CONTRACTUL DE DEPOZIT 1.

Notiune Potrivit art 2103 alin 1 este contractul prin care depozitarul pri este de la deponent un !un o!il cu o!li"atia de a#l pastra pentru o perioada de ti p si de a#l restitui in natura. Desi o de$initie cuprinde nu ai trasaturile $ara de care contractul nu se incadreaza in cate"oria de$inita% de$initia le"ala a depozitului totusi nu este aplica!ila tuturor tipurilor de depzozzit% ci nu ai depozitului o!isnuit. E&ista varietati care nu satis$ac unele note de continut ale acestei de$initii. In cazul depozitului nere"ulat o!iectul contractului nu este un !un individual deter inat ci o su a de !ani si ai rar o cantitate de !unuri $un"i!ile% care nu tre!uie restituite in individualizatea lor % si nu ai prin predarea unei cantitati identice ale unor !unuri de acelasi "en. 'ai ut% contractul de sec(estrul conventional poate sa ai!a ca o!iect nu nu ai !unuri o!ile ci si i o!ile. Ceea ce este de $apt de$initoriu si esential este o!li"atia caracteristica asu ata de una dintre parti% aceea de a pastra % conserva !unul re is de cealalata parte pentru o anu ita perioada de ti p. Rzulta deci ca depozitul este un contract esentialmente real si ca de ase enea o!li"atia carecteristica presupune in od necesar un termen extinctiv.

). Deli itarea $ata de alte contracte

a. In raport cu antrepriza * e&ceptand sec(estrul conventional% depozitul nu poate avea ca o!iect decat !unuri o!ile. Ast$el% daca printr#un c o parte se o!li"ata $ata de cealalata sa intretina un anu it i o!il e$ectuand daca este cazul lucrari de reparatie pentru o nu ita perioada de ti p% acesta contract se cali$ica # # $ie ca act dezinteresat nenu it atunci cand !ene$iciarl lucrarilor nu se o!li"a la nicio contraprestatie% $ie ca un contract de antrepriza de lucrari sau servicii% daca + se o!li"a la o contraprestatie.

!. In raport cu contractul de locatiune # in asura in care proprietarul parcarii platite se o!li"a sa conserve asina parcata c e de depozit% daca se ol!i"a sa asi"ure doar $olosinta spatiului de parcare # contractul este de locatiune. In caz de du!iu se aplica rezultatul cali$icarii ca locatiune# ai putin oneros pentru proprieetarul parcarii

,. Caracterle -uridice ale contractului A. Esentialemente real # se $or eaza vala!il nu ai prin re iterea !unului depozitat. Prin e&ceptie% depozitul poate $i inc(eiat prin si plul acord de vointa al partilor daca la data acordului !unul se a$la de-a in detinerea depozitarului. Deoarece este un contract real% contractul de depozit nu este in principiu suscepti!il de a $i $or at prin su!stituirea consi ta antului pe calea unei (otarari -udecatoresti. In consecinta% daca s#a inc(eiart o pro isiune de contract de depozit !ene$iciarul pro isiunii are dreptul nu ai la daune interese atunci cand pro itentul re$uza ne-usti$icat inc(eierea ei. Prin e&ceptie% atunci cand pro isuunea a $ost asu ata de catre partea ce ur eaza sa devina depozitar% !ene$iciarul poate cere o!li"area acestuia la preluarea !unului spre pastrare su! sanctiunea a enzii civie. Di potriva % daca pro isiunea a $ost asu ata de catre partea ce ur a sa devina deponent acesta nu va putea $i o!li"at sa predea !unul spre pastrare su! sanctiunea a enzii civile% intrucat o ase enea cerere din partea !ene$iciarului ce ar ur a sa devina depozitar ar $i lipsita de interes.

