Sunteți pe pagina 1din 19

1.

Acustica Spatiilor Inchise


Sunt trei aspecte ce caracterizeaza comportamentului sunetului in camera dupa cum urmeaza: 1.1. Sunetul direct Dupa o mica intarziere, ascultatorul va auzi sunetul emis de difuzor, ce va parcurge distanta cea mai scurta dintre el si ascultator. Intrucat sunetul circula cu aprox. 344 m/s, intarzierea este in functie de distanta dintre ascultator si difuzor/sursa de sunet. Acest sunet este primul auzit de ascultator si se numeste sunet direct. igura de mai !os prezinta calea de propagare si raspunsul temporal al sunetului direct.

"omponenta directa a sunetului este importanta deoarece contine informatia din semnal necontaminata si ca o consecinta, este nevoie de un nivel mare de sunet direct in vederea o#tinerii unui sunet curat si a unei inteligi#ilitati sporite a vocii. Sunetul direct se comporta similar cu sunetul in spatii li#ere deoarece nu interactioneaza cu marginile/peretii camerei. Intensitatea sunetului direct se calculeaza cu ecuatia: Isunet direct $ %&'sursa/4(r) unde: Isunet direct $ intensitatea sunetului in '/m % $ directivitatea sursei in comparatie cu o sfera 'sursa $ puterea sursei in ' r $ distanta fata de sursa in m Exemplu: *n difuzor radiaza un sunet cu intensitatea de 1++ d, la 1 m. "are este intensitatea sunetului direct la o distanta de 4 m fata de difuzor.ezolvare /ag 0 1

Intensitatea sunetului direct la o anumita distanta poate fi calculata cu formula: I1 $ 1+&lg2'sursa/'ref3 4 )+lg2r3 4 11 d, Intrucat cunoastem intensitatea sunetului la 1 m, rezulta: Isunet direct $ I1m 4 )+&lg2r3 astfel incat Isunet direct $ 1++ d, 4 )+&lg4 $ 1++ d, 4 1) d, $ 55 d, Dupa cum se vede, efectul distantei asupra sunetului direct este destul de sever. 1.). Reflexii timpurii 1a scurt timp dupa sunetul direct, ascultatorul va auzi sunete reflectate de una sau mai multe suprafete 2pereti, podea, tavan, etc.3, conform figurii de mai !os

Aceste sunete se numesc reflexii timpurii 2earl6 reflections3 si sunt separate de sunetul direct atat temporal cat si directional. Sunt utile pentru a da informatii asupra dimensiunii spatiului si pozitiei sursei. Daca unele din reflexii sunt intarziate foarte mult, de exemplu mai mult de 3+ ms 2cam 1+,3 m3, vor fi percepute ca ecouri. /e de alta parte, reflexiile timpurii pot cauza interferente si reduce inteligi#ilitatea vor#irii si sc7im#area tim#rului muzical. Intensitatea reflexiilor timpurii este afectata atat de distanta cat si de suprafata din care se reflecta. In general ma!oritatea suprafetelor a#sor# o parte din energia sunetului dar sunt si suprafete ce focalizeaza sunetul, vezi figura de mai !os, caz in care intensitatea sunetului va fi marita in zona ascultatorului.

/ag 0 )

8re#uie notat ca in orice caz, puterea totala a sunetului scade dupa interactiunea cu o suprafata. In cazul suprafetelor focalizante, structura lor tre#uie sa fie mare fata de lungimea de unda a sunetelor reflectate ceea ce inseamna ca au efect mai ales asupra frecventelor mari. Exemplu: *n difuzor radiaza un sunet cu intensitate maxima de 1++ d, la 1 m. "are este nivelul unei reflexii 2Ireflexie3 si intarzierea fata de sunetul direct in cazul in care difuzorul se afla la 1,9 m fata de un perete si ascultatorul se afla la 4 m in fata difuzorului/entru rezolvare se considera figura de mai !os:

/ag 0 3

Ireflexie timpurie $ I1m 4 )+&lg2lungimea parcursa3 Ireflexie timpurie $ I1m 4 )+&lg293 $ 1++ d, 4 14 d, $ 5: d, Intarzierereflexie timpurie $ 21ungimea parcursa3/344 m/s $ 9/344 $ 14,9 ms Intarzieresunet direct $ r/344 m/s $ 4/344 $ 11,: ms Deci reflexia timpurie a!unge la ascultator cu 14,9 4 11,: $ ),; ms mai tarziu decat unda directa Intrucat exista o corespondenta directa intre intarziere, distanta fata de sursa si reducerea patratica a intensitatii semnalului, se poate trasa graficul de mai !os.

