Sunteți pe pagina 1din 35

Capitolul I ARGUMENT

Mi-am ales pentru lucrarea de atestat Johan Sebastian Bach pentru ca creatia lui cuprinde aproape in intre ime lucrari de circumstanta! strans le ate de e"i entele postului pe care il ocupa# El nu a $ost creator de $orme sau enuri! dar le-a reluat pe cele lasate mostenire de predecesori! lar indu-le considerabil atat pe plan structural cat si e"presi%! ducandu-le la un rad de per$ectiune si uni%ersalitate necunoscut inaintea lui# &in punct de %edere arhitectural! el si-a innoit conceptiile $ara incetare ' in%entiunile! $u ile! cantatele sale sunt! $iecare! construite di$erit# Creatia lui Bach se distin e printr-un caracter poli$inic e%ident! care mer e! totusi! in paralel cu claritatea si bo atia melodica# Se poate %orbi! in acest sens! de o sinte(a a elementelor ermanice si italiene ) asta $ara a uita in$luentele $rance(e! asimilate si puse in %aloare remarcabil! mai ales in suitele sau u%erturile pentru orchestra! care apro$undea(a un model creat de *ull+# Bach si-a conceput cele mai multe lucrari instrumentale la ,eimar si la -othen! unde acti%itatile pe care le a%ea de indeplinit i-au permis sa atin a maestria $ormelor! al stilului si al combinatiilor instrumentale# A e"ploatat per$ectionarile tehnice care s-au adus constructii %iorii! %ioloncelului sau $lautului# Concertul in stil italian l-a interesat in mod deosebit si a transcris numeroase concerte de autori italieni! a scris el insusi lucrari acest en pentru %ioara si a $ost! deasemenea! primul compo(itor care a conceput %eritabile concerte pentru cla%ecin si orchestra# In cursul ultimilor ani ai %ietii! Bach s-a ridicat deasupra e"perientelor trecutului! lasandu-le chintesenta maestriei sale contrapunctice in Arta $u ii! re%a(and corale pentru or a si $inisand Misa in similar! care il preocupase! cu intreruperi! din ./00# *a .1 iulie ./23 si-a recapatat %ederea! dar dupa cate%a ore a a%ut un atac! urmat de $ebra! care l-a rapus (ece (ila mai tar(iu#

Capitolul II MUZICA IN EPOCA BAROCULUI


-GENERALITATI-

Stilurile nu se delimiteaza si deci nu se nasc si nu se sting la date calendaristice. Procesul evolutiv este lent si numeroase intrepatrunderi faciliteaza, fac aproape insesizabila tranzitia dintr-unul intr-altul. Nici coexistenta, evolutia paralela fireste temporara a vechiului cu noul, nu poate fi exclusa. Secolul X II ofera chiar o dovada concludenta, precum o vom vedea, in atestarea acestui adevar. !agnificul crepuscul palestrinian al polifoniei vocale a "enasterii stim, continea din plin mugurii ce au sa incolteasca cu primele inceputuri ale #arocului, ca o dovada ca viitorul incepe de obicei cu ziua de ieri. ,,Noul$ apare ostentativ in %urul anilor &'(( in primul rind ca o reactie fata de structura considerata ,,greoaie$, ,,barbara$ a polifoniei. Idealul noilor generatii pledeaza in primul rand in favoarea monodiei acompaniate, a melodicitatii expresive, mai suave si cuceritoare, asociata de un acompaniament simplu si transparent, care sa nu o stinghereasca. )e obicei, aceasta se schita doar schematic melodia si basul cifrat suportul ei armonic fiind prezentat printr-un cifra% de stenografie muzicala, ce trebuia realizat, improvizatoric, in momentul executarii lucrarii. In aceasta ipostaza, basul insa nu mai este o oarecare voce componenta, ci temeiul, elementul determinant al insasi intregii constructii armonice, avand o importanta si un rol deosebit, reliefat si prin termenul primit de basso continuo,ce confera apoi intregii epoci a #arocului denumirea de *eneral #ass-+eitalter ,"ie-mann-. #poca basului-general solicita deci interpreti-muzicieni cu o formatie profesionala completa, capabili sa descifreze si sa dea viata unui bas cifrat in spiritul stilului epocii. )oar lucrarile liturgice se bucurau de o redactare completa, in toate
4

detaliile lor. Cei care nu capituleaza in fata atotputerniciei acaparatoare a modei ,risca sa fie, poate, exclusi din sfera actualitatii, iar acest ,,exil$ poate dura mult, uneori secole chiar, cum i s-a intimplat lui *esualdo, spre exemplu, caruia, precum am vazut, i se reproseaza uneori si azi cura%ul singular de a-si fi urmat calea sa proprie, deschizatoare de drumuri uluitor de noi, ale caror semnificafii istorice se lasa descifrate in toata complexitatea lor tarziu, de abia azi, dupa trei secole si %umatate. . fi ,,modem$, ,,nou// prin anii &'(( inseamna deci a fi mai simplu, mai accesibil, inainte de toate antipolifonic. !adrigalele, lucrari polifonice a cappella in trecut, incep sa fie concepute pentru solo cu acompaniament instrumental. 0a randul lor, instrumentele, dintr-un apana% al diletantismului periferic, dispretuit, isi cuceresc o pozitie si un prestigiu crescand, contribuind la faurirea noului gust si a unei conceptii muzicale mai individualiste, subiective. .scensiunea muzicii instrumentale, a gustului manifest fafa de pantomime si pastorale, indragite de tanara burghezie si aristocratie a oraselor in plina dezvoltare, cuceririle teatrului in genere, cu subiect religios sau mitologic, continand si fragmente cantate, favorizeaza nasterea operei, care va seduce si va vra%i noua burghezie a secolelor X II-X III, asigurand pretutindeni primatul melosului Italian, ca ideal suprem, european. !uzica instrumentala, redusa la inceputurile ei la un rol subordonat, la acompanierea cantaretului solist, ia o dezvoltare din ce in ce mai ampla, asigurandusi in curand o existenta proprie independenta, marcand o autentica cotitura revolutionara prin valentele ei proprii de dezvoltare, abia sesizate. .par. noile genuri instru- mentale 1 trio-sonate, sonate pentru orchestre, concerto grosso, concertul solo cu orchestra, sonata solo cu bas cifrat, suita, continand mai multe dansuri stilizate, toccata, ricercare, fantesia, fuga, passacaglia, preludiul de coral etc. 2actorul determinant al acestei noi cotituri istorice trebuie cautat in continuarea impulsurilor marii revolutii spirituale a "enasterii. )ezvoltarea monarhiilor absolute, sustinute de burghezie, in dauna papalitatii, intarirea constiintei nationale, a capitalismului si a plutocratiei, imprima in mod firesc un caracter laic si dezvoltarii cultural-artistice. Intarirea statelor nationale, a sentimentului national, cu particularitatile lor diferentiate, ce se resimt si in creatia artistica a popoarelor europene, care absoarbe din ce in ce mai multe elemente si valori ale tezaurului muzical national-colectiv, folcloric, contribuie
0

nu numai la imbogatirea si diversificarea limba%ului muzical, dar in ultima instanta si la intensificarea procesului de democratizare a artei, largind astfel simtitor sfera ,,consumatorilor$ cat si a perspectivelor ei de dezvoltare. .paritia unei pleiade intregi de invatati si filosofi *alilei, #acon, 3epler, )escartes, Pascal apoi Ne4ton, 0eibnitz si altii destrama catusele conceptiei scolasticismului medieval si ale primatului gandirii mistico-religioase, inlocuind-o cu una bazata pe cuceririle si perspectivele stiintelor naturale. )ezvoltarea presei, ca un factor de ridicare si diri%are a opiniei publice, a editurilor, inclusiv a celor muzicale, puse in serviciul popularizarii si circulatiei mai rapide a creatiei literare si artistice, transforma stiintele si arta dintr-un monopol al clerului si al nobilimii intr-un bun accesibil straturilor din ce in ce mai largi ale noii burghezii. Primatul muzicii liturgice dispare si este inlocuit incetul cu incetul de muzica laica, a carui spirit patrunde apoi irezistibil si in biserica. Intensificindu-se si diversificindu-se din ce in ce mai mult particularitatile nationale in muzica, ca un mi%loc de imbogatire a tezaurului muzical european, apar scolile muzicale cu amprentele lor particulare nationale 1 italiana, franceza, engleza, germana. Prin formarea unei tehnici muzicale mai simple, debarasata de ,,balastul$ virtuozitatii contrapunctice, se subliniaza valoarea si primatul inventivitatii melodice. )emocratizarea artei muzicale duce in curand la deschiderea primelor teatre publice de opere si sali de concerte5 apare solistul instrumental vocal, ca idol adesea supraestimat al unui public nou, abia initiat in bucuriile frumosului. Ca si in, epocile de mai tarziu, preferinfele publicului se indreapta in primul rand spre interpret si nu spre creatia propriu-zisa. !uzicianului insusi ii va servi ca cea mai solida sursa a existentei sale materiale in primul rand aportul sau in interpretarea lucrarii ,ca instrumentist, diri%or-, si nu atat creatia propriuzisa. .stfel situatia sociala a artistului va cunoaste o evolutie salutara, inaugurand inceputurile modeste ale independentei, respectiv ale dependentei sale sociale, in locul celei cu caracter particular. "aportului ingust de artist-cler, sau artist-domn feudal, i se substituie incetul cu incetul perspectivele eliberarii, ca o consecinta a orientarii sale spre straturile mai largi ale burgheziei, cu o importanta sociala crescanda. .rta muzicala, legata in buna parte in epoca "enasterii de text pe
5