+. In principiu unilateral # c(iar daca depozitul antreneaza si pentru deponent acestea nu sunt interdeendente cauzal cu o!li"atiile asu ate de catre depozitar% ci au un rol ai curand instru entar# per it depozitarului sa isi e&ecute propriile sale o!li"atii% e&ecutare in vederea careia a !ele parti inc(eie contractul. Prin e&ceptie atunci cand deponenetul este o!li"at sa plateasca depozitarului o re uneratie% contractul arre caracter sinala" atic. C. In principiu caracter gratuit# depozitul este de re"ula un contract dezinteresat in !ene$iciul deponentului. Prin e&ceptie atunci and este sinala" atic% este si oneros.% intrucat $iecare dintre parti contracteaza pentru a do!andi un $olos propriu. D. Contractul sinala" atic oneros de depozit este in principiu comutativ * prin e&ceptie poate $i aleatoriu daca re uneratia pro isa de catre deponent sau intinderea !unului re is variaza e parcursul e&ecutarii contractului in $unctie de eveni ente necunoscute partilor la data inc(eierii sale. E. Incheiat intuitu personae # in considerarea calitatilor personale ale depozitarului# e&ista insa o controversa in doctrina ce pare inlaturata de art )11) * depozitarul nu poate $ara cnsi nta antul deponentului incredinta altuia depozitarea !unului% cu e&ceptia cazului in care este silit de i pre-urari sa procedeze ast$el.

.. Conditii de validitatea A. Capacitatea Deponentul tre!uie sa ai!a capacitatea sa $aca acte de ad inistrare# Dea/. Pro$ul este insa rezervat% scopul depozitului $iind conservarea !unului% cel putin cand depozitul este cu titlu "ratuit% ese su$icient ca deponentul sa $aca acte de conservare. Daca depozitul este cu titlu oneros se poate ad ite ca este necesar ca deponentul sai ai!a capacitatea de a $ace acte de ad insitrare. Depozitarul tre!uie in toate cazurile sa ai!a capacitate deplina de e&ercitiu# sa $aca acte de dizpozitie. Potrivit art 2109% daca depozitarul este inor sau pus su! interdictie% deponentul poate cere restituirea !unului re is atat ti p cat acesta se a$la in nainile depozitarului incapa!il. Daca restituirea in natura nu ai este posi!ila% deponentul are dreptul de a acere sa i se plateasca o su a de !ani e"ala cu valoarea !unului dar nu ai pana la concurenta su ei cu care s#a i !o"atit depoz itarul. din acest te&t rezulta ca de $apt depozitarul incapa!il nu are o!li"atia de a conderva !unul si deci contractul nu prodice e$ecte si deci restituirea daca e posi!ila% e datorata intrucat prestatiile datorate sunt supuse restituirii% iar daca nu e posi!ila restituirea% valoarea !unului tre!uie platita de depozitar in li ita i !o"atirii sale pentru ca te eiul acestei plati este i !o"atirea $ara -usta cauza. 'ai ult te&tul entionat nu e prevazut ca o conditie de validitate% ci in sectiunea o!li"atiei de depozitare% si deci rezulta ca si daca depozitarul era capa!il la data inc(eierii contractului% dar devine incapa!il ulterior% o!li"atia sa de pastrare a !unului inceteaza% aplicandu#se te&tul entionat. +. O!iectul Este in od o!isnuit un !un o!il corporal% individual deter inat prin re itere. Atunci cand partile au in vedere pastrarea unui !un necorporal% contractul nu va $i de depozit intrucat !unurile necorporale nu sunt suscepti!ile de re itere si intrucat pastrarea !unurilor incorporale nu se e$ectueaza prn acte ateriale% ci orin acte -uridice% a.i contractul ce are ca scop ca o parte sa e$ectueze ase nea acte pe sea a celeilalte parti% va avea natura unui 'ANDAT. Prin e&ceptie depozitul poate $i un contract cu titltu oneros. Aceasta rezulta cel ai adesea din $aptul ca partile rpevad o re uneratie pentru depozitar. Totusi caracterul oneros se poate deduce si in a!senta unei ase enea re"le entari% din uzante sau din i pre-urari# pro$esia depozitarului. In cazul in care caracaterul oneros se dedeuce $ara ca partile sa prevada cuantu ul re uneratiei% c nu e lovit de nulitate pentru o!iect nedeter inat% instanta ur and sa sta!ileasca re unerartia in $unctie de serviciile prestate% la cererea uneia dintre parti. C. 0or a Re iterea !unului e o conditie de validitate. Pro!le a de pro!a1 $or a scrisa a depozitului este ceruta ad pro!atione in te eiul art )12..
3

E$ectele contractului

1. O!li"atiile depozitarului i. ii. O!li"atia caracteristica # de a pastra !unul O!li"atia de a restitui !unul la incetarea contractului