/ag 0 4

1.3. Efectul absorbtiei asupra reflexiilor timpurii "oeficientul de a#sor#tie al materialelor determina cantitatea de energie sau putere ce este eliminata din sunet la contactul cu acestea. In general acest coeficient variaza in functie de frecventa, dar deocamdata facem a#stractie de asta. "antitatea de energie sau putere eliminata depinde de suprafata materialului cu care sunetul intra in contact. Intensitatereflectata $ Intensitateincidenta & 21 4 <3 unde Intensitatereflectata $ intensitatea sunetului reflectat dupa a#sor#tie in '/m) Intensitateincidenta $ intensitatea sunetului inainte de a#sor#tie in '/m) < $ coeficientul de a#sor#tie .elatia de mai sus se poate exprima in d, dupa cum urmeaza Ia#sor#ita $ Iincidenta = 1+&lg21 4 <3 si mai departe Ireflexie timpurie $ I1m 4 )+&lg2lungimea caii3 = 1+&lg21 4 <3 Exemplu: *n difuzor radiaza un sunet cu intensitate maxima de 1++ d, la 1 m. "are este intensitatea reflexiei timpurii 2Ireflexie timpurie3 daca difuzorul este plasat la 1,9 m de un perete, ascultatorul se afla plasat la 4 m de sursa si peretele are un coeficient de a#sor#tie de +,;, +,:; sau +,9.ezolvare Ireflexie timpurie2<$+,;3 $ 1++ d, 4 )+&lg293 = 1+&lg21 4 +,;3 $ >: d, Ireflexie timpurie2<$+,:;3 $ 1++ d, 4 )+&lg293 = 1+&lg21 4 +,:;3 $ 51 d, Ireflexie timpurie2<$+,93 $ 1++ d, 4 )+&lg293 = 1+&lg21 4 +,93 $ 53 d, 1.4. Sunetul reverberant Dupa un timp ceva mai lung, sunetul s?a reflectat de multe ori si a!unge la ascultator din multe directii, conform figurii de mai !os

Intrucat sunt posi#ile atat de multe cai de reflectare si fiecare reflexie este foarte apropiata in timp /ag 0 9

de vecinele ei, se formeaza un set dens de reflexii ce a!unge la ascultator si formeaza ceea ce se numeste rever#eratie. Acest fenomen este #enefic pentru sunet deoarece adauga #ogatie si tarie muzicii si a!uta la integrarea tuturor partilor unui sunet complex, inclusiv partea directionala. 8impul necesar aparitiei rever#eratiei este functie de camera si va fi mai scurt pentru camere mici datorita timpului mai scurt dintre reflexii si a pierderilor provocate de fiecare impact cu o suprafata. De fapt, intervalul de timp dintre sunetul direct si rever#eratie este un indicator important asupra marimii spatiului si muzicii ce este audiata. Intrucat o parte din sunet este a#sor#it la fiecare reflectare, se va amortiza total dupa un timp. 8impul necesar pentru o rever#eratie sa se ani7ileze se numeste timpul de reverberatie si depinde atat de dimensiunea spatiului cat si de cantitatea de sunet a#sor#ita la fiecare reflectare. Se disting trei aspecte ale campului rever#erant afectate de spatiu: ? cresterea campului rever#erant ? zona stationara a campului rever#erant ? atenuarea campului rever#erant

Spatiile mai mari tind sa ai#a timpul de rever#eratie mai lung iar cele mo#ilate mai scurt. 8impul de rever#eratie poate varia intre +,) s pentru o camera #ine mo#ilata si 1+ s pentru o catedrala de piatra si sticla. 1.9. Comportamentul unui camp reverberant /artea rever#eranta a sunetului se comporta diferit fata de sunetul direct si reflexiile timpurii, in sensul ca, daca atat sunetul direct si reflexiile timpurii urmaresc o lege patratica inversa 2adaugand influenta a#sor#tiilor in cazul reflexiilor timpurii3 si amplitudinea lor variaza cu pozitia, partea rever#eranta ramane constanta relativ la pozitia ascultatorului in camera datorita faptului ca undele rever#erante a!ung la ascultator din toate pozitiile. Acesta este rezultatul faptului ca intensitatea unui mare numar de unde acustice cu timpi de sosire, amplitudini si directii diferite, se aduna. /rin urmare, partea stationara a unui camp rever#erant este o suma integrata a tuturor intensitatilor

/ag 0 :

undelor sonore din partea rever#eranta a sunetului.

