Sunteți pe pagina 1din 51

Cuprins

1. 2.

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA..................................................................................... 1 ETAPE DE CALCUL................................................................................................................ 3 2.1. 2.2. 2.3. STARI LIMITA................................................................................................................ 3 METODE DE CALCUL STRUCTURAL .............................................................................. 5 GRUPAREA INCARCARILOR LA STARI LIMITA ULTIME ................................................. 8

3.

EVALUAREA INCARCARILOR .............................................................................................. 10 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. EVALUAREA INCARCARILOR CURENTE ...................................................................... 10 EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII ................................................................................... 12 EVALUAREA ACTIUNII VANTULUI .............................................................................. 14 EVALUAREA ACTIUNII SEISMICE ................................................................................ 18

4.

PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE ....................................................... 23 4.1. 4.2. 4.3. PREDIMENSIONARE GRINZI SECUNDARE .................................................................. 23 PREDIMENSIONARE STALPI, GRINZI, DIAGONALE ..................................................... 24 VERIFICAREA LA DEPLASARI LATERALE...................................................................... 25

5.

Analiza modala .................................................................................................................. 28 5.1. 5.2. 5.3. Moduri de vibratie ..................................................................................................... 28 Factori de participare modala ................................................................................... 28 Factori de participare a maselor................................................................................ 29

6.

DIMENSIONARE ELEMENTE .............................................................................................. 30 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 6.5. DIMENSIONARE CONTRAVANTUIRI ........................................................................... 30 DIMENSIONARE GRINZI CADRE CONTRAVANTUITE .................................................. 31 DIMENSIONARE GRINZI CADRE NECONTRAVANTUITE ............................................. 32 DIMENSIONARE STALPI CADRE CONTRAVANTUITE .................................................. 33 DIMENSIONARE STALPI CADRE NECONTRAVANTUITE .............................................. 34

7.

DIMENSIONARE SI CALCUL IMBINARI ............................................................................... 35 7.1. 7.2. 7.3. IMBINARE CONTRAVANTUIRE ................................................................................... 35 IMBINARE GRINDA-STALP.......................................................................................... 36 IMBINARE STALP-STALP ............................................................................................. 37

8.

CALCULUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) ........................................................................ 38

Chirita Aralda PCCIZS M1

1. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA


S-a intocmit proiectul tehnic de rezistenta al unei constructii multietajate cu structura metalica avand destinatia cladire, amplasata in orasul Ploiesti. Constructia are un caracter permanent si se inscrie, conform HGR 766/1997, anexa 4 si a ordinului 31/N 03.10.1995 al M.L.P.T.L in categoria B de importanta. Conform normativului P100-1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I Prevederi de de proiectare pentru cladiri, capitolul 3.Actiunea seismica (figura 3.1), cladirea se incadreaza in zona seismica avand acceleratia terenutului ag=0.28g, pentru cutremure avand un interval mediu de recurenta IMR=100 ani. Conform figura 3.2 cladirea se incadreaza in zona corespunzatoare perioadei de control(colt) Tc=1.0s, a spectrului de raspuns elastic.Din punct de vedere al clasei de importanta si a expunerii la cutremur, constructia se incadreaza in clasa II ,conform capitolul 4. Prevederi generale de amplasare si de alcatuire a constructiilor, tabel 4.3, pentru care 1=1.2 ( se considera aglomerare de persoane). Din punct de vedere climatic, conform CR1-1-3-2005- Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, figura 2.1, incarcarea din zapada la sol avand intervalul mediu de recurenta IMR=50 ani, este s0,k=2.0 kN/m. ConformNP 082-2004 "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiuni ale vantului ", figura 1, presiunea de referinta a vantului qref este 0.4kN/m2. Structura de rezistenta a cladirii este realizata in solutie integral metalica,cu planseu de beton format dintr-o retea de grinzi metalice principale si secundare si o placa de beton armat monolit. Suprastructura constructiei are un regim de inaltime P+7E. In plan cladirea are forma rectangulara, cu dimensiunile 21.00m x 45.00m. Inaltimea totala a cladirii este de 30.8 m, masurata de la cota 0.00 pana la partea superioara a aticului, inaltimea de nivel curent si a parterului fiind 3.70m . Pe directie transversala, constructia are trei deschideri (D A-B=7.50 m; DB-C=6.00 m; DC-D=7.50 m) delimitate prin axele secundare A-D. Pe directie longitudinala cladirea are 6 travei egale (t=7.50 m) delimitate prin axele principale 1-7. Structura de rezistenta este de tip dual, formata din cadre contravantuite centric si din cadre necontravantuite. Cadrele contravantuite sunt contravantuite excentric, tip link lung, astfel fortele orizontale sunt preluate in principal de elementele incarcate axial. Prinderea excentrica a diagonalelor pe grinda duce la aparitia unor bare disipative care disipeaza energie prin incovoiere ciclica. Cadrele sunt realizate din stalpi incastrati in infrastructura si grinzi de cadru pe ambele directii prinse rigid de stalpi.Stalpii de cadru sunt realizati din profile laminate sub forma de "cruce de malta", otel S355J2. Grinzile de cadru sunt realizate din profile laminate otel S355J2. Prinderile grinda-stalp sunt de tip rigid, realizandu-se in sistem de placa de capat cu scaun prinse cu suruburi grupa 10.9, atat pe directie longitudinala cat si pe directie 1

Chirita Aralda PCCIZS M1 transversala.Contravantuirile sunt realizate din tevicirculareformate la cald prinse articulat la nod cu imbinari cu bolt. Structura se incadreaza in clasa de ductilitate M ( factorul de comportare q=4) conform tabelului 6.3, cap.6 P100-1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I Prevederi de de proiectare pentru cladiri, iar sectiunile utilizate se incadreaza in clasa 1 . Grinzile secundare sunt realizate din profile IPE, otel S235J2, fiind prinse articulat de grinzile de cadru. Grinzile secundare au fost dispuse alternativ atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala pentru o repartizare cat mai uniforma a incarcarilor din plansee la grinzile de cadru. Conlucrarea spatiala a cladirii este asigurata la nivelul planseelor prin placa de beton armat prinsa de grinzile pe care reazema prin intermediul conectorilor (gujoane 19 -100 tip NELSON).

Chirita Aralda PCCIZS M1

2. ETAPE DE CALCUL
Metoda de proiectare seismica a constructiilor implementata in normele actuale urmareste realizarea urmatoarelor cerinte de baza : conformarea generala a constructiei in vederea prevenirii colapsului structural sub actiunea fortelor seismice asigurarea unei rigiditati suficiente la deplasari laterale pentru evitarea degradarii elementelor nestructurale asigurarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei in timpul actiunii seismice In conformitate cu codul de proiectare seismica ,P100/1-2006, indeplinirea cerintelor fundamentale se controleaza prin verificarile a doua stari limita. 2.1. STARI LIMITA

Stari limita ultime(S.L.U.), asociate cu ruperea elementelor structurale si alte forme de cedare structurala care pot pune in pericol siguranta vietii oamenilor. Sistemul structural va fi inzestrat cu capacitatea de rezistenta specificata in partile relevante ale codului. Acest nivel de rezistenta implica respectarea tuturor conditiilor date in cod pentru obtinerea capacitatii de disipare de energie necesara (ductilitate) in zonele proiectate special pentru a disipa energia seismica, numite zone disipative (sau zone critice). Se pot avea in vedere in unele situatii (recomandabil in zone de hazard seismic inferior) si valori mai mari ale capacitatii de rezistenta, decat cele corespunzatoare valorilor de proiectare a fortelor seismice, cu relaxarea corespunzatoare a masurilor de ductilizare. In cadrul codului se dau recomandari pentru asemenea solutii alternative. Structura cladirii va fi verificata la stabilitatea de ansamblu sub actiunea seismica de calcul. Se vor avea in vedere atat stabilitatea la rasturnare, cat si stabilitatea la lunecare. Calculul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de ordinul 2. Se vor limita deplasarile laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita ultime de valori care: - sa asigure o marja de siguranta suficienta, a deformatiei laterale a structurii, fata de cea corespunzatoare prabusirii - sa evite riscul pentru persoane pe care-l poate prezenta prabusirea elementelor nestructurale Stari limita de serviciu(S.L.S.) care au in vedere dezvoltarea degradarilor pana la un nivel, dincolo de care cerintele specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite. Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stari limita, sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc.

