua persona-e, martore ale ma(icei aparitii, impotri)a z/uratorului nu e4ista leac: nici escantatura, @ Nici ru(i nu te mai scapa. >ereasca Dumnezeul in le(en ele romanesti espre z/urator, aproape intot eauna *inalul este ramatic. Din )isul e iu/ire nu e4ista cale e intoarcere, ca in cazul oricarei e)a ari in realitate, e alt*el. Helia e pastreaza sensul cre intei, ar lasa posi/ilitati e interpretare i)ers= la urma urmei, spatiul ma(ic al noptii creeaza su(estia unei aparitii cosmaresti. C+iar si ialo(ul celor oua surate se in(lo/eaza in acest )is al intre(ului sat. De alt*el, ima(inea z/uratorului se re)eleaza oar in etaliile o*erite e aceste persona-e, ceea ce restran(e ar+etipul se uctiei oar la ima(inea (enerica: /alaur e lumina in noaptea nalta, nalta. !ala a ;/uratorul a lui I. Helia e Ra ulescu este reprezentati)a pentru mo ul in care poezia pasoptista a utilizat cre intele populare. Alcatuita in trei ta/louri in succesiune temporala - o con*esiune alarmanta *acuta in pra( e seara mamei sale e catre >lorica, o *etiscana e la tara ce se /anuieste )ictima )reunui z/urator, lasarea noptii ce Acoprin e lumea in /ratele somniei" si comentariul in*iorat a oua surate ce zaresc in puterea noptii o lumina suspecta ce scapara inspre miazanoapte a)an ca tinta casa >loricai /ala a in*atiseaza un mister, o prezenta si intrupare a unui u+ in spatiul mun an. )6C3607)o:7io+ Con*esiunea >loricai este or(anizata in oua parti istincte marcate e aceeasi inc+eiere, o stro*a ce a (las /anuielii ca sursa tul/urarilor, a raului, ar putea *i z/uratorul, iar )in ecarea - a ica alun(area raului - ar putea *i posi/ila prin inter)entia unor mi-locitori cunoscatori ai taramului necunoscut: preotul, )ra-itorul sau /a/ele )racite. Simptomele pose arii, e)i entiate in prima parte a con*esiunii, sunt )iolente senzatii opuse #(+eata si *oc%, concomitente sau intr-o alternanta accelerata= autorul utilizeaza cu )irtuozitate posi/ilitatile )ersului ale4an rin ale carui emisti+uri, espartite printr-o cezura /ine marcata, cuprin enunturi antitetice #Aimi ar /uzele, mama, @@ o/ra-i-mi se palesc" sau AUn *oc se-aprin e-n mine @@ racori ma iau in spate"%. Cone4iunea cu erosul a acestor simptome este marcata e orul imperati) al inimii care Az)acneste si z/oara e la mine", ramanan insa in aceeasi zona tul/ure, ne eslusita. 'uturor acestor mani*estari, percepute ca semne ale unei /oli prin )iolenta lor si a/senta unei cauze palpa/ile si inteli(i/ile, li se a au(a semnele am/i(ue ale unei prezente misterioase in *amiliarul peisa- in care copilan ra pastorita isi paste )aca in timpul zilei. Ima(inea pastoritei colin an pe o Apotecuta" printr-un Acran(ulet" stra/atut e un Araulet" si lasan u-se pra a )isarii amoroase trimite la i ila clasicizanta inspirata e 'eocrit. in /ala a lui Helia e Ra ulescu locul placut isi rele)a insa o imensiune misterioasa, caci soaptele *runzisului si a ierea )antului se su/stituie ino*ensi)ului si (alantului pastor al unor asemenea i ile, natura e)enin ast*el me iul e mani*estare a supra*irescului. Cel e al oilea ta/lou al /ala ei - sin(urul in care o )oce in a*ara acestei lumi rurale isi asuma rostirea intr-o maniera o/iecti)a, caci lipsesc marcile (ramaticale ale i entitatii ei - cuprin e un pastel al innoptarii rurale a4at pe oua campuri semantice e*inin mani*estarea iurna a )ietii ni)elului terestru: miscarea si corolarul ei, z(omotele. .ornin e la un apo(eu teluric - Aa satului cirea a ce (reu mereu sosise" *acan sa )i/reze Aal serei aer e taur (rea murmura" - materialitatea ensa a )ietii se potoleste treptat si satul se esc+i e spre inaltul cerului ominat e semne rele: o luna Atarzie" si ca erea prelun(ita a cate unei stele. Desi noaptea este in*atisata printr-o personi*icare cliseu in epoca - cu un )esmant ne(ru Acu stele impo o/it" - puterea ei e a institui prin Asomnie" oniricul ca alternati)a la lumea Aaie)ea" transcen e limitele acestei reprezentari mai curan pictural- ecorati)e, an imensiunii )erticale, su/liniata prin repetitia epitetului #Ae noapte nalta-nalta"%, statutul e a4a ma(ica ce-si are sursa