1.:. Proportia intre sunetul reverberant si cel direct "omportamentul campului rever#erant are doua consecinte. Intai, proportia dintre sunetul rever#erant si cel direct se modifica in functie de pozitia ascultatorului fata de sursa.

/unctul in care cele doua parti 2rever#eranta si directa3 ale sunetului sunt egale se numeste distanta critica. /ag 0 >

In al doilea rand, deoarece in zona stationara, sunetul rever#erant in orice moment de timp este suma energiilor cozilor rever#eratiei, nivelul general al sunetului creste datorita rever#eratiei. @ivelul rever#eratiei depinde de cat de repede sunetul este a#sor#it de camera. 'rever#eranta $ 'sursa&4&21 4 <3/2S&<3 unde 'rever#eranta $ puterea sunetului rever#erant in ' 'sursa $ puterea sursei in ' S $ suprafata totala a camerei in m) < $ coeficientul de a#sor#tie mediu al camerei A consecinta a ecuatiei de mai sus este ca nivelul rever#eratiei depinde doar de suprafata totala de a#sor#tie 2si indirect de volum3. "u alte cuvinte, nivelul semnalului ar tre#ui sa fie mai mare in camere mai mici, pe de alta parte, datorita faptului ca se produc mai multe reflexii pe secunda datorita suprafetei mai mici, atenuarea rever#eratiei se produce mai rapid decat in camere mari. Se defineste constanta camerei R: . $ S&</21 4 <3 si atunci 'rever#eranta $ 'sursa&24/.3 sau in termeni de putere a sunetului S'1rever#eranta $ 1+&lg2'sursa/'ref3 = 1+&lg24/.3 8re#uie mentionat ca ecuatiile de mai sus presupun ca sunetul reverberant viziteaza toate suprafetele cu o probabilitate egala din toate directiile. Aceasta conditie se mai numeste ipoteza campului difuz, si poate fi folosita si ca definitie a campului difuz. Aceasta ipoteza este in general rezona#ila si se foloseste ca ipoteza de pornire in ma!oritatea proiectelor acustice. 8re#uie totusi mentionat ca aceasta ipoteza nu se respecta intru totul la frecvente !oase. Exemplu: *n difuzor radiaza o intensitate maxima de 1++ d, la 1 m, "are este presiunea acustica a sunetului rever#erant in cazul unei camere cu suprafata totala de >9 m) iar coeficientul mediu de a#sor#tie este de +,; sau +,)- "are ar fi efectul du#larii suprafetei.ezolvare SI1 2Sound Intensit6 1evel3 $ 1+&lg2'sursa/'ref3 4 )+&lg2r3 4 11 d, S'1 2Sound /oBer 1evel3 $ 1+&2'sursa/'ref3 $ SI1 = 11 d, $ 1++ = 11 $ 111 d, S'1rever#eranta $ 1+&lg2'sursa/'ref3 = 1+&lg24/.3 .2<$+,;3 $ >9&+,;/21 ? +,;3 $ :>9 m) .2<$+,)3 $ >9&+,)/21 4 +,)3 $ 15,>9 m) S'1rever#eranta $ 111 = 1+&lg24/.3 S'1rever#eranta2<$+,;3 $ 111 4 )),3 $ 55,> d, S'1rever#eranta2<$+,)3 $ 111?:,> $ 1+4,3 d, Cfectul du#larii suprafetei: S'1rever#eranta2S$du#lata3 $ 111 = 1+&lg24/)&.3 $ 111 = 1+&lg24/.3 4 1+&lg21/)3 $ 111 = 1+&lg24/.3 4 3 d,, prin urmare du#larea suprafetei camerei 2marirea volumului3 implica scaderea nivelului campului rever#erant cu 3 d,. In mod clar, nivelul rever#eratiei este efectat de coeficientul de a#sor#tie. /rimul caz este tipic pentru un mediu acustic DmortE similar cu unele studiouri de inregistrari, in timp ce al doilea este tipic pentru o camera normala. 1.>. Calculul distantei critice .eprezinta distanta la care nivelul campului rever#erant este egal cu cel al sunetului direct. /e scurt, formula este: rdistanta critica $ +,141&2.%31/) Din formula de mai sus rezulta ca distanta critica depinde doar de constanta camerei si /ag 0 5