Chirita Aralda PCCIZS M1 Masuri suplimentare Se vor alege, pe cat posibil, amplasamente favorabile in mediul natural si in mediul construit, cu riscuri seismice minime. Se vor evita, ca regula generala, amplasamente cu propietai geologice si geotehnice cu influente potentiale negative majore asupra cerintelor raspunsului seismic structural. Proiectarea va urmari realizarea unei conformari generale favorabile pentru comportarea seismica a constructiei. Aceasta implica : alegerea unor forme favorabile in plan si pe verticala pentru constructie si pentru structura ei de rezistenta. dispunerea si conformarea corecta a elementelor structurale si a structurii in ansamblul ei, a elementelor de constructie structurale si nestructurale . Constructia va fi inzestrata cu rigiditate laterala suficienta pentru limitarea cerintelor seismice de deplasare. Proiectarea va avea ca obiectiv esential, impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare de energie (mecanism de plastificare) la actiunea cutremurului de proiectare. Acest deziderat presupune : dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate in domeniul postelastic (a zonelor "critice" sau "disipative") cu prioritate in elementele care prin natura comportarii poseda o capacitate de deformare postelasica substantiala, elemente a caror rupere nu pune in pericol stabilitatea generala a constructiei si care pot fi reparate fara eforturi tehnice si costuri exagerate zonele disipative trebuie sa fie astfel distribuite, incat capacitatea de deformare postelastica sa fie cat mai mare, iar cerintele de ductilitate sa fie cat mai mici; se va urmari evitarea concentrarii deformatiilor plastice in putine zone, situatie care antreneaza cerinte ridicate de ductilitate zonele disipative sa fie alcatuite astfel incat sa fie inzestrate cu capacitati suficiente de defomare postelastica si o comportare histeretica cat mai stabila evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare si prin alcatuirea constructiva adecvata a elementelor. Fundatiile si terenul de fundare vor prelua, de regula, eforturile transmise de suprastructura, fara deformatii permanente substantiale. La evaluarea reactiunilorse vor considera valorile efective ale rezistentelor dezvoltate in elementele structurale (asociate mecanismului structural de disipare de enegie). Rigiditatea fundatiilor va fi suficienta pentru a transmite la teren, cat mai uniform posibil, eforturilor primite la baza suprastructurii. Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci cand este neesar, va lua in considerare interactiunea cu terenul de fundare, cu elementelor nestructurale sau cu cladirilor invecinate. Metodele de calcul vor fi diferentiate din punct de vedere al complexitatii si instrumentelor (programelor de calcul folosite) functie de complexitatea cladirii (caracterul ei, regulat sau neregulat), de regimul de inaltime, de zona seismica de calcul si, de incertitudinile mai mari sau mai mici legate de caracteristicile actiunii si raspunsului seismic. La executia constructiilor se vor introduce in opera materiale cu propietai celor prevazute in proiect, calitatea atestata conform prevederilor legale. Se vor aplica 4

Chirita Aralda PCCIZS M1 tehnologii de executie in masura sa asigure realizarea in siguranta a parametrilor structurali prevazuti. La proiectarea constructiilor care pun probleme tehnice si/sau economice deosebite (constructii cu importanta majora, constructii cu grad mare de repetabilitate, constructii cu dimensiuni si/sau cu caracteristici deosebite etc.) se recomanda elaborarea de studii teoretice si experimentale vizand, dupa necesitati, aprofundarea unor aspecte cum sunt : influenta conditiilor locale ale amplasamentului asupra cerintelor seismice si asupra raspunsului structural stabilirea, prin cercetari experimentale pe modele de scara redusa sau pe prototipuri in marime naturala, a caracteristicilor de rezistenta si de deformabilitate, in diferite stadii de comportare, ale elementelor structurale si ale structurii in ansamblu dezvoltarea si aplicarea unor metode avansate de calcul in masura sa reflecte cat mai fidel comportarea structurii, evidentiind evolutia starilor de solicitare pe durata cutremurului Se recomanda instrumentarea cladirii cu aparatura de inregistrare a parametrilor actiunii seismice pentru constructiile de clasa I de importanta - expunere la cutremure (vezi 4.4.5)si a cladirilor inalte, conform indicatiilor din anexa A. In exploatarea constructiilor se vor adopta masuri de functionare si de intretinere, care sa asigure pastrarea nediminuata a capacitatii de rezistenta a structurii. Starea constructieiva fi urmarita continuu in timp pentru a detecta prompt eventualele degradari si a elimina cauzele acestora. METODE DE CALCUL STRUCTURAL In functie de caracteristicile structurale si de importanta constructiei se poate utiliza una din urmatoarel metode de calcul pentru proiectarea curenta : metoda fortelor laterale asociate modului de vibratie fundamental, pentru cladirile care satisfac conditiile specificate in paragraful 4.4.3 -metoda calcului modal cu spectre de raspuns, aplicabila in general tuturor tipurilor de cladiri In metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat de distributii de forte statice. Pe aceasta baza metoda se mai numeste si metoda statica echivalenta. In afara acestor metode de calcul se pot aplica : metoda de calcul dinamic liniar metoda de calcul static neliniar metoda de calcul dinamic neliniar Metoda de referinta pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal cu spectre de raspuns. Comportarea structurii este reprezentata printr-un model liniarelastic, iar actiunea seismica este descrisa prin spectre de raspuns de proiectare. In metodele de calcul dinamic liniar si neliniar, actiunea seismica este reprezentata prin accelerograme inregistrate in diferite conditii de amplasament si/sau prin accelerograme artificiale, compatibile cu spectrul de proiectare specificat.

2.2.