. in Ami-locul tariei". Ast*el, Atacerea" si Anemiscarea", re)ersul miscarii si al z(omotului, apar ca e*ect al unei puteri supra*iresti po(orate prin Aincantec sau escantec" si care za(azuieste ritmul )ietuirii su/stituin u-i-se. Dialo(ul celor oua surate, intr-un stil marcat oral popular, cu e4clamatii si intero(atii e4priman uimirea si spaima superstitioasa, ramane o mo alitate e punere in scena a A(urii satului", anonima si epersonalizata, care recunoaste, potri)it unei stiinte transmise in /atrani, in Alumina iute" ce A in miaza-noapte scapar" prima *orma o/ser)a/ila a z/uratorului. ,etamor*ozele lui, pe masura ce se apropie e pamant apar ast*el mo elate e *antezia populara ce i enti*ica intai o *orma e A/alaur" persona- male*ic e pe celalalt taram in /asm - iar mai apoi, in prea-ma )ictimei sale cu*un ate in somn, *orma persona-ului poziti), a lui >at-*rumos A/alai cu par e aur", al carui nas carn #Aca )ai e el"% este intr-o *orma umoristica - un semn aluzi) al apartenentei sale la lumea A e incolo", ca si stri(oii. A;meul" - caci aceasta este i entitatea (enerica atri/uita e surate aratarii cu *orme sc+im/atoare -, /alaur si >at-*rumos in acelasi timp, se naste in impersonalul si eni(maticul A*oc e iu/it" ce se instapaneste prin )is pentru a e)eni, upa o *aza tranzitorie e Alipitura", o atotputernica si c+inuitoare prezenta cu neputinta e e4orcizat. Du ecatE *oarte mare oarecFn s-a ri icat Gntre muHte Hi al/ine, IncFt lumea-au speriat. ,uHtele z/Frniau tare Ji, prin pro/e )e erate, DupE (ust Hi emFncare Demonstrau ca a)ocate 'recute prin octorat #CEci a)eau Hi oc+elari, Ca toKi ocKii cei mai mari%, Demonstrau In)e erat, De la una pFnL la mie, CE se tra( in carne )ie Ji cE ta/Era le-e lea(En Ji /otezul lor In sFn(e, CE-ntreKin Hi /Er/EKia SupErFn pe cel ce lin(e, CEci ele ciupesc eroii Ji-i eHteaptE la rez/el Ji-i in)itE la mEcel= Ele-mpun( Hi-n eamnE /oii La cErat, la arEturE= Ele cailor au (+es La suiH spre culmEturE, Ji cE un e-o *i sE *ie, ,ai curat Hi pe-nKeles, La-m/ui/Eri cElu(EreHti, La ospeKe-mpErEteHti, Ele mare au protie: La ulceKe, la plEcinte, Cu reptul e prezi inte Ele-ncep e cEpEtFi, Ele piHcE mai IntFi= Ji cE-n *ine, peste toate, >ErE InsE, *ErE poate, ,usca este coconeaKE, CE se pune poponeaKE .este tot ce-a )ieKuit, .este tot ce s-a mFncat, .e orice s-a c+eltuit Ji-n coli/E, Hi-n palat. .rin eci ar ar(umentau Ji aHa In)e erau: Cum cE mierea, in reptate, E a lor proprietate, CEci al/ina n-are (ust Ca muscoii upE must, Nici Incai isteKul /ot Ca sE ea ca musca-n tot, Ci tot E in *loare-n *loare, A unFn ca cerHetoare. !a rEcoaice, 'Fl+Eroaice, HoaKe e conser)atoare, Retro(ra e, trE Etoare<... Ast*el muHtele tur/ate Dau Hi ele prin reptate, .rin pro(res Hi li/ertate Ji prin cFte alea toate. Ji z/ierau la lumea-ntrea(E Ca sE -u ece, s-alea(E, NimEnui nu mai a pas, ;/FrnFiau Ji se puneau A)ocaKilor pe nas. 'impul muHtelor )enise Ca Hi timpul la ciocoi, CEci natura se stFrpise, .ro ucea tot la muscoi. Ji era-n ispreK la/oarea, Artele, HtiinKa,-ar oarea CEtre /inele comun. Ji cFn muHtele se pun, Ele, HtiKi, cu iertEciune, CE ce *ac nu se mai spune. J-apoi H-un muscoi isteK Ji in toKi mai precupeK, Ca un mare mierolo( Stri(a tot in ter*elo(: "La le(i noi, Lin(ariKi noi<" Ji lin(ariKii cei noi Se a*larE Ei muscoi, Ji z/urau Hi z/FrnFiau, Se-n esau, se repezeau, Unul p-altul se-n-urau= Ji la luptE cFn erau, .iept la piept nu cutezau, Ci au tot pe inapoi, DupE le(ile mai noi. Ji In mierea ce *urau, Acolo se Hi-necau. Iar al/inele tEcute, Ca oricare muncitor, Erau toate pre)Ezute Dinapoi cu acul lor. J ziceau, la/orioase: "Noi e cearE sE cEtEm, 'emplele sE luminEm, Ji a miere ce pro ucem /Er/EteHte s-apErEm. Daca muHtele co ar e )or sE ea pe inapoi, ;/FrnFin , Calomniin , !inele paro iin , 'ot la coa E prea *ireHte catE sE ne-armEm Hi noi. Iar al/ina con uctoare, .Fn-aci ascultEtoare, Se sculE

. Ji cu)FntE:

CE muHtele cu-al lor /ot, Ce au lacome prin tot, Despre urs, uci(E-l toaca< *iKi "&-aKi armat, *etele mele= Se stin(, uite-le, e sine: cu oc+ii luminaKi: InsE HtiKi ce)a mai /unB CFn In miere Inecate, Numai pentru /otul lui, &E cEtaKi e lucrul )ostru Hi CFn e a/uri opErite, ,ai mult ecFt al oricui, e /inele comun. CFn e *lEcEre pFrlite, Acele )i le pEstraKi." ,iere cFt e multE *ie Hi CFn e cri)EK e(erate. apuce mEcar cine, AscultaKi, *etele mele, Nu-i pericol e la ele: La locul lor stau toate, ca moartea neclintite, $ata sE nE)EleascE= um/rele mE-ncon(iur, 'rec Hi retrec, se prim/lE asuprE-mi pironite= O noapte pe ruinele Trgovitii, de Ion .asEri e noapte, co/e *Fl*Fie Impre-ur. Heliade Rdule !u Eu n-am )enit, o, um/re, sE tur/ur pacea noastrE, Soarele upE ealuri mai strEluceHte IncE, >iinKa-mi rEtEcitE alear(E Intre )oi= Razele-i ru/inoase )estesc al lui apus, Este H-a mea o i+nE sElEHluirea )oastrE: Ji seara, pFn