Obligatia de a pastra bunul a suscitat in doctrina o controversa cu privire la natura o!iectului o!li"atiei # unii au sustinut ca e vor!a de o o!li"atie de i-loace% altii de rezultat. Ar"u entul celor din ur a rezulta dintr#un art din 3CC # !unul tre!uia restituit in starea in care a $ost pri it si deci neatin"erea rezultatului% adica restituirea unui !un deteriorat $acea sa se prezu e nee&ecutareao!li"atiei. Potrivit art )114 NCC % alin )% !unul se restituie in starea in care se a$la la o entul restituirii. Din acest te&t rezuta ca depozitarul este ti ut nu ai sa depuna dil"entele necesare pentru conservarea !unului% iar in cazul in care !unul nu isi conserva starea nu se prezu a nee&ecutarea de catare depozitar a o!li"atiei de pastrae% ci deponentul tre!uie sa dovedeasca e&istenta unui i-loc prin care depozitarul pitea i piedica deterioarea sau pierirea !unului si pe care acesta nu l#a $olost. Nu nu ai ca o!li"atia depozitarului este una de dile"enta% dar standadul dil"entei cerute este de re"ula i pusa de conduita sa concreta $ata de propriile !unuri. Prin ur are% ce re"ula depozitarul nu raspounde decat pentru cupa levis in concreto. Prin e&ceptie% depozitarul raspunde pentru culpa levissi a in raport cu standardul !unu/ui proprietar% in orcare din ur atoarele cazuri # # # Daca depozitul este re unerat Daca depozitarul este pro$esionist Daca depozitarului i s#a per is sa $oloseasca !unul depozitat

Din aceasta ulti a situatie rezulta ca de re"ula depozitarul nu are dreptul de a $olosi !unul% aspect ce rezulta e&pres si din art )125. In principiu partile sunt li!ere sa prevada in contract locul si $elul pastrarii !unului. In cazul in care e&ista o as enea prvedere% depozitarul nu poate sc(i !a acest od sau $el decata daca sc(i !area este necesara pentru a $eri !unul de pierire% pierdere sutar"ere ori stricaciune si daca aceasta necesitate este atat de ur"enta incat deponentul nu a putut $i in$or at despre sc(i !are spre a#si da consi ta ntul la ea. Prin ipoteza necesitatea sc(i !arii locului sau $elului tre!uie cauzata de eveni ente pe care partile nu le#ar $i putut prevedea la data inc(eieirii contractului pentru ca in caz contrar se prezu a ca au inlaturat de co un acord aceasta necesitate.

Daca partile nu au sta!ilit contractual locul sau $elul pastrarii% depozitarul este li!er sa le alea"a. Din art )11) rezulta ca depozitarul tre!uie sa isi e&ecute o!li"atia de pastrare in principiu orin $aptul sau personal. E&ceptii # # Cand i s#a per is de catre deponent su!stituirea Cand i pre-urari neprevazute il contrsan" pe depozitar sa inceredinteze !unul altor persoane

In aceste ) situatii% depozitarul nu rasounde decat pentru ale"erea su!depozitarului si pentru instructiunile date acestuia. De ase enea% tre!uie sa il in$or reze cu privire la nu ele su!depozitarului si la locul pastrarii !unului de catre acesta. Di potriva% in cazul in care a incredintat !unul unui su!depozitar $ara a avea acest drept% depozitarul raspunde pentru $apta su!depozitarului ca si pentru propria sa $apta. In toate cazurile% deponentul are ACTIUNE DIRECTA i potriva su!depozitarului. In sc(i ! acesta nu are actiune direcat i potriva deponentului pentru re uneratia sa% daca i se datoreaza o ase enea re uneratie. Eventual daca su!depozitarul e&ercita un drept de retentie in privinta c(elutileilor de depozitare sau pentru....acest drept de retentie poate $i opus atat depozitarului% cat si deponentului.

