Sunteți pe pagina 1din 29

Examen IUE 1.Menionai i prezentai funciile i competenele Comisiei Europene. Participarea Comisiei la procesul decizional.

Functiile generale ale comisiei Normativa- prin propunerile normative de dezvoltare a politicilor comunitare De control- veghind asupra aplicarii corecte a dreptului comunitar De gestiune- a politicilor comunitare De reprezentare- a E in organizatiile internationale Mai pe larg: !udgetare -e"ecutive Ma#oritatea actelor Consiliului nu pot fi adoptate daca anterior nu au avut la $aza o propunere a Comisiei Comisia are rolul de a propune proiecte de legi %&N' ()*-initiativa legislativa 'estionarea actiunii comunitare Comptetenta decizionala )ceasta paota fi proprie sau delegata de Consiliu. Cand vor$im de cele delegate de Consiliu+ vor$im de Comitologie -Controlul indeplinirii prevederilor dr comunitar. , controlul statelor mem$re-agenti %tate si agenti privati Pentru a putea indeplini aceasta competent+ Comisia are mi#loace specific atat in ceea ce priveste infrastructura administrative+ dar si instrumentele #uridice care-& permit sa ceara aplicarea normelor comunitare. Clauzele de salvgardare. Derogare temporara de la normele comunitare vs masura punitive Clauza de salvgardare se poate aplica impotriva unui stat care nu a indeplinit un anga#ament sau o prevedere de tratat+ dar in favoarea unui stat in cazul unor situatii grave care nu ii permit indeplinirea o$ligatiilor. -(esponsa$ilitate politica Comisia tre$uie sa prezinte annual in fata PE un raport general asupra activitatii Comunitatilor+ de asemenea se prezinta anual rapoartea asupra situatiei sociale+politice agricole commune+ concurentei. -Competente in indeplinirea o$iectivelor tratatelor -%a participe la formularea actelor normative ale consiliului si ale PE Competenta decizionala- proprie si delegata- comitologie .formulare (ecomandari+ emitere de )vize+ decizii/ -Comisia nu e un guvern propriu-zis intrucat nu e desemnat de ma#oritatea parlamentara -Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are competente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul.

--agentiile sunt impartite in toata Europa. la noi nu e nicio agentie -Comisia gestioneaza ca un guvern toata activitatea+ gestioneaza $ugetul+ gestioneaza implinirea legislatiei europene totusi+ rolul fundamental este sa faca propuneri legislative lege trece mai usor daca e propusa de Comisie decat de Consiliu+ de state -in general+ cu e"ceptia (omaniei+ parlamentul nu prea propune legi+ ci doar le decide -comisarii nu reprezinta statele. asta nu insemana ca sunt rupti de state -Comisia discuta cu PE inainte de a propune o lege. de altfel+ are un dialog iinstitutionalizat cu toate institutiile si statele E -Comisia trimite propunerile legislative celor 1 camere2 Consiliul si Parlamentul la fel ca la noi+ ele au atri$utii diferite. deci in functie de situatie+ $a e intai PE apoi Consiliul+ $a invers. regula ar fi ca de o$icei Consiliul ar fi primul -deci Comisia este unificatorul institutional+ elementul dialogului. ei sunt prezenti la dez$aterile tuturor institutiilor -Comisia poate sa retraga oricand propria propunere legislativa+ vazand+ spre e"emplu+ ca aceasta creaza tensiunea -Comisia are un rol important in relatiile internationale. spre e"+ de comert e"terior se ocupa e"clusiv Comisia -tre$uie facuta distinctia intre politica e"terna si actiunea e"terna actiunea e mai larga decat politica. politica inseamna diplomatie. actiune inseamna sanctiuni+ premieri+ masuri concret -Comisia se ocupa si de control politic asupra celorlalte institutii. spre e"+ daca una dintre cele 1 camere nu raspund in timp util unei cereri legislative+ Comisia ii reclama la Curte. la fel daca dez$aterea rezultata nu e in concordanta cu ac3uis-ul comunitar. fireste+ si Comisia poate fi reclamata -e"emplu de control politic2 la ta"a auto. desi fiecare stat are dreptul sa impuna orice ta"a+ s-a cosntatat ca aceasta discrimina paita masinilor sh din mai multe state. -intai a trimis scrisoare de avertizare si s-a asteptat motivatia (omaniei -nefiind convinsa+ se a#unge la avizul motivat. acesta e stadiul pre-contencios+ are 1-4 luni sa schim$e situatie+ i se spune de ce e naspa+ se face pu$lic daca nu o schimn$a+ se a#unge la #duecata --cand ne itnre$am de competentele Comisiei+ tre$uie sa facem diferenta intre politica e"terna si actiune e"terna. PE%C inseamna diplomatie+ politica e"terna. deci PE%C ar fi asigurata de un minister de e"terne+ daca E ar avea unul+ iar de actiune s-ar ocupa Ministerul Economiei si nush ce Comisia 5 guvern tehnic al .E. 'uvern tehnic+ nu propriu-zis fiindca nu ma#oritatea decide ci dupa denumirea sefului de comisie fiecare stat propune cate un comisar+ Parlament+ Consiliu+ inapoi. 'uvernul unui stat are atri$utii naturale+ in cazul Comisiei toate atri$utiile sunt date de ei de catre state prin tratate. Daca Comisia este un guvern tehnic+ actiunea ei este limitata tot de competente. )colo unde ea nu are competente+ ii tine locul Consiliul. Consiliul poate adopta propunerea comisiei prin ma#oritate calificata+ dar daca doreste sa o schim$e are nevoie de unanimitate.

-daca un guvern poate da o 6 '+ Comisia poate da o directiva. directiva spune ce tre$uie s se intample dar fiecare stat poate s-o faca in felul lui. adica daca Comisia interzice fmatul in Eu+ fiecare stat a#unge altfel. unii o fac azi+ altii zic ca intai pregatim fumatorii+ campanii+ plm + in mai multe etape. directivele pot fi mai specifice sau mai putin specifice 1.Menionai i prezentai funciile i competenele Parlamentului European. Participarea Parlamentului la procesul decizional. -Parlamentul European adopta legi care sunt o$ligatorii+ are rol legislativ -apro$a mem$rii C7E -Parlamentul are control politic asupra Comisiei. Consiliul alege un presedinte al comisiei si o lista de comisari. parlamentul ii voteaza --PE progreseaza continuu+ o$tinand noi atri$utii - PE controleaza Comisia. aceasta depune rapoarte anuale o controleaza si prin motiunea de cenzura au fost 8 pana acum sia trecut doar una si prin interpelari+ care sunt solicitari de informatie.tour-de-ta$le+ sau intre$ari in plen sau intre$ari scrise/ -controlul asupra C E se realizeaza prin interpelarile si prin rapoartele presedintilor C E+ la inceput si sfarsit de mandat Prin &N9E(PE0)(& parlamentarii solicita institutiilor comune informatii+ opinii referitoare la un eveniment+ act normativ ce poate afecta componenta PE+ dar si cu privire la activitatea niunii pe ansam$lu. )lt instrument imp al controlului politic il constituie motiunea de cenzura+ respectiv votul de incredere al PE in Comisia Europeana. Motiunea de cenzura nu se poate adresa decat Comisiei si are drept scop e"ercitarea responsa$ilitatilor politice ale PE in gestionarea pro$lemei. &n afara participarii la desemnarea Presedintelui Comisiei si a Comisiei in ansam$lu ei+ PE mai participa la urm numiri2 )paratorul poporului+ prin ma#oritatea voturilor e"primate Este consultat de catre Consiliu pt numirea mem$rilor Curtii de Conturi si a Presedintelui si mem$rilor din conducerea !CE. Compententele normative sunt inca reduse fata de cele ale unui parlament national+ dar sunt oricum in crestere PE controleaza Comisia prin2 Motiune de cenzura+ )steapta rasp in scris &nterpelari %ectoriale )legerea comisiei si sectoriale

4.Menionai i prezentai funciile Consiliului niunii Europene. Participarea Consiliului E la procesul decizional. -Consiliul intra la e"ecutiv -Consiliul este institutia statelor -cand Consiliul functioneaza alaturi de PE+ este institutia interesului general cand functioneaza alaturi de e"ecutiv+ de Comisie+ reprezinta interesul statelor -Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are competente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul. -Comisia trimite propunerile legislative celor 1 camere2 Consiliul si Parlamentul la fel ca la noi+ ele au atri$utii diferite. deci in functie de situatie+ $a e intai PE apoi Consiliul+ $a invers. regula ar fi ca de o$icei Consiliul ar fi primul --Consiliul e putere legislativa alaturi de PE+ e"ecutiva alaturi de Comisie. amandoua acolo unde isi peird competentele+ continau Consiliu )faceri e"terne+ securitate comuna+ #ustitie si afaceri interne , Consiliul are competente totale Cooperare politieneasca , depinde2 vize+ trecerea granitelor+ %chengen .decizie comuna/+ azilul politic+ economic .decizia statului/ -)tri$utii2 0egislativa , codecizie alaturi de Parlament asupra legilor propuse de Comisie E"ecutiva , in prelungirea Comisie2 pe politica de aparare+ politica fiscala Competente de politica e"terna .alaturi de Parlament/ Competente de control politic .fiecare institutie din cele 4 are posi$ilitatea de a denunta politic in fata Curtii de 7ustitie faptul ca o alta institutie nu isi face trea$a/ Consiliul este institutie unica. Data fiind specializarea+ participa ministri diferiti , formatiuni diferite2 economic+ de e"terne+ cultura etc. ,poate semna tratate+ politica e"terna+ aparare+ control politic.(eclama alte institutii la CE7/ -dif intre Consiliu si Consiliul European este ca primul are puteri legislative+ al doilea nu de aceea+ dupa orice Cons European+ daca se doresc decizii+ va fi un consiliu Consiliul poate adopta propunerea comisiei prin ma#oritate calificata+ dar daca doreste sa o schim$e are nevoie de unanimitate. -in Consiliu se negociaza comisarii+ aici se alege presedintele+ tot Consiliul formalizeaza alegerea -presedintia de asemenea cauta sa impace statele cu Comisia Consiliul sau Coreper- Pe de alta parte interesele E- :vointa;proprie independenta de interesele statelor mem$re. rezultatul deli$erarilor il reprezinta arminizarea intereselor particulare in unl comun+ superior. -

Decizia Consiliului este 6!0&')96(&E pt toate statele mem$re+ indiferent de cum au votat. Procesul decizional al Consiliului se supune normelor prevazute in dreptul primar si derviat+ acestea sta$ilesc+ intre altele+ ca reprezentantii guvernelor statelor mem$re pot adopta acorduri doar ca mem$ri ai Consiliului si nu ca mem$ri ai guvernelor
Presedentia Consiliului este o functie politica ce ofera statului care o exercita: o o Puterea de coordonare a directiilor de activare Posibilitatea de a impulsiona dezvoltarea UE intr-o directie sau alta, dar si de a aduce in atentia UE sensibilitatile nationale ale statelor membre.