directivitatea sursei de sunet. Deoarece constanta camerei este functie de suprafata camerei, distanta critica tinde sa creasca odata cu marimea camerei. Exemplu: "are este distanta critica in cazul unui difuzor/incinta acustica radiind omnidirectional intr?o camera cu suprafata de >9 m) si cu un coeficient de a#sor#tie al camerei de +,)- "are ar fi efectul montarii difuzorului intr?un perete.ezolvare Intrucat difuzorul este omnidirectional, % 2exprima directivitatea comparativ cu o sfera3 $ 1. "onstanta camerei a fost calculata anterior 215,>9 m)3, prin urmare: rdistanta critica $ +,141&215,>9&131/) $ +,:1 m 2:1 cm3... foarte micaF In cazul montarii intr?un perete % devine ) datorita faptului ca difuzorul poate radia doar in )( radiani, astfel incat: rdistanta critica $ +,141&215,>9&)31/) $ +,5: m 25: cm3... tot foarte micaF Intrucat ma!oritatea dintre noi ascultam muzica la o distanta de ) m sau mai mult fata de difuzoare, inseamna ca in mediu domestic, campul reverberant este sursa principala de sunet si nu undele directe. /rin urmare calitatea campului rever#erant este un aspect important si are efect si asupra inteligi#ilitatii vocii intrucat provine din sunetul direct ce furnizeaza DmaterialE pentru asta. "ampul rever#erant depinde de coeficientul de a#sor#tie mediu al camerei. Ga!oritatea materialelor, cum ar fi covoare, perdele/draperii, canapele si mo#ila 2lemn3 au un coeficient de a#sor#tie ce depinde de frecventa. Asta inseamna ca si campul rever#erant depinde de frecventa, prin urmare, pentru a asculta muzica in conditii #une, este nevoie sa asiguram un camp reverberant cu un raspuns in frecventa cat mai bun/liniar. 1.5. Efectul directivitatii sursei asupra reverberatiei Ga!oritatea incintelor acustice sunt omnidirectionale la frecvente !oase si din ce in ce mai directionale pe masura cresterii frecventei. Intrucat nivelul rever#eratiei depinde de a#sor#tie si directivitate, directivitatea va afecta campul rever#erant si tim#rul muzicii/sunetelor. Exemplu: A incinta acustica cu un raspuns in frecventa constant pe axa principala a difuzorului, are o directivitate 2%3 ce variaza intre 1 si )9 si radiaza o intensitate maxima pe axa principala de 1++ d, la 1 m. Suprafata camerei este de >9 m) si coeficientul de a#sor#tie mediu este de +,). "are este variatia amplitudinii presiunii acustice a campului reve#erant.ezolvare Intensitatea campului direct ar tre#ui sa fie constanta si se exprima ca 2difuzor cu raspuns constant pe axa3: Isursa directiva $ %'sursa/24&(&r)3 unde: Isursa directiva $ intensitatea sunetului in '/m) 'sursa $ puterea sursei in ' % $ directivitatea sursei comparata cu o sfera r $ distanta fata de sursa Deci 'sursa $ 24&(/%3& Isursa directiva Se o#serva ca pentru a o#tine un raspuns constant al sunetului direct, puterea radiata de sursa tre#uie sa se reduca pe masura ce creste %. "om#inand cu puterea campului rever#erant o#tinem: 'rever#eranta $ Isursa directiva&24&(/%3&24/.3 si S'1rever#eranta $ 1+&lg2Isursa directiva/Iref3 = 1+&lg24&(3 4 1+&lg2%3 Deci S'1rever#eranta2%$13 $ 1++ = 11 4 1+&lg24/15,>93 $ 1+4,3 d, si S'1rever#eranta2%$)93 $ 1++ = 11 4 1+&lg24/15,>93 $ ;+,3 d, /ag 0 ;

Deci campul rever#erant variaza in intensitate cu 14 d, de?a lungul #enzii de frecventa implicate. *n exemplu de raspuns rever#erant tipic al unei incinte cu ) cai este descris in figura de mai !os.