Obligatia de restituire 'o entul restiturii1 in pincipiu depozitarul tre!uie sa restituie !unul la i plinurea ter enului pentru care s#a inc(eiat contractul de depozit. Totusi % prin dero"are de la dreptul co un acest ter en este in toate cazurile socotit a $i stipulat in !ene$iciul depinentul% ne$iind doar un ter en suspensiv pentru o!li"atia de restituire ci si unul e&ticntiv pentru cea de predare. De aceea deponentul poate sa renunte oricand la !ene$icul ter enului% solicitand denuntarea contractului si restituirea !unului. Daca depozitarul a avansat c(eltueli in considerarea duratei convenite initial% deponentul va tre!ui sa il despa"u!easca pe depozitar pentru c(eltuielile avansate. 'odalitatile procedurale ale restituirii1 se aplica tuturor contractelor ce pp restituirea # co odat # acesteo o!li"atii ii corespund in plan procedural o actiune personala ce prote-eaza un drept de creanta decur"and din contract. Totusi% atunci cand contractul a $ost inc(eiat de proprietarul !unului % aesta are la inde ana si o actiune reala% in revendicare% ce porte-eaza dreptul sau de propietate.

In practica re"i ul acestor ) actiuni tinde sa se uni$or izeze 6 te&ele de ti !ru. Totusi1 # # Actiunea persoana este prescripti!ila in , ani de la data la care se datora restituirea% actiunea reala este i prescripti!ila Actiunea persoanala pp doar pro!a contractului% cea reala pp dovada titlului de proprietate

Locul restituirii In principiu o!li"atia se e&ecuta la locul sta!ilit in contract pt pastrearea !unului. In cazul in care contractul nu prevede niciu loc pentru pastrare% pentru restituire% potrivit art 1.7.% o!li"atia de restitutie se e&ecuta la locul la care !unul se a$la la data nasterii o!li"atiei% adica in acelasi loc in care !unul a $ost re is la $or area contractului art 1.7.alin 1 lit !. In privinta starii de restituirii% le"ea se ar"ineste sa ceara restituirea !unului individual deter inat in orice stare s#ar "asi acesta. Prin acesta re"ula% le"iuitorul i plica necesitatea ca deponentul care sustine ca o!li"atia de conservare nu a $ost e&ecutata% sa nu se ar"ineasca la a dovedi ca !unul nu a $ost restitutit in starea in care a $ost pri it% ci sa de isntreze in plus si care erau dili"entele la care depozitarul era dator si pe care el nu le#a depus in pastrarea !unului. De!itorul o!li"atiei de restituire Este in principiu depozitarul. Atunci cand o!li"atia de pastrare este solidara sau indivizi!ila untre nai ulti depozitari% ceea ce rezulta de re"ula din natura !unului de a $i indivizi!il% atunci restituirea este datorata de depozitarul care detine !unul. Daca depozitarul decedeaza inainte de restituire% in ciuda caracterului personal al contractului% o!li"atia de restituire se trans ite ostenitorilor depozitarului. Acestia au in plus si o!li"ataia de a pastra !unul pna la restituire. Decesul depozitarului este as ilat unei i pre-urari care il i pieduca sa e&ecute o!li"atia de conservare prin $aptul sau personal. Daca deponentul nu ar avea incredere in calitatile personale ale ostenitorilor% el ar avea oricand posi!ilitatea de a solicita restituirea !unului% c(iar inainte de ter enul contractual sta!ilit pentru aceasta. Daca ostenitorul depozitarului a vandut !unul cu !una#credinta% crezand ca a $ost al depozitarului si $ara sa $i cunscut e&sitenta contractului de depozit% atunci el este tinut $ata de deponent sa inapoieze nu ai pretul pri it sau daca acesta nu a $ost platit% sa ii cedeze creanta avnd ca o!iect acest pret i potriva cu paratorului.