Presedentia isi poate asuma rolul de tamponintre Comisie si state, solutia fiind proprunerea unui compromis al Consiliului. presedentia- atributii de initiativa, coordonare. -Consiliul are CO PE!E"!E #ecizionale Puterea de decizie cuprinde -sfera politica -puterea normativa $enerala de natura le$islativa -puterea executiva si de re$lementare% c&iar daca tendinta este de a o transfera punctual si pro$resiv Comisiei' le$islativa, in baza careia aproba norme $enerale si de baza % PE' Executiva, in baza careia executa si dezvolta respectivele norme% Comisia'

Consultative -(viz simplu% nu este obli$atoriu de urmat' -aviz conform%) veto, Consiliul nu poate substitui Comisia in adoptarea deciziei, poate bloca doar Comisia in alta decizie'

#e coordonare -coordonarea actiunilor statelor membre cu cele ale UE -aduna interesele)* interes comun

+n materie de PE,C ,+ -(+ PE,C poate : -Concentra pozitiile statelor -defini pozitiile. actiunile comune si de a le executa -ve$&ea pt unitatea, coerenta, eficacitatea UE. -(+ poate: -cooperare cu statele in materie de -ustitie si (faceri interne -adoptarea pozitiilor.actiunilor comune, elaborarea masurilor de aplicare

+n domeniul relatiilor externe% autorizeaza desc&iderea ne$ocierilor pt tratate conformitatea UE cu acorduri internationale conomice.' /O0U0 CO",+0+U0U+

"ormativ 1u$etar Executiv #e /elatii internationale #e aparare a drepturilor europene. embrii nu sunt numiti de alta institutie ci de $uvernul statelor membre

<.Prezentai Consiliul European. Participarea Consiliului European la procesul decizional. ,sefi de stat sau de guverne -este o institutie foarte utila+ se iau marile decizii aici+ prin unanimitate -se decide asupra $ugetului+ aderarii unor nooi mem$ri+ modificari asupra 9ratatlui de la 0isa$ona -orice decizie a CE se ia dupa ce a trecut prin Consiliul )facerilor 'enerale+ unde participa ministrii de e"terne -Consiliul European nu ia decizii #uridice+ ci numai politice. &a deciziile cele mai importante. Decizii2 aderarea E la alte organizatii internationale+ inceperea si incheierea proceselor de aderare+ perspectivele E. =Comunicarea; data de Consiliul European sunt o$ligatorii. Cand e"ista o lege care are conotatii #uridice+ o trimite la Comisie .ma#oritatea calificata este mai usor de atins/ sau o poate trimite direct la Consiliu .statele pot face propunerea dar este mai greu de atins ma#oritatea calificata/ . De regula de trimite la Comisie. < consilii2 iunie+ decem$rie , chestii importante martie+ octom$rie , chestii de specialitate -(aportul dintre primul-ministru al statului care are presedentia si presedintele permanent al Conisiliului European , pro$lematic -traseaza politicile generale+ coordoneaza

8.Menionai i prezentai structura i compoziia Comisiei Europene. -1> de mem$rii , 1 pt fiecare stat mem$ru- 8 ani. 1 pres+ 8 vicepres/ mem$rilor li se garanteaza independenta fata de statele mem$re si celelalte institutii ale E. 1?1<- 1-4 din nr statelor mem$re %unt propusi de statele mem$re Presedintele este sta$ilit de guverenele statelor mem$re+ dupa consultarea cu PE. inainte cu @ luni in Consiliul European/ 'uvernele statelor mem$re propun mem$rii. dupa ce se consulta cu Presedintele Comisiei/ se supun apro$arii- decide prin ma# , PE./ Presedintele impreun cu ceilalti mem$ri aleg vicepresedintele --in Consiliu se negociaza comisarii -PE voteaza Comisia

-apoi iar o formalizeaza oficial Consiliul. deci ultimul tot Consiliul e -&naltul reprezentant este vice-presedinte in comisie . o insitutie supranationala/ si mem$ru in cosiliul european. sefii de stat / &naltul (eprezentant are o legitimitate speciala+ afectand ideea de colegialitate --Parlamentul are control politic asupra Comisiei. Consiliul alege un presedinte al comisiei si o lista de comisari. parlamentul ii voteaza de aceea+ la fel ca in statul national+ Comisia e alcatuita conform procenta#ele din Parlament --intai se sta$ileste presedintele Comisiei de catre Consiliu. aceasta se intampla cu @ luni inainte. tre$uie sa fie paro$at de catre Parlament --fiecare comisar are un ca$inet -cel putin 8?A din functionarii ca$inetului fiecarui comisar tre$uie sa fie de alta nationalitate -su$ comisari sunt directii generale -Comisia nu are modalitati de vot. toti isi asuma o decizie+ toti nsunt responsa$ili ptr ea. deci apare ideea de colegialitate. -proiectele de mare anvergura se dez$at in cadrul plenului comisarilor -daca decizia nu e de o mare importanta+ decizia e trimisa tuturor sau doar celor vizati de decizia respectiva+ iar daca nimeni nu comenteaza nimic in 8 zile+ atunci la urmatoare aadunare e trecuta pe procesul ver$al ca si cum ar fi fost discutata atunci+ desi nu o mai $aga nimeni in seama -daca decizia e de foarte mica importanta+ comisarul ia decizia de capul lui+ dar sunt considerati toti responsa$ili -daca decizia e chair si mai putin importanta+ se deleaga unui functionar din cadrul unei directii generale @.Menionai i prezentai structura i compoziia Parlamentului European. -0a Parlamentul European+ parlamentarii sunt alesi din 8 in 8 ani de cetateni+ in mod direct. 0a )dunarea Parlamentara sunt alesi cativa parlamentari din Parlamentul National care vor reprezenta statul. )dunarea Parlamentara nu. P.E. are activitate permanenta+ ).P. nu. ap-urile nu au puteri legislative+ ci doar recomandari -totusi+ nici la PE nu scrie =lege;ci regulamente+ decizii etc -intr-o luna+ in Parl e o saptamana de plen si 1 de comisii iar una de stat pe circumscriptie -alegeri ptr PE se fac pe $aza legislatiei natioanle+ ptr ca nu e"ista o legislatie electorala europeana -nu avem nici partide -nu se anunta e"it-pollurile din diferite tari ca sa nu le influenteze pe celelalte -desi alegerile se fac in diferite tari in diferite zile si la diferite ore+ rezultatele sunt date toate odata -mandatul e de 8 ani -alegerile sunt de rgula in iunie -participarea e mica in general la votul pentru PE -mandatul presedintelui PE ar tre$ui sa fie de 8 ani dar e"ista un aran#ament intre partide care imparte mandatul in 1+ intre primele 1 partide .PPE si P%E/ -in comisii sunt organizati in aceleasi proporitii ca in plen de aceea+ de o$icei+ voturile din comisii sunt la fel ca in plen --in fiecare tara se voteaza fonrom propriilor legi electorale -statele mici sunt supra-reprezentate iar statele mici sunt su$-reprezentate

-in 0u"em$ourg un parlamentar reprezinta >? ??? de oameni+ air in 'ermania aproape 1 milion -o posi$ilia viitoare solutie ar fi circumscriptiile transnationale -PE e format din grupuri politice si nu partide in adevaratul sens al cuvantului -pentru a forma un grup sunt necesari parl din mai multe state+ dupa o formula -sunt comisii permanente+ temporare si speciale.Cred/ ele sunt cam pe aceleasi domenii ca portofoliile comisarilor -parlamentarii pot candida in alta tara deat cea de nationalitate >4@ de mem$ri repartizarea are in vedere principiul proportianialitatii Deputatii din PE sunt alesi pe o perioada de 8 ani+ cat dureaza o ligislatura europeana. Deputatii ar tre$ui sa voteze individual si personal+ si nu sa fie influentati . Eurodeputatii apartin grupurilor politice din PE si voteaza conform deciziei colective luate acestea. Parlamentarii europeni $eneficiaza de privilegiile si imunitatile prevazute in Protocolul privind privilegiile si &munitatile din B aprilie 1C@8. )cestea sunt2 0i$ertatea de deplasare Dacilitatile de vama &munitate #uridica penala si fiscala . ce poate fi ridicata doar de catre PE &n plus mem$rii au acelasi drepturi ca si cei ai unui parlament national salariu- astazi difera de la o tara la alta. Dormal+ calitatea de mem$ru al PE nu este incompati$ila cu cea de parlamentar national+ dar in practica partidele interzic o asemenea situatie data fiind agenda incarcata si diferita a parlamentelor nationale. Mem$rii se reunesc in grupuri politice si nu in functie de nationalitate Numarul de deputati necesar formarii unui grup politic este redus cand e compus din reprez mai multor state+ si mai mare cand e vor$a despre reprez unui sg stat. )cum este nevoie de 1? de deputati reprez cel putin a 8 parte din nr statelor mem$re. 6rganizarea PE se $azeaza pe e"istenta unui presedinte ales prin ma#oritate a$soluta dintre candidatii diferitelor grupuri politice. PE are 2 o n prezidiu format din Presedintele PE+ vicepresedintele PE si chestorii PE o Conferinta Presedintilor + formata din Presedintele PE si presedintii grupurilor parlamentare &n afara sesiunilor plenare+ PE lucreaza in Comisiile parlamentare PE poate avea comisii permanente sau temporaare+ generale sau speciale+ dar si de cercetare a unor fapte. Dupa caz+ Comisiile o Ela$oreaza propuneri de rezolutii votate apoi in plen o E"amineaza pro$lemele solicitate de catre plen sau pe cele rezultate din anumite situatii. Rolul PE s-a intarit pe masura ce Curtea de 7ustitie a inceput sa sanctioneze Consiliul pt nesolicitarea avizelor acestuia.