itoare su/t *iecare stFncE, Eu sFnt Insumi o um/rE ImpinsE e ne)oi. Cu-ncet Hi-ntin e um/ra cutezEtoare-n sus. SFnt e al )ostru sFn(e, /raKu-mi nu se armeazE ,untele al sEu creHtet Hi-nalKE Hi pri)eHte D-acea armE slE)itE ce )oi aKi mFnuit= Linul co/or al zilei, tainicul ei s*inKit, ,uza-mi a )oastre *apte la um/rE cerceteazE Ji raza cea in urmE pe *runtea lui iz/eHte, J-a )oastrE pomenire pana-mi a cons*inKit. Ce mFn rE Kine *aKE cu cerul cel ruHit. Eu cFnt In miezul nopKii a )oastre /iruinKe, &Fntul e searE su*lE Hi *runza-n*ioreazE, Eu pe mormFntul )ostru laure Impletesc= Roua seninul )arsE )er eaKa ren)iin = Iz/Fnzi, *apte )ite-e, rEz/oinice orinKe Dealurile-n cununE cFmpia-ncoruneazE Recoman ez eu lumei, l-ai )oHtri *ii )estesc. Ji rFul p-a lui cale HopteHte HErpuin . CFmpia Imi aratE slE)itele rEz/oaie .-a ealului sprFnceanE, pe *runtea-i cea Ji cFte /iruinKe pe ealuri s-au sEr/at= rFpoasE, RFul In treacEt spune ca cFt sFn(e Hiroaie O cetEKuie )ec+e, lEcaH reli(ios, Gn )remele trecute un a-i a purpurat. .EstreazE su)enirea -o noapte sFn(eroasE Aci Imi stau e *aKE eroii RumFniei Ce mult s-asemEneazE cu sFnu-mi cel noptos. Din CFmpulun(, in Ar(eH, in IaH, in Ast*el Intr-al meu su*let se nalK-a mea cre inKE, !ucureHti, .-a patimilor rFpE ca monument s-a pus De la 'raian Hi Ne(ru, martiri ai )ite-iei, Ji-mi Kine Ho)Ein a, clEtita mea *iinKE .FnE la Impilarea tru*iei strEmoHeHti. L-a )ieKii-mi )i*oroase prea liniHtit apus. Ici (lasul: Ra u Ne(ru< peste CarpaKi rEsunE= Soarele-acum s*inKeHte Hi noaptea nainteazE, &iteazu-Hi pune tronul In locul strEmoHesc= Cu-ncetu-Hi cFrmuieHte carul cel a/uros= Orice rumFn In prea-mE-i su/t stea(u-i se a unE ,ii e lumini In prea-mE-i, pe *runte-i J-IHi apErE pEmFntul cu /raK, u+ rumFnesc. sc+inteiazE, Gn capul unei armii ,ircea )iteaz rEcneHte, J-acuma IHi Intin e )Elul e a/anos. Gnsu*lE /Er/EKia rumFnilor sol aKi= Oc+ii-mi In mErmurire se uitE la )ecie, A lui ,urat tru*ie In)in(Etor smereHte, Din stea In stea se plim/E, In orice stea citesc= Ji locul este slo/o in Istru la CarpaKi. Su*letu-mi s-aripeazE Hi z/oarE In tErie, !alcanul pFnE-n poale-i )Ezu pe *iii Lunei Se scal E In lumina eterului ceresc. !EtuKi, (oniKi, nemernici, scEpare a cEta= D-acolo se Intoarce H-In sFnu-mi se aHazE DunErea este martur e preKul al cununei 'Ecere, Intunerec In prea-ma mea omnesc< Ce *iii RumFniei HtiurE a lua. Natura toatE oarme, *iinKa-mi pri)i(+eazE D-aici )Ez In ,ol o)a toatE sla)a romanE Dasupra pe ruine mormFntul strEmoHesc. A ren)ia su/t Jte*an Hi ai )ec+imii ani Un rece )Fnt se simte c-a morKii rEsu*lare, IarEHi a se Intoarce= a )ite-iei +ranE .e piatra cea-n)erzitE HuierE trecEtor: Su/t el Im/Er/EteazE a-n)in(e pe tirani. Ca )iaKa se rE)arsE o mutE-n*iorare, .-a NeamKului cetate eu )Ez o eroinE , .ustiul se Insu*lE -un u+ IncFntEtor. ,ol o)eanE In toate, spartanE l-al sEu or, 'ot este )iu In prea-mE-mi: *runza pe zi CertFn nemernicia la mol o)ean streinE, HopteHte, ;icFn u-i ca sE moarE ori )ie-n)in(Etor. Iar/a pe muHc+i Intrea/E: "Aici cine m-a pusBL Aci ,i+ai cel ,are eHteaptE /Er/EKia, ;i ul ca o *antomE asuprE-mi se lEKeHte, Stea(urile estinse slo/o e *Fl*Fiesc= Ca uriaH la spate-mi turnul se nalKE-n sus. Su/t Fnsele el c+eamE pe toatE RumFnia,

. Ji trFm/iKa rEsunE, )ite-ii se-nmulKesc. !uzeHtii coman eazE, tEtarilor e spaimE, Hanul l-a lor picioare muHcE KErFna -os Calo*irescul ar e -a lor )iteazE *aimE, Ji /raKul lui ImpumnE *ierul Hi mai )Fnos. De (lasul cel rEz/oinic altarul se espicE, Din sFnu-i )ite-ia e *oc mistuitor. >arcaH Intr-Insul ar e, s*Fnt crucea sa ri icE: E coman ir e arme, pEstor rEz/unEtor. .aHa cu /r/a lun(E spre *u(E coman eazE, >ierosul ,ana* pier e orice cura- /ar/ar= Ara/ul /eat e sFn(e In lanK acum tur/eazE= E plin cFmpul /EtEii e cruntul ianicear. DunErea e mormFntul ta/erii musulmane, Crucea In trium* z/oarE, Hristos e rEz/unat= RumFnul este spaimE tru*iei otomane: Cel +otErFt la cruce In )eci a trium*at. .reste CarpaKi acuma )ulturul rumFn z/oarE, D-aicea spre ,ol o)a IHi ia *alnicul z/or: DouE capete are , cu patru oc+i mEsoarE, E-n toatE RumFnia acum poruncitor. O, zi uri< rEmEHiKE in sla)a strEmoHascE< O, turn< e un e oc+iul e mii e ori )Ezu !iruinKa sE z/oare p-oHtirea rumFneascE, Gn muta )oastrE HoaptE cFte-mi )or/iKi acu< ,uHc+iul acesta )er e ce )remea-l (rEmE eHte, Aste ier/uri sEl/atici ce In pustiuri cresc, La inima (emFn E sFnt laure ce creHte, DeHteaptE /Er/EKia= in oc+i ro/ii )or/esc.