Chirita Aralda PCCIZS M1 Metodele de calcul neliniar se pot utiliza daca se asigura : calibrarea corespunzatoare a actiunii seismice de proiectare; selectarea unui model constitutiv adecvat pentru comportarea neliniara; interpretarea corecta a rezultatelor obtinute si verificarea cerintelor ce trebuie satisfacute. Pentru constructii care satisfac criterii de regularitate in plan si de uniformitate pe verticala, calculul seismic liniar se poate realiza considerand doua modele plane orientate dupa directiile principale ortogonale ale ansamblului structural. Constructiile din clasa de importanta cu coeficientul 11 , calculul seismic liniar elastc poate fi realizat pe modele plane, chiar daca criteriile de regularitate in plan nu sunt satisfacute, dar sunt indeplinite urmatoarele conditii : - constructia are compartimentari si inchideri distribite relativ uniform; - inaltimea construciei nu depaseste 10 m; - raportul inaltime/lungime nu depaseste 0,4' - planseele orizonatele au o rigiditate suficient de mare in raport cu rigiditatea laterala a elementelor verticale de rezistenta, pentru a fi considerae diafragme indeformabile in planul lor. Constructiile care nu satisfac criteriile de mai sus trebuie calculate cu modele structurale spatiale. In cazul modelelor spatiale, actiunea seismica de proiectare trebuie aplicata in lungul tuturor directiilor relevante. Caracterul spatial al actiunii seismice este definit intr-un sistem de de referinta reprezentat prin trei axe ortogonale, una verticala si doua orizonatale selectate astfel : la constructiile cu elemente de rezistenta verticale orientate pe doua directii ortogonale se considera directiile orizontale respective; la celelalte constructii se aleg directiile principale orizontale ale ansamblului structurii de rezistenta (anexa C P100-1/2006) Metoda fortelor seimice statice echivalente Aceasta metoda se poate aplica la constructiile care pot fi calculate prin considerarea a doua modele plane pe directii ortogonale si al caror raspuns seismic total nu este influentat semnifictiv de modurile proprii superioare de vibratie. In acest caz, modul propriu fundamental de translatie are contributia predominanta in raspunsul seismic total. Cerintele anterioare sunt considerate satisfacute pentru cladirile la care : (a) Perioadele fundamentale corespunzatoare directiilor orizontale principale sunt mai mici decat valoarea (b) Sunt satisfacute criteriile de regularitate pe verticala definite la paragraful 4.4.3.2 P100-1/2006. Metoda de calcul model cu spectre de raspuns In metoda de calcul modal, actiunea seismica se evalueaza pe baza spectrelor de raspuns corespunzatoare miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului descrise prin accelerograme. Actiunea seismica orizontala este descrisa prin doua componente orizontale evaluate pe baza aceluiasi spectru de raspuns de proiectare. Componenta verticala a actiunii seismice este caracterizata prin spectrul de raspuns vertical. 6

Chirita Aralda PCCIZS M1 Aceasta metoda de calcul se aplica cladirilor care nu indeplinesc conditiile specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu forte laterale static echivalente. Pentru constructiile care satisfac criteriile de reguaritate in plan si criteriile de uniformitate verticala calculul se poate realiza utilizand doua modele structurale plane corespunzatoare directiilor principale orizonalte ortogonale. Cladirile care nu satisfac criteriile de mai sus se vor calcula cu modele spatiale. La utilizarea unui model spatial, actiunea seismica se va aplica pe directiile orizontale relevante si pe directiile principale ortogonale. Pentru cladirile cu elemente de rezistenta amplasate pe doua directii perpendiculare, acestea pot fi considerate ca directii relevante. In general, directiile principal corespund directiei fortei taietoare de baza asociata modului fundamental de vibratie de translatie si normalei pe aceasta directie. Structurile cu comportare liniara sunt caracterizate de modurile proprii de vibratie (perioade proprii, forme proprii de vibratie, mase modale efective, factori de participare a maselor modale efective). Acestea se determina prin metode de calcul dinamic, utilizand caracteristicile dinamice inertiale si de deformabilitate ale sistemelor structurale rezistente la actiunea seismica. In calcul se vor considera modurile proprii cu contributie semnificativa la raspunsul seismic total. Conditia din paragraful (7) este indeplinita daca : - suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezinta cel putin 90% din masa totala a structurii - au fost considerate in calcul toate modurile proprii cu masa modala efective mai mare de 5% din masa totala Metode de calcul neliniar Modelul folosit pentru calculul liniar elastic va fi completat prin introducerea parametrilor de comportare postelastica (eforturi capabile plastice, curbe sau suprafete de interactiune, deformatii ultime etc.) O conditie minima este folosirea curbelor biliniare efort- deformatie la nivel de element. Pentru elementele ductile, care pot avea incursiuni in domeniul postelastic, rigiditate elastica va fi rigiditatea secanta in punctul de curgere. Se pot considera modele ideal elasto-plastic. Se pot utiliza si relatii triliniare, care iau in considerare sirigiditatile in stadiile inainte si dupa fisurare ale elementelor de beton sau zidarie. Se pot realiza modele de calcul in care comportarea neliniara a materialului este descrisa prin legi constitutive si criterii de curgere sau de cedare mai apropiate de comportarea reala. La alegerea modeluluide comportare se va tine seama de posibilitatea degradarii rezistentei si mai ales a rigiditatii, situatie intalnita in cazul elementelor de beton, al peretilor de zidarie si al elementelor fragile. Daca nu se fac alte precizari, propietatile elementelor se vor determina pe baza valorilor medii ale rezistentelor materialelor utilizate. Modelul de calcul va include actiunea incarcarilor permanente, constanta in timp si actiunea seismica, variabila in timp. Nu se accepta formarea de articulatii plastice sau cedari din actiunea independenta a incarcarilor permanente.

Chirita Aralda PCCIZS M1 La determinarea relatiilor efort-deformatie pentru elementele structurale se va tine seama de fortele axiale provenite din incarcarile permanente. Pentru elementele verticale se pot neglija momentele incovoietoare provenite din incarcarile permanente, daca acestea nu influenteaza semnificativ comportarea de ansamblu a structurii. Actiunea seismica se va aplica in sens pozitiv si negativ, in vederea obtinerii celor mai defovarabile efecte. GRUPAREA INCARCARILOR LA STARI LIMITA ULTIME

2.3.

In conformitate cu CR0-2005 (paragraful 4.3.4) Structura,infrastrucutura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita ultime, astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate : 1,35 G(k,j) + 1,5 Q(k,1) + 1,5 (0,i) Q(k,i) sa fie mai mici decat rezistenele de calcul in sectiune. In relatia anterioara simbolul "+" inseamna "in combinatie cu" sau "efectul combinat al". G(k,i) - efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa caracteristica; Q(k,i)- efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica; Q(k,1)- efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica; (0,i)- factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i (i= 2,3...m)luate cu valorile lor caracteristice, avand valoarea : (0,i)=0.7 In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limite ultime se scrie dupa cum urmeaza : G(k,j) +(I) A(Ek) + (2,i) Q(k,i) unde: A(Ek) - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediul de recurenta adoptat de cod (IMR=100 ani conform P100/1-2006); (2,i)- coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Q(i) avand valorile in tabelul 4.1; (2,i)=0.4 (I)- coeficient de importanta al constructiei/structurii avand valorile din tabelul 4.2 in functiei de clasa de constructiei,anexa 1. Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile

Chirita Aralda PCCIZS M1

Coeficient de importanta al constructiei

In conformitate cu CR0-2005 (paragraful 4.4.1) Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita de serviciu astfel incat efetele actiunilor de calcul pe structura/element/sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate : G(k,j) + Q(k,1) + (0,i) Q(k,i)

Chirita Aralda PCCIZS M1

3. EVALUAREA INCARCARILOR

3.1.