Se o#serva cum amplitudinea scade pe masura ce difuzoarele de !oase respectiv inalte incep sa redea sunete catre limita superioara a frecventelor ce pot fi redate de fiecare in parte, zone unde difuzoarele incep sa devina din ce in ce mai directive si implicit campul rever#erant corespunzator scade in amplitudine. 1.;. Timpul de reverberatie Dupa cum spuneam, rever#eratia dispare dupa un timp datorita a#sor#tiei la contactul undelor cu suprafetele. 8impul necesar unui sunet rever#erant sa dispara in camera se numeste timpul de reverberatie. .ever#eratia este in anumite conditii o calitate, dar valoarea optima este in functie de genul muzical: o muzica de Gozart are nevoie de un timp de rever#eratie mai scurt in comparatie cu 'agner sau ,erlioz de exemplu si este si in functie de faptul ca uneori compozitorul s?a folosit de performantele acustice ale incaperilor cand a compus opera respectiva. 1.1+. Calculul timpului de reverberatie /e scurt, formula este: 8:+ $ ?+,1:1&H/IS&ln21 4 <3J unde 8:+ reprezinta timpul de rever#eratie dupa o atenuare cu :+ d, a energiei sunetului. Ccuatia este cunoscuta su# numele de formula reverberatiei a lui Norris-Eyring si tine cont de comportamente statistice. ormula de mai sus a fost produsa avand in vedere anumite ipoteze si anume ca avem de-a face cu un camp difuz si ca este valabil conceptul de cale libera medie, prin urmare este vala#ila pentru camere cu o forma aproximativ rectangulara. /entru coeficienti de a#sor#tie mai mici de +,3 e vala#ila si recomanda#ila o formula mai simpla, formula de reverberatie a lui Sabine: 8:+2<K+,33 $ +,1:1&H/2S&<3 1.11. Efectul dimensiunii camerei asupra timpului de reverberatie /resupunand ca avem de?a face cu un coeficient de a#sor#tie mediu constant, timpul de rever#eratie creste odata cu dimensiunile camerei. In camere tipice de auditie, a#sor#tia se /ag 0 1+

datoreaza specificului ar7itectural si ocupational cum ar fi covoare, draperii/perdele, oameni astfel incat tinde sa devina o fractie din suprafata totala a camerei. .ezultatul este ca in general, o camera mai mare are un timp de rever#eratie mai mare decat o camera mai mica si aceasta este de o#icei o indicatie utila in vederea evaluarii dimensiunii spatiului, de unde exprimari de genul acustica DmareataE fata de una Dsla#a/micaE. Exemplu: "are este timpul de rever#eratie intr?o camera cu suprafata totala de >9 m) si volumul de 4) m3, pentru coeficienti de a#sor#tie de +,; si +,)- "are este efectul du#larii tuturor dimensiunilor camerei in conditiile mentinerii acelorasi coeficienti de a#sor#tie.ezolvare 8:+2<$+,;3 $ ?+,1:1&4)/I>9&21 4 +,;3J $ +,+4) s 24) ms3... foarte mic 8:+2<$+,)3 $ ?+,1:1&4)/I>9&21?+,)3J $ +,43 s, tipic pentru o camera mo#ilata normala Daca toate dimensiunile camerei se dubleaza atunci raportul dintre volum si suprafata se du#leaza la randul lui si timpii de reverberatie se dubleaza de asemenea. 1.1). Reverberatia in cazul campurilor nedifuze /entru un camp difuz, rever#eratia are o variatie ca in figura de mai !os:

In cazul in care campul nu este difuz, putem avea situatii ca cele de mai !os:

/ag 0 11

Acestea pot apare de exemplu intr?un #irou unde nu avem nimic pe pereti, covoare pe !os si tavan fals 2primul desen3 sau in #alcoanele unei sali de concert 2in al doilea desen3. In aceste cazuri avem de?a face cu o cur#a a energiei sunetului cu doua sau mai multe pante, vezi mai !os.