&ite-ilor rEz/oinici< *runza cFn )E suspinE Ji cFn astupat (eme )Fntul pFn /oltituri, Este al )ostru nume ce ca o un E linE ,urmuie, se strecoarE pFn aste crEpEturi. Dar ce (las Intrerupe astE tEcere s*FntE< E (lasul cucu)aii ce plFn(e al sEu or. Asta este poetulB p-al )ostru mormFnt cFntE Acest *iu al pustiiiB... O, (las preaco/itor< Ce-mi spui -a noastrE soartEB )aietul ce nu-Ki taceB Ca ce *el e restriHteB ca ce *el e ne)oiB Cor/ul nu este )ulturB ce nu mE laHi In paceB .lFn(i numai pentru tine, nu plFn(e pentru noi< >atala presimKire acum mE pErEseHte, Dar )ai< eu ca Hi tine sFnt sla/, neputincios= $lasu-mi nu-m/Er/EteazE, poate Hi el co/eHte, Sau plFn(e sla)a )ec+e, Hi plFn(e ureros. Ss< Clopotul s-au e< E ceasul upE urmEB Gn(erul pocEinKii cu ast -aramE (las C+eamE la ru(Eciune pe rEtEcita turmE. Natura se eHteaptE, )isurile mE las. RuHaHte rEsEritul, muntele ru/ineazE, Gn(Fnat pFntre a/uri ealurile )erzesc= RFul a apE cFmpul ce roua InsmElteazE, REcoarea E )iaKE Hi stelile al/esc. 'urme, cai, o/itoace la apE se co/oarE, Clopote /at, se scutur, cu-al imineKii z)on= La )F-Fitul morii un ele se-n*EHoarE, Desc+is e oc+iul zilei acum pe orizon.

>rEKica, scumpul -umEtEKoi al coconiKei DrE(ane, s-a *ost c+emat Hi umnealui coconul Drgan Hi noi nici nu Htiam. E mult e cFn se ImpErtEHise pu/licului portretul acestei coconiKe Hi lumea nu Htia nimica espre /oierul umneaei, pentru cE nu era aHa ieHit la o/raze. 're/uie InsE sa )or/im ce)a Hi e umnealui, cEci acum e Intre oameni. Coconul DrE(an e un *el e /E Eran /oierit, care se Kine mereu e mo a )eacului. Gn )remea e mai nainte, upE cum am zis, era un neiculiKE e minune, om al tre/ii, scotea lapte in piatrE, pupa pe romFn In /ot Hi-i lua in pun(E tot= sau, acE nu )rea +oKul e romFn sE-i ea, atunci... atunci tFrnuit, scuturat, cu pErul )Fl)oi Ki-l /E(a # upE lim/a umnealui% la o/e ealE, Ii a *um e ar ei, Hi lasE-l In pace apoi... De cFn am scEpat e acele )remi a*urisite, upE care suspinE toKi DrE(anii in KarE, coconul DrE(an se *Ecu un patriot (roza), nE/E Eios, numai *oc Hi inimE al/astrE pentru patrie #InsE numai cFn nu e In slu-/E, ca sE se Htie%. Acum, sla)E Domnului cE e In slu-/E= Hi a *ost mare /ucurie In casa umnealui, cEci slu-/uliKa i-a *ost cam /unicicE, e mult era aprins e patriotism ca sE o o/Fn eascE. Lumea zice cE, cFn s-a pus In aceastE pFiniHoarE Hi s-a us acasE, ar *i intrat cu un aer *oarte (reu Hi In(Fm*at Hi semEna, po)estea Eluia, cE ar *i zis: "!ucurE-te, poartE, /ucurE-te, scarE, /ucurE-te, uHE<" H.c.l.= noi InsE nu cre em. CoconiKa umisale acum a luat un aer cumseca e, ar e )estitul "/atE-te Dumnezeu<" IncE nu s-a ez/Erat. Coconul DrE(an e In slu-/E acum Hi e numai *oc, plin e acti)itate, un iplomat iscusit= alear(E In sus, In -os= cFn Il cauKi, Il )ezi cu (azete In mFnE= cFn Il cauKi, se *ace cE e zEpEcit, capul Ii e cFt o /aniKE, tot cu uHii upE lume are -a *ace. &a *i *EcFn )reo trea/EB Dumnezeu Htie, cE noi nu )e em nimic, Hi nici umnealui nu )e e mai nimic, mai )Frtos in ale tre/ii. Are cFKi)a su/alterni ce Hi-au pier ut cumpEtul e cFn a )enit pe capul lor, pentru cE coconul DrE(an e mFn ru, /E Eranul: ca Satan, KanKoH, mo-icos, nu-i a-un(e nimeni nici cu strEmurarea la nas= mai )Frtos cFn se (Fn eHte la e)(+enia umisale, Il apucE capul. Gn*runtE, stri(E, /a IncE # upE lim/a umnealui% Hi ocEraHte, cFn nu e )remea nici e In*runtat, nici e stri(at Hi cFn /ieKii oameni nu s-ar lEsa una cu capul #cu iertEciune% sE-i ocErascE. Coconul