EVALUAREA INCARCARILOR CURENTE

1. Terasa
INCARCARI PERMANENTE Nr.crt Incarcare Greutate proprie elemente structurale Greutate proprie planseu placa de beton armat Greutate proprie pardoseala Inchideri exterioare Spatii tehnice (instalatii) Greutate proprie echipamente TOTAL Valoare caracteristica ld (kN/m) Valoare de calcul (kN/m) c Valoare de calcul (kN/m)

calculata automat cu programul de calcul

2 3 5 6 7

3.25 1.10 0.30 0.6 2.0 7.25

1 1 1 1 1

3.25 1.10 0.30 0.60 2.00 7.25

1.35 1.35 1.35 1.35 1.35

4.39 1.49 0.41 0.81 2.70 9.8

INCARCARI VARIABILE Nr.crt Incarcare Valoare caracteristica ld (kN/m) 3.00 1.60 4.60 0.4 0.4 Valoare de calcul (kN/m) 1.20 0.64 1.84 c Valoare de calcul (kN/m) 4.50 2.40 6.9

1 2

Incarcare utila Incarcare din zapada TOTAL

1.5 1.5

10

Chirita Aralda PCCIZS M1

2. Planseu curent
INCARCARI PERMANENTE Nr.crt Incarcare Greutate proprie elemente structurale Greutate proprie planseu placa de beton armat Greutate proprie pardoseala Spatii tehnice (instalatii) Elemente de compartimentare Inchidere exterioare TOTAL Valoare caracteristica ld (kN/m) Valoare de calcul (kN/m) c Valoare de calcul (kN/m)

calculata automat cu programul de calcul

2 3 4 5 6

3.25 1.10 0.6 0.7 0.3 5.95

1 1 1 1 1

3.25 1.10 0.60 0.70 0.30 5.95

1.35 1.35 1.35 1.35 1.35

4.39 1.49 0.81 0.95 0.41 8.0

INCARCARI VARIABILE Nr.crt Incarcare Valoare caracteristica ld (kN/m) 3.00 3.00 0.4 Valoare de calcul (kN/m) 1.20 1.20 c Valoare de calcul (kN/m) 4.50 4.5

Incarcare utila TOTAL

1.5

11

Chirita Aralda PCCIZS M1 3.2. EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII

Calculul se face conform CR 1-1-3-2005 capitolul "Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor" Incarcarea data de actiunea zapezii pe acoperis se determina cu ajutorul relatiei:

unde: - coeficient de forma al incarcarii date de zapada - coeficient de expunere - coeficient termic - valoarea caracteristica a incarcarii date de zapada pe sol 1. Coeficientul 1 pentru terasa este determinat conform anexei A pct. 1. Pentru acoperisuri de tip terasa (panta mai mica de 30) acesta este 0.8.

2. Coeficientul de expunere este determinat in functie de dezvoltarea ulterioara a fondului construit la amplasament conform tabel 2.1. Pentru amplasamentul considerat (topografie normala) acesta este 1.0.

3. Coeficientul termic se utilizeaza pentru a reduce incarcarile date de zapada pe acoperisurile cand transmitanta termica este ridicata si conduce la topirea zapezii.Pentru celelalte cazuri acesta are valoarea 1.0 . 12

Chirita Aralda PCCIZS M1 4. Valoarea caracteristica a incarcarii date de zapada pe sol se considera conform hartii de zonare din CR 1-1-3-2005. Pentru orasul Bucuresti coeficientul are valoarea 2.0 kN/m.

=0.8 ce =1 ct =1 s = ce ct=1.6 N/m2

13

Chirita Aralda PCCIZS M1 3.3. EVALUAREA ACTIUNII VANTULUI Calculul se face conform NP 082-2004 "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.Actiuni ale vantului." Baza de calcul Efectele vantului asupra constructiilor si structurilor depind de propietatile vantului (viteza media, caracteristicile turbulentei, etc.) de forma, de dimensiunile si orientarea constructiei (structurii) fata de directia vantului, de propietatile dinamice ale structurii, de amplasamentul structurii in mediul natural si construit invecinat, etc. Actiunea vantului este evaluata fie prin presiunea vantului fie de fortele produse de vant pe constructii si structuri. Presiunile sau fortele din vant actioneaza normal pe suprafata expusa.In anumite cazuri trebuiesc considerate suplimentar si fortele de frecare orizontale, tangentiale. Raspunsul structurilor si constructiilor la vant poate fi clasificat in urmatarele tipuri : - raspuns static sau cvasistatic - raspuns stochastic rezonant datorita turbulentei si curgerii aerului in spatele structurii - raspuns rezonan provocat de vartejuri - galopare - fluturare Valori de referinta Viteza de referinta a vantului este viteza vantului mediata pe o durata de 10min., determinata la o inaltime de 10m, in camp deschis (lungime de rugozitate z 0 = 0.03m) si avand o probabilitate de depasire intr-un an de 0.02 (intervalul mediu de recurenta 50 de ani). Presiunea de referinta este presiunea vantului calculata cu viteza de referinta : 1 2 ref ref = 2 in care este densitatea aerului ce variaza in functie de altitudine, temperatura, latitudine si anotimp. Pentru aerul standard =1.25 g/m, si presiunea de referinta (in Pa) este data de relatia : 2 ref = 0.612 ref

14

Chirita Aralda PCCIZS M1 Presiunea vantului pe suprafete Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului, pe suprafete rigide exterioare sau interioare ale structurii se determina cu relatia : (z)= ref ce (z)cp Se va evalua presiunea vantului pe suprafata constructiei la urmatoarele inaltimi : 10m; 14.8m; 18.5m; 22.2m; 25.9m; 29.6m. Incarcarea se va aplica static pe grinzi functie de inaltimea de nivel. Constructia se considera amplasata pe teren de categorie III " Zona cu densitate redusa a constructiilor ". qref presiunea de referinta a vantului Ce(z) factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului Cp(z) coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafete exterioare si cpi pentru suprafete interioare) qref = 0.40 kN/m conform fig. A.2. din anexa A NP 082-2004 "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.Actiuni ale vantului." Factorul de expunere ce(z) este produsul dintre factorulu de rafala si factorul de rugozitate : ce (z)=cg (z)cr (z) Factorul de rafala cg(z) este raportul dintre presiunea de varf (produsa de rafalele vantului) si presiunea medie (produsa de viteza medie a vantului) : (z) g g (z) cg (z)= = =1 g =1 2g* (z)+ (z) (z) g factor de varf ( se considera un factor de varf egal cu 3.5) I(z) intensitatea turbulentei la inaltimea z : (z)= z ln z
0

alorile lui variaza cu rugozitatea suprafetei terenului (z0, m) :

15

Chirita Aralda PCCIZS M1 Factorul de rugozitate cr(z) defineste variatia presiunii medii a vantului cu inaltimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z 0) in functi de presiuea de referinta : z 2 cr (z)= 2 (z )(ln ) r 0 z0

Coeficientii de presiune, cpe, pentru cladiri si parti individuale din cladiri depind de marimea ariei expuse. Pentru arii expuse A 10m cpe=cpe,10

Conform tabelului 6. cp= 0.8 ( suprafete supuse la presiune) si cp= 0.3 (suprafete supuse la suctiune). Evaluarea presiunii la inaltimea z= 3.7 m z0 =0.3 m (cat.teren III) = 4.5 - 0.856*lnz0 = 5.31 kr(z0)= 0.22 ( ) [( 3.7 2 cr (z=3.7)=0.222 (ln ) 0.33 ce (z=3.7)=3.62*0.31 = 1.11 cp =0.8 cp =0.3
p (z=3.7)=0.44

)]

N/m2 2 s (z=3.7)= 0.17 N/m

16

Chirita Aralda PCCIZS M1 Valorile fortelor din vant distribuite pe grinzi, cat si a coeficientilor ,la celelalte inaltimi sunt sintetizate in urmatorul tabel :
z 10 14.8 18.5 22.2 25.9 29.6 cr(z) 0.595 0.736 0.822 0.897 0.962 1.020 I(z) 0.268 0.241 0.228 0.218 0.211 0.205 cg(z) 2.876 2.688 2.596 2.529 2.476 2.433 ct(z) 1 1 1 1 1 1 ce(z) 1.712 1.977 2.135 2.267 2.382 2.483 cpp 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 cps 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 qp 0.548 0.633 0.683 0.726 0.762 0.795 qs 0.205 0.237 0.256 0.272 0.286 0.298 Wp 2.027 2.341 2.528 2.685 2.820 1.470 Ws 0.760 0.878 0.948 1.007 1.058 0.551

Valoarea presiunii se inmulteste cu inaltimea aferenta, iar incarcarea obtinuta se aplica grinzilor perimetrale functie de directia de actiune a vantului considerata (presiune sau suctiune pe peretii constructiei).