care era chemat sa-l serveasca, devine, prin dezvoltarea muzicii instrumentale, treptat, o arta de sine statatoare. 2ireste, la inceputurile ei, muzica instrumentala, generand din muzica vocala, pastreaza inca amprentele evidente ale originii si filiatiunii ei. Cu timpul insa, ,,copilul adoptiv$ al muzicii vocale devine din ce in ce mai rebel, scrutandu-si caile sale proprii necunoscute, straine adesea cantecului ,vocal-, din care a purces. !uzica instrumentala, egaland in epoca #arocului importanta si prestigiul muzicii vocale, se va impune, in cursul evolutiei, din ce in ce mai mult, preluand apoi chiar primatuil artei muzicale, fortand muzica vocala sa tina pas cu ea, pentru a nu ramane in urma. lar aceste eforturi au costat-o si o costa si azi, poate, prea mult. Cert este, ca de la #aroc incoace, pana in zilele noastre, o orientare %udicioasa in problemele artei muzicale europene este cu neputinta fara, o cultura, instrumentala corespunzatoare, avand in vedere ca in toate epocile, muzica instrumentala va fi aceea care va reprezenta si intruchipa in primul rand pozitiile si cuceririle cele mai avansate ale artei muzicale. lata una, si poate cea mai importanta, dintre sursele rupturii de ieri si de azi dintre masa publicului, de obicei cu insuficienta formatie si cultura muzicala instrumentala reprezentand deci idealurile vechi, depasite, ale culturii muzicale in esenta vocala si noua creatie, de factura si filatiune instrumentala 6 !uzica vocala nu dispare, se intelege, in #aroc. )impotriva, face eforturi de a tine pasul cu elanul muzicii instrumentale. In locul genului a cappella se prefera din ce in ce rnai mult genurile vocalinstrumentale ,cantata, oratoriul-, pe langa opera, favorita epocii. !uzica vocala, vrand-nevrand, este patrunsa si ea din ce in ce mai mult de specificul si cuceririle artei instrumentale si, provocand adesea oprobiul unui public fidel ,,idealului vocal$, este supusa in mod fatal procesului continuu de instrumentalizare, a%ungand la un moment dat la eliminarea de fapt a oricarei diferente principiale intre ea si muzica instrumentala, care o ,,terorizeaza$si o indeamna la eforturi supreme, ce contrazic adesea specificul si climatul ei obisnuit. Nu e de mirare deci ca si lui #ach i se reproseaza adesea lipsa de ,,cantabilitate$ a liniilor sale vocale, plasmuite intr-un spirit adesea instrumental si a caror executare solicita incontestabil o cultura instrumentala evoluata. Sub aspectul functiunii sociale a muzicii in epoca #arocului,
2

#u7ofzer constata ca aceasta arta prezinta o subdiviziune tripartita1 muzica eclesiastica, de camera si teatrala, fara ca insa sa se diterentieze in mod obligatoriu prin particularitati tehnice. Nici sub raport stilistic, ele nu se pot delimita cu severitate, deoarece muzica liturgica, spre exemplu, se compunea fie in stil ,,antic$, fie ,,modern$. .utorul, referindu-se la concluziile lu #erardi ,!iscellanea !usicale, &'89-, precizeaza ca in timp ce compozitorii renascentisti dovedesc o unitate severa, creand pe baza unei singure practici si stil, muzica #arocului prezinta de fapt doua practici si trei stiluri6 #arocul, adept al grandiosului, al bogatiei luxuriante ornamentale, incura%eaza in acelasi timp si instinctul ancestral al improvizatiei, al exploatarii inspiratiei momentului, generatoare de atatea bucurii neasteptate, stimulatoare. .rta muzicala noua, cucerind gustul epocii, se bucura de o popularitate si adeziune intr-adevar unica in istoria ei. Poate nicicand nu s-a realizat o fuziune atit de apropiata pina atunci intre ,,breasla$ exigenta si distanta de obicei si public, considerat, cu mai multa sau mai putina legitimitate, ,,ramas in urma$ si ostil idealurilor si staruintelor noi, ca in aceasta mare epoca a muzicii si culturii europene, datorita probabil unei efervescente de o amploare nemai intalnita pana atunci a dorintei si a eforturilor burgheziei si aristocratiei de a se cultiva si de a tine pasul cu progresul si cu mersul inainte al culturii epocii. Se canta pretutindeni1 in piete, pe lagune, in teatre si la domiciliu. Se infiinteaza noi societati ,Collegium !usicum- in scopul popularizarii culturii muzicale. Pe linga Italia considerata patria muzicii sau 2ranta si .nglia, centre cu vechi traditii muzicale, *ermania devine unul dintre focarele cele mai puternice ale artei muzicale noi. !uzica germana va excela prin forta ei unica de sinteza a marilor rezultate ale culturii muzicale europene si va culmina prin arta lui :. S. #ach si *. 2. ;andel. Paralel iau un avant simtitor si diferitele ramuri ale stiintei muzicale !. !ersenne ,&<88-&'8=- savant si muzician francez aseaza sunetele armonice la temelia intregului edificiu al teoriei muzicale ,&'>8-, iar .. 3ircher ,&'(?-&'8(- in !usurgia universalis pune, pentru prima data, problema avanta%elor sistemului temperat, care apoi, datorita aportului lui .. @ere 7me i s t er ,&'=<-&A('-, a%unge la o rezolvare definitiva. #ach, exploatand rezultatele lui @erc7meister, a compus doua cicluri de cate ?= preludii si fugi abordand fiecare tonalitate
6

ma%ora si minora ,)os @ohltemperierte 3lavier -&A??-. @. 3. Printz ,&'=&-&A&A-, *. .. #ontempi ,&'?=-&A(<-, :. #onnet ,&'==-&A?=-, P. #ourdelot ,&'&(-&'8<- si *ianbattista !artini ,&A''B&A8=- pun bazele istoriografiei moderne, iar :. !attheson ,&'8&-&A'=- a esteticii muzicale. :. 2ux si :. Ph. "ameau codifica pedagogia contrapunctului, respectiv a armoniei. #ach, ca si Palestrina, a avut o soarta asemanatoare in ceea ce priveste aprecierea contemporanilor. In numele ,,modemismului$ s-a aruncat si asupra lui ,,anatema$, fiind considerat si el ca ,,.desuet$, tributar conceptiei polifonice ,,gotice$, ,,barbare$ . Si de asta data istoria desigur, nu pentru ultima oara a corectat verdictul, precum se vede nu intotdeauna infailibil al contemporanilor, dispusi la %udecati pripite si patimase. Infigindu-si adanc radacinile in trecutul si contemporaneitatea sa muzicala, arta lui #ach contopeste intr-o unica si irepetabila sinteza grandioasa fi durabila rezultatele bogate ale scolilor flamande, ale artei italiene, care, cu un veac mai inainte, prin 0asso, apoi prin Schein si Schutz entuziast elev al lui !onteverdi si propagator sl stralucirii si bogatiei spiritului mediteranean au fertilizat solul germanic, predispus spre metafizica fi filosofie, precum si ale artei franceze si engleze, cu un cuvant ale intregii arte europene. Cste cea mai autentica si cuprinzatoare intruchipare a spiritualitatii fi a geniului muzical european, la desavirsirea caruia a contribuit intreaga cultura muzicala de peste o %umatate de mileniu a Curopei prin tot ce a avut mai nobil si mai uman. .-i contesta aceasta aureola, sau a incerca limitarea apartenentei ei ar echivala, de fapt, cu tentativa de a-l cobora de pe singuralul piedestal, pe care recunoasterea si nemarginita admiratie a generatiilor l-au afezat. Sinteza mareata a artei ,,religioase$ si ,,laice$ a celor doua dimensiuni ale gandirii muzicale omofonie si polifonie a sensibilitatii si a eruditiei muzicii vocale si instrumentale, a lumii vechi modale si a celei noi tonal-functionale, afirmand cu fermitate unitatea indestructibila a artei muzicale si exprirmand pe langa liniste siderala, echilibru si blandete umana, o revarsare nestabilita de energie , vitalitate si robustete sufleteasca, arta bachiana constituie un inepuizabil mesa% cu valente noi si mereu revelatoare secolelor ce iau urmat. Constituind o aparitie unica, inegalabila, a culturii muzicale europene, opera sa incresteaza zenitul, singulara culminatie, marea ora a artei muzicale. #ach este complex si de
/

necuprins, ca si natura si infinitul, scrutand vefnicele coordonate ale vietii si existentei umane. )e o conciziune extrema, lustruita in marmura, incluzand un perfect si unic echilibru al afectivului si al cerebralului, dega%and un puternic suflu de umanism cuceritor, opera sa de dimensiuni ciclopice, elevandu-se deasupra a tot ceea ce-i efemer si de circumstanta, beneficiaza si azi de o admiratie si actualitate mereu crescanda. *eneratiile secolului nostru, devastate de orori, crize si confruntari tragice, inedite in istoria omenirii, ce gatuie atitea elanuri si energii creatoare, %induind cu nesat dupa o farama macar din linistea si bucuriile rapite ale vietii, cauta refugiu si tamaduire in universul muzical bachian, cu sentimental ca ,,deasupra lui sunt arcuite boltile eternitatii$.