>.Menionai i prezentai structura i compoziia Consiliului E i a Consiliului European. -Consiliul European este organizatie internationala aparuta in 1C<C.nu sunt sigur/

-merg ministri -Consiliu European , sefii de guvern .primii ministri/ , 1 e"ceptii2 Dranta si (omania unde merg sefii de stat fiindca acestia au si competente de e"ecutiv Consiliul European se reuneste de < ori pe an2 Consilii Europene ordinare2 martie+ iunie+ octom$rie+ decem$rie. Martie si octom$rie2 unul dedicat situatiei economice si celalalt spatiului de li$ertate+ egalitate si #ustitie... celelalte doua pro$leme de zi. %e pot convoca Consilii Europene E"traordinare .1-1 de zi/ Consiliul European , clar interesul statului si atatE nu poate sa decida decat prin consens 5F practic nu se voteaza. Este o institutie foarte putin transparenta .nu e"ista stenograme ci doar Comunicarea Consiliului European de la sfarsit , document politic/ Consiliul European , are presedinte permanent2 German van (ompuH &nitial Consiliul de numea Consiliul de Ministri. &nitial la el au participat numai minstri de e"terne. Pe masura ce E a capatat mai multe competente+ ministri de e"terne tre$uiau sa se ocupe de mai multe. &ntre timp+ acest lucru s-a reglementat. C formatiuni ale consiliilor. Ministri de e"terne , cam 11 intalniri pe an din care una inainte de intrunirea Consiliului European si una dupa pentru sintetizarea concluziilor+ o data pe trim in Ecofin se intalnesc cei de la finainte+ restul cam o data pe semestru. Consiliul la mediu dureaza #umatate de zi. Comitetul reprezentantilor permanenti , sefii misiunilor diplomaHtice pe langa niunea Europeana. Pe langa acest coreper e"ista %ecretariatul 'eneral al Consiliului , B???-C??? #uristi care asigura suportul tehnic. 6fera suport #uridic. )devarata decizie se ia in coreper+ la nivel de am$asadori+ a$ia a#unsa in Consiliu decizia anga#eaza toate guvernele respective. Diecare tara are un numar de voturi , se face o proportie cu populatia iar apoi se modifica2 e"ista un numar minim de voturi si un numar ma"im. Nu conteaza ata numarul de voturi cat capacitatea fiecarui stat de a-si construi aliantele. in C)' e viziunea generala+ functioneaza ca un secretariat general al tuturor celorlalte -ministrii de e"terne se intalnesc in C)' drept coordonatori+ dar se intalnesc si in reuniunea lor+ in calitate de minstri de e"terne+ pentru pro$leme specifice deci au 1 intalniri -avem < intalniri pe an ale CE -la CE e unanimitate+ oricand un stat evoca interesul vital in rest+ se iau decizii prin ma#oritate clarificata -Cum se voteazaI Diecare mem$ru al Consiliului are un anumit nr de voturi. &ntai se face imparteala demografica si apoi se face o reponderare .ponderare regresiva pentru 'ermania+ progresia pentru Malta/ Ma#oritate calificata , 9ratatul de la 0isa$ona 2 egala cu cel putin 88A din mem$ri Consiliului .1< din 1>/ reprezentand cel putin @8A din populatia statelor lor. -Modificarea de la 0isa$ona2 Consiliul )faceri E"terne si Consiliul )faceri 'enerale. De drept sunt 1 formatiuni de e"terne dar de fapt se intampla la fel ca inainte. 0a )faceri 'enerale se e"ecuta ca legislativ iar la )faceri E"terne se e"ecuta ca e"ecutiv. (euniunile Consiliului , o data pe semestruE cam de 1 ori pe an. &n restul timpului2 %ecretariatul 'eneral al Consiliului .tehnic/+ Comitetul (eprezentantilor Permanenti %ecretariatul general2 #uristi din statele mem$re care redacteaza+ modifica+ pregatesc actele normative. Co(ePer 1 si 1. %eful misiunii si ad#unctul sefului misiunii , amandoi tre$uie sa ai$a rang diplomatic si functie de am$asador. Diecare coreper e format din 1> de mem$ri. Diecare lucreaza in grupuri de lucru fiecare cu o anumita pro$lematica , E"2 politica+ 7)&+ cultura etc. 'rupurile de lucru lucreaza , aici se cam sta$ilesc pozitiile+ nu se negociaza. -&n Consiliu , doar actul formal de apro$are a deciziilor. -Coreperul pregateste deciziile+ consiliul este singurul care poate sa le ia dpdv #uridic. Coreperul , activitate permanenta Presedentia consiliului era asigurata de ministrul de resort al tarii care are presedentia.

)cum2 in cazul Consiliului de )faceri E"terne , presedentie permanenta2 &naltul (eprezentant2 Catherine )shton --avem un consiliu unic si nu mai multe+ chiar daca reuniunile se desfasoara separat.pe mediu+ educatie etc/ -avem si C)'.de sinteza+ coordonator/+ unde participa ministrii de e"terne -(omania e presedinte in 1?1> -la presedintie cola$oreaza cate 4 state+ cel de dinainte si cel de dupa -se mai poate si practica celor 8 presedintii+ pe proiecte f mari cum ar fi modificarea tratatelor -la inceput deciziile se luau prin unanimitate si mergea doar ministrul de e"terne -a aparut nevoia ca in cazul $locarii ministrilor sa vina sefii de stat+ adica Cons European -a aparut si necesitatea de$locarii votului+ de la unanimitate la ma#oritate calificata. in mare parte+ asta inseamna 1-4 -chiar daca se ia cu 1-4+ daca un stat dovedeste ca o decizie ii afecteaza grav interesele+ invoca unanimitatea -Coreper este unde se itnalnesc delegatii diplomatiilor+ care negociaza totul inainte de a $aga in Cons Eu -pe langa ma#oritatea calificata a aparut si minoritatea de $loca#. aceasta nu are scopul de a $loca decizii+ ci de a le acorda posi$ilitatea minoritatii sa negocieze+ sa fie cat de cat si pe placul lor minoritatea de $loca# inseamna ce ramane din ma#oritatea calificata -in acest moment ma#oritatea calificata inseamna tripla ma#oritate2 1-4 din tari+ 1-4 din voturi+ indiciul ca nu se aplica procedura de la &oanida.sau ceva de genul/.adica posi$iliutatea de a interveni minoritatea de $loca#/ -se va simplifica la du$la ma#oritate2 88A din state+ @8A din populatie.cred/+ adica fara numarul de voturi -si ma#oritatea dar si minoritatea de $loca# au rolul de a evita $loca#ele pentru ca indeamna la negocieri. altfel+ cineva poate sustine ca vrea unanimitate pe ceva -Primul-ministru al statului care detine presedentia nu prea mai are trea$a fiindca e"ista acum un presedinte permanent 5F o frustrare a statelor fiindca au pierdut sansa de a avea :seful neoficial al .E.; na din formatiunile consiliului are si ea preseidnte permanent , Consiliului (elatii E"terne 9oate celelalte2 ministru de resort din tara care detine presedentia Consiliului .E"2 in Consiliu+ pe )faceri 'enerale , tot ramane formula ministru tarii care are presedenia Consiliului de Ministri este presedintele ei/ -Ma#oritate calificata , 88A mem$rii consliliului.cred ca e gresit/ &naltul reprezentant este vice-presedinte in comisie . o insitutie supranationala/ si mem$ru in cosiliul european. sefii de stat / &n Comisie inaltul reprezentant le poate aduce in Cosiliul. .0a Consiliul pt afaceri e"terne e Presedinte + asigura o oarecare coerenta a tot ce inseamna politica e"terna a E. / -Consiliul Europei- institutie a E si se supune regulilor sistemului. art 18. 9 E/. Creaza functia de presedinte permanent al Consiliului European. 1 ani si #um/. )9(&! 9&&0E2 prezida si impulsiona activitatea Consiliului EuropeanE Pregatirea si continuitatea activitatii Consiliului European Dacilita coeziunea si consensul. -figurile centrale ale CE sunt ministrii de e"terne -participa cei cu rang de ministru+ adica cu putere e"ecutiva in statele federale poate fi un ministru de land+ spre e"emplu in altele poate fi un secretar de stat adica sa poata anga#a statul in ang#aamnetul respectiv. sa ai$a putere e"ecutiva -consiliile sectoriale sunt prezidate de ministrul statului care detine presedintia -totusi la la ministrii de e"terne si la Ecofin este &naltul (eprezentant -Presedintia sta$ileste calendarul+ ordinea de zi+ ordinea voturilor+ convoaca adunarile -presedintia de asemenea cauta sa impace statele cu Comisia

-printre altele+ Comisia monitorizeaza statele -e"ista du$la-presedintie+ atunci cand presed C E este din natiunea care are presedintia Cons -ministrii nu stau la !ru"elles deat cateva zile -e"ista insa C6(EPE( -spre e"+ cand e codecizie+ legea vine la C6(EPE(+ astia anunta in tara+ pregatesc dopcumentele -C6(EPE( e 1 si 1 -din 1?1< vom avea ma#oritate calificata de 88A din state si @8A -acum avem 1-4 din state+ @1A populatie si 188-4<8 voturi - &n mom in care un stat lipseste- poatea sa fie prin ma# calificata- pot sa atingi unanimitatea+ dar nu mai e nr total de state+ practic nu prea poti sa iei o decizie+ devine ilegal consiliul...sau poti sa iei o deciziei pt ca ai atins nr de voturi. E o du$la pro$lema. Cu criza scaunului go COREPER- pregateste sesiunile

- 6rgan au"iliar permanent - )sigura activitatile intre sesiuni - )sigura permanta :de facto;a institutiei+ astfel aceasta s-ar fi redus la intalniri periodice
interguvernamentale

- Mem$rii au du$la alteritate. pe de-o parte sunt alesi de statele mem$re. functionarii/ - reprezinta interesul acestora. - 9re$uie sa vegheze la indeplinirea interesului E - %e ocupa cu pro$lemele tehnice sau mai putin importante. C6(EPE( & / - )faceri politice+ relatii e"terne+ pro$leme ma#ore- C6(EPE( 1.

B.Menionai i prezentai pe scurt sistemul instituional al E. niunea Europeana 5 organizatie internationala regionala politica si economica cu o dimensiune de securitate si de aparare. ,este o organizatie regionala atipica care mai degra$a functioneaza ca o federatie -su$iectii care fac parte dintr-o organizatie semneaza intre ei un tratat. fiind ratificat de state+ este o organizatie. daca ar fi de cetateni+ ar fi o federatie --un motiv pentru car este o organizatie atipica+ este ca are institutii alese de cetateni -Este total diferita de celelalte organizatii internationale .state care isi dau acordul pentru a coopera pe diferite paliere/ deoarece .E. are si nivelul vertical de integrare .0egislatie Europeana+ sistem institutional propriu din care nu lipseste puterea #udecatoreasca+ care reproduce pana la un punct sistemul cunoscut in statele democratice etc./. --lim$a#ul E ascunde federalizarea -interesant este ca prima propunere de Constitutie apoi a refuzat-o niunii Europene a fost a Marii !ritanii+ chiar daca