17

Chirita Aralda PCCIZS M1 3.4. EVALUAREA ACTIUNII SEISMICE

Evaluarea actiunii seismice a fost efectuata in conformitate cu prevederile din P1001/2006 "Prevederi de proiectare pentru cladiri". (1) Pentru proiectarea constructiilor la actiunea seismica, teritoriul Romaniei este impartit in zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic in fiecare zona se considera, simplificat, a fi constant. Pentru centre urbane importante si pentru constructii de importanta speciala se recomanda evaluarea locala a hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale si a studiilor specifice pentru amplasamentul considerat. Nivelul de hazard seismic indicat in prezentul cod este un nivel minim pentru proiectare. (2) Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului agdeterminata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta ( MR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita in continuare acceleratia terenului pentru proiectare. (3) Acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani. Zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare agin Romania, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicata in Figura 3.1 si se foloseste pentru proiectarea constructiilor la starea limita ultima.

Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare agpentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR= 100 ani (4) Miscarea seismica intr-un punct pe suprafata terenului este descrisa prin spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii absolute.

18

Chirita Aralda PCCIZS M1 (5) Actiunea seismica orizontala asupra constructiilor este descrisa prin doua componente ortogonale considerate independente intre ele; in proiectare spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii absolute se considera acelasi pentru cele 2 componente. (6) Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii se obtin din spectrele de raspuns elastic pentru acceleratii prin impartirea ordonatelor spectrale cu valoarea de varf a acceleratiei terenului ag. (7) Conditiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) TCa spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic compozitia de frecvente a miscarilor seismice. Perioada de control (colt) TCa spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative (vezi Anexa A).TCse exprima in secunde. In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100 ani, zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice este prezentata in Figura 3.2.

Figura 3.2Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TCa spectrului de raspuns

19

Chirita Aralda PCCIZS M1 (8) Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului, (T), pentru fractiunea din amortizarea critica =0,05 si in functie de perioadele de control (colt) T , T si T sunt:
B C D

0TT T TTc TC TT TT

(T)=1 (T)= (T)=

(
0 0

1)

TC T TC T (T)= 0 2 T

unde : (T) spectrul normalizat de raspuns elastic; 0 factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura; T perioada de vibratie a unei structuri cu un grad de libertate dinamica si cu raspuns elastic. Perioada de control (colt) TB poate fi exprimata in functie de TC : TB=0,1TC. Perioada de control (colt) TD a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de deplasari relative. TB si TC sunt limitele domeniului de perioade in care acceleratia spectrala are valorile maxime si este modelata simplificat printr-un palier de valoare constanta.

Figura 3.Spectrul normalizat de raspuns elastic pentru acceleratie pentru componente orizontale ale miscarii terenului pentru TC= 1.6s. Spectrul de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului in amplasament Se(T), exprimat in m/s, este definit astfel : Se (T)=ag (T) Spectrul de proiectare pentru acceleratii Sd(T), exprimat in m/s, este un spectru de raspuns inelastic care se obtine cu relatiile urmatoare :

20

Chirita Aralda PCCIZS M1


0

0TT Sd (T)=ag [1 (T)

T]

0TT Sd (T)=ag

unde q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in raspuns inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei. Evaluarea actiunii seismice s-a efectuat folosind metoda de calcul modal cu spectre de raspuns si a fost integrata in programul de calcul automat.Functie de datele de amplasament s-au stabilit acceleratia terenului (ag) si perioada de control (colt) : ag=0.28 g Tc= 1.0s Pentru sistemul structural ales (cadre contranvanuite excentric cu sistem tip link lungasociate cu cadre necontravantuite) factorul de comportare q= 4.Cu ajutorul acestor date s-a realizat spectrul de proiectare pentru acceleratii,Sd(T) :

Combinarea efectelor componentelor actiunii seismice Componentele orizontale ale actiunii seismice (1) In calcul, se va considera actiunea simultana a componentelor orizontale ale actiunii seismice. (2) Combinatia efectelor componentelor orizontale ale actiunii seismice poate fi realizata astfel: a) Se evalueaza separat raspunsul structural pentru fiecare directie de actiune seismica, folosind regulile de combinare pentru raspunsurile modale date. 21

Chirita Aralda PCCIZS M1 b) Valoarea maxima a efectului actiunii seismice reprezentata prin actiunea simultana a doua componente orizontale ortogonale, se obtine cu regula de combinare probalistica exprimata prin radical din suma patratelor valorilor efectului asupra structurii, obtinut conform punctului (a) de mai sus, a fiecarei componente orizontale. c) Regula (b) de mai sus estimeaza in spiritul sigurantei valorile probabile ale efectelor altor directii de actiune seismica. (3) Ca o alternativa la punctele b) si c) din paragraful (2) de mai sus, efectele actiunii datorate combinatiei componentelor orizontale ale actiunii seismice se pot calcula folosind combinatiile de mai jos: a) EEdx "+" 0.30 EEdy b) 0.30 EEdx "+" EEdy unde inseamna a se combina cu, EEdxreprezinta efectele actiunii datorate aplicarii miscarii seismice pe directia axei orizontale x alese pentru structura. EEdyreprezinta efectele actiunii datorate aplicarii miscarii seismice pe directia axei orizontale y, perpendiculara pe axa x a structurii. (4) Semnul fiecarei componente in combinatiile de mai sus se va lua astfel incat efectul actiunii considerate sa fie defavorabil. (5) Cand se realizeaza un calcul dinamic liniar sau neliniar pe un model spatial al structurii, acesta va fi actionat simultan de accelerograme distincte pe ambele directii orizontale.