Conditiile social-istorice ale epocii lui #ach

#ach si ;aendel rezuma in creatia lor intreaga perioada a muzicii de la "eforma pana la %umatatea secolului al X III-lea. )in punct de vedere istoric, ei se situeaza la sfarsitul feudalismului si inceputul capitalismului. Cpoca lui #ach si ;aendel se caracterizeaza preturindeni prin criza ideologiei feudale, criza care se manifesta deopotriva si in ideologia germana. *ermania era o tara mai inapoiata, faramitata politiceste, supusa despotismului feudal si clerical prea putin independenta din punct de vedere cultural. )e-a lungul evului mediu, lupta dintre laic si religios a capatat adeseori forme violente. D lovitura data bisericii a constituit-o "eforma. Pe plan muzical, "eforma a deschis larg drumul patrunderii elementelor stilistice ale muzicii laice in muzica religioasa, proces care se va intensifica si mai mult in pragul revolutiei burgheze din 2ranta, prin patrunderea din ce in ce mai adinca a elementelor cantecului si dansului popular, a practicii muzicii laice culte, formata, la randul ei, tot prin impulsul muzicii populare. Cucerirea pozitiilor economice si politice de catre burghezie aducea cu sine si primatul ideologiei sale. Drice lovitura a burgheziei impotriva feudalismului era un atac impotriva bisericii ca reprezentanta ideologica a acestuia. !onopolul bisericii asupra culturii slabeste si cedeaza treptat in fata vietii noi, care se dezvolta in toate ramurile de activitate sociala si culturala. Eot mai mult punctul de greutate se deplaseaza spre elementul profan. Consecintele acestor transformari nu au fost mai putin importante in domeniul muzicii. )ezvoltarea muzicii instrumentale, imbogatirea mi%ioacelor de expresie, nascute ca o necesitate a tendintelor de infatisare realista a vietii omului, sunt elementele noii constiinte sociale, ale luptei dintre burghezie si feudalitate. In lumina istoriei, creatia lui #ach si ;aendel apare ca o sinteza si o culme a intregii muzici a barocului. )upa o indelungata perioada de acumulari cantitative, prin acesti mari compozitori muzica face un salt calitativ deosebit. Creatia lor este o sinteza a tuturor formelor vocale si instrumentale, a procedeelor si a mi%ioacelor de expresie. Ci incheie stralucit o epoca de mari framantari in domeniul artei si deschid orizonturi spre muzica moderna. In timpul vietii, #ach a contat mai mult ca un organist virtuos. In arta compoztiei, ;asse, Eelemann erau socotiti superiori lui. In &A?(, cand a voit sa ocupe un loc de cantor la 3othen, acesta i s-a oferit dupa ce au refuzat Eelemann si altii. Creatia sa a fost socotita invechita, plictisitoare, si de aceea, inainte de a muri, compozitiile sale au fost repede date uitarii. .bia la inceputul secolului al XIX-lea, datorita lui !endelssohn si Schumann, creatia lui #ach si-a reluat
7

locul pe care-l merita in istoria muzicii.

Creatia lui #ach in lumina esteticii realiste

.3

)aca contemporanii l-au apreciat ne%ust, apoi muzicologia burgheza, potrivit ideologiei sale, la prezentat fals si tendintios. Fnii critici burghezi l-au prezentat ca un compozitor mistic, religios, deasupra si in afara timpului sau, rupt de popor si de viata epocii sale. .precierea formala a creatiei lui #ach a ingustat si a denaturat continutul ei realist. .ceasta apreciere nu este intamplatoare ea decurge din conceptia idealista a teoriei ,,arta pentru arta$, a formalismului si cosmopolitismului. Cste adevarat ca pentru #ach religia a avut o mare importanta si nu putea rupe usora cu tendintele vechi. )ar in conceptia lui s-au produs atatea schimbari, care arata ca pentru el religia se coborase din sferele misticului in domeniul unei intelegeri filozofice mai apropiate de viata, patrunsa de un lirism profund si umanizat. Cl era protestant si avea destul de proaspat in memorie amintirile "eformei si consecintele ei pe plan social. Numai analiza temeinica a operei lui #ach sub aspectele ei realiste ne poate dovedi ca valoarea si vitalitatea ei constau in imbinarea perfecta a formei cu continutul de idei, care reflecta realitatile epocii in care a lucrat. 2ara o analiza adanca a evenimentelor care au premers creariei sale fara a tine cont de conditiile istorice ale epocii, nu este posibila intelegerea %usta a continutului muzicii sale ca expresie a epocii in care s-a faurit. )ata fiind importanta pe care a acordat-o muzicii religioase in crearia sa, s-a a%uns la concluzia ca #ach este creatorul unei arte misticeabstracte. Dr, se stie ca in aceasta epoca compozitorii traiesc pe langa curtile feudale sau pe langa capele. In aceste conditii, #ach nu si-ar fi putut exercita profesiunea decat pe planul muzicii bisericesti, dar se stie ca el n-a renuntat nidodata la independenta sa in creatie pe care o apara cu darzenie. )e altfel, cateva manifestari din viata lui #ach sunt foarte concludente in ceea ce priveste atitudinea pe care a avut-o fata de muzica religioasa. In &A(', cand a fost admonestat in fata consistoriului pentru abateri de la canoanele bisericesti, #ach nu facuse altceva decat acompaniase cantecele bisericesti cu variatiuni, procedeu socotit incompatibil cu atmosfera religioasa. Sau, desi protestant, #ach nu s-a sfiit sa scrie o missa catolica printului de Saxa. In muzica lui, diferite elemente isi fac loc cu usurinta dintr-un gen intr-altul. Intre muzica religioasa si laica nu exista o prapastie. !elodii din cantatele laice Ie utilizeaza in cantate religioase. Simpla schimbare a textului dintr-o cantata scrisa cu ocazia incoronarii unui print5 o transforma intr-o cantata religioasa. .cest procedeu era posibil pe baza unui cerc de imagini asemanatoare. Cu toata tematica religioasa a unor opere, el da o interpretare realista imaginilor, ibogatindu-le cu melodiile coralului, care in fond erau cantece populare. Stim ca pe planul muzicii bisericesti, "eforma a insemnat simplificarea acestei muzici umanizarea ei, prin inlaturarea in cea mai mare parte a melodiilor gregoriene si inlocuirea lor cu cantece populare, transformate estfel incat sa slu%easca ritualul bisericesc. Pentru a fi cat mai accesibiIe
..

credindosilor, cantecele luterane n-au mai fost imbracate in tesatura complicata a polifoniei, ci erau acompaniate de simple acorduri. Introducerea cantului colectiv si a limbii narionale in biserica a apropiat muzica de felul de a canta al poporului. .ceste transformari, concretizate in coralul protestant, au constituit o noua etapa in dezvoltarea muzicii. Pentru #ach, acest lucru este foarte important, intrucat el, fiind protestant, a dezvoltat acest curent al muzicii, la baza caruia sta coralul. Preluand aceste cuceriri ale muzicii. #ach nu a parasit traditiile polifoniei. )in contra, el foloseste polifonia intr-o masura mai mare decat contemporanii sai ;aendel, Eellemann si ivaldi. Insa si in stilul sau polifonic nu ramane la ceea ce predecesorii reusisera sa a%unga. Stilul polifonic al lui #ach, mai expresiv, mai profund, se imbina cu noi procedee armonice, care vadesc o mare indrazneala si gandirea unui savant al muzicii. Creatia lui complexa si echilibrata, tratand intr-o egala masura muzica instrumentala si vocala, absoarbe toata bogatia mi%ioacelor de expresie ale formelor existente. )iferitele aspecte stilistice ale predecesorilor iau calea unor transformari interioare si exterioare care poarta pecetea personalitatii sale. .ctivitatea lui #ach s-a desfasurat in atmosfera oraselor germane, in stransa legatura cu genurile muzicale existente in tara sa1 muzica bisericeasca, de curte si aceea legata de viata cotidiana. Ca o consecinta a faptului ca si-a petrecut viata intr-un mediu restrans, in diferitele orase germane de care a fost legat temporar, dar departe de framintarile vietii muzicale ale marilor centre din Curopa ,0ondra, Paris-, muzica lui #ach este profund nationala, izvorata din specificul si laturile spirituale cele mai autentice ale poporului german. Pe de alta parte, ea este o expresie vie a tariei si a eroicului caracter a lui #ach. Pe langa perfectiunea si multilateralitatea genurilor pe care Ie imbratiseaza, din muzica lui #ach se desprind bogatia si varietatea continutului, prezentand din acest punct de vedere contrastele cele mai izbitoare. .rtist desavarsit, improvizator neantrecut, poet, filozof. #ach poseda resurse sufletesti inepuizabile, care iau calea unor senzatii auditive foarte variate. *anditor, dramatic si cu o profunda intelegere pentru suferintele omenesti ne apare in pasiuni. 0iric si sentimental in Capriciul la despartirea de fratele iubit, uneori ironic si glumet, ca, de pilda, in Cantata cafelei, savant si cu o fantezie libera in .rta fugii. )esi contemporani #ach si ;aendel se deosebesc nu numai prin conditiile vietii sociale in care au trait si care au influentat asupra mentalitatii lor in mod deosebit, dar si prin genurile muzicale pe care le-au abordat, prin atitudinea fata de muzica populara, prin insusi telul vietii si al creariei pe care l-au urmarit. Centrul de greutate al creariei lui ;aendel il formeaza opera si oratoriul, iar la #ach muzica instrumentala si vocal-instrumentala. ;aendel a fost un luptator aprig pentru ideile sale, urmarind succese si glorie. #ach, retras, cumpatat, dar constient de valoarea muzicii sale, creeaza fara gandul gloriei si nu face zgomot in %urul
.4

sau. In muzica lui #ach, creatia populara, cantecele germane constituie un izvor nesecat de inspiratie, pe cand la ;aendel ocupa un loc neansemnat. )esi viata este inteleasa de fiecare in sensul sau, totusi amandoi sunt partasi ai framintarilor sociale care se petrec sub ochii lor, reflectandu-le insa in mod deosebit in creatia muzicala. #ach ne apare mai complex5 mai profund, iar in muzica lui si-au gasit expresia dispozitiile si gindurile foarte vaste ale poporului german, pe care ni Ie transmite intr-o forma lirica patrunsa de o adanca gandire filozofica. Creatia lui #ach cuprinde toate genurile muzicii instrumentale si vocal-instrumentale, in afara de opera. In *ermania, muzica italiana, destul de mercantila, a operei seria statea in centrul interesului. Se pare ca #ach, desi a cunoscut-o prin prietenul sau ;asse, n-a tinut de loc la acest gen, consacrandu-se muzicii religoase si de camera. 2aptul ca el a compus o muzica fara gandul de a fi pe placul curtilor, cum faceau compozitorii de opere, face ca muzica sa sa aiba o adancime care ne uimeste, si astazi, dovedind o convingere care-l diferentiaza hotarat de compozitorii contemporani cu el.