- E are tratate+ legislatie+ corp legeislativ+ #urisprudenta.tre$uie vazut ce e aia. noi avem precedent. anglo-sa"onii au #urisprudenta. #urisprudenta inseamna ca daca o curte #udea intr-un fel un caz+ asa

tre$uie sa le #udece si toate celelalte+ ca in % ). cred/+ drept primar si drept secundar+ sistem institutional supra-national - E este structurata ca o federatie -puterea legislativa spre e"emplu+ este si la nivelul inalt+ PE si Consiliul+ si la nivel national+ parlamentele nationale -puterea e"ecutivaJ2 avem Comisia Europeana+ avem si gu$ernele nationale .E. utilizeaza modelul federal fara sa fie o federatie. nul dintre motive2 tratatele au valoare constitutionala. 0ucru care a statuat Curtea de 7ustitie Europeana. -&n .E. puterea este distri$uita diferit fata de cum este distri$uita in statele federale. - niunea Europeana nu este o organizatie internationala clasica. ,Decizia Curtii de 7ustitie a .E. este irevoca$ila. - .E. este formata din state suverane. Competentele sunt atri$uite niunii Europene+ pe principiul su$sidiaritatii+ eficientizarii. %tatul este victima pe verticala a aplicarii su$sidiaritatii. %tate2 !eneficiare nete+ contri$uitoare nete+ $eneficiar net care devine contri$uitor net. pe langa acestea mai avem 1 institutii complementare+ Comitetul (egiunilor si Comitetul Economic si %ocial.patronate+ sindicate/ in legatura cu cele 1 din urma+ ele doar recomanda dar nu tre$uie sa se tina cont o$lgiatoriu de ele. in practica+ in principiu+ se cam tine pe langa acestea+ mai sunt cateva zeci de agentii &n general se foloseste statul national ca model de organizare+ ca model de dispunere a puterilor. %peculatiile care se fac asupra transformarii E intr-un stat federal este pur si simplu o dorinta a federalistilor. Prin 9ratatul de la 0isa$ona , E este organizatie internationala a carui actori principali sunt statele. Principii2 recunoastere identitatii statelor si a suveranitatii lor nationale+ cooperare loiala. ,puterea #udecatoreasca e a Curtii Europene de 7ustitie -)ltele2 Curtea de Conturi+ !anca Centrala Europeana .controleaza $ancile din zona euro/+ Comitetul Economic si %ocial+ Comitetul (egiunilor+ agentii etc. &n prezent+ Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are competente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul. )ceste legislativ $icameral in care Consiliu reprezinta statele mem$re si Parlamentul care reprezinta interesele niunii+ este un legislativ tipic federal. %e doreste sa fie reprezentate si interesele regiunilor. >8? K presedintele 5 >81 --Consiliul e putere legislativa alaturi de PE+ e"ecutiva alaturi de Comisie. amandoua acolo unde isi peird competentele+ continau Consiliu -cand ne itnre$am de competentele Comisiei+ tre$uie sa facem diferenta intre politica e"terna si actiune e"terna. PE%C inseamna diplomatie+ politica e"terna. deci PE%C ar fi asigurata de un minister de e"terne+ daca E ar avea unul+ iar de actiune s-ar ocupa Ministerul Economiei si nush ce --presedintiile s-au sincronizat in toate institutiile Comisia 5 guvern tehnic al .E. 'uvern tehnic+ nu propriu-zis fiindca nu ma#oritatea decide ci dupa denumirea sefului de comisie fiecare stat propune cate un comisar+ Parlament+ Consiliu+ inapoi. Propunerea sefului Comisiei se face din voturile ma#oritatii -acolo unde Comisia nu are competente+ se $aga Consiliul #urisprudenta in E este o$lgiatorie.adica faza din )nglia+ cand o curte da sentinta+ devine o$ligatorie/ .E.

-EC6D&N , Consiliul Economie si Dinainte e"ista un mini-consiliu pentru zona euro -F presedinte permanent2 azi2 prim-ministrul 0u"em$urg-ului. -daca la o propunere legislativa+ 1-4 din Parlamentele nationale sunt impotriva+ aceasta pica Presedintele2 isi promoveaza tezele se vizualizeaza mai $ine pe plan international 5F isi vinde mai $ine imaginea Inaltul reprezentant , Latherine )ston+ actioneaza in apararea comuna -)re la dispozitie %E)E . corp diplomatic al .E / devin diplomati europeni. . %erviciul European pentru )faceri Eu"terne. e in locul Ministerului de E"terne ei fac misiuni si plm sunt diplomati ai E &naltul reprezentant este vice-presedinte in comisie . o insitutie supranationala/ si mem$ru in cosiliul european. sefii de stat / &n Comisie inaltul reprezentant le poate aduce in Cosiliul. .0a Consiliul pt afaceri e"terne e Presedinte + asigura o oarecare coerenta a tot ce inseamna politica e"terna a E. / -Inaltul reprezentant: Mem$ru Consiliului European Micepresedinte Comisie --------------------- K functie in Cons Ministrilor )tri$utii e"terne Numit de consiliu )re legitimitate speciala. afect. Colegialitatea/ PE controleaza Comisia prin2 Motiune de cenzura+ )steapta rasp in scris &nterpelari %ectoriale )legerea comisiei

- E lucreaz pe regiuni si nu pe #udete. vre regiuni -Consiliul are C6MPE9EN9E 1. Decizionale Puterea de decizie cuprinde -sfera politica -puterea normativa generala de natura legislativa

-puterea e"ecutiva si de reglementare. chiar daca tendinta este de a o transfera punctual si progresiv Comisiei/ legislativa+ in $aza careia apro$a norme generale si de $aza . PE/

- E"ecutiva+ in $aza careia e"ecuta si dezvolta respectivele norme. Comisia/


1. Consultative -)viz simplu. nu este o$ligatoriu de urmat/ -aviz conform.5 veto+ Consiliul nu poate su$stitui Comisia in adoptarea deciziei+ poate $loca doar Comisia in alta decizie/ 4. De coordonare -coordonarea actiunilor statelor mem$re cu cele ale E -aduna interesele5F interes comun <. &n materie de PE%C %& 7)& PE%C poate 2 -Concentra pozitiile statelor -defini pozitiile- actiunile comune si de a le e"ecuta -veghea pt unitatea+ coerenta+ eficacitatea E. 7)& poate2 -cooperare cu statele in materie de 7ustitie si )faceri interne -adoptarea pozitiilor-actiunilor comune+ ela$orarea masurilor de aplicare 8. &n domeniul relatiilor e"terne. autorizeaza deschiderea negocierilor pt tratate conformitatea acorduri internationale conomice./ E cu

!. C.Prezentai sistemul instituional conform tratatelor CEC)+ CEE i CEE)+ su$liniind asemNnNrile i deose$irile e"istente. -Comunitatea Economica a Car$unelui si 6telului a aparut ptr a centraliza resursele necesare inarmarii 'ermaniei+ pentru a o impedica sa faca asta. Mineritul+ car$unele si otelul+ sunt cele necesare productiei militare -in 8> se e"tinde+ aparand si CEE si Comunitatea Europeana a E. )tomice.Euratom/ -in C1 apare CE in lcul CEE. celelalte 4 continua sa e"iste. singurul lucru unitar este sistemul institutional din 8> -in 1??1 dispare CEC6+ e"pirand cei 8? de ani si nefiind reinoita. celelalte 4 raman -in 1??C dispare CE si raman 1 -CEC6 avea protoinstitutii de guvernare+ precum Comisia+ numita atunci &nalta )utoritate -in 8> au mai redus competentele institutiilor. deci pana in 8>+ statele aveau mai putina autoritate+ &nalta )utoritate avea competente mari -dupa primele 4 institutii+ au aparut si afacerile e"terne si spatiul #uridic

De-a lungul evolutiei sale+ E a facut transferul de competente intre institutiile sale fundamentale. E incepe in 1C81 prin CEC62 &nalta )utoritate+ Consiliu+ )dunare Parlamentara+ Curte de 7ustitie+ Curte de Conturi. &nalta )utoritate , stra$unica Comisiei. Data de Comisie+ ea reprezenta si legislativul+ si e"ecutivul. 9oate deciziile legislative si nelegislative se luau la nivelul acestei comisii. Consiliul avea numai putere politica+ nu participa la luarea deciziilor legislative. &n 1C8> a aparut Comunitatea Economica Europeana si Euratom .Comunitatea Europeana a Energiei )tomice/. 9ratatul de la (oma , rescriere a competentelorE Comisia incepe sa semene cu un guvern prin aceea ca are numai atri$utii e"ecutive , pune in aplicare ceea ce decid altii. Consiliul capata puterile e"ecutive. &n O8> e"ista tot )dunare Parlamentara+ nu Parlament. Din 1C>C cand )dunarea Parlamentara se transforma in Parlament+ Consiliul incepe sa imparta puterea legislativa cu Parlamentul+ cele 1 institutii functionand ca doua camere ale unui parlament unic. &n prezent+ Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are competente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul. Consiliul este alcatuit din ministri. &n 1C81 participau ministri de e"terne insa+ in prezent+ deoarece au crescut competentele niunii Europene+ participa ministri in general. -- E si E ()96M au institutiile comune &n cazul CEC)+ Comisia propunea si decidea in acelasi timp+ Consiliul fiind cel caruia & se acorda un rol mai modest ** Competentele Comisiei difera in functie de tratate )re puteri a$solute in cazul CEC6-CEC)+ fiind considerate :centrul deciziei; si institutia :care garanteaa realizarea o$iectivelor 9ratatului;spre deose$ire de 9CE si 9CEE) care atri$uie aceste competente mai degra$a Consiliului+ lasand Comisia pe locul 1 . &n vederea atingerii o$iectivelor sale+ 9ratatul CEC) asigura Comisiei ample puteri normative+ fiind cea care emitea deciziile generale+ (ecomandarile sau Deciziile individuale. Dispunea de puteri e"ecutive in special in privinta gestiunii CEC)+ astfel C6M&%&) 2 &ntervenea in situatiile de criza a sectorului de otel si car$ine tilize mi#loacele financiare pt a orienta investitiile )corda a#utoare economice si sociale. Conform 9CE+ puterile Comisiei erau2 De a formula regulamente referitoare la conditiile de sedere a lucratorilor De a gestiona importante sectoare ale actiunii comunitare prin administrarea fondurilor structurale De a gestiona $ugetul comunitar conform unor reguli sta$ilite de Consiliu De a interveni temporal in sta$ilirea ritmului si modalitatilor de realizare a niunii Mamale. De a veghea asupra statelor meme$re in legatura cu autorizarea sau anularea contingentelor vamale. Puterea delegata Comisiei de catre Consiliu a cunoscut etape in aplicarea sa : pana la reforma operata de ) E+ Consiliul putea atri$ui Comisiei in functie de caz puterea de decizie e"ecutive. Comisia era insarcinata sa vegheze functionarea si dezvoltarea pietei commune+ adica sa gestioneze Comunitatile. :Consiliul va atri$ui Comisiei pt actele pe care el le adopta+ competente e"ecutive referitoare la normele pe care le sta$ileste Marea pro$lema a E ramane reforma institutionala+ care s-a relizat in 1 etape 2 !""# tratatul de la amsterdam $ratatul de la nisa )ceasta reforma era necesara pt aprofundare E si pt e"tiderea ei. Cele 1 tratate au contionuat drumul deschis ma Maastricht 2 )doptarea Cartei Erupene a Drepturilo Dundamentale Enuntarea o$iectivului noii dimensiuni europene de aparare Crearea unui nou :spatiu european de securitate+ li$ertate si #ustitie; -dupa 9ratatele de la (oma+ apar si comunitatea atomica E ()96M si Piata Comuna+ adica CEE -diferentele dintre piata comuna si piata unica sunt e"istenta granitelor controlul statelor asupra produselor care intra in propria tara+ adica protectionismul