22

Chirita Aralda PCCIZS M1

4. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE


4.1. PREDIMENSIONARE GRINZI SECUNDARE

Pentru a considera in calcul elementul compozit placa din beton armat - grinda din otel laminat, aria de beton din placa se echivaleaza cu o arie de otel. Se propune o sectiune pentru grinda secundara, se calculeaza aria echivalenta a sectiunii din placa din beton armat apoi se trece la verificarea sectiunii nou formate cu caracteristicile geometrice aferente. Placa se realizeaza cu un beton de clasa C20/25. Profil IPE 240 (S235) G kg/m 30.7 h b tw tf A hi d Iy Wel.y Wpl.y

mm mm mm cm2 mm mm cm4 cm3 cm3 mm 240 120 6.2 9.8 39.12 220.4 190.4 3892 324.3 366.6

Ecm = 30000 N/m;Es= 2.1x10 N/m Eb beff=1m =0.143 Es

Mpl, =

pl,

f d=8548201 235= 251.42 kNm

23

Chirita Aralda PCCIZS M1 4.2. PREDIMENSIONARE STALPI, GRINZI, DIAGONALE

Stalpi : 2HEB600 2HEA600 2HEA550 2HEA500 Grinzi : HEA450 HEA400 HEA360 Contravantuiri :CHS 159x16 159x12.5 159x10

24

Chirita Aralda PCCIZS M1 4.3. VERIFICAREA LA DEPLASARI LATERALE

Conform P100-1/2006 Anexa E 1. Verificarea la starea limita de serviciu (SLS) (1) Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori in viata constructiei, prin limitarea degradarii elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor constructiei. Prin satisfacerea acestei conditii se limiteaza implicit si costurile reparatiilor necesare pentru aducerea constructiei in situatia premergatoare seismului. (2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

drSLS= *q*dre dr,aSLS drSLSdeplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS
factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al actiunii seismice asociat verificarilor pentru SLS. Valoarea factorului este: 0.4 pentru cladirile incadrate in clasele I si II de importanta 0.5 pentru cladirile incadrate in clasele III si IV de importanta.

q factorul de comportare specific tipului de structura q =2 dredeplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare (vezi capitolul 4). Se ia in considerare numai componenta deformatiei care produce degradarea peretilor inramati, extragand partea datorata deformatiei axiale a elementelor verticale in cazul in care aceasta are o contributie semnificativa la valoare deformatiei totale. Rigiditatea la incovoiere a elementelor structurale din beton armat, utilizata pentru calculul valorii d , se va determina conform tabelului E.1.
r

dr,aSLSvaloarea

admisibila a deplasarii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice componentelor nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admisa poate fi selectata conform tabelului E.2. (3) Valoarea deplasarii relative de nivel poate fi determinata alternativ prin calculul dinamic liniar al structurii sub actiunea accelerogramelor asociate cutremurului de proiectare, reduse corespunzator prin coeficientul . Calculul dinamic liniar se recomanda in cazul structurilor cu o distributie neregulata a rigiditatii pe verticala.

25

Chirita Aralda PCCIZS M1

(4) In situatia in care componentele nestructurale nu pot suporta deplasarile recomandate in tabelul E.2. valoriledr,aSLSse vor stabili experimental. (5) La verificarea fatadelor cortina vitrate si a altor fatade agatate de structura, valoarea de proiectare a deplasarii laterale este cu 50% mai mare decat cea obtinuta prin aplicarea relatiei E.1. Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel sunt cele garantate de producatorul fatadei. 2. Verificarea la starea limita ultima (ULS) (1) Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieti omenesti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aparea in viata unei constructii, prin prevenirea prabusirii totale a elementelor nestructurale. Se urmareste deopotriva realizarea unei marje de siguranta suficiente fata de stadiul cedarii elementelor structurale. (2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

drULS=c*q*dre dr,aULS
drULS deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS q factorul de comportare specific tipului de structura q =2 ccoeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<T (T este perioada de
c c

control a spectrului de raspuns) deplasarile seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic. Valorile c se aleg conform relatiei (E.3.).

dr,aULS valoare admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 0,025h (unde h este inaltimea de nivel) dr,aULS =0.025h

26

Chirita Aralda PCCIZS M1


Verificare SLS directia Y drSLS 0.0038 0.5 0.0057 0.5 0.0068 0.5 0.0074 0.5 0.0079 0.5 0.0077 0.5 0.0066 0.5 0.0036 0.5 Verificare SLS directia X drSLS 0.0031 0.4 0.0046 0.4 0.0056 0.4 0.0060 0.4 0.0064 0.4 0.0063 0.4 0.0054 0.4 0.0030 0.4 Verificare SLU directia Y SLU c dr 0.0072 1.87 0.0106 1.87 0.0127 1.87 0.0138 1.87 0.0148 1.87 0.0145 1.87 0.0124 1.87 0.0068 1.87 Verificare SLU directia X SLU c dr 0.0073 1.87 0.0133 1.87 0.0158 1.87 0.0169 1.87 0.0183 1.87 0.0174 1.87 0.0146 1.87 0.0084 1.87

NIVEL E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

dre 0.00192 0.00284 0.00341 0.00369 0.00396 0.00387 0.0033 0.00181

q 4 4 4 4 4 4 4 4

dr,aSLS 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185

Verificare da da da da da da da da

NIVEL E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

dre 0.00195 0.00287 0.00348 0.00375 0.00402 0.00394 0.00336 0.00185

q 4 4 4 4 4 4 4 4

dr,aSLS 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185 0.0185

Verificare da da da da da da da da

NIVEL E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

dre 0.00192 0.00284 0.00341 0.00369 0.00396 0.00387 0.0033 0.00181

q 2 2 2 2 2 2 2 2

dr,a 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095

SLU

Verificare da da da da da da da da

NIVEL E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P

dre 0.00195 0.00355 0.00422 0.00453 0.00489 0.00466 0.00391 0.00226

q 2 2 2 2 2 2 2 2

dr,a 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095 0.095

SLU

Verificare da da da da da da da da

27

Chirita Aralda PCCIZS M1

5. Analiza modala
5.1. Moduri de vibratie Mod 1 Mod 2 Mod 3

5.2.

Factori de participare modala


Mode 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Period UX UY 1.199 68.906 0.000 1.175 0.000 68.946 0.917 0.014 0.000 0.405 -27.160 0.000 0.397 0.000 27.203 0.310 -0.023 0.000 0.220 -17.705 0.000 0.215 0.000 17.730 0.173 0.034 0.000 0.143 13.364 0.000 0.140 0.000 13.305 0.115 -0.045 0.000 0.101 -10.299 0.000 0.098 0.000 -10.272 0.082 -0.054 0.000 0.077 1.507 0.000 0.077 -8.257 0.000 0.075 0.000 8.347 0.074 -0.004 0.000 0.069 -0.502 0.000 0.064 0.051 0.000 0.062 2.800 0.000 0.061 6.002 0.000 0.060 0.000 -6.597 UZ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 RX RY RZ ModalMass ModalStiff 0.000 1463.943 0.255 1.000 27.444 -1463.993 0.000 0.000 1.000 28.572 0.000 0.345 -1045.055 1.000 46.963 0.000 -4.557 -0.266 1.000 240.941 -3.652 0.000 0.000 1.000 250.651 0.000 0.003 394.375 1.000 410.244 0.000 -74.771 -0.450 1.000 812.614 -74.508 0.000 0.000 1.000 850.280 0.000 0.177 -253.773 1.000 1325.230 0.000 18.725 0.580 1.000 1924.627 -17.475 0.000 0.000 1.000 2022.662 0.000 -0.054 193.907 1.000 2972.337 0.000 -25.384 -0.738 1.000 3902.301 25.363 0.000 0.000 1.000 4114.086 0.000 -0.135 149.476 1.000 5802.462 0.000 4.773 0.154 1.000 6682.082 0.000 -9.663 -0.885 1.000 6716.888 -9.806 0.000 0.001 1.000 7068.574 0.000 -1.923 -0.047 1.000 7289.241 0.000 -2.952 -0.063 1.000 8389.046 0.000 0.076 -118.217 1.000 9573.763 0.000 3.010 0.117 1.000 10384.472 0.000 9.583 0.866 1.000 10527.611 9.886 0.000 -0.001 1.000 11045.472