iata si opera

Nascut la Cisenach ,&'8<B&A<(-, :ohann Sebastian #ach apartine unei familii remarcabile de muzicanti, organisti si capelmaistri ai oraselor germane. Eimp de aproape doua secole, membrii acestei familii au fost muzicieni de cariera. ;ans #ach, strabunicul lui :. S. #ach, a fost muzicantul orasului *otha. Fn unchi al sau era organist in Cisenach5 tatal lui, de asemenea, era cantaret, posedand o voce frumoasa. "aminand orfan la virsta de &( ani, trece sub ingri%irea fratelui sau :ohann Cristophe, organist, elev al lui Pac7elbel. Studiile generale si Ie face la Dhrdruf si
.0

0uneburg. Insusirile muzicale s-au manifestat de timpuriu, fara sa fi fost totusi un copil extraordinar. 0a 0uneburg a%unge cintaret de biserica, iar in &A(> intra ca violonist la capela principelui de @eimar. Pina in &A?>, #ach trecuse prin .rmstadt, !ulhaussen, 3othen in calitate de organist, violonist, clavecinist, capelmaistru. Pretutindeni viata era neplacuta, avind de Infruntat indiferenta si snobismul sefilor, iar conditiile materiale erau cit se poate de modeste. 0a .rmstadt incepe o perioada intensa de activitate. .ici a scris Capriciul la despartirea de fratele iubit, primele cantate, prelucrari de corale si compozitii pentru orga. Inca de la 0uneburg, #ach studiase orga cu organistui #ohn. Isi in susise arta clavecinistilor francezi, in special a lui Couperin, a compozitorilor italieni Corelli, 0egrenzi si ivaldi. Eranscrie concertele acestora pentru vioara, prelucreaza teme pentru orga sau clavir din temele compozitorilor italieni etc. "efuzindu-i-se postul de capelmaistru al curtii, fiind preferat un alt muzician, #ach trece in serviciul curtii din 3othen, unde a condus orchestra timp de sase ani. )in aceasta perioada dateaza suitele franceze, concertele brandenburgice, primul volum al Clavecinului$ bine temperat cantate religioase si laice. Conditiile de viata si obligatiile fata de curte nu se deosebesc cu nimic de cele din alte parti. #ach cauta condiftii mai prielnice, dorind sa devina o persoana libera, independenta. Nici la 0eipzig, unde ocupa postul de cantor ,&A?>- la Ehomas Schule, nu se simte mai descatusat de obligariile pe care i Ie impune consiliul municipal. Eotusi, 0eipzigul era un centru muzical important, si faptul ca #ach a preluat conducerea asociatiei muzicale $Colegium musicum$, infiintata de Eelemann, constituie un stimulent pentru creatia sa. .tragand in cor studenti si alti iubitori de muzica, el compune cantece laice, suite pentru orchestra, concerte de clavir, pe care Ie executa in diferite ocazii. Eoata viata. #ach s-a simtit legat de cercul familiei sale, si obligatiile impuse de serviciu l-au impiedicat sa se deplaseze pentru mai mult timp. . vizitat abia citeva orase unde putea sa asculte pe marii maestri ai timpului. 0a )resda legase prietenie cu ;asse, compozitor de opere italiene. Cu putin inainte de sfarsitui vietii, in &A=A, a fost invitat la curtea din #erlin de catre 2rederic al II-lea. .cesta, voind sa-i incerce puterea de improvizatie, i-a dat o tema, pe care #ach a compus. opera sa )as musi7alische Dpfer ,Dfranda muzicala-, ulterior dedicata regelui. . intentionat sa faca o calatorie la ;alle pentru a se intanli cu ;aendel, dar boala l-a impiedicat sa-si vada aceasta dorinta implinita. In perioada de la 0eipzig da la iveala creatiile sale monumentale1 pasiunile si cantatele, care dovedesc inclinatia lui #ach spre forme man, o adevarata sinteza a procedeelor creatoare de o forta dramatica crescanda. Compune concerte pentru clavir, !issa in si minor, variatiunile *oldberg, compozitii pentru orga si tot aici termina Clavecinul bine temperat. Cu toata virsta inaintata, fortele sale creatoare nu descresc. )in contra, cu o tenacitate uimitoare, studiaza operele contemporanilor, imbogatindu-si cunostintele cu noi procedee de creatie. Procedeele de execute se
.5

imbogatesc prin tratarea polifonica a compozitiilor pentru vioara, a armoniilor la clavecin si a stilului de orga. Creatia lui #ach ne uimeste si azi prin intensitatea polifoniei, a abundentei melodice, a ritmurilor si armoniilor, care se inlantuie intotdeauna cu o logica de neclintit. Si, totusi, cu toata amploarea si valoarea muzicii sale, maretia lui a scapat contemporanilor. )omeniul activitatii lui #ach a fost extrem de cuprinzator. Compozitor, interpret, pedagog, savant si inventator, toate acestea sunt aspecte care nu pot fi despartite unul de celalalt.Pentru contemporani, #ach organistui, executantul a intunecat pe #ach compozitorul, si de aceea a si fost dat repede uitarii. #ach a fost si un pedagog cu un simt deosebit pentru metodele si principiile educatiei muzicale. !ediul eel mai prielnic aplicarii acestor principii a fost insasi familia sa, pentru care a compus numeroase lucrari ,de pilda, unele studii pentru clavecin, intitulate .na !agdalena #ach-. Ca pedagog si artist. #ach a stiut sa creeze modele artistice care nu si-au pierdut valoarea nici pina astazi. 2ugile si preludiile sale erau destinate educatiei pedagogice. In aceste compozitii se imbina gindirea rationala, inspiratia, cu sensibilitatea pedagogului. )e altfel, aceasta austeritate a gandirii sale, manifestata in toata creatia lui #ach, este urmarea influentei puternicului curent rationalist, de care sunt stapaniti toti ganditorii secolului al X III-lea, rationalism care se opunea dogmatismului si scolastici medievale. #ach isi dadea perfect seama si de insufidenta mi%ioacelor de redare a instrumentelor muzicale, de aceea, a fost si un indraznet inovator. Cl s-a preocupat permanent de imubunatatirea sonoritatii instrumentale si a posibilitatilor de a reda de mai plastic si mai armonios intentiile unei compozitii. . construit chiar un clavecin-lauta cu diferite sonoritati sau asa-zisa ,,viola pomposa$, cu un registru profund, incercari care insa n-au dat rezultatele asteptate. Cu toate preocuparile sale multilaterale si la nivelul lui #ach n-a putut depasi limitele oraselor germane. Si criticii timpului, ca, de exemplu, !attheson, au avut o adtudine de indiferenta totala fata de creatia sa. In colectia de biografii ale compozitorilor contemporani, publicata de !attheson, #ach nici nu este amintit. Pe de alta parte, compozitiile lui #ach, in cea mai mare parte, nu au fost tiparite in timpul vietii. !a%oritatea lor s-au raspandit m manuscrise, asa incat nu au putut avea o difuzare larga. !ulte dintre ele, ca, de pilda, concertele brandenburgice, n-au fost auzite nid chiar de #ach. Cu modestia care-l caracteriza si cu eroismul interior cu care a stiut sa infrunte viata intr-o societate in care artistui nu pretuia cu nimic mai mult decat un om de rand, nu ne mai mira de loc faptul ca #ach nu s-a bucurat de o larga recunoastere. )upa moartea sa ,&A<(-, familia a continuat sa traiasca in mizerie, iar compozitiile lui #ach au fost repede uitate. .u trebuit sa treaca aproape &(( de ani
.2

pana cand !endelssohn si Schumann, stapiniti de avintul romantic. In a carui pretuire intrau si comorile muzicale ale trecutului, au descoperit opera lui #ach, pe care au daruit-o din nou publicului. . inceput o munca serioasa de reeditare a compozitiilor sale, putanduse astfel constata ca muzica lui :. S. #ach nu a avut o destinate exclusiv bisericeasca, ci, de fapt, in cea mai mare parte, este o muzica destinata salii de concert.