. DrE(an zice cE Htie Hi carte: nemKeHte, *ranKuzeHte, pEsEreHte, a*arE e romFneHte, pentru cE, cFn era copil, cartea romFneascE era cartea mo-icilor, Hi umnealui /ine )e eKi umnea)oastrE cE este e)(+enis ca aceia. CFn te uci la umnealui, sau acasE, sau la slu-/E, e se )a IntFmpla sE *ii ce)a mai ipoc+imen, sau cel puKin *ecior e /oier, Il )ezi mai ezle(at la lim/E= cFn Il cauKi e )or/E multE, a icE sErEcia omului= iar e )ei *i -al e terc+ea-/erc+ea, e posac ulu/easnea. Su/alternilor sEi le mEsoarE )re nicia cu un cot al sEu eose/it e (enealo(ie Hi e e)(+enie. CFn a intrat In slu-/E, Hi-a *Ecut o listE e toKi impie(aKii sEi, ca sE )azE cFte nume se s*FrHesc In an Hi In esc Hi cFte nu= Hi iar cele In anHi esc cFte au reputaKie istoricE Hi cFte nu= Hi apoi cele cu reputaKie istoricE, cFte sunt ciocoieHti Hi cFte /oiereHti, Hi iar in cele /oiereHti cFte se pot apropia oarecum e umnealui Hi cFte nu, Hi *elurimi e asemenea /E(Eri e seamE (enealo(ice Hi HtiinKi*ice, pentru cE este Hi )ersat mult In HtiinKe= Intr-o zi spunea unui prieten cE Htie Hi teolo(ia, cEci la carte curat este zis cE "nu este ro/ul mai mare ecFt stEpFnul sEu". SE-l )e eKi acum cum cautE trea/a: &ine cFte un scriitor, Ii In*EKiHezE )reo +Frtie mai /ine sau mai rEu scrisE, cum a at Dumnezeu In zilele noastre= coconul DrE(an stE posomorFt, In(Fm*at ca un curcan= se uitE la Fnsul sE )azE *ecior e /oier este sau nu= sE zicem cE nu este M atunci: M Ce sunt +Frtiile aleaB M ...O +Frtie la... --N-am )reme acum= nu )e eKi )oi cE nu-mi mai )Ez capul e tre/uriB Ce sunt mo-icii EHtia< Ei (Fn esc cE noi, /oierii, suntem +amali ca FnHii< Scriitorul iese pu*nin e rFs. &ine altul. M Dar tu, ce-ai acoloB M ...HFrtia... HtiKi umnea)oastrE, cEtre... --A -o-ncoa< M Hi i-o smul(e in mFnE cam necE-it, cam cu o emnitate re(EtorialE. M Ce scrisoare e astaB )-aKi luat Hi )oi upE /EieKoii Eia ce ies in HcoalEB Na, citeHte< #Coconul DrE(an se Htie cE e cFn era copil nu prea Htia /ine sE citeascE e mFnE, cu toatE pricopseala umnealui.% Scriitorul citeHte. M Nu-Ki e sintesis /un, lo(o*ete< ,er(i e mai In)aKE /uc+ile< Ce )or/e sunt alea: )a )eniB< Ce )a )eniB--o sE )ie, mE< ,er(i e-Ki In repteazE +Frtia, ticElosule, Hi prescri-o /ine= )ezi e pune sti(mes -alea mai multe, ca sE se InKelea(E mai /ine. Gntr-o zi coconul DrE(an sta la )or/E, a icE la tai*as, cu un *a)orit al sEu *oarte pricopsit M pentru cE se Inne/uneHte upE pricopsiKi, mai )Frtos cFn umnealor Ii spun cE coconul DrE(an este cel mai mare patriot. .ricopsitul acesta e Lumea zice tre/i= noi punem InsE aci lim/a umnealui. un *el e (E(EuKE e /onton, care um/lE /EnEnEin Hi )or/eHte muHcFn u-Hi /uzele, un omniHor care Htie e toate: e Hi politic, Hi iplomatic, Hi patriot, Hi li/eral, upE )remi, Hi om al tre/ii # e l-ei cEta%, Hi literat, un ezmetic ce se InKeapE e a trece tot auna cu u+. La acest tai*as re(Etorial mai )eni Hi un strEin e aceia ce n-au nici o patrie, ce se intereseazE e toate patriile Hi mai )Frtos e 'ara RomFneascE, un e (EseHte toate -a (ata, un omniHor ce s-amestecat In toate, )or/eHte e toate: e politicE, e comerciu, e arte, e HtiinKe, e literaturE, Hi mai )Frtos e *oarte amator e lim/a romFneascE: cFn o )e e ImpestriKatE Hi corcitE, Ii place e minune Hi urEHte pe toKi cFKi se ocupE sE o curEKe Hi sE o re(uleze. CFte-trei se *EcurE o treime ca aceea. IatE Hi un scriitor in cei -uni, smerit Hi plin e (eniu M pentru cE (eniul cel a e)Erat e tot auna smerit. M Nu )ezi c-a)em trea/EB ce mi-ai )enit cu +Frtia aiaB M se rEsti coconul DrE(an. M E (ra/nicE= e rEspuns la... M Hei, a -o-ncoa M citeHte< Dunele citeHte. Gntre alte )or/e, nu Htiu ce se )or/ea espre Re(ulamentul or(anic, sau rept politic. Coconul DrE(an, ce asculta ca un cotoi In cenuHE, ar icE capul Hi zice -unelui sE In repteze )or/ele or(anic Hi politic Hi sE puie or(anicesc, politicesc. M Ce ziceKi, omnilor, n-am reptateB M Ai reptate, ziserE eo atE amFn oi alcaucii. AtFta aHtepta s-auzE Hi coconul DrE(an, cEci umnealui are Hi /unEtatea asta e a nu prea se Incre e pe pErerea umisale= atFt, zic, aHtepta, Hi un e se scoalE o atE nE/E Eios: M Hai< auzit-aiB or(anicesc, mE< politicescB pe romFneHte= ce )or/e sunt asteaB &-aKi luat toKi upE Elia Ela. Du-te Hi sc+im/E )or/ele, cE )E ia racu pe toKi< Hai< or(anic< or(anicesc, mE< or(anicesc, In)aKE romFneHte<