28

Chirita Aralda PCCIZS M1 5.3. Factori de participare a maselor


RX 0.000 99.685 0.000 0.000 0.001 0.000 0.000 0.258 0.000 0.000 0.014 0.000 0.000 0.030 0.000 0.000 0.000 0.005 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.005 RY 99.679 0.000 0.000 0.001 0.000 0.000 0.260 0.000 0.000 0.016 0.000 0.000 0.030 0.000 0.000 0.001 0.004 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.004 0.000 RZ 0.000 0.000 77.898 0.000 0.000 11.093 0.000 0.000 4.594 0.000 0.000 2.682 0.000 0.000 1.594 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.997 0.000 0.000 0.000 SumRX 0.000 99.685 99.685 99.685 99.686 99.686 99.686 99.944 99.944 99.944 99.958 99.958 99.958 99.988 99.988 99.988 99.988 99.993 99.993 99.993 99.993 99.993 99.993 99.997 SumRY 99.679 99.679 99.679 99.680 99.680 99.680 99.940 99.940 99.940 99.956 99.956 99.956 99.986 99.986 99.986 99.987 99.991 99.991 99.992 99.992 99.992 99.992 99.997 99.997 SumRZ 0.000 0.000 77.898 77.898 77.898 88.991 88.991 88.991 93.585 93.585 93.585 96.267 96.267 96.267 97.860 97.860 97.860 97.860 97.860 97.860 98.857 98.857 98.857 98.857

Mode Period UX UY UZ SumUX SumUY SumUZ 1 1.199 76.168 0.000 0.000 76.168 0.000 0.000 2 1.175 0.000 76.256 0.000 76.168 76.256 0.000 3 0.917 0.000 0.000 0.000 76.168 76.256 0.000 4 0.405 11.834 0.000 0.000 88.002 76.256 0.000 5 0.397 0.000 11.872 0.000 88.002 88.128 0.000 6 0.310 0.000 0.000 0.000 88.002 88.128 0.000 7 0.220 5.029 0.000 0.000 93.031 88.128 0.000 8 0.215 0.000 5.043 0.000 93.031 93.171 0.000 9 0.173 0.000 0.000 0.000 93.031 93.171 0.000 10 0.143 2.865 0.000 0.000 95.896 93.171 0.000 11 0.140 0.000 2.840 0.000 95.896 96.011 0.000 12 0.115 0.000 0.000 0.000 95.896 96.011 0.000 13 0.101 1.702 0.000 0.000 97.598 96.011 0.000 14 0.098 0.000 1.693 0.000 97.598 97.704 0.000 15 0.082 0.000 0.000 0.000 97.598 97.704 0.000 16 0.077 0.036 0.000 0.000 97.634 97.704 0.000 17 0.077 1.094 0.000 0.000 98.728 97.704 0.000 18 0.075 0.000 1.118 0.000 98.728 98.822 0.000 19 0.074 0.000 0.000 0.000 98.728 98.822 0.000 20 0.069 0.004 0.000 0.000 98.732 98.822 0.000 21 0.064 0.000 0.000 0.000 98.732 98.822 0.000 22 0.062 0.126 0.000 0.000 98.858 98.822 0.000 23 0.061 0.578 0.000 0.000 99.436 98.822 0.000 24 0.060 0.000 0.698 0.000 99.436 99.520 0.000

29

Chirita Aralda PCCIZS M1

6. DIMENSIONARE ELEMENTE
6.1. DIMENSIONARE CONTRAVANTUIRI

30

Chirita Aralda PCCIZS M1

6.2. DIMENSIONARE GRINZI CADRE CONTRAVANTUITE

31

Chirita Aralda PCCIZS M1

6.3. DIMENSIONARE GRINZI CADRE NECONTRAVANTUITE

32

Chirita Aralda PCCIZS M1 6.4. DIMENSIONARE STALPI CADRE CONTRAVANTUITE

INCADRAREA STRUCTURII FUNCTIE DE DEPLASARI dx,max= 0.0919 m (deplasarea maxima la varf din seism SX - structura cu cadre contravantuite ) dx,max'= 0.1089 m (deplasarea maxima la varf din seism SX - structura fara cadre contravantuite )

=> Se considera ca structura este formata din cadre cu noduri deplasabile DETERMINAREA LUNGIMII DE FLAMBAJ A STALPILOR

Lungimea de flambaj lfa unui stalp dintr-un cadru cu noduri deplasabile poate fi obtinuta din diagrama prezentata in figura F.5.

33

Chirita Aralda PCCIZS M1

6.5. DIMENSIONARE STALPI CADRE NECONTRAVANTUITE

34

Chirita Aralda PCCIZS M1

7. DIMENSIONARE SI CALCUL IMBINARI

7.1. IMBINARE CONTRAVANTUIRE

35

Chirita Aralda PCCIZS M1

7.2. IMBINARE GRINDA-STALP

36

Chirita Aralda PCCIZS M1

7.3. IMBINARE STALP-STALP

37

Chirita Aralda PCCIZS M1

8. CALCULUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC)


(1)Calculul biografic este un calcul static neliniar in care incarcarile permanente sunt constante , in timp ce incarcarile orizonatele cresc monoton. Se poate aplica la cladirile noi si la cele existente, in urmatoarele scopuri : a) pentru stabilirea sau corectarea valorilor raportului dintre forta taietoare de baza asociata mecanismului de cedare si forta taietoare de baza asociata formarii primei articulatii plastice (raportul u/ 1) b) pentru stabilirea mecanismelor plastice posibile si a distributiei degradarilor c) pentru evaluarea performantei structurale d) ca o alternativa de proiectare fata de un calcul elastic-liniar cu forte seismice care foloseste factorul de comportare q. In acest caz, calculul se va raporta la deplasarea ultima admisa. (2) Pentru cladirile care indeplinesc conditiile de regularitate se poate face un calcul plan folosind doua modele, pentur fiecare directie orizontala principala. (3) Pentru cladirile care indeplinesc conditiile de regularitate se poate face un calcul folosind doua modele, cate unul pentru fiecare directie principala. Procedeul de calcul static neliniar (biografic) al structurilor Conceptia procedeului Procedeul face parte din categoria celor care considera deplasarile structurale drept parametru esential al raspunsului seismic al structurilor (procedeu bazat pe deplasare). Procedeul implica construirea diagramei fortei taietoare de baza - deplasare laterala caracteristica pentru structura analizata. In versiunea din prezenta anexa, deplasarea la varful constructiei este considerata deplasarea caracteristica, desi procedeul se poate modifica pentru orice alta localizare a deplasarii caracteristice pe inaltimea cladirii. Curba forta - deplasare se obtine prin calcul static neliniar (biografic) al structurii. Pe aceasta curba se marcheaza punctele reprezentand cerintele de deplasare corespunzatoare starilor limita asociate unor cutremure cu diferite perioade de revenire.Aceste cerinte sunt determinate din spectrele de deplasare ale raspunsului seismic inelastic. Conditia generala de siguranta : cerinta capacitate se controleaza verificand daca deplasarile (de exemplu, deplasarile relative de nivel), deformatiile (exemplu, rotirie in articulatiile plastice) in cazul elementelor ductile, rezistentele in cazul elementelor fragile, asociate cerintelor, sunt mai mici decat valorile admise pentru starile limita considerate. Aplicarea procedeului implica urmatoarele operatii principale : (i) stabilirea caracteristicilor de comportare pentru elementele structurii (ii) construirea curbei forta laterala - deplasare la varful constructiei (iii) transformarea curbei forta laterala - deplasare la varf pentru constructia reala cu mai multe grade de liberate (MDOF) in curba corespunzatoare sistemului echivalent cu un grad de liberate (SDOF) (iv) selectarea spectrelor de deplasare inelastice relevante din baza de date atunci cand aceasta exista sau construirea spectrelor pe baza unor seturi de accelerograme compatibile cu spectrul de proiectare (de acceleratie);