-se semneaza ) E-)ctul nic European -pana atunci in CEC6+ CEE si E ()96M aveam ptr fiecare cate o conisie+ consiliu+ )P si C7 CEC6 avea in lc de Comisie+ &nalta )utoritate+ cu puteri mult mai mari -in 1C@>+ prin 9ratatul de la !ru"elles+ s-au unificat toate institutiile -tratatele serioase sunt 9ratatul de la (oma in 8> si )ctul nic European 1CB@ 1?.Caracterul supranaional al Parlamentului European. DepNirea deficitului democratic. -intrucat populatia nu s-a implicat in deciziile de integrare europeana+ putem spune ca aceasta este una a elitelor -parlamentarii pot candida in alta tara deat cea de nationalitate -in fiecare tara se voteaza fonrom propriilor legi electorale adica lipsurile Parlamentului+ transparente+ informatiilor pentru cetateni -9ratatul de la 0isa$ona simplifica pro$lemele astea+ renunta la comunitati. el ee din 4 su$-tratate2 9 E+ 9D E+ Carta -aduce intiativa cetateneasca -introduce si parlamentele nationale care sunt mai legitime -la !ru"elles mai sunt si gurpurile de lo$$H. unii spun ca ar fi dmocratic acest lucru.lo$$H-ul+ altii nu/ Deputatii ar tre$ui sa voteze individual si personal+ si nu sa fie influentati . Eurodeputatii apartin grupurilor politice din PE si voteaza conform deciziei colective luate acestea. Mem$rii se reunesc in grupuri politice si nu in functie de nationalitate Numarul de deputati necesar formarii unui grup politic este redus cand e compus din reprez mai multor state+ si mai mare cand e vor$a despre reprez unui sg stat. %acum este nevoie de 1? de deputati reprez cel putin a 8 parte din nr statelor mem$re. Parlamentul are control politic asupra celorlalte institutii &n afara participarii la desemnarea Presedintelui Comisiei si a Comisiei in ansam$lu ei+ PE mai participa la urm numiri2 )paratorul poporului+ prin ma#oritatea voturilor e"primate Este consultat de catre Consiliu pt numirea mem$rilor Curtii de Conturi si a Presedintelui si mem$rilor din conducerea !CE. Competentele normative sunt inca reduse fata de un parl. national+ dar sunt in crestere Rolul PE s-a intarit pe masura ce Curtea de 7ustitie a inceput sa sanctioneze Consiliul pt nesolicitarea avizelor acestuia.

11.Comisia EuropeanN+ parte a sistemului instituional al ComunitNilor Europene. Comisia Europene e o alta institutie comunitara a carei organizare se regaseste in dreptul primar. E formata din persoane desemnate+de comun acord de catre statele mem$re 9re$uie sa $eneficieze odata cu adoptarea 9 E si de increderea Parlementul E. E una din institutiile pe care 9ratatele Constitutive le face responsa$ile cu indeplinirea o$iectivelor . Prin competente+ compozitie si mod de activitate Comisia e"prima cel mai $ine diferenta dintre comunitatile europene si o organizatie internationala clasica.

Comisia Europeana e o institutie supranationala+ avand competente proprii si distincte de cele ale Consiliului. Poate sa adopte acte normative care genereaza drepturi si o$ligatii directe pt cetateni Puterea delegata Comisiei de catre Consiliu a cunoscut etape in aplicarea sa : pana la reforma operata de ) E+ Consiliul putea atri$ui Comisiei in functie de caz puterea de decizie e"ecutive. Comisia era insarcinata sa vegheze functionarea si dezvoltarea pietei commune+ adica sa gestioneze Comunitatile. 1.:Consiliul va atri$ui Comisiei pt actele pe care el le adopta+ competente e"ecutive referitoare la normele pe care le sta$ileste
-Comisia trebuie sa prezinte annual in fata PE un raport $eneral asupra activitatii Comunitatilor, de asemenea se prezinta anual rapoartea asupra situatiei sociale,politice a$ricole commune, concurentei.

-dupa ) E.1CB@/ Comisia ia puterea e"ecutiva de la Consiliu 9ratatele au recunoscut mereu dreptul la initiativa a Comisiei+ nici Consiliul+ nici PE nu pot initia singure procesul normativ.

11.Parlamentul European+ parte a sistemului instituional al ComunitNilor Europene. -&ntre anii 1C81 si 1C>C deputatii din PE erau desemnati de catre parlamentele nationale+ realizandu-se astfel o reprezentare de gradul && si legand statutul de deputat european de cel de parlamentar national. -apoi capata usor puteri Participarea PE la procesul de adoptare a normelor comunitare se limita la avizarea propunerilor facute de Consiliu catre Comisie.

14.Consiliul niunii Europene , instituie comunitarN i conferinN internaionalN. Institutie a UE -Consiliul are o vointa proprie.e cu negociere+ decizia poate fi independenta de vointa statelor/ Consiliul sau Coreper- Pe de alta parte interesele E- :vointa;proprie independenta de interesele statelor mem$re. rezultatul deli$erarilor il reprezinta arminizarea intereselor particulare in unl comun+ superior. Decizia Consiliului este 6!0&')96(&E pt toate statele mem$re+ indiferent de cum au votat. - este regluarizat prin dreptul comunitar care ii si recunoaste atri$utii si competente proprii a caror e"ercitare este reglementata de norme comunitare.

Procesul decizional al Consiliului se supune normelor prevazute in dreptul primar si derviat+ acestea sta$ilesc+ intre altele+ ca reprezentantii guvernelor statelor mem$re pot adopta acorduri doar ca mem$ri ai Consiliului si nu ca mem$ri ai guvernelor

- Consiliul este o institutie a


comun.

E care defineste+ dupa comple" procesul de confruntari+ interesul

-acordurile interguvernamentale nu le su$stituie pe cele comunitare cu proceduri clare+ sta$ilite prin tratate -mem$rii Coreper tre$uie sa vegheze la idneplinirea interesului E

Con&erinta internationala -figurile centrale ale CE sunt ministrii de e"terne -participa cei cu rang de ministru+ adica cu putere e"ecutiva -un reprezentant al fiecarui stat mem$ru

- Dat fiind ca este compus din reprez guvernelor face ca aceasta sa se transforme intr-un for de aparare
a intereselor nationale.

- -acordurile sunt interguvernamentale - -mem$rii Coreper sunt delegati de state si le reprezinta interesel
Intre Deciziile colectivitatii statelor mem$re se situeaza+ in cazul comunitar E+ la limita dintre dreptul international si cel

o (espectivele acorduri interguvernamentale nu le pot su$stitui pe cele comunitare+ a caror adoptare si proceduri sunt sta$ilite prin tratate. o )cordurile se adopta in cadrul Consiliului. 1<. nicitatea Consiliului E. ,asta cred ca se refera la faptul ca e unitar Consiliul este institutie unica. Data fiind specializarea+ participa ministri diferiti , formatiuni diferite2 economic+ de e"terne+ cultura etc. &nitial Consiliul de numea Consiliul de Ministri. &nitial la el au participat numai minstri de e"terne. Pe masura ce E a capatat mai multe competente+ ministri de e"terne tre$uiau sa se ocupe de mai multe. &ntre timp+ acest lucru s-a reglementat. C formatiuni ale consiliilor. Ministri de e"terne , cam 11 intalniri pe an din care una inainte de intrunirea Consiliului European si una dupa pentru sintetizarea concluziilor+ o data pe trim in Ecofin se intalnesc cei de la finainte+ restul cam o data pe semestru. Comitetul reprezentantilor permanenti , sefii misiunilor diplomaHtice pe langa niunea Europeana. Pe langa acest coreper e"ista %ecretariatul 'eneral al Consiliului , B???-C??? #uristi care asigura suportul tehnic. 6fera suport #uridic. )devarata decizie se ia in coreper+ la nivel de am$asadori+ a$ia a#unsa in Consiliu decizia anga#eaza toate guvernele respective. Diecare tara are un numar de voturi , se face o proportie cu populatia iar apoi se modifica2 e"ista un numar minim de voturi si un numar ma"im. Nu conteaza ata numarul de voturi cat capacitatea fiecarui stat de a-si construi aliantele. in C)' e viziunea generala+ functioneaza ca un secretariat general al tuturor celorlalte -ministrii de e"terne se intalnesc in C)' drept coordonatori+ dar se intalnesc si in reuniunea lor+ in calitate de minstri de e"terne+ pentru pro$leme specifice (euniunile Consiliului , o data pe semestruE cam de 1 ori pe an. &n restul timpului2 %ecretariatul 'eneral al Consiliului .tehnic/+ Comitetul (eprezentantilor Permanenti %ecretariatul general2 #uristi din statele mem$re care redacteaza+ modifica+ pregatesc actele normative. Co(ePer 1 si 1. %eful misiunii si ad#unctul sefului misiunii , amandoi tre$uie sa ai$a rang diplomatic si functie de am$asador. Diecare coreper e format din 1> de mem$ri. Diecare lucreaza in grupuri de lucru fiecare cu o anumita pro$lematica , E"2 politica+ 7)&+ cultura etc. 'rupurile de lucru lucreaza , aici se cam sta$ilesc pozitiile+ nu se negociaza. -&n Consiliu , doar actul formal de apro$are a deciziilor. -Coreperul pregateste deciziile+ consiliul este singurul care poate sa le ia dpdv #uridic.