. M Or(anic Hi politic e mai romFneHte, omnilor, zise -unele cu smerenie. M De un e pFnE un e romFneHteB ziserE cFte-trei eo atE= care e cu)FntulB M Cu)Fntul este cE umitale, omnule literat, oamenii IKi zic ezmetic, iar nu ezmeticesc, iar umitale, care eHti strEin, )enit e ieri, -alaltEieri p-aici, IKi zic )enetic, iar nu )eneticesc= Hi umitale, cocoane DrE(ane, e cFn eHti In slu-/E, zEu, toatE lumea IKi zice lunatic= cre e-ma, sE te creazE Dumnezeu, cE pe nici un romFn n-am auzit sE-Ki zicE lunaticesc. Domnii cei oi, iscusiKi Hi literaKi, rEmaserE cu (urile cEscate= coconul DrE(an, la ast*el e -ucErii e )or/e e tot auna om al lui Dumnezeu: nu InKele(e mai nimic. .e urmE, upE ce )a lua seama /ine )or/ei, atunci sa-l )e eKi. Acum atFt i se pEru, cE scriitorul e cam lim/ut, Hi-l ete a*arE zicFn u-i sE-Hi prescrie +Frtia. Gi rEmaserE InsE In urec+e )or/ele lunatic Hi lunaticesc Hi Intre/E cam pe eparte pe *a)oriKii sEi= ei, upE cFte)a esluHiri, Il *EcurE sa InKelea(E o/rEznicia /ietului /Eiat e a cuteza sE spuie coconului, e *aKE, ce zice lumea e umnealui. O ast*el e impertinenKE, e a spune re(Etorilor ce se )or/eHte Hi se *ace pa*arE, nu se poate su*eri= Hi nu Htim acum ce soarte aHteaptE pe /ietul copil neIncercat cu slu-/a. ,ulte istorii e astea mai are coconul DrE(an. ColecKia anec otelor Hi nE/E Eilor sale ar *orma cFte)a )olume *oarte nostime, Intocmai ca umnealui= pentru cE Hi umnealui e nostim. Gn numerele )iitoare )om a cFte)a anec ote= Hi suntem (ata a primi orice anec otE e *elul acesta, care )a Im/o(EKi colecKia noastrE, atFt In prozE cFt Hi In )ersuri. Asemenea anec ote sunt *oarte *olositoare pentru *ormarea -unilor upE niHte mo ele Hi tipi aHa e pro(resi)i ca coconul DrE(an, care cu a e)Erat e DrE(an Hi In nume, Hi In *apte. Nu rF eKi InsE, cEci DrE(an pe lim/a umnealui )a sa zicE A(apie, Hi mE ro( sE-l iu/iKi. Coconia Drgana s-a crescut cu /unE ucaKioane la pErinKii umneaei. NinecuKE-sa, pe lFn(E celelalte, a In)EKat-o Hi meHteHu(ul zu(rE)iei: Htie e minune a-Hi Incon eia Hi Im/ina sprFncenele Hi, cFn )oieHte, se *ace al/E ca peretele Hi roHie ca racul #Hi nu Htiu cum se IntFmplE, cE umneaei mai tot auna este ast*el% Hi e *rumoasE e minune. Acum nu mai este *EtE mare, e cu casa umneaei, cu /oierul umneaei. CFn a ieHit in /raKele pErinKilor, /E/EcuKE-sEu i-a at o zestre /unicicE, Intre care se cuprin Hi cFte)a su*lete e Ki(ani #pentru cE /E/EcuKE-sEu e creHtin /un Hi i-a at Dumnezeu putere Hi peste su*letele Ki(anilor= cFn )a le )in e, le E e zestre, le EruieHte, le *ace anie pentru iertarea su*letului sEu, /a IncE, cFn )a )oi, le poate a Hi racului%. NinecuKE-sa iarE i-a ic+isit /isa+teaua Hi i-a pus InEuntru, cu toatE rFn uiala Hi cu toatE ra(ostea pErinteascE, *elurimi e sculiHoare: sticluliKa cu stricat, pe care umneaei Il numeHte res, pEmEtu*ul, alune arse In estule, *EcEleKe mititele e paie e mEturE alese, *irele e i/riHim, +FrtiuKele cu stiu/eci, pu rE, *EioarE, rumenealE H.c.l., strFnse, rFn uite *oarte /iniHor= o, ce ra(oste pErinteascE< nostimE Hi tinericE o sE mai *ie coconiKa DrE(ana< !oierul umneaei, nu Htiu cum Il c+eamE, ar e om al tre/ii, scoate lapte in piatrE. Oamenii Ii zic neiculiKE, iar cocoana umnealui Ii zice: *rEKico. E un /Er/at /un *rEKica, nu Htie ce sE mai *acE soKioarei umnealui= se mirE Hi e ucaKioanea, Hi e *rumuseKile coconiKei umisale. CoconiKa