/ag 0 1)

A alta Da#eratieE legata de rever#eratie apare atunci cand avem de?a face cu perec7i de suprafete perfect paralele si lucioase, vezi figura de deasupra. .ezultatul este o serie de ecouri rapide apropiate spatial, generand ceea ce putem numi o reververatie oscilanta/ondulanta si se poate detecta prin #atut din palme intre cele doua suprafete, vezi caracteristica mai !os.

1.13. Variatia timpului de reverberatie cu frecventa Gaterialele au coeficienti de a#sor#tie ce variaza cu frecventa, prin urmare si timpul de rever#eratie variaza cu frecventa. "a un exemplu extrem, daca o frecventa particulara are o rata de atenuare /ag 0 13

mai mica decat celelalte, atunci, pe masura ce sunetul se amortizeaza/atenueaza in camera, acea frecventa particulara va domina si camera va DsunaE la acea frecventa specifica. /uterea sunetului in zona stationara 2vezi mai sus3 va avea un varf puternic la acea frecventa particulara datorita efectului asupra nivelului campului rever#erant. ormulele de calcul ale timpului de rever#eratie devin: 8:+ $ ?+,1:1&H/IS&ln21 4 <2f33 si 8:+ $ +,1:1&H/IS&<2f3J 1.14.

Calculul timpului de reverberatie considerand suprafete

mixte
Intrucat intr?o camera o#isnuita avem de?a face cu diverse materiale cu suprafete si coeficienti de a#sor#tie variind cu frecventa, formulele de calcul ale timpului de rever#eratie se vor modifica pentru a tine cont de asta. Daca in ecuatia Sa#ine adunam produsele specifice dintre suprafetele si coeficientii de absorbtie specifici fiecarei suprafete, o#tinem ceea ce se numeste suprafata echivalenta a unei ferestre deschise 4 equivalent open window area 2ce experimental s?a dovedit ca are un coeficient de a#sor#tie egal cu 13. 8:+2<K+,33 $ +,1:1&H/L2Si&<i2f33 unde <i2f3 $ coeficientul de a#sor#tie specific unui anumit material Si $ suprafata specifica a acelui material In cazul formulei @orris?C6ring 2nu foloseste direct conceptul de fereastra desc7isa si3 avem: 8:+ $ ?+,1:1&H/LISi&ln21 4 <i2f33J ecuatie ce se mai numeste a lui Millington-Sette si este mai complicat de rezolvat, de aceea pentru coeficienti de a#sor#tie mai mici de +,3, ecuatia Sa#ine este preferata si se foloseste in calcule impreuna cu ta#ele de coeficienti de a#sor#tie functie de material si frecventa. "oeficienti de a#sor#tie tipici pentru diverse materiale in functie de frecventa recventa IMzJ Gaterial 1++ 1)9 )9+ 9++ + )+++ 4+++ +,1 +,1 +,+ tencuiala pe sipca 4 + : +,+9 +,+4 +,+3 +,+ +,+ +,1 covor pe #eton ) : 4 +,3> +,:+ +,:9 +,1 +,1 +,1 podea lemn 9 1 + +,+> +,+: +,+> +,+ +,+ +,+ tencuiala vopsita 1 1 ) +,+) +,+) +,+) +,) +,1 +,+ pereti 21,)> cm gips?carton3 ; + 9 +,+4 +,+> +,+; +,3 +,) +,1 ferestre sticla 9 9 5 +,1) +,+> +,+4 +,3 +,) +,) panouri de lemn + 9 + +,1> +,19 +,1+ +,+ +,3 +,4 draperii #um#ac ondulate > 1 ; +,51 +,:: +,94 a#sor#tia aerului pe m3 la )++" si 3+N +,+1 +,+3 ? ? ? ? .M ) 5 Exemplu: "at este timpul de rever#eratie in functie de frecventa intr?o sufragerie cu suprafata totala de >9 m) si /ag 0 14

volumul de 4) m3- /odeaua este din #eton acoperit cu covoare iar tavanul este tencuiala pe sipca si au fiecare o suprafata de 1:,5 m). Sunt : m) de ferestre iar restul suprafetei este din tencuiala vopsita pe caramida. Se ignora efectul usii. .ezolvare olosind valorile din ta#elul de mai sus, alcatuim ta#elul de mai !os prin calculul efectului ec7ivalent de fereastra desc7isa pentru fiecare material la fiecare frecventa apoi adunam valorile la fiecare frecventa si aplicam ecuatia Sa#ine de mai sus pentru aflarea timpului de rever#eratie.