Coreperul , activitate permanenta Presedentia consiliului era asigurata de ministrul de resort al tarii care are presedentia. )cum2 in cazul Consiliului de )faceri E"terne , presedentie permanenta2 &naltul (eprezentant2 Catherine )shton --avem un consiliu unic si nu mai multe+ chiar daca reuniunile se desfasoara separat.pe mediu+ educatie etc/ -avem si C)'.de sinteza+ coordonator/+ unde participa ministrii de e"terne -la inceput deciziile se luau prin unanimitate si mergea doar ministrul de e"terne -a aparut nevoia ca in cazul $locarii ministrilor sa vina sefii de stat+ adica Cons European -Coreper este unde se itnalnesc delegatii diplomatiilor+ care negociaza totul inainte de a $aga in Cons Eu --orice decizie a CE se ia dupa ce a trecut prin Consiliul )facerilor 'enerale+ unde participa ministrii de e"terne -figurile centrale ale CE sunt ministrii de e"terne - Digura ministrului de E"terne apare ca esentiala in asigurarea unicitatii Consiliului+ nu numai datorita activitatii de coordonare pe care acestia o desfasoara intre sesiuni+ ci si datorita faptului ca ministrii de E"terne asista uneori alaturi de ministri de resort al sesiunilor altor Consilii decat C)'(E. 18.Consiliul European+ instituie a niunii Europene+ conform 9ratatului de la 0isa$ona. -Consiliul European nu era o institutie+ nu era reglementat prin tratate -aici se itnalnesc sefii de stat si de guvern -functiona ca o componenta a Consiliului niunii Europene -incepand cu 9ratatul de la 0isa$ona+ Consiliul European a fost institutionalizat -asta insemna ca uneori activitatea CE era cam inerta+ daca respectivul prim-ministru avrea tre$uri+ gen tre$uri in propria unt tara+ campanie etc presedintele CE tre$uia sa se intalneasca cu toti inaintesi dupa Consiliu+ deci erta greu sa ai$a timp -s-a decis la 0isa$ona sa fie astfel un presedinte care se ocupa doar de asta -este o institutie foarte utila+ se iau marile decizii aici+ prin unanimitate -se decide asupra $ugetului+ aderarii unor nooi mem$ri+ modificari asupra 9ratatlui de la 0isa$ona -orice decizie a CE se ia dupa ce a trecut prin Consiliul )facerilor 'enerale+ unde participa ministrii de e"terne -la inceput in C E deciziile se luau prin unanimitate si mergea doar ministrul de e"terne -a aparut nevoia ca in cazul $locarii ministrilor sa vina sefii de stat+ adica Cons European CE se formalizase la ) E+ la 0isa$ona deivne de sine-statator si are presedinte 1@.Descriei procesul decizional al E2 co-decizia. -Comisia discuta cu PE inainte de a propune o lege. de altfel+ are un dialog iinstitutionalizat cu toate institutiile si statele E -Comisia trimite propunerile legislative celor 1 camere2 Consiliul si Parlamentul la fel ca la noi+ ele au atri$utii diferite. deci in functie de situatie+ $a e intai PE apoi Consiliul+ $a invers. regula ar fi ca de o$icei Consiliul ar fi primul deci se trimite la Consiliu+ sunt 4@ deluni pentru a lua o decizie+ daca trece+ apoi merge la Parlament. Parlamentul poate sa o respinga si o trimite la Comisie+ poate sapropuna amendamente si se intoarce la Consiliu+ sau poate sa o apro$e. daca Consiliul accepta amendamentele+ se voteaza din nou si se intoarce la P. daca Consiliul nu accepta amendamentele+ o intaorce la Comisie. aceasstea sunt cele ce se intampla in teorie in realitate+ Comisia trimite in acelasi timp propunerea si la P. avanta#ul este ca e mai mult timp de dez$atere si legea merge mai repede. dezavanta#ul este ca atunci cand Consiliul voteaza+ s-ar putea sa stie ca Parlamentul respinge legea. aici itnervine cultura dialogului.
COMISIA- PARLAMENTUL EUROPEAN - amendamente

-aprobare

CONSILIUL - aprobare

lectura 3

-amendamente % Pozitia comuna a Consiliului' Daca se aproba se trece la LECTURA 2

PARLAMENTUL EUROPEAN aproba -/espin$e % le$ea iese din circuit si doar Comisia o poate aduce in vi$oare' -amendament

2
CO",+0+U0 -aproba -respin$e lectura 4

2
(5un$e la Comitetul de Conciliere lectura 6

-formal+ urmeaza cons si apoi PE. practic+ se trimite in acelasi timp celor 1 P -Comisie-parl nationale-Cons si PE Parl poate sa o apro$e sau sa propuna amendamente -sunt 4 lecturi -in prima lectura se a#unge la am$ele comisii -daca consiliul+ in prmia lectura+ aduce amendamente+ se numeste Pozitia Comuna -apoi o trimite la PE -acum e lectura 1 -PE poate sa apro$e+ sa respinga sau sa aduca amendamente. daca acum respinge+ legea iese din circuit si mai poate fi repusa in circuit de Comisie+ su$ alte forma -daca aduce amendamente+ o retrimite Cosniliului -Consiliul o poate apro$a sau o respinga -daca o respinge+ se a#unge in a treia lectura. acesta este condusa de Comitetul de Conciliere -din Comitet face parte cate un reprezentant al Comisiei si unul al Consiliului

C. 1>.De la 9ratatul de la Maastricht la 9ratatul de la 0isa$ona sau =de la economic la politic;. )nalizai construirea i finalitatea dimensiunii politice a E.

-la Mastricht erau 4 piloni comunitar+ e"tern+ #ustitie si afaceri interne -la 0isa$ona o parte din 7ai a trecut la comunitar iar e"ternul se presupune ca se va integra in timp -in 9ratatul de la Maastricht+ aparea clar cuvantul federalizare. M.!. s-a opus si au impus cuvantul =comunizare;. deci E face pasi inainte dar si inapoi -la Maastricht apare si Comitetul (egiunilor -Marea pro$lema a E ramane reforma institutionala+ care s-a relizat in 1 etape 2 !""# tratatul de la amsterdam $ratatul de la nisa )ceasta reforma era necesara pt aprofundare E si pt e"tiderea ei. Cele 1 tratate au contionuat drumul deschis ma Maastricht 2 $ratatul de la 'isa(ona si )isa -&n consiliul se voteaza cu ma#oritate calificata- nu era nici #umK1 + era in functie de populatie QMM. &n engleza/ -s-a im$unatatit ponderea in luarea deciziilor -in 1??< mai aderau inca 1? tari- fiecare stat tre$uia sa ai$a un sg comisar+ acum sunt 1> de comisari. )doptarea Cartei Erupene a Drepturilo Dundamentale Enuntarea o$iectivului noii dimensiuni europene de aparare Crearea unui nou :spatiu european de securitate+ li$ertate si #ustitie; $ratatul de la 'isa(ona si )isa &n consiliul se voteaza cu ma#oritate calificata- nu era nici #umK1 + era in functie de populatie -s-a im$unatatit ponderea in luarea deciziilor -in 1??< mai aderau inca 1? tari- fiecare stat tre$uia sa ai$a un sg comisar+ acum sunt 1> de comisari. Constitutionalizare intarita-B state decid sa coopereze in domeniu+ o pot face la nivel institutional+ chiar daca celelalte nu sunt de acord . de e". euro- a pornit la fel../. &n domeniul comunitar. pilonul 1 si pilonu 4 pe politica interna/ Celelalte tratate consolidau , in vederea construirii unei RIpolitice. 0a Nisa ce putere a capatat Parlamentul European pe langa cel de validare a presedinteluiI valideaza si intreaga comisie+ iar comisia cand e aleasa de consiliu ,valideaza prin ma#oritate celificata. Parlamentul european -%e e"tind domeniile in care el are putere de codezicie. -&si e"tinde domeniile de la 18 a#unge la <? de domenii. in agricultura sau in mediu../ -in 0isa$ona se e"tinde aproape la toate. Parlament cu 1 camere+ are puteri egale cu Consiliul / Institutia cetateneasca , 1 mil de cetateni > state+ li se da posi$ilitate cetatenilor de a se face auziti. Comisia are intotdeauna initiativa legislativa+ ea propune legi Consiliului si Parlamentului . pt prima oara cetatenii se pot rupe de stat si pot ela$ora in structura supranationala. .Ca 6rganizatii internationale mai avem 6N dar aici n-au trea$a cetatenii./ 9ratatul de la 0isa$ona-&ncheie un proces de reforma desfasurata in perioada 1???-1?1? E o revenire la te"tul 9rat Constitutional care nu a fost ratificat Marele castig5 Pastreaza continutul Const. Marea pierdere5 Dorma constit a tratatelor+ sim$olistica si lim$a#ul constit. prevede dispar. Comunitatii Europene si inlocuieste ea cu niunea Europeana nu se face fuziunea si cu E ()96M dreptul primar E &ntareste dimensiunea politica a E+ pusa in miscare si dezv in ultimii ani. niunea este dotata cu personalitate #uridica+ prin sta$ilirea e"plicita a valorilor si o$iectivelor sale se definesc si mai e"act proiectul si natura sa politica.

Caract politic apare intarit si prin e"plicitarea principiilor sale de functionare2 democratia reprez si participativa. - importanta introducerii in functionare niunii a initiativei legislative a unui milion d cetateni. Este inovatoare si prevedea pt prima data posi$ilitatea ca un stat mem$ru sa paraseasca voluntar niunea. Noutatea privitoare la participarea parlamentelor nationale la activitatile niunii. )corda parlamentelor nationale rolul de garant in fata niunii a competentelor nationale. Parlam nationale vor participa la procesul de control politic;e"-ante;al conformitatii legislativeE si vor aveea un rol important in revizuirea simplificata a tratatelor+ prin posi$ilitatile pe care le aduce procedura :pasarelelor;. Dt imp2 pt democratia niunii devine o$ligativitatea #uridica a Cartei Drepturilor Dundamentale a sunt e"ceptii2 M! si Polonia. 9ratatul de la lisa$ona- delimiteaza competentele sprijin, coordonare sau complementare. E+

niunii2 sta$ilind 4 categorii2 Exclusive, comune si de

&n primul rand se instituie un control politic :e"-ante;prin intermediul participarii parlamentelor nationale. &n al 1lea rand se prevede posi$ilitatea unui control #udiciar :e"-post;putandu-se introduce o actiune in fata curtii de #ustitie in cazul incalcarii acestor principii. 9ratatul creeaza noi $aze #uridice pt niune sa dezvolte politici si actiuni in domenii precum2 a# umanitar+ cercetarea spatiala+ energie+ schim$ari climaticeR 9ratatul contine2 o clauza privind asistenta reciproca intre state in cazul unui atac militar. 6 clauza de solidaritate intre statele mem$re in caz de dezastru sau atac terorist 9ratatul de la 0isa$ona macheaza un progres in constituirea modelului social european prin forme o$iective si a instrum.K clauza sociala.. e". Egalitatea de gen+ cluaza sociala+ protectia mediului+ a consumului../ -Parlamentul >81 deputati europeni ma"im. functie legislativ K $uget/- pozitia parlamentului European este foarte mult intarita+ in principal+ prin prevederea co-deciziei ca procedura legislativa generalizata+ ii confera acestuia statutul de co-legiuitor si avand deplina autoritate $ugetara..nu cred cN deplinN/ -printre altele apare si cooperarea politieneasca erau 4 piloni ai tratatului comunitar politica e"terna si securitate comuna #ustitie si nush ce -criteriile de la Copenhaga de aderare.1CC4/ au multe componente politice. Doar una este economica --de la tratat apare si ideea de Cetatenie Europeana -cetatenia europeana presupune ca individul se poate adresa direct institutiilor europene. petitii spre e"emplu+ 6m$udsman+ Curtea de 7ustitie. de asemenea iti alegi reprezentantii direct ai dreptul si sa candidezi din Constitutie+ a iesit in tratat+ o$ligativitatea imnului si sim$olurilor. adica (omania alege sa puna steagul E langa drapel+ altele nu -9ratatul a mai schim$at si numele2 constitutie+ ministri etc -se mai pierde si primatul dreptului european fata de cel national -se pastreaza intreg designul institutional