DrE(ana am zis cE are e zestre Hi su*lete e Ki(ani, Hi *iecare are cFte un nume, ouE, eose/ite, peste acelea ce i le-a at al e cumEtrul. .e /iata /a/a Stanca o c+eamE cioroaica a /EtrFnE= pe IoniKE /Eiatul Il c+eamE ia)olul e /uzat= pe ,EriuKa *ata, ImpeliKata= pe CElin /ucEtarul, /araonul e rFtan H.c.l. CoconiKa DrE(ana Htie /ine sE )azE e casE, este Hi econoamE /unE. .e scarE mai nu e nicio atE mEturat, ca sE nu se toceascE treptele= In pri )or, In salE lipsesc cFte)a cErEmizi e cFn trEia rEposatul socrul coconiKei. Casele umneaei sunt o perec+e e case, cum am zice o o aie In reapta Hi alta In stFn(a, sau ouE -o parte Hi ouE e alta, sau mai Htiu Hi eu cum= estul cE )-am spus cE sunt o perec+e e case. Nu cereKi Hi umnea)oastrE socoteala e toate pFnE Intr-una. CFn era copilE, umneaei pomenise la pErinKi masE rotun E pusE In pat= e la o )reme InsE Incoace masa e la mo E sE *ie In mi-locul casei, sau rotun E, sau In patru colKuri. La masE, pentru economie, acoperiHul Hi Her)etele nu prea sunt curate, ca nu cum)a cu easa spElEturE Hi *ric+inire sE se rupE curFn = tacFmurile mesei nu prea seamEnE unul cu altul, Hi *urculiKele, e la patru Hi trei inKi, a-un( cu a e)Erat *urculiKe cu cFte oi inKi, Hi care rEmFn numai cu unul, acelea se pun In coa a mesei= Hi multe economii e acestea, ce ne a uc aminte e )eacul e aur In

. toatE pul/erea Hi mur alFcul lui cel primiti), amestecat Hi cu ar(int-)iu. Dumneaei, pentru ra(ostea ce are cEtre *rEKica Hi cEtre toKi prietenii, mFncFn cior/a Hi /ucatele, ia tot e la un loc= cum am zice: scoate lin(ura in (urE, o /a(E iar In castronul cu cior/E, iar o /a(E In (urE, iar o /a(E In castron, Hi aHa mai Incolo. De multe ori, cFn mEnFncE lapte, rumeneala e pe /uze Incepe a-i a culoarea roHaticE. IoniKE /Eiatul e un su*ra(iu i/aci: cFn sc+im/E talerele are un talFm minunat, aruncE tot upE uHE, un e aHteaptE pisica Hi cEKelul, In)FrteHte otrepul o atE pe taler, Ki-l *ace e sticleHte Hi pe urmE iar Ki-l pune pe masE, ca sE-Ki *acE po*tE e mFncare. Ce e rept nu e pEcat, coconiKa DrE(ana are o re(ulE minunatE Hi In casE, Hi la masE. SE )e eKi InsE e ce: sE lEsEm cE umneaei, upE cum )EzurEm, este o *emeie rarE Hi )re nicuKE, apoi nu Htiu e un e pFnE un e, cE a cEpEtat Hi un rept mare sE-Hi *acE )Eta* e curte pe InsuHi Dumnezeu. Eu nu crez una ca aceasta, InsE umneaei pe tot ceasul ne-o spune= cEci, cFn n-are umneaei c+e* e /Etaie, atunci pe toate slu(ile, pe toKi oamenii in casE Ii trimite sE-i /atE Dumnezeu. Ia sE )e eKi cum se *ac tre/ile In casa umneaei. SE luEm, spre e4emplu, )remea cFn se Intoarce *rEKica e la curte= pentru cE, sE le spuie cine)a toate, un e mai are )remeB Cu toate acestea n-ar *i rEu sE mai a au(e cFte ce)a cum IHi mFnE tre/ile cFn se (EteHte sE mear(E la nuntE, la /al sau Hi la /isericE M pentru cE umneaei mer(e Hi la /isericE, mai )Frtos cFn are sE arate lumii cE nu cuteazE nici o marKa*oaicE sE-i mear(E Inainte la mir. O atE s-a IntFmplat una ca aceasta Hi s-a *Ecut lucrul racului In toatE ma+alaua= ar mai spuie Hi alKii cFte mai Htiu< Aci sE luEm )remea cFn se Intoarce *rEKica e la curte cu cElimErile la /rFu sau # e e Im/rEcat nemKeHte% cu cra)ata rEsti(nitE pe piept M pentru cE Hi umnealui se Kine e mo E. La scarE, In pri )or, sunt cFKi)a +amali ce se Kin upE un -upFn ce stri(E: ",ar*E< mar*E<", cErFn teancurile In spinare. DupFnii sunt InEuntru )reo patru, Hi coconiKa, (receHte sau turceHte In pat, *EcutE *oc: M Dar /atE-te Dumnezeu, -i ane< cFn Ki-am mai luat eu mar*E Hi nu Ki-am plEtitB Auzi, /atE-l Dumnezeu, *rEKico< mi-am luat cFte)a *leculeKe, Hi acum nu )a sE le lase= zice sE i le plEtesc< /atE-i Dumnezeu sE-i /atE e o)rei< n-au le(e, a*urisiKii< Ce e, mE -i aneB cine o sE-Ki mEnFnce /aniiB LasE mar*a aci HLei )eni altE atE, lu o< !ieKii -upFni Incep a a in cap, Incep a le(a mar*a Hi se uc sE )ie altE atE upE parale, Hi altE atE, Hi altE atE... Acum coconiKa IHi a uce aminte cE tre/uie sE (EteascE e masE, pentru cE am spus cE umneaei este *oarte In(ri-itoare. CElin In )remea aceasta Ha e pe )atrE la cu+nie, cu nasul pe tEciuni, cu ciu/ucul El scurt Intre inKi, la o parte= tocmai cFn a cu un(+ia e(etului celui mare In cenuHa lulelei, coconiKa /ate In palme In pri )or: M !re< n-auziKi )oi, cioroilorB /atE-)E Dumnezeu< Dracu o sE )E ia< ,EriuKa, *ata, a/ia azi scoase in *iare Hi in coarnele e *ier, pentru cE, cu cFte)a zile mai nainte, a)usese pEcatele sE spar(E o sticluKE cFn se (Etea coconiKa DrE(ana sE mear(E la /al. Ce )a *i *ost In sticluKE, nu se Htie= /iata ,EriuKa InsE cre e cE )a *i *ost ce)a scump, pentru cE apa ce s-a )Ersat pe -os al/ise scFn urile Intocmai ca o/razul coconiKei. AHa zisei cE coconiKa /ate In palme Hi slu(ile alear(E (rEma E, Hi ,EriuKa cu ei, CElin cu pErul )Fl)oi, pentru cE cEciula # e )a *i a)ut cEciulE% cEzuse -os, iz/in u-se cu capul e corlatE, cu poturii *ErE copci pe picioarele (oale Hi cu un *el e *otE inainte. M RFtane, (ata sunt /ucateleB c-a )enit coconul< M .iper Hi oKet nu e, coconiKE, sE *ac periHoarele. M Dar /atE-te Dumnezeu, /araoane< a*urisitule< acuma Imi spuiB M &ezi cE a)eai trea/E cu -i anii Eia. M Ji mai rEspunzi, /ala raculuiB un e e ia)olu e IoniKEB M Aci sunt, coconiKE. M Uite, pFnE nu s-o usca scuipatul sE *ii aci, ia)ole, cE )ai e pielea ta< Du-te curFn , ia )in, oKet, unt elemn Hi piper= Hi )ino e pune masa. M DE-i sE ia Hi sare, coconiKE, cE n-am ce pune In solniKe. M Na, Hi nu mai cEsca (ura... Uite, /atE-l Dumnezeu, cE mai Ha e< ce stai, /uzatule, Hi te uiKi la mineB >a, ImpeliKato< ceB IKi )ine rEu *ErE coarneB Dar lasE, A)estiKo, cE nu te las *ErE Fnsele... Nu )ezi c-a )enit coconulB ,er(i In casE, teHmenito<

. M Soro, ar ce nemEturat e In casE< M Apoi s-o /atE Dumnezeu pe cioroaica a /EtrFnE< D-o sutE e ori i-am tot zis astEzi, Hi nu-HL ce *ace< M &ezi cE cu -i anii Eia mai putea cine)a sE stropeascE ori sE ia mEtura In mFnE< M Auzi< auziB /araonoaica racului< Hi IncE mai rEspunzi, /Etu-te-ar Dumnezeu e a*urisitEB LasE cE Kioi scutura eu pra*ul e pe tine< E cFKi)a ani acum e cFn s-a mEritat coconiKa DrE(ana Hi are Hi copii, cErora Ki(anii le zic "coconaHii"= umneaei InsE le zice: ia)olul e Iancu, ia)olul e Alecu. Copiii iau casa In cap Hi coconiKa DrE(ana stri(E: M 'EceKi, stFmpEraKi-)E, ia)olilor, /atE-)E Dumnezeu< )iu la )oi< O+, *rEKico, mi s-a mFncat e carne cu satanele astea e copii< Hei< ce (Fn iKiB cum sE nu mear(E /ine unei ast*el e case, un e coconiKa DrE(ana pe Dumnezeu Hi-l *Ecuse sin(urE, IncE e cFn era la ninecuKE-sa )Eta* e curte, sau armaH, sau zapciu< Dumnezeu nu mai are acum ecFt sE stea cu (Fr/aciul In mFnE, sE tot ea cFn In unul, cFn In altul, un e )a porunci coconiKa: patt, plici, c+iutt, pu*< M Gn cine sE mai au, coconiKEB sE au Hi In *rEKicaB M Dar sE-i /atE Dumnezeu pe toKi, cE s-au pus sE-mi mEnFnce zilele< M AuziB<... ia-l e pEr, ceauH ar+an(+ele, cE coconiKa a zis sE tFrnuim niKel Hi pe *rEKica. Iar /unE casE< 're/ile mer( ca (Eitanul: )Eta* e curte are /un coconiKa, M Hi n-are e ce nu a)ea, cEci e Hi creHtinE /unE, upE cum am zis, *iin cE )inerea nu lucreazE, uminica mer(e la /isericE #mai )Frtos cFn *rEKica i-a *Ecut Hi ce)a nou%, (EtiKicE, InKepatE,-ntin ic+eatE. Ce zici, ra(ul meu cititorB cFn s-ar uita Dumnezeu la noi, pe cine ar /ateB pe /ieKii Ki(ani, sau pe noi EHtia, ce *ErE ruHine ni l-am *Ecut Intocmai ca pe un armEHelB Eu InsE isprE)esc: milui-)-ar Dumnezeu, coconilor Hi coconiKelor, sE cunoaHteKi ce ziceKi Hi ce *aceKi< 0153