38

Chirita Aralda PCCIZS M1 (v) stabilirea cerintei de deplasare laterala pentru starile limita considerate, determinarea valorilor corespunzatoare ale deplasarilor relative sau a deformatiilor in elementele structurale si verificarea incadrarii acestora in limitele admise

In cazul construtiilor nou proiectate, procedeul se utilizeaza pentru verificarea comportarii (performantelor) seismice ale unei constructii proiectate prin metode de proiectare curente (metoda A). Procedeul furnizeaza o imagine a mecanismului de cedare care se poate dezvolta, precum si valoarea raportului / cu ajutorul caruia se estimeaza valoarea
u 1

factorului de comportare q. Procedeul se poate folosi si la verificarea structurilor existente oferind avantajul, in raport cu procedeele obisnuite de verificare bazate pe evaluarea gradului de asigurare seismica R (vezi P100-3/2007 ), ca nu necesita precizarea factorului de comportare q.In marea majoritate a cazurilor valoarea acestui coeficient nu poate fi determinata practic la constructiile existente. Pe de alta parte, procedeul evalueaza mult mai precis gradul de degradare si vulnerabilitatea constructiei, considerand drept principal parametru al comportarii seismice, deplasarea laterala a structurii. Construirea curbei forta laterala deplasarea la varful constructiei Curba se obtine prin calcul static neliniar, de tip biografic, utilizand programe de calcul specializate care iau in considerare modificarile structurale la fiecare pas de incarcare. Incarcarile gravitationale corespunzatoare gruparii seismice de calcul se mentin constante. Pentru a tine seama de incertitudinile privind distributia pe verticala a fortelor laterale se considera doua distributii infasuratoare diferite si anume: - o distributie in care fortele laterale sunt proportionale cu masele de nivel fara a depinde de pozitia pe inaltimea structurii (acceleratia este constanta pe inaltime) - o distributie rezultata din analiza modala pentru modul predominant de vibratie; se poate accepta o distributie simplificata triunghiulara (triunghiul cu baza la varful constructiei).
3

39

Chirita Aralda PCCIZS M1 Cele doua distributii se mentin pe rand constante, marind la fiecare pas de incarcare, numai valoarea fortei laterale. Calculul permite determinarea ordinii probabile a articulatiilor plastice, respectiv determinarea mecanismului de cedare. Ruperea structurii corespunde deplasarii la care structura nu mai poate sustine incarcarile verticale, respectiv ruperii unui element vital pentru stabilitatea structurii (stalp, perete). Se recomanda ca diagrama sa fie construita pana la o deplasare cu cca 50% mai mare decat cerinta de deplasare corespunzatoare starii limita ultime, pentru a evidentia evolutia procesului de degradare pana in apropierea prabusirii si implicit a vulnerabilitatii cladirii fata de prabusire.Corespunzator acestor deplasari globale, se determina mecanismul de cedare, eforturile in elementele fragile, deplasarile relative de nivel si deplasarile individuale ale elementelor (rotiri dezvoltate in articulatiile plastice punctuale echivalente etc) si se verifica daca sunt indeplinite conditiilor pentru starea limita considerata. Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel, corespunzatoare starii limita ultime d r,a 25% fata de valorile prevazute in cadrul Anexei E.
LS

, pot fi majorate cu

Pe baza verificarilor deplasarilor structurale se valideaza solutia de structura proiectata prin metodele obisnuite sau se corecteaza, daca este cazul, solutia pana la obtinerea performantelor necesare. In mod simplificat, s-a considerat urmatoarea formula pentru stabilirea deplasarii necesare : ( Pentru factorul de comportare q=2 a rezultat )

40

Chirita Aralda PCCIZS M1 DEFINIREA ARTICULATIILOR PLASTICE IN PROGRAMUL DE CALCUL STALPI (articulatie plastica tip P-M2-M3)

GRINZI (articulatie plastic tip M3)

41

Chirita Aralda PCCIZS M1 CONTRAVANTUIRI GRUPA 1 (articulatie plastic tip P)

CONTRAVANTUIRI GRUPA 2 (articulatie plastica tip P)

42

Chirita Aralda PCCIZS M1 ONTRAVANTUIRI GRUPA 3 (articulatie plastica tip P)

43

Chirita Aralda PCCIZS M1 DEFINIREA CAZURILOR DE ANALIZA PUSHOVER

44

Chirita Aralda PCCIZS M1

45

Chirita Aralda PCCIZS M1 DIRECTIA UX

FIGURA 1. FORMAREA PRIMELOR ARTICULATII PLASTICE(pasul 12)

46

Chirita Aralda PCCIZS M1

FIGURA 2.FORMAREA MECANISMULUI DE PLASTIFICARE (pasul 59)

47

Chirita Aralda PCCIZS M1 DIRECTIA UY

FIGURA 3. FORMAREA PRIMELOR ARTICULATII PLASTICE(pasul 18)

FIGURA 4. FORMAREA MECANISMULUI DE PLASTICARE(pasul 95) 48

Chirita Aralda PCCIZS M1 CURBA FORTA TAIETOARE DEPLASARE (UX)

CURBA FORTA TAIETOARE DEPLASARE (UY)

49

Chirita Aralda PCCIZS M1 BIBILIOGRAFIE : Paul oan.Stefan etea Structuri metalice multietajate amplasate in zone seismice ; Petre Siminea.Lucian Negrei Constructii metalice : Calcul prin metoda starilor limita; Constantin Dalban.Niculae Juncan.Constantin Serbescu.Alexadru Varga.Serban Dima Constructii metalice ; Constantin alban.Eugen Chesaru Constantin Serbescu. Serban ima Constructii cu structura metalica ; Notite de curs Cladiri multietajate cu structura metalica ; STANDARDE SI NORMATIVE P100-1/2006 Cod de proiectare seismica - Prevederi pentru cladiri ; CR 0-2005 Cod de proiectare. azele proiectarii structurilor in constructii ; CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor; NP-082-04 Cod de proiectare. azele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului; SR EN 1991-1-1 2004 Aciuni asupra structurilor Partea 1-1: Aciuni generaleGreuti specifice, greuti proprii, ncrcri utile pentru cldiri; SR EN 1993-1-1-2006 Proiectarea structurilor din otel.Reguli generale si reguli pentru cladiri ; STAS 10107-0/78 Calculul elementelor din otel; SR EN 1993-1-1-2006_NA-2008 Proiectarea structurilor din otel.Reguli generale si reguli pentru cladiri.Anexa nationala; SR EN 1993-1-8-2006 Proiectarea structurilor din otel.Proiectarea imbinarilor; SR EN 1993-1-8-2006_NB-2008 Proiectarea structurilor din otel.Proiectarea imbinarilor.Anexa nationala; Eurocode 3 : esign of steel structures Part1.1 : General rules and rules for buidings; FEMA 273 FEMA 356

50