-se pastreaza personalitatea #uridica a E. asta inseamna ca e actor unitar in 6N + spre e"emplu -dupa 0isa$ona apara si Consiliului European -s-a schim$at votul in C6N% E. acum tre$uei sa fie 88A din state si @8A din populatie. se va intampla din 1?1< -a aparut intiativa cetateneasca.petitie cu 1 milion de semnaturi din minim > state/ se trimite Comisiei si de aici urmeaza firul normal totusi Comisia poate sa nu-l trimita mai departe -naspa la 9ratat este ca de acum Comisia trimite prima data un proiect legislativ parlamentelor nationale. au o perioada de @ saptamani. daca ma#oritatea nu sunt de acord+ legea nu se mai duce la Consiliu. daca nu da niciun raspuns un parlament+ se considera apro$are tacita. smecheria asta a fost vruta de 6landa 1B.Comisia+ Sntre supranaional i interguvernamental. (eprezintN Comisia =interesul general al niunii;I Prezentai i argumentai un punct de vedere personal+ inTnd cont de evenimentele recente. *pranational -&nstitutie supranationala+ cu competente proprii -1> de mem$rii , 1 pt fiecare stat mem$ru- 8 ani. 1 pres+ 8 vicepres/ mem$rilor li se garanteaza independenta fata de statele mem$re si celelalte institutii ale E -1?1<- 1-4 din nr statelor mem$re -Parlamentul are control politic asupra Comisiei. Consiliul alege un presedinte al comisiei si o lista de comisari. parlamentul ii voteaza de aceea+ la fel ca in statul national+ Comisia e alcatuita conform procenta#ele din Parlament auto-organizare. (egulamentul Comisiei- act intern care garanteaza eficacitatea si coerenta activitatii Comisiei+ se refera la forma de repartizare a activitatii intre diferitele organisme ale Comisie si forma de adoptare a acordurilor de catre aceasta. -Parlamentul poate da #os un comisar - PE controleaza Comisia. aceasta depune rapoarte anuale o controleaza si prin motiunea de cenzura au fost 8 pana acum sia trecut doar una si prin interpelari+ care sunt solicitari de informatie.tour-de-ta$le+ sau intre$ari in plen sau intre$ari scrise/ PE controleaza Comisia prin2 Motiune de cenzura+ )steapta rasp in scris &nterpelari %ectoriale )legerea comisiei -principiul colegialitatii.ca nu se voteaza+ isi asuma toti/. nu am inteles de ce e supranational -ca$inetele de nationalitati mi"te -argument istoric ca &nalta )utoritate si-a pierdut forta+ fiind puternic supranationala si sectoriale

Intergu+ernamental -mem$rii propusi de state sau de Consiliu

-Colegialitatea Deciizi adoptate prin ma#oritate a$soluta C isi asuma :responsa$ilitatea colegiala; Ponderea Moturilor egala Practica;intelegerii preala$ile a Comisarilor; -ii propune Consiliul. si chiar daca ii voteaza parlamentul+ tot Consiliul ii formalizeaza -in Consiliu se poarta negocierile pentru comisari -Consiliul sta$ileste si presedintele comisarii propusi de state comisarii vin si se intorc in-din politica nationala -se trage din &.).. aceasta era puternic supranationala si si-a pierdut totusi forta

Intre
,unt propusi de statele membre Presedintele este stabilit de $uverenele statelor membre, dupa consultarea cu PE% inainte cu 7 luni in Consiliul European' 8uvernele statelor membre propun membrii% dupa ce se consulta cu Presedintele Comisiei' se supun aprobarii- decide prin ma5 9 PE.' Presedintele impreun cu ceilalti membri ale$ vicepresedintele -+/ lea$a Comisia de Cons. lea$a deci supranationalul de inter$uvernamentalul

1C.)rgumentai Sn favoarea sau Smpotriva urmNtoarei afirmaii2 =Parlamentul European nu reprezintN Sn mod real popoarele E;. 1?.0a ce se referN =cooperarea consolidatN;I Prin ce se deose$ete de =opting out;I Cele douN practici mai e"istN Sn prezentI De ceI -Constitutionalizare intarita-B state decid sa coopereze in domeniu+ o pot face la nivel institutional+ chiar daca celelalte nu sunt de acord . de e". euro- a pornit la fel../. &n domeniul comunitar. pilonul 1 si pilonu 4 pe politica interna/ -opting-out nu inseamna neaparat iesirea din E+ ci renuntarea la Euro spre e".Marea !ritanie/

11.E"tinderile succesive ale ComunitNilor Europene- niunii Europene. Crize i dezvoltNri interne din perspectivN instituionalN. -Consiliul European este organizatie internationala aparuta in 1C<C -Comunitatea Economica a Car$unelui si 6telului a aparut ptr a centraliza resursele necesare inarmarii 'ermaniei+ pentru a o impedica sa faca asta. Mineritul+ car$unele si otelul+ sunt cele necesare productiei militare -in 8> se e"tinde+ aparand si CEE si Comunitatea Europeana a E. )tomice.Euratom/

-in C1 apare CE in lcul CEE. celelalte 4 continua sa e"iste. singurul lucru unitar este sistemul institutional din 8> -in 1??1 dispare CEC6+ e"pirand cei 8? de ani si nefiind reinoita. celelalte 4 raman -in 1??C dispare CE si raman 1 -CEC6 avea protoinstitutii de guvernare+ precum Comisia+ numita atunci &nalta )utoritate -in 8> au mai redus competentele institutiilor. deci pana in 8>+ statele aveau mai putina autoritate+ &nalta )utoritate avea competente mari -dupa primele 4 institutii+ au aparut si afacerile e"terne si spatiul #uridic -in 9ratatul de la Maastricht+ aparea clar cuvantul federalizare. M.!. s-a opus si au impus cuvantul =comunizare;. deci E face pasi inainte dar si inapoi De-a lungul evolutiei sale+ E a facut transferul de competente intre institutiile sale fundamentale. E incepe in 1C81 prin CEC62 &nalta )utoritate+ Consiliu+ )dunare Parlamentara+ Curte de 7ustitie+ Curte de Conturi. &nalta )utoritate , stra$unica Comisiei. Data de Comisie+ ea reprezenta si legislativul+ si e"ecutivul. 9oate deciziile legislative si nelegislative se luau la nivelul acestei comisii. Consiliul avea numai putere politica+ nu participa la luarea deciziilor legislative. &n 1C8> a aparut Comunitatea Economica Europeana si Euratom .Comunitatea Europeana a Energiei )tomice/. 9ratatul de la (oma , rescriere a competentelorE Comisia incepe sa semene cu un guvern prin aceea ca are numai atri$utii e"ecutive , pune in aplicare ceea ce decid altii. Consiliul capata puterile e"ecutive. &n O8> e"ista tot )dunare Parlamentara+ nu Parlament. Din 1C>C cand )dunarea Parlamentara se transforma in Parlament+ Consiliul incepe sa imparta puterea legislativa cu Parlamentul+ cele 1 institutii functionand ca doua camere ale unui parlament unic. &n prezent+ Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are competente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul. Consiliul este alcatuit din ministri. &n 1C81 participau ministri de e"terne insa+ in prezent+ deoarece au crescut competentele niunii Europene+ participa ministri in general. -interesant este ca prima propunere de Constitutie daca apoi a refuzat-o niunii Europene a fost a Marii !ritanii+ chiar

-&nitial Consiliul de numea Consiliul de Ministri. &nitial la el au participat numai minstri de e"terne. Pe masura ce E a capatat mai multe competente+ ministri de e"terne tre$uiau sa se ocupe de mai multe. &ntre timp+ acest lucru s-a reglementat. C formatiuni ale consiliilor. -pana in 1??C+ presedintele CE era seful guvernului-statului tarii care detinea presedintia C E -asta insemna ca uneori activitatea CE era cam inerta+ daca respectivul prim-ministru avrea tre$uri+ gen tre$uri in propria unt tara+ campanie etc presedintele CE tre$uia sa se intalneasca cu toti inaintesi dupa Consiliu+ deci erta greu sa ai$a timp -s-a decis la 0isa$ona sa fie astfel un presedinte care se ocupa doar de asta

-la inceput in C E erau doar ministrii de e"terne. datorita ineficientei+ acum sunt su$consilii ale ministrilor de resort. in C)' e viziunea generala+ functioneaza ca un secretariat general al tuturor celorlalte Ma#oritate calificata , 9ratatul de la 0isa$ona 2 egala cu cel putin 88A din mem$ri Consiliului .1< din 1>/ reprezentand cel putin @8A din populatia statelor lor. -se va simplifica la du$la ma#oritate2 88A din state+ @8A din populatie.cred/+ adica fara numarul de voturi -Consiliu , legislator. &n 81-8> nu avea atri$utii+ 8>-aparitia PE singura camera legislative+ dupa aparitia PE- a1-a camera legislativa -

1?1<- comisari 1-4 din nr statelor mem$re


E compusa din 4:%cred ca 4;' de membrii, initial nr era de <, apoi s-a trecut la 36% odata cu inte$rarea 1,+rlandei si #anemarcei', la 3=% 8recia' si la 3;% ,pania si Portu$alia'

area problema a UE ramane reforma institutionala, care s-a relizat in 4 etape : 1) 1997 tratatul de la amsterdam 2) Tratatul de la n sa (ceasta reforma era necesara pt aprofundare UE si pt extiderea ei. Cele 4 tratate au contionuat drumul desc&is ma aastric&t : (doptarea Cartei Erupene a #repturilo >undamentale Enuntarea obiectivului noii dimensiuni europene de aparare Crearea unui nou spatiu european de securitate, libertate si 5ustitie

$ratatul de la 'isa(ona si )isa -&n consiliul se voteaza cu ma#oritate calificata- nu era nici #umK1 + era in functie de populatie - QMM. &n engleza/ -s-a im$unatatit ponderea in luarea deciziilor -in 1??< mai aderau inca 1? tari- fiecare stat tre$uia sa ai$a un sg comisar+ acum sunt 1> de comisari. Constitutionalizare intarita -B state decid sa coopereze in domeniu+ o pot face la nivel institutional+ chiar daca celelalte nu sunt de acord . de e". euro- a pornit la fel../. &n domeniul comunitar. pilonul 1 si pilonu 4 pe politica interna/ Celelalte tratate consolidau , in vederea construirii unei RIpolitice. 0a Nisa ce putere a capatat Parlamentul European pe langa cel de validare a presedinteluiI valideaza si intreaga comisie+ iar comisia cand e aleasa de consiliu ,valideaza prin ma#oritate celificata.
0isabona (dopta un alt tratat daca n-a mers cu Constitutia #ispare principiul comunitatii si dreptului institutional. ,imbolistica si limba5ul consitutional. Uniunea romana e inzestrata , recunoasterea formala devine subiect al dreptului institutional.% isi creeaza un reprezentant in politica externa' poate semna tratate in numele uniunii, poate deveni membru O"U. 9 personalitate 5uridica.