A#sor#tia si timpii de rever#eratie la diverse frecvente pentru o camera netratata tipica recventa IMzJ Suprafat Gaterial 1++ ) a Im J 1)9 )9+ 9++ + )+++ 4+++ ),3 1,: 1,+ tavan 2tencuiala pe sipca3 1:,5+ 9 5 1 +,54 +,:> +,9+ +,3 1,+ ),3 1+,+ 1+,; podea 2covor pe #eton3 1:,5+ 4 1 9 :,)) 5 ) +,3 +,3 +,> pereti 2tencuiala vopsita3 39,4+ 9 9 1 +,>1 +,>1 +,>1 1,+ ferestre 2sticla3 : ),1 1,9 5 +,>) +,4) +,)4 9,1 4,9 9,1 11,5 1),3 suprafata totala Ofereastra desc7isaO 4 4 9 5,4; 5 > volumul camerei Im3J timpul de rever#eratie IsJ 4) 1,3 ) 1,4 ; 1,3 1 +,5+ +,9> +,99

/ag 0 19

/entru a ne da mai #ine seama de implicatii desenam graficele de mai !os

Se o#serva ca pare a fi un sunet mai D#asosE, normal pentru o astfel de configuratie datorita cresterii cu aproximativ 9 d, a campului rever#erant la frecvente !oase. 1iniarizarea timpului de rever#eratie se poate face prin adaugarea sau eliminarea anumitor materiale a#sor#ante in camera. Exemplu: "e material se poate adauga in camera de mai sus pentru a im#unantati comportamentul timpului de rever#eratie si in ce cantitate/entru rezolvare se foloseste conceptul de #uget pentru suprafata ec7ivalenta de fereastra desc7isa. "onsiderand volumul camerei si timpul de rever#eratie dorit, se calculeaza necesarul de ec7ivalent fereastra desc7isa 2#ugetul3. Se examineaza ec7ivalentul de fereastra desc7isa de!a prezent in camera si in functie de asta 2e deasupra sau su# #uget3, se adauga sau se elimina materiale a#sor#ante. *n material cu a#sor#tie #una la frecvente !oase este panoul de lemn. Daca sta#ilim ca #ugetul cu valoarea ec7ivalenta de fereastra desc7isa este la 4 PMz 2valoarea mai mare, respectiv mai mica pentru timpul de rever#eratie3, atunci tre#uie sa avem un ec7ivalent de aproximativ 1),9 m pe toata #anda de frecvente. Qona cea mai rea este cea de la )9+ Mz 2vezi exemplul precedent3 ce are o valoare de doar 4,9 ec7ivalent fereastra desc7isa la acea frecventa. Asta inseamna ca orice a#sor#ant tre#uie sa adauge 1),9 4 4,9 $ 5 m de ec7ivalent fereastra desc7isa la acea frecventa. A#sor#tia panourilor de lemn la )9+ Mz este de aproximativ +,)9 2vezi mai sus, primul ta#el3. /rin urmare, cantitatea de panouri de lemn ce tre#uie adaugata este de: /ag 0 1:

Spanouri lemn $ 2necesar ec7ivalent fereastra desc7isa3/2coeficient a#sor#tie3 $ 5/+,)9 $ 3) m) 8a#elul de mai !os si figurile urmatoare arata efectul aplicarii acestui tratament