Capitolul III

LUCRARILE VOCAL-INSTRUMENTALE

0ucrarile vocal-instrumentale cuprind cea mai mare parte din creatia lui #ach. )e la prelucrarile de corale pana la pasiunile monumentale, #ach strabate un drum lung, care insumeaza totalitatea mi%loacelor unui limba% muzical bogat, expresiv si care pune in valoare toate resursele cunoscute pana atunci ale vocii umane, ale corului si orchestrei. Intre muzica vocala si instrumentala exista o intrepatrundere care ar ingreuia o delimitare a lor. 0egatura este determinata de un anumit cerc de imagini si procedee specifice, care sunt comune ambelor genuri de creatie. In ceea ce priveste importanta s-ar putea vorbi de cea a muzicii vocalinstrumentale, deoarece cuprinde opere de mari dimensiuni, cum sunt pasiunile si chiar unele cantate. Nu asta
.6

determina insa importanta unui gen sau altul, ci faptul ca muzica vocal-instrumentala, dintr-un anumit punct de vedere, cuprinde intr-o forma generalizata o mai mare bogatie de idei, de mi%loace expresive, care ii dau o infatisare mai veridica, mai realista. orbindu-se despre continutul muzicii lui #ach, se spune adeseori ca are un anumit caracter filozofic. .ceasta impresie este adevarata, insa nu este o filosofie abstracta, ci expresia unui lirism adanc filozofic, meditare asupra vietii, a mortii, a singuratatii si a suferintelor umane, sentimente si intrebari carora omenirea intotdeauna a cautat sa Ie dea un raspuns. )e altfel, aceasta problematica a vietii constituie si sfera temelor preferate de #ach, dar printre ele se incadreaza si lucrari cu un continut legal direct de descrierea naturii si a vietii de toate zilele. Imaginile naturii furtuna, murmurul raului, vuietul vantului, zugravirea eroului insufletit de sentimentul moralei, al perfectiunii suit aspecte variate redate cu o mare forta dc evocare. #ach este un muzician realist care cauta sa redea viata inspirandu-se din preocuparile si pasiunile contemporanilor sai, pe care Ie zugraveste in muzica cat mat aproape de felul de a simti al oamenilor. Croul lui #ach nu este o fiinta cu insusiri supranaturale, ci un om simplu, obisnuit, care isi urmeaza drumul in viata fara afectari eroice1 cugeta, rabda, sufera si tinde spre perfectiune. In pasiuni nu a creat chipuri imaginare de eroi. Imaginea lor desi apare uneori strans legata de muzica religioasa ,pasiuni, misse, cantate- a putut-o gasi in mi%iocul framantarilor epocii sale, in randurile poporului german. Pasiunile sunt formele cele mai complexe si mai monumentale. In acest gen, #ach continua traditiile lui Schultz si mai cu seama ale compozitorilor din ;amburg. Create pe texte biblice, ele constituie adevarate drame muzicale, cu un continut profund uman, in care elemenrul liric se imbina cu cel dramatic. Pasiunile lui #ach au o mare forta de evocare, datorita dramatismului si continutului plin de viata si de omenesc. In ele este exprimata dar contradictia dintre vechea si noua orientare creatoare, ce se impune prin caracterul popular si adevarul expresiei. #ach a scris patru pasiuni si un Dratoriu de craciun care

./

este mai degraba o insusire de cantate. )intre pasiuni s-au pastrat integral doua, cea dupa loan SI cea dupa !atei si fragmente din a treia dupa !arcu. Cea de a patra dupa 0uca, a fost contestata. Pasiunile dupa !atei si loan, corespund perioadei de creatie de la 0eipzig, deci perioadei mature a lui #ach care se impune prin mari si originale creatii. #aza poetica a pasiunilor lui #ach, o constitue textele evanghelistilor a caror prelucrare a realizat-o impreuna cu colaboratorul sau libretistui Pi7ander. )esi planul celor doua pasiuni este asemanator, totusi pasiunea dupa !atei, se distinge nu numai prin amploarea neobisnuita, cat mai ales prin elementul psihologic mai dezvoltat si de o mai mare forta dramatica. Si tratarea este mai realista, cuprinzand un colorit de viata mai bogat. Cpioadele liricodramatice sunt redate printr-o exceptionala varietate a mi%ioacelor muzical-expresive, prin numeroase momente solistice, coruri, si parti orchestrale. Cpisoadele dramatice sunt redate in stilul recitativului secco, insa mult mai liber si mai dramatic. Pasiunea dupa !atei reprezinta o drama profund umana, in care se releva sentimentul dragostei si al compatimirii pentru cei slabi si obiditi, ideea de sacrificiu pentru binele omenirii. 2ondul religios, potrivit epocii in care a fost conceputa, este depasit prin viziunea autorului, continutul ei ramanand valabil de-a lungul veacurilor prin sensul adanc al problemelor cuprinse. Caracterul social al acestei tragedii umane este evident, ca si antagonismul dintre fortele traditionale ale castei preotesti, potrivnica ideilor umanitare, si elementului nou, generos, reprezentat prin, eroul pasiunii. In ceea ce priveste unghiul din care trebuie privita monumentala lucrare, Pablo Casals ne da un indiciu pretios1 ,,...cred ca s-a pus prea mult accentul pe latura exclusiv religioasa a lui #ach. C adevarat ca in multe dintre compozitiile sale se oglindeste o credinta arzatoare. !aestrul era evlavios, fiind un slu%itor al bisericii prin insasi ocupatiile sale. Eotusi, n-ar fi greu sa nu vad in muzica sa decat sentimentul religios. Cred ca e o exagerare, caci inspiratia religioasa nu este totul. Erebuie sa observam la marele cantor o gama nesfarsita de
.1

ecouri venind din toate partile1 bucuria poporului, dansul popular, eleganta, parfumul, contemplarea plina de dragoste a naturii etc. )esigur, maestrul este un suflet sincer pios in pasiuni si corale, unde a exprimat acest sentiment in modul cel mai maret si desavarsit, dar inca o data spun ca acesta este departe de a cuprinde toata opera sa$. @ilhelm 2urt4ahgler spunea1 ,,Pasiunea dupa !atei este cea mai sublima creatie din intreaga literatura a muzicii universale/$.Pasiunea este construita dupa un plan dramatic care te uimeste prin viziunea si grandoarea conceptiei. .re o structura perfect simetrica, admirabil inchegata atat In linii generale cat si in cele mai mici amanunte. 0ucrarea cuprinde doua tablouri mari, impartite in A8 de numere conventionale. Prima parte ne vorbeste despre actul tradarii, iar partea a doua despre suferintele si moartea lui ;ristos. Intreaga lucrare este precedata de o introducere, care pregateste conflictul dramatic. Caracteristica arhitectonica a acestei parti introductive o constituie o mare pedala ostinata, care se mentine de-a lungul intregii introduceri. !uzica este o imbinare desavarsita a polifoniei cu omofonia. Peste dubla orchestra si dublul cor de la inceput se revarsa un coral executat de un cor de copii, care aduce o lume armonica bogata, caracteristica barocului tarziu.

.7

P."EC. INE"D)FCEI . )IN P.SIFNC. )FP. !.ECI

43

Cadenta finala imprima acestei parti un caracter monumental, grandios. Prin recitative, evanghelistul reda partile narative ale dramei. .riile, desi integrate in cadrul actiunii, au un rol static5 ele reprezinta momente lirice culminante. Eablourile se succed foarte repede, momentele lirice alternand cu cele dramatice. "ecitativul evanghelistului, impreuna cu vocea lui ;ristos , continua sa dezbata continutul istoriei biblice. Conflictul dramatic se accentueaza. .paritia lui luda constituie o adinca manifestare a tragismului tradarii. )upa povestirea tradarii lui luda si cina cea de taina, presimtirea suferintelor create, iar expresia durerii si compatimirii capata o nuanta tragica in numere muzicale dezvoltate. Caracteristica din acest punct de vedere este aria G compatimirii si indurarii$, pentru bas si vioara solo.
4.

0inia melodica franta, bazata pe intonatiile suspinului, simpla, expresiva, creeaza imaginea durerii si a suferintei. Prima parte se incheie cu prelucrarea libera a unui coral cu o orchestratie bogata, evocand durerea nemarginita a apostolilor care sunt martorii plecarii lui ;ristos. 2".*!CNE )IN ."I. 3D!! SFSSCS 3"CF+ SD @I00 IC; S.*CN

Partea a doua a pasiunii are un caracter si mai dramatic. ;ristos este dus la %udecata in fata lui Caiafa. .par martorii mincinosi, a caror marturie este redata intr-un duet. Fn cor pe opt voci, reprezentand grupul tradatorilor, intareste marturiile celor )DI, care cer sentinta de moarte. Interogatoriul continua. !uzica ilustreaza cuvintele lui ;ristos. Petru, isi exprima durerea si remuscarea intr-o mare arie expresiva, patetica. Plasarea intervalului de secunda mica in desfasurarea liniei melodice ii da un caracter dureros, tragic. .postolii il parasesc. !omentul dramatic al acestei parti il constituie condamnarea la moarte. Cvanghelistul povesteste, printrun recitativ incordat si dinamic, chinurile lui ;ristos. Fn coral bistrofic, cu o armonie simpla, constanta, exprima %alea poporului credincios.
44

Cpisodul mortii este redat printr-o muzica umana, lipsita de exaltare. "ecitarivul povestitorului cuprinde accente si mai dramatice in momentul povestirii1 ,,Cerul s-a intunecat, iar pamantul s-a cutremurat$. .companiamentul la orga descrie tabloul mortii. Intr-un lung recitativ, cel mai lung din toata pasiunea, evanghelistul reda procedura inmormintarii. Partea vocala capata un caracter mai dinamic, iar acompaniamentul se amplifica. Cei care s-au ingri%it de corpul lui ;ristos sunt cuprinsi de %ale. 0a acest discurs participa sopranul ,!aria !agdalena-, altoul ,mama lui ;ristos-, tenorul ,evanghelistul- si basul ,losif-, care expun pe rand cate o fraza, iar corul raspunde fiecaruia printr-un refren linistit si simplu. )e o factura deosebita este ultimul cor al pasiunii. D tema expresiva, simpla, cu un suport armonic specific coralului, care revine de mai multe ori, evoca durerea intr-un mod linistit, calm. D pedala utilizata solistic la basul continuu, fenomen aproape unic in literatura muzicala, aduce resemnarea si linistea. Incordarea slabeste, nuantele scad pana la pianissimo. Fltimul pianissimo este intrerupt brusc de un fortissimo, care reafirma inca o data maretia si monumentalitatea operei. Potrivit rolului pe care iI au, persona%ele sunt impartite in trei grupe1 a- persona%ele principale1 evanghelistul, ;ristos, iar rolurile lui Petru, luda, Pilat si marele preot sunt interpretate de acelasi solist5 b- persona%ele secundare1 doua servitoare, doi preoti si martorii falsi5 c- comentatorii dramatico-muzicali, exponent ai celor ce asista la desfasurarea dramei. Cvanghelistul sau povestitorul este acela care expune textul biblic in succesiunea scenelor, partida lui fiind conceputa sub forma de recitativ ,secco-, un fel de declamatie cantata, sustinuta de acordurile simple ale clavecinului. Spre deosebire de recitativele persona%elor secundare, partida lui Iisus se distinge printr-o forma deosebita, de recitativ dramatic, acompaniat de instrumentele cu coarde. Continuand unele traditii ale genului. #ach intercaleaza arii intre episoadele naratiunii, intim legate de scenele precedente si al caror continut exprima sentimentele celor ce sunt martorii acestei tragedii, dar care nu iau parte la actiune. Incredintate celor patru voci ,sopran, alt, tenor, bas-, aceste arii se deosebesc prin factura lor, netinandu-se seama de vreo regula speciala5 mai mult, ele sunt precedate de recitative arioso, un fel de prolog acompaniat de orchestra. Corul are un rol deosebit. In dramaturgia pasiunii. Cl participa prin numere corale incheiate, incadrate intre arii, recitative si mai ales la stabilirea atmosferei la deschiderea si inchiderea celor doua tablouri. In anumite impre%urari, corul reprezinta multimea, ca persona% colectiv care intervine in mai multe randuri si, in fine, in corale ca simplu comentator.
40