Ma#oritate calificata , 88A mem$rii consliliului 'a actul unic s-a formalizat consiliul european+ dar cu 0isa$ona se institutionalizeaza+ devine o institutie de sine statatoare. , functia de presedinte , German van (ompuH . 6landez+ este $elgian/ a fost prim-ministru+ era recunoscut ca un mediator foarte $un+ a fost pus presedinte la Consiliul European. altul reprezentant , Latherine )ston+ actioneaza in apararea comuna -)re la dispozitie %E)E . corp diplomatic al .E / devin diplomati europeni.

Parlamentul european -%e e"tind domeniile in care el are putere de codezicie. -&si e"tinde domeniile de la 18 a#unge la <? de domenii. in agricultura sau in mediu../ -in 0isa$ona se e"tinde aproape la toate. Parlament cu 1 camere+ are puteri egale cu Consiliul / 0isa$ona Marele castig, Pastreaza continutul Const. Marea pierdere, Dorma constit a tratatelor+ sim$olistica si lim$a#ul constit o prevede dispar. Comunitatii Europene si inlocuieste ea cu Uniunea Europeana o nu se face fuziunea si cu EU/(!O

+ntareste dimensiunea politica a UE, pusa in miscare si dezv in ultimii ani. Uniunea este dotata cu personalitate 5uridica, prin stabilirea explicita a valorilor si obiectivelor sale se definesc si mai exact proiectul si natura sa politica.
!ratatul creeaza noi baze 5uridice pt Uniune sa dezvolte politici si actiuni in domenii precum: a5 umanitar, cercetarea spatiala, ener$ie, sc&imbari climatice? !ratatul contine: o clauza privind asistenta reciproca intre state in cazul unui atac militar. O clauza de solidaritate intre statele membre in caz de dezastru sau atac terorist

macheaza un progres in constituirea modelului social european prin forme o$iective si a instrum.K clauza sociala.. e". Egalitatea de gen+ cluaza sociala+ protectia mediului+ a consumului../ Parlamentul >81 deputati europeni ma"im. functie legislativ K $uget/- pozitia parlamentului European este foarte mult intarita+ in principal+ prin prevederea co-deciziei ca procedura legislativa generalizata+ ii confera acestuia statutul de co-legiuitor si avand deplina autoritate $ugetara. Consiliul Europei- institutie a E si se supune regulilor sistemului. art 18. 9 E/. Creaza functia de presedinte permanent al Consiliului European. 1 ani si #um/. -in 6ECE ministrii luau deciziile -era o institutie interguvernamentala+ intrucat guvernele iau decizii si nu institutii reprezentative -interguvernationalismului se opune supranationalismul. supranational e PE -tara care sustinea si sustine interguvernationalismul e Marea !ritanie -6ECE este economic -pe langa economie+ avea nevoie si de securitate -sunt intai 1 tratainstitutite militare. De la !ru"elles si din nush ce oras -tratatele erau impotriva 'ermaniei+ inca -e"ista inca o tea statema de 'ermania+ chiar daca era devastata+ impartita etc -statele semnatare au fost Dranta+ Marea !ritanie si !enelu" -vine apoi 9ratatul )tlanticului de Nord -a insemnat venirea americanilor cu 4?? ???+ caci statele nu isi puteau asigura securitatea -pentru cooperarea poitica+ au creat Consiliul Europei ia decizii in unanimitate+ fiind tot interguvernamental -tre$uie astazi sa facem distinctia intre Consiliul Europei+ Consiliul niunii Europei si Consiliul European -cele din urma apartin E -Consiliul Europei nu reuseste sa fie foarte eficient si apare necesitatea CEC6 -in CEC6 avem &nalta )utoritate+ o institutie supranationala -in CEC6 erau =Cei @; -ei vreau si comunitatea politica si cea de aparare -amandoua au esuat -Dranta a propus apararea+ Dranta a retras-o dupa schim$area clase politice din Dranta -apare o alta institutie cat de cat militara+ E6+ niunea Europei 6ccidentale

-aceasta estee strict impotriva (%%+ fiind acum si 'ermania implicata+ deci nu impotriva 'ermaniei era posi$il deoarece aparuse CEC6+ dec car$unele si otelul 'ermaniei era controlat -dupa 9ratatele de la (oma+ apar si comunitatea atomica E ()96M si Piata Comuna+ adica CEE -diferentele dintre piata comuna si piata unica sunt e"istenta granitelor controlul statelor asupra produselor care intra in propria tara+ adica protectionismul - -Marea !ritanie se opune CEE si ii convine pe ceilalti 11 din 6%CE sa faca ED9) care era mult mai sla$a - -pana la urma+ intr-un an #umatate+ adera si M! la CEE - M! vrea si ea sa adere dar cu conidtii de modificari+ asa ca statele CEE refuza - -in acelasi timp+ in Dranta vine la putere de 'aulle - el vede Europa =de la )tlantic pana la ral; - adica independenta fata de % ) si rela"area relatiilor cu cu estul+ coa$$itarea si cola$orarea cu estul - -Dranta se retrage din N)96 si e"pulszeaza unitatile militare americane+ propnandu-si acelasi lucru in toata Europa - -cola$oreaza cu Ceausescu+ (%% - -Dranta semneaza cu 'ermania 9ratatul de la ElHsee - se intalneau de 1 ori pe an si dezvolta proiecte comune+ nu mai erau inamici - -Criza %caunului 'ol.*poate fi su$iect de test/ - -Consiliul Europei.sau Comisia/ a propus un proiect de finantare agricola fara sa conslute Dranta+ cea mai dezvoltata agricola - -acum in Cons E se luau decizii ma#oritare ce puteau fi luate fara Dranta - -se supara si retrage Dranta. de aceea e criza scaunlui gol/ - dupa piata comuna+ agricultura franceza creste cu 18?A si industria cu 4??A - -deci cand de 'aulle face pe ne$unul in Europa+ marii agenti economici finanteaza opozitia si de 'aulle isi pierde din influenta - -de asemenea+ si tarile mem$re ii fac compromisuri - -dupa ce de 'aulle pica+ adera Marea !ritanie - -Marea !ritanie+ dupa ce adera+ incepe iar cu pretentii facute de Margaret 9hutcher - -pro$lema era ca cei mai multi $ani se duceau in agricultura+ prin P)C+ iar M.!. nu prea avea agricultura - -M! o$tine renegocierea - -adera apoi si 'recia+ %pania si Portugalia - -se semneaza ) E-)ctul nic European - -pana atunci in CEC6+ CEE si E ()96M aveam ptr fiecare cate o conisie+ consiliu+ )P si C7 - CEC6 avea in lc de Comisie+ &nalta )utoritate+ cu puteri mult mai mari - -in 1C@>+ prin 9ratatul de la !ru"elles+ s-au unificat toate institutiile - -tratatele serioase sunt 9ratatul de la (oma in 8> si )ctul nic European 1CB@ - -in perioada asta au avut loc 1 crize economice inc are tarile s-au ocupat de propria situatie+ nu de piata unica - -dupa ) E apare Consiliul European+ creste puterea Parlamentului+ capatand puteri legislative - -in >C PE este ales direct de cetateni - -dupa ) E Comisia ia puterea e"ecutiva de la Consiliu - -apare si %chengen si EM - -urmeaza 9ratatul de la Maastricht cnad apare niunea Europeana - -printre altele apare si cooperarea politieneasca - erau 4 piloni ai tratatului - comunitar - politica e"terna si securitate comuna - #ustitie si nush ce -mai adera %uedia+ )ustria si incearca Norvegia. acestea erau in ED9) - -intrucat populatia nu s-a implicat in deciziile de integrare europeana+ putem spune ca aceasta este una a elitelor - -ac3uis-ul comiunitar - -pentru aderare+ statele tre$uiau sa respecte criteriile de la Copenhaga - -a treia etapa a EM a fost moneda unica

-cetatenia europeana presupune ca individul se poate adresa direct institutiilor europene. petitii spre e"emplu+ 6m$udsman+ Curtea de 7ustitie. de asemenea iti alegi reprezentantii direct ai dreptul si sa candidezi -din >C Parl este ales direct de cetateni apoi capta usor puteri -acum Parl are putere de codecizie cu Consiliul+ daica egalitate la inceput avea doar anumite competente limitate+ treptat a crescut apare Cooperarea &ntarita. adica daca B state vor sa faca ceva si celelalte nu+ o pot face doar ele. gen franta germania si inca 4 vor sa faca armata. pot sa isi faca daor ele
Pana la extinderea din 4::=, PE, cu ,ediul in ,trasbour$, era format din 747 de membri- 8ermania <<, franta su area 1ritanie @; fiecare, ,pania 7=, Olanda 63, 1el$ia, 8recia si Portu$alia 4A fiecare, ,uedia 44, (ustria 43, +rlanda 3A, #anemarca si >inlanda cate 37, 0uxembour$ 7. "r maxim al membrilor PE se stabilea se stabilea la ;::, iar prin !ratatul de la "isa la ;64.

-marile proiecte care transforma Europa2 EM -inainte de EM erau restrictii non-tarifare+ pro$leme de curs -autoarea numeste perioada de pana la EM.care se finalizeaza odata cu 9ratatul de la Maastricht/+ perioada UeHnesiana. adica state Velfare+ interventionism puternic -dupa aceea avem neoli$eralism+ competitivate puternice -asa impartita.pana la EM/+ Europa nu era foarte atractiva. a#uta in competitia cu % ) si 7aponia -e vor$a de fapt de neoli$eralism incorporat. incorporat 4 sectiuni2 neoli$eralism+ sociala si mercantilista
-mercanitlism inseamna ca exportul e stimulat si importul e descura5at -asta mai ales in a$ricultura. de aceea avem subventii. ca sa tinem preturile mici ptr productia auto&tona -lar$irea spre Est a fost dorita de marile corporatii pentru forta de munca, resurse natrale si apropiere -corporatiile astea erau reunite in E/!. conditiile $andite de ei s-au re$asit si in politicile de aderare -corporatiile isi doreau si sa obtina privatizarile statelor din Est -inainte de a adera, conditie era sa ai piata desc&isa de dinainte adica intrai dar intrai cu paltanolii in vine

-la Mastricht erau 4 piloni comunitar+ e"tern+ #ustitie si afaceri interne -la 0isa$ona o parte din 7ai a trecut la comunitar iar e"ternul se presupune ca se va integra in timp