A#sor#tia si timpii de rever#eratie la diverse frecvente pentru o camera tratata tipica recventa IMzJ Suprafat Gaterial a Im)J 1)9 )9+ 9++ 1+++ )+++ tavan 2tencuiala pe sipca3 1:,5+ ),39 1,:5 1,+1 +,54 +,:> 1+,+ podea 2covor pe #eton3 1:,5+ +,34 1,+1 ),39 :,)) 5 pereti 2tencuiala vopsita3 39,4+ +,39 +,39 +,>1 +,>1 +,>1 ferestre 2sticla3 : ),1 1,9 1,+5 +,>) +,4) panouri lemn 3) ;,: 5 :,4 9,44 4,5 suprafata totala Ofereastra 14,> 1),9 11,9 13,; 1:,: desc7isaO 4 4 9 3 5 volumul camerei Im3J timpul de rever#eratie IsJ 4) +,4: +,94 +,9; +,4; +,41

4+++ +,9+ 1+,; ) +,>1 +,)4 3,) 19,9 > +,43

Se o#serva o im#unatatire su#stantiala in ceea ce priveste liniaritatea timpului de rever#eratie. /ag 0 1>

8otusi, timpul de rever#eratie general a scazut facand camera mai putin DvieE, datorita efectului panourilor de lemn la frecvente diferite de cea pentru care a fost introdus. De aceea in practica se foloseste un proces iterativ iar in unele cazuri se poate intampla ca suprafata totala de tratament ce tre#uie aplicat a#ia de are loc in camera sau este imposi#il de aplicat datorita altor limitari fizice 2mo#ila, design?ul camerei, etc.3.

/ag 0 15

1 1!

Timp de amortizare timpuriu "earl# deca# time$

Datorita faptului ca nivelul de zgomot de fundal este in general relativ mare, 8:+ este greu de evaluat si devine mai putin relevant dpdv psi7oacustic. Datorita zgomotului de fond suntem mai sensi#ili la primii )+...3+ d, de pe cur#a de amortizare. Daca cur#a de amortizare este exponentiala normala, nu sunt pro#leme dar daca avem o cur#a cu pante multiple 2vezi mai sus3, atunci percepem 8:+ ca fiind mai scurt decat este in realitate. Cfectul psi7oacustic este de spatiu mai DsecE decat ceea ce te?ai astepta in urma masuratorilor. Acestea fiind zise, proiectantii se ingri!esc mai mult de timpul de amortizare timpuriu 2CD83 decat de 8:+.

1 1%

Reflexii laterale

*n alt factor important pentru ascultator sunt reflexiile laterale 2reflexii difuze dense din peretii laterali ai unei sali de auditii3, vezi figura de mai !os.

.ezultatul lor este unul #enefic pentru ascultator 2il invaluie in muzica3 atata vreme cat sunt difuze. In mod o#isnuit, pentru a o#tine difuzia, sunt folosite mula!e tencuite, nise si alte neregularitati. Gai nou, sunt folosite cu succes structuri #azate pe matrice de perforatii/gauri calculate dupa o relatie matematica.

1 1&

Efectul absorbtiei in aer

/e durata portiunii de amortizare a rever#eratiei, energia sunetului se propaga printr?o cantitate/distanta mare de aer. Distanta parcursa de sunet este proportionala cu timpul de rever#eratie, astfel incat dupa o secunda de rever#eratie, sunetul a parcurs 344 m. Desi la frecvente !oase aerul a#soar#e o cantitate mica din energia sunetului, la frecvente inalte situatia este diferita. In special umiditatea, fumul si alte particule vor a#sor#i energie de semnal. Cfectul de reducere a timpului si nivelului de rever#eratie se manifesta pronuntat peste ) PMz. Daca adaugam efectul prezentei oamenilor in incapere 2ce respira si elimina vapori de apa si/sau fumeaza3, la care adaugam 2calitatea3 sistemul2ui3 de ventilatie, avem inca un factor de modificare a timpului si nivelului rever#eratiei. Intrucat este dificil de incorporat acest efect in formulele de mai sus, se foloseste o conversie a efectului absorbtiei provocate de aer intr-o suprafata echivalenta de absorbtie prin scalarea coeficientului de absorbtie al aerului fata de volumul spatiului 2coeficientul este introdus pe ultima linie intr?unul din ta#elele de mai sus3. In general efectul devine semnificativ pentru camere cu volum peste 4+ m3. /ana acum s?a aplicat ipoteza unui camp difuz, ce este o #una aproximare pentru frecvente medii si inalte. 1a frecvente !oase, aceasta ipoteza devine mai putin vala#ila datorita efectului granitelor camerei ce duce la producerea de unde stationare. /ag 0 1;