Cantarea antifonica, adica intrebuintarea alternativa a dublului cor, este folosita atunci cand reprezinta doua persona%e colective5 de pilda, corul nr. <, grupa marilor preoti si grupa carturarilor si a batranilor poporului. .lteori, corurile sunt folosite impreuna in corale si cateva momente cand reprezinta fanatismul poporului care cere rastignirea lui Iisus. .vand putine momente simfonice independente, rolul orchestrei este redus la simplul acompaniament, fiind impartita in doua ansambluri, dupa aceleasi reguli ale corului. In creatia lui #ach, coralul protestant %oaca un rol deosebit. In Pasiunea dupa !atei, tematica coralului este folosita din plin si creator, melodiile capatand o interpretare artistica si ideologica subordonata actiunii. Fnele corale revin de mai multe ori, de fiecare data cu alt text si chiar cu armonizari diferite. Cle prezinta o mare varietate de stari emotionale, exprimate prin tempouri si nuante diferite, toate cu o %ustificare dramatica. In ceea ce priveste stilul de interpretare, parerile specialistilor sunt diferite. .deptii traditiilor filistine, rigide, vad in #ach o figura tipica a sitilului baroc, un virtuos al polifoniei vocale si instrumentale, un adept al formelor severe, un document de epoca. .nton Sch4eitzer, autorul unei temeinice biografii a lui #ach, cu toate rezervele ce Ie avem, impuse de pozitiile sale idealiste vede in creatia marelui compozitor tocmai contrarul1 poezia si bogatia sentimentelor umane, talmacita la un inalt grad artistic potrivnice ierarhizarilor stereotipe si incorsetarii in limitele epocii in care a fost obligata sa se desfasoare. !uzica lui #ach si mai ales pasiunile se cer a fi talmacite de un aparat mai largit, cu o bogata paleta orchestrala, de nuante si efecte. Nu o interpretare de muzeu, ci una adecvata epocii moderne, pentru a realiza cu maximum de mi%ioace aceste marete capodopere, ceea ce nu inseamna nici deformare, nici actualizare, ci cerinta intrinseaca a monumentalitatii ideilor care stau la baza unora dintre lucrarile sale vocal-instrumentale. Intre formele religioase de mari proportii, un loc important iI ocupa si !issa in si minor. .ceasta lucrare comandata de principele de Saxa, nu a avut niciodata importanta din punct de vedere al cultului catolic. !ai intai, missa se deosebeste de pasiuni prin faptul ca-i lipseste firul unei actiuni unitare. Cste o forma ciclica a carei unitate se stabileste prin dispozitia generala a partilor componente, al caror continut muzical-dramatic prezinta totusi un cerc de imagini poetice asemanator. Intre !issa in si minor si intre pasiuni sau unele cantate, religioase sau laice, nu exista o diferenta prea mare in ceea ce priveste procedeele limba%ului muzical si sursele de inspiratie. )esi aici apropierea de text este realizata intrun mod mai liber, intr-un sens larg de generalizare muzicala a ideilor5 totusi, anumite elemente se leaga ca o veriga de stilul celorlalte compozitii. )e pilda, aparatul vocal-instrumental este folosit ca si in pasiuni. Fneori il aplica in intregime, alteori, ca, de exemplu, in ultimele parti #enedictus si .gnus dei, se margineste la un ansamblu mic, cu un caracter asemanator celui de camera. .poi, parti intregi
45

din cantatele religioase si chiar laice sunt folosite in missa pe baza apropierii imaginilor muzicale si ale textului. Patrunderea larga a sentimentelor omenesti, continutul nou, ca si procedeele muzicalexpresive adancesc contradictia dintre formele vechi si cele noi, desprinzandu-se de traditiile medievale ale cultului religios. Frmarind in mod liber textul, #ach largeste mult forma missei. Cele sase parti au o constructie neobisnuita. Prima parte, 3Hrie, este alcatuita din trei parti5 *loria si Credo, din cate opt numere. Corurile polifonice in stil rugat, de obicei pe patru si cinci voci ,mai rar pe sase si opt voci-, au o larga intrebuintare. .rhitectonica lor se deosebeste de fugile instrumentale, aproiindu-se mai mult de forma riguroasa a polifoniei mai vechi a capella. .ceasta constructie specifica primulul cor din *loria este determinata de tratarea subiectului. Cu totul altfel sunt tratate corurile Cst incarnatus si Crucifixus, care stau in centrul partii a treia, Credo. Pe basul ostinat, care coboara cromatic, procedeu obisnuit in timpul lui #ach pentru a reda momente de tristete si durere, se inalta edificiul aparatului orchestral, pe fondul caruia se revarsa frazele scurte si dureroase ale vocilor corului, intrerupte prin pauze lungi si apasatoare. .cest cor, conceput initial pentru cantata nr. &?, a fost introdus in missa. .riile, desi putine la numar, se leaga in mod obisnuit de momentele lirice ale missei. )e obicei, #ach insoteste ariile cu instrumente solistice1 vioara, oboi, creand modele si combinatii foarte interesante. .ria din Credo se impleteste cu sunetele a doua oboaie, capatand un minunat caracter pastoral. .ltele, ca, de pilda, 0audamus si .gnus dei, sunt legate de imagini lirice diferite. In afara de arii ca parti solistice. #ach foloseste intr-o masura mai mica si duetele. In incheierea missei revine coralul nr. ', de astadata pe un text nou. !issa in si minor oglindeste pe deplin contradictie ivite in muzica epocii lui #ach5 pe de o parte, dependenta de vechile forme religioase medievale5 pe de alta parte, continutul, lumea sentimentelor umane care s-au revarsat in aceasta forma apartin unei epoci noi. Cantatele laice si religioase ocupa un loc foarte important in creatia lui #ach. In ansamblul genului, cantatele laice au o insemnatate mai mica si sunt mai putine la numar. In ma%oritatea cazurilor, ele sunt scrise cu ocazia unor evenimente din viata de toate zilele1 serbari familiare, %ubileuri, mosteniri sau dedicatii unor persoane influente. Cantata Steigt freuding in die 0uff a fost dedicata, pe rand, sotiei printului de 3ent, rectorului scolii din 0eipzig, ca mai apoi sa fie refacuta intr-o cantata religioasa. In cantatele laice, #ach se inspira uneori din evenimentele politico-sociale, ca, de exemplu, in cantata care infatiseaza
42

nenorocirile provocate de razboiul pentru succesiunea Poloniei, desfasurat pe pamant german. Nici imaginile naturii nu lipsesc atunci cand exista un motiv pentru asa ceva. In Cantata primaverii, sentimentele de multumire, de bucurie sunt, de obicei, legate de descrierea naturii frumoase, care aduce calmul si linistea. In cantata Cole pacifistul, corul descrie furtuna, insotit de acompaniamentul orchestrei, care reprezinta framantarea vantului. Sensul cantatei consta in evocarea sentimentelor de buna dispozitie in contact cu natura. Cateodata, #ach descrie viata glumet, buf, ca in Cantata taraneasca. Scrisa cu ocazia unei ,,mosteniri$, aceasta cantata zugraveste viata sateasca. 0egate de aceasta idee apar si mi%ioacele de care se foloseste pentru ilustrarea vietii de la fara. #ach foloseste cantece si dansuri populare autentice, pe care Ie prelucreaza simplu, sustinute de un, acompaniament compus din bas continuu, vioara carora Ie asociaza din cand in cand cornul si flautul. Inspirandu-se dintr-o satira, #ach a scris Cantata cafelei. ,Fn batran mofluz interzice fiicei sale sa mai consume cafea, facandu-i anumite promisiuni. Insa fata, atrasa de aceasta bautura la moda, incearca sa-i ocoleasca pe batran prin diferite viclenii-. Cantata reflecta moravurile timpului si este o adevarata comedie din viata burgheza. Cste un gen mai rafinat, apropiat de stilul operei, fara nici o legatura cu cantecele populare. In cantatele 2ebus si Pan, .legerea Iui ;ercule, cu subiecte luate din mitologie, face anumite aluzii la actualitate. Imaginile naturii, scenele pastorale, coloritul luminos al primaverii siau gasit expresia in Cantata nuptiala, scrisa pentru o singura vioara in registrul acut, cantata matoarea si altele. Cantata religioasa la #ach este un gen permanent, cotidian, in comparatie cu cantatele laice sau cu pasiunile, care apar ocazional. . scris peste 250 de cantate religioase domeniu in care este mai consecvent si mai amplu. Continutul si forma lor sunt foarte variate. Fnele constau din cincisase-sapte parti, insa nuumarul lor nu este fix si nici mi%ioacele de execute. reo &( nu folosesc de loc corul. Ca si in pasiuni, #ach a intrunit in cantate atat resursele polifoniei cat si ale monodiei. Cle cuprind arii, recitative, coruri polifonice, parti instrumentale, fie ca introducere, fie ca interludii. Coralul ocupa un loc important in cantatele religioase, aducand melodii din viata de toate zilele. !a%oritatea coralelor sunt scrise pe trei-patru voci, dar nu lipsesc nici cele pe doua sau pe o singura voce. Ca forma separata a scris si a armonizat peste >(( de corale, dintre care o parte sunt utilizate in formele mari pasiuni, cantate, devenind parti constitutive ale acestora. Eotodata, #ach nu se mai multumeste sa Ie dea un suport armonic oarecare, ci cauta armoniile care sunt dictate de afectul cuvantului. In cantate, pasiuni, corale, mai des in partile recitative, gasim urme ale esteticii afectelor a secolului al X II-lea, teorie conform careia muzica trebuie sa descrie si sa redea sensul cuvantului, sentimentele.
46

In cantate se poate observa bine drumul sau evolutiv. Primele sunt fara arii si recitative. Ereptat, aceste elemente se inmultesc si se dezvolta. )e asemenea, ele n-au o forma prestabilita, ca la italieni. Se intampla sa lipseasca un recitativ sau o arie, iar acompaniamentele sunt foarte variate, uneori reducandu-se numai la orga. )intre cantatele religioase se desprind, ca fiind cele mai remarcabile ca marime si tematica, cantata nr. ?&, intitulata !ult am patimit si Cantata "eformei, nr. 8(, scrisa cu ocazia bicentenarului "eformei, in &A>(. !ai subiectiva, cantata !ult am patimit dezvolta imagini legate de sentimentul durerii, singuratatii dar si al linistii care duce la bucurie si la victorie, ciclul temelor preferate de #ach. In Cantata "eformei ,Cin festes #urg ist unser *ott-, textul vorbeste despre cura%ul in lupta sii victoria asupra fortelor raului, asupra dusmanilor, zugraveste imagini ale miscarilor populare si ale luptelor glorioase care s-au dat sub steagul "eformei. Cantata, de altfel, este straina de stilul bisericesc.

Capitolul I C"C.EI. INSE"F!CNE.0.

2ormele instrumentale intrebuintate de #ach nu sunt decat cele frecvente la sfarsitul secolului al X II-lea si inceputul secolului al X III-lea 1 fuga, suita, sonata de camera si religioasa, concerto grosso, uvertura, preludiul, tocata si alte forme improvizatorice. In afara de cateva compozitii pentru orga, muzica instrumentala a lui #ach nu este legata de tematica religioasa. Eotusi, intre muzica instrumentala si cea vocala observam o legatura, determinata de aceeasi gandire lirico-filozorica profunda, aceleasi procedee de stil si mi%ioace expresive, care creeaza imagini muzicale analoge. )e pilda, intonatia ,,suspinelor$ procedeu al muzicii vocale, se poate identifica si in Capriciul la despartirea de fratele iubit. !elodia cromatica franta, obisnuita situatiilor triste, se intalneste in preludii, fugi si in alte compozitii. Cu atat mai mult aceasta legatura se poate observa intre stilul diferitelor instrumente 1 clavir, vioara, orga, ansambluri instrumentale care sunt inrudite prin diferite elemente stilistice. .ceasta nu inseamna ca intre
4/

diferitele genuri si forme separate se poate a%unge la o uniformizare a elementelor. 2iecare gen si instrument avand specificul sau, in mod firesc decurge o calitate noua. In ansamblul muzicii instrumentale a lui #ach, locul cel mai important il ocupa muzica de clavir si de orga. Clavirul este cel mai uzual instrument de studiu 5 de aceea el inglobeaza si cele mai multe forme carora #ach le-a acordat o deosebita atentie. Spre deosebire de compozitiile pentru orga, tematica clavirului este cu mult mai bogata, mai variata, desi posibilitatile tehnice si de expresie sunt mai limitate. Stilul sau pentru clavir se deosebeste de cel al contemporanilor. Nefiind legat de practica religioasa. #ach imbogateste continutui, largeste sfera posibilitatilor tehnice, imprumutindu-i stilul improvizatoric de orga, cu caracter mai patetic si mai putemic. 2ireste ca #ach nu putea fi multumit cu sonoritatea si cu posibilitatile expresive ale clavirului. 2irea sa inventiva, mereu in cautarea unor noi sonoritati ale instrumentelor, prevesteste aparitia pianofortelui, caruia orga ii pregatise terenul. In sensul acesta, arta lui depasesete limitele clavirului din acel timp. Eot ceea ce s-a scris pana acum in literatura pentru clavir apartine unor genuri miniaturale, de salon, dansuri si forme mici. Clavirul nu se impusese in domeniul stilului de prelucrare al orgii. In preludii, fugi, fantezii, a caror traditie era legata de orga. )e pilda, 2antezia cromatica sau ariatiunile *oldberg, istoriceste sunt pregatite de traditiile orgii. )ar pentru a defini stilul de clavir a lui #ach este necesar sa cunoastem influentele pe care le-a suferit. .supra stilului sau a influenfat arta clavecinistilor francezi, si in special a lui Couperin, de care se apropie foarte mult, mai cu seama prin maniera de omamentare a suitelor. )e asemenea, asupra stilului lui #ach a influentat stilul italian pentru clavir si, intr-o masura mai mare, cel de vioara. !aniera italiana si-a gasit expresia in cele &( variatiuni pentru clavir, in fanteziile In do minor, care ne amintesc de Scarlatti. Stilul omofon de concert al literaturii pentru vioara a avut o importanta deosebita pentru #ach si l-a influenfat mai mult dedt clavirul italian. Stilul concertului pentru clavir s-a maturizat dupa indelungate experiente si cercetari. !ai intai, a prelucrat concertele compozitorilor italieni, In special ale lui ivaldi, apoi a compus concertele pentru vioara, pe care le-a prelucrat pentru clavir, si, in sfarsit urmeaza perioada de creatie a propriilor sale concerte pentru clavir. In afara de transformarea concertelor straine, ca, de exemplu, concertul lui ivaldi pentru patru viori transpus pentru patru clavecine. #ach ne-a lasat sapte concerte pentru clavir, cu acompaniament. )intre acestea, doua sunt pentru doua clavire, trei pentru trei clavire si doua pentru un singur clavir. Fnele dintre ele sunt prelucrari ale concertelor pentru vioara. )e pilda, Cancertul in re ma%or este prelucrarea Concertului pentru vioara in mi ma%or. Concertul in sol minor este transcrierea Concertului in la minor pentru vioara. Sau Concertul in do minor pentru doua clavire reprezinta prelucrarea )ublului concert
41

pentru vioara in re minor. Interesant de retinut este faptul ea #ach, pastrand anumite traditii, insotea itotdeauna partida clavirului care concerta cu un alt clavir, care realiza armoniile basului cifrat. .celasi procedeu il aplica si la concertele pentru doua sau trei clavire. Concertul pentru clavir a imprumutat de la concertul pentru vioara si forma, care se fixeaza in principiu la trei parti, prelucrate intr-o forma destul de libera. Prototipul concertului pentru clavir, asa cum l-a conceput #ach in cercetarile sale, este concertul italian. Caracteristica acestui concert consta in faptui ca acorda clavecinului rol solistic, ca melodia si acompaniamentul sunt redate de clavirul solo, asa incat nu se mai simte nevoia unui al doilea, pentru realizarea basului continuu. Clementul cantabil este mult mai dezvoltat. Partea intai a concertului, din punct de vedere arhitectonic, se apropie mai mult de planul sonatei preclasice. Contrastui partilor este realizat nu numai prin miscare dar si prin caracterul prelucrarii. )e unde primele parti au un caracter omofon, partea a treia exceleaza prin combinatiile polifonice 1 contrapunct dublu, mersul vioi si independent al vocilor. Concertul pentru clavir, desi s-a imbogatit la #ach cu numeroase elemente arhitectonice, totusi nu si-a putut definitiva forma, aceasta sarcina ramanand urmasilor sai. In creatia lui #ach, un loc important && ocupa variatiunile. .cest procedeu, caracteristic secolului al X IIlea, este folosit de #ach in suite si independent. Importante in acest sens sunt ariatiunile *oldberg ,scrise pentru clavecinistul *oldberg din )resda-, pe o sarabanda din caietul de studii .na !agdalena #ach. Cele >( de variatiuni imbraca diferite forme 1 variatiunea a =-a este in forma de dans, >, ', &?, &8 si ?= sunt in forma de canon, a &(a este o fugheta, ?8 si ?9 au caracterul unor fantezii, libere, virtuoase. Fltima variatiune se incheie cu doua cantece populare germane, care sunt prelucrate in forme diferite. In domeniul sonatei pentru clavir. #ach a lucrat putin. Sonatele sale se prezinta ca o succesiune de parti caracteristice, inrudita cu forma variatiunilor. !ai importanta este Sonata in re ma%or, in care se imbina stilul polifonic cu cel omofon. Celelalte sonate sint prelucrari ale unor piese straine sau traspuneri ale sonatelor sale pentru vioara ,Sonata in la minor este transpunerea Sonatei pentru vioara in re minor-. !ult mai importante si de o factura noua sunt cele &? sonate pentru vioara, dintre care sase sunt cu acompaniament. Cele fara acompaniament, prin fuziunea dansurilor din suita cu forma sonatei, sunt denumite si partite. Ca un bun cunoscator al viorii, el a cautat sa-i imprumute stilul polifonic, ceea ce constituie latura caracteristica a acestor lucrari.Erebuie, de asemenea, amintite sonatele pentru doua viori, apoi sonatele pentru flaut si clavir, ca cea in sol ma%or sau cea din Dfranda muzicala. )esi sunt de o factura mai simpla, ele totusi si-au cucerit un loc deosebit in viata de concert. Pentru vioara a mai scris trei concerte 1 in mi ma%or, la minor si dublul concert pentru doua viori In re minor. Concertul ca si sonata, era un gen tanar totusi concertele pentru vioara exprima o conceptie
47

avansata a acestui gen. Cle au o mare important si in privmta dezvoltarii scrisului orchestral. D forma care si-a gasit o larga intrebuintare in muzica pentru clavir este suita. #ach a scris pentru clavir de trei ori cate trei suite, denumite franceze, engleze si partitele germane. In suita, mai mult ca in alte genuri, si-au gasit intrebuintarea formele populare de dans in forma stilizata. Procedeele stilizarii sale intaresc contrastele dintre dansuri nu numai prin ritmurile caracteristice, dar si prin definirea modurilor ma%or-minor, a armoniilor si accentuarea trasaturilor caracteristice 1 sarabanda apare intotdeauna incarcata, masiva 5 courante se caracterizeaza prin factura usoara si dinamica 5 allemanda apare uneori pompoasa, greoaie 5 menuetul este usor, armonic si gratios. Cele mai apropiate de suita sunt cele franceze, in care respecta ordinea dansurilor 1 allemanda, courante, sarabanda si giga. .fara de acestea a mai scris si patru suite pentru orchestra, precedate de uverturi. !ai cunoscute ne sunt cea in si minor, pentru flaut si orchestra, si Suita a III-a, In re ma%or, cu celebra arie. In stilul concertant pentru orchestra. #ach nea lasat cele sase concerte brandenburgice. Concertele nr. & si nr. ? pot fi considerate ,,concerte grossi$, pentru ca in fiecare apare un grup concertant1 In primul, trei oboaie, fagotul, vioara si flautul piccolo5 in al doilea, trompeta, vioara, oboiul si flautul. Concertui nr. = este mai degraba un concert pentru vioara cu acompaniament de orchestra si,,doua flaute. In concertele nr. > si nr. ', grupul concertant nu se remarca. Concertui nr. < are o factura neobisnuita, din cauza partiturii clavirului obligat, care concerteaza cu vioara si flautul. Cxceptand primul concert, care are patru parti ,partea a patra este un menuet-, celelalte constau din trei parti. Concertele brandenburgice au avut o mare importanta in dezvoltarea stilului clasic de orchestra. Primele parti ale concertelor au intotdeauna un caracter dinamic, viguros, in care prelucrarea tematica %oaca un rol hotaritor in dezvoltarea muzicii. Partile de mi%ioc au un caracter patetic, fiind strabatute de o mare forta dramatica. 2inalele, de asemenea, sunt dinamice si intr-o miscare uniforma. Concertele pentru orga au o importanta mai redusa. !ai putin original. #ach se multumeste sa transpuna concertele pentru vioara ale lui ivaldi. Pentru orga sunt caracteristice preludiile, tocatele, fugile, carora le-a acordat o atentie deosebita. )in punct de vedere istoric, preludiul si fuga s-au dezvoltat in literatura pentru orga. 2uga pentru orga are un caracter mai solemn, temele sunt mai largi, mai cantabile. Cadrul expozitiei este, de obicei, mai vast, a%ungind pana la expozitiile duble. Procesul istoric de dezvoltare se poate urmari cu usurinta. Primele fugi pentru orga inca nu si-au pierdut legatura cu ricercarul cu mai multe teme. Eemele se inlantuie una dupa alta, incadrate de mici preludii. Ca exemplu matur se pot indica fugile in sol minor si mi minor pentru orga. )esi sunt pastrate regulile generale, interiorul fugilor este largit5 caracterul pompos si virtuozitatea exprima cel mai bine stilul de orga. Si introducerile, adica preludiile acestor fugi, sunt importante si pline de virtuozitate.
03

Fn gen care se acomodeaza bine pentru specificul orgii este coralul. Prelucrarile coralelor au descoperit o noua lume armonica, cu un bogat continut liric. Preludile si fugile pentru clavir au o deosebita importanta. )esi fuga a fost practicata de predecesorii sai, totusi #ach poate fi considerat parintele fugii. Cl ii fixeaza planul tonal si anumite metode si procedee polifonice de dezvoltare. Preludiile,fugile si inventiunile aduc o lume noua in care sunt rezolvate cu o logica de neclintit probleme originale de maiestrie a formei si continutului. Inventiunile pe trei voci nu sunt forme determinate ca fugile, insa subliniaza in mod deosebit importanta polifoniei. echea denumire de ,,simfonie$, care se dadea diverselor compozitii polifonice, este utilizata si de #ach, atunci cand denumeste inventiunile sale ,,simfonii$, Cele =8 de preludii si fugi cuprinse in Clavecinul bine temperat ,)as 4ohltemperierte 3lavir -&A??, vol. I si &A== vol II-, cate doua pentru fiecare tonalitate ma%ora si minora, au o deosebita importanta fiind pina astazi cartea de capatii in educatia pianistilor si a compozitorilor. )ar importanta Clavecinului bine temperat nu se rezuma,numai la rolul sau educativ pedagogic prin includerea intregului care de tonalitati in practica componistica si interpretativa. #ach a consacrat practic si definitiv problema acorda%ului temperat ,solutionata teoretic la sfarsitul veacului al X III-lea de .. @er7meister din ;alberstadt- facand fiecarei game ma%ore si minore o adevarata caracterizare poeticomuzicala. )e aceea Clavecinul bine temperat nu reprezinta numai calea de rezolvare creatoare a problemei acorda%ului egal, ci reprezinta si opera de o mare valoare artistica, preludiile si fugile cuprinse in cele doua volume fiind apreciate de muzicologia contemporana ,,ca adevarate poeme lirice pentru pian, pline de inspiratie, cu un continut adanc si un caracter variat, desavlrsite ca forma si ca maestrie a expresivitatii$. #ach si-a spus ultimul cuvant in domeniul artei contrapunctice in Dfranda muzicala ,!usi7alisches opfer- si in .rta fugii ,3unst der 2uge- terminata in anul &A<(. In cele doua cicluri ale sale. #ach simetizeaza In mod teoretic si practic legile dezvoltarii artei, creeaza cele mai complicate constructii polifonice dand dovada unei maiestrii subtile in transfigurarea temelor ce stau la baza celor doua cicluri, numeroasele fugi, canoane, ricercari, .fiind construite pe cate o singura tema. Procesul de laicizare a muzicii religioase, pe care-l observam cu atata forta in creatia lui #ach inseamna inceputui unei noi perioade In muzica. D data cu decaderea feudalismului decade si muzica religioasa. Compozitorii care au urmat dupa #ach, ;aHdn, !ozart, #eethoven sunt in primul rand compozitori de muzica laica. #iserica nu mai constituia un debuseu pentru compozitori, iar publicul burghez pretuia muzica in sala de concert, In reuniuni muzicale. In afara de biserica. .u trecut peste ?(( de ani de la moartea lui #ach si
0.

muzica lui nu numai ca nu si-a pierdut din valoare ci din contra abia In zilele noastre au fost inlaturate tendintele mistificatoare, care au denaturat esenta artei sale si l-au canonizat ca pe un apostol al muzicii bisericesri. !uzicologia din *ermania democratica, a scos pentru prima oara la iveala adevarata insemnatate a lui :ohan Sebastian #ach a carui create ramasese veacuri de-a rindul inaccesibila maselor. Dcolit si denaturat. #ach apare astazi ca un adevarat artist national, indisolubil legat de poporul german, care a redat in creatia sa ideile si sentimentele oamenilor simpli, a dus o lupta neimpacata impotriva traditiilor anchilozate, dogmatice. .rtist umanist, indraznet inovator. #ach si-a desfasurat creatia sub semnul luptei Impotriva scolasticii medievale, creand un stil nou de muzica legat de viata in care si-a gasit Intruchiparea geniului poporului sau. Pe drept cuvant, Presedintele "epublicii )emocrate *ermane @ilhelm Piec7, spunea cu ocazia bicentenarului mortii marelui compozitor1 ,,Cu #ach .Incepe marea perioada muzicii clasice germane... de abia acum in *ermania democrata, creatia lui #ach devine un bun al intregului popor. .stazi noi ne extaziem In fata inaltului umanism din creatia lui #ach$.

04

BIB*I8GRA9IE

::Curs de istoria mu(ici uni%ersal:: de Gh#Merisescu Editura &idactica si peda o ica-Bucuresti

::*AR8USSE :: &ictionar de marii mu(icieni Editura Uni%ers Enciclopedic

::;oli$onia Barocului:: Stilul bachian Editura Mu(icala a uniunii compo(itorilor

00

CU;RINS

CA;IT8*U* I Ar ument<<<<<<<<<<<<<<<<<pa # . CA;IT8*U* II Mu(ica in epoca barocului<<<<<<<<<<##pa # 4 Conditiile social-istorice ale operei lui Bach<<<##pa # 7 Creatia lui Bach in lumina esteticii realiste<<<<pa # .. CA;IT8*U* III =iata si opera<<<<<<<<<<<<<<<###pa # .5 *ucrarile %ocal-instrumentale<<<<<<<<<##pa # ./ CA;IT8*U* I= *ucrarile instrumentale<<<<<<<<<<<####pa # 41 Biblio ra$ie<<<<<<<<<<<<<<<######pa # 05

05

02

S-ar putea să vă placă și