Persoana $ata de care se $ace restituirea In principiu% restituirea se $ace catre deponent sau catre persoana dese nata de acesta. Cu ocazia restituirii % de re"ula depozitarul nu are dreotuls a ii pretind deponentului sa dovedeasca titlul sau de proprietate asupra !unului. Totusi % in cazul in care depozitarul a$la din surse relativ de ne de incredere potrivit i pre-urarilor% ca !unul a $ost sustras de catre deponent sau pierdut de catre adevaratul proprietar sau ca o alta persoana decat deponentul este proprietarul !unului% atunci el poate sa re$uze restituirea dandu#i posi!ilului proprietar un ter en rezona!il in care acesta sa introduca inpotriva deponentului si a depozitarului o actiune pentru recunoasterea sau e&ecutarea dreptului sau. Pe durata ter enului rezona!il acordat potentialului proprietar% situatia -uridica a depozitarului se de$ineste ast$el 1. o!li"atia sa de a restitui !unul este suspendata ). o!li"atia sa de a pastra !unul este prelun"ita pe durata ter enului rezona!il ,. in sc(i !ul acestei prelun"iri% depozitarul are in toate cazurile un drept la re uneratie * daca depozitul era de la inceput re unerat% atunci re uneratia depozitarului in cursul prelun"irii pastrarii !unului tre!uie sa $ie cel putin e"ala cu cea sta!ilita prin contract% raportat la unitatea de ti p . Daca dinpotriva% depozitul era cu titlu "ratuit% depozitarul are dreptul la o reuneratie% sta!ilita la cerera sa prin (otararea instaneti -udecatoresti. Daca in cursul ter enului rezona!il% pretinsul proprietar al !unului% introduce i potriva deponentului si a depozitarului% actiunea in -ustitie enita sa duca la recunsoaterea dreptului sau % suspendarea o!li"atiei de restituire a depozitarului% o!li"atia sa de pastrare a !unului si dreptul de a pri i o re uneratie pentru aceasta continua pana la pronuntarea (otararii de$initive cu privire la calitatea de proprietar asupra !unului dat in depozit% ur and ca dupa a ceasta (otarare% !unul sa $ie restituit celui dese nat ca proprietar. In toate cazurile% re uneratia este datorata depozitarului de catre deponent.c(iar daca acesta casti"a procesul cu tertul% el va ra ane dator $ata de depozitar sa ii plateasca re ineratia pentru pastarea !unului pe durata procesului% avand insa un drept de a $i despa"u!it de catre tertul care s#a pretins $ara te ei proprietarul !unului. Raspunderea tertului $ata de deponent va $i in acest caz delictuala si va $i e"ala cel putin cu cunatu ul re uneratiei pe care deponentul a tre!uit sa o plateasca pentru prelun"irea o!li"atiei de pastrare a depozitarului. Cu aceleasi titlu se pot recupera si pre-udicii decur"and din lipsa $olosintei !unului de catre deponent% pe durata procesului cu tertul.

Daca e&ista ai ulti deponent% depozitarul este li!erat de o!li"atia de restituire prin e&ecutarea ei $ata de oricare dintre deponenti. In cazul decesului deponentului% !unul va tre!ui restituit unuia dintre ostenitorii lui% c(iar daca prin contarct $usese dese nata o alta persoana pentru a pri i !unul. Re"ula are ca scop
7

sa previna eleudarea dispozitiilor privitoare la rezerva succesorala printr#o li!eralitate indirecta $acuta tertuluid dese nat prun contract. Daca e&ista ai ulti ostenitori ai deponentuulu% atunci acela care pri este !unul $ace prin aceasta sin"ur% un act de ad inistrare care produce e$ecte si in !ene$iciul celorlalti ostenitori% a.i cotele parti ale celorlalti nu su$era nicio odi$icare.

8anctiunea nee&ecutarii o!li"atiei de restituire In cazul in care o!li"atia nu poate $i e&ecutata silit in naura% deoarece !unul a pierit din culpa depoziarului sau din cauza unui risc pe care acesta il suporta% atunci ol!i"atia de restituire va $i e&ecutata silit prin ec(ivalent% ec(ivalentul reprezentandu#o valoarea !unului de la data la care restituirea ar $i tre!uit e&ecutata% iar nu de la data inc(eierii contractului. Daca aceasta valoare a !unului a scazut dintr#o culpa a depozitarului in o!li"atia de pastrare% deopozitarul va raspunde si pentru aceasta culpa% pltind ec(ivalentul valorii pierdute ast$el.

Prescriptia actiunilor avand ca o!iect restituirea Restituirea se pote o!tine printr#o actiune reala sau persoanala Cand actiunea reala este in revendicare% este i prescripti!ila Cat priveste actiunea persoana in restituire% $ie ca ea vizeaza restituirea silita in natura% $ie prin ec(ivalent% actiunea este supusa ter enului "eneral de , ani% inceputul ter enului sta!ilindu# se ast$el # Daca depozitul a $ost inc(eiat pe un ter en deter inat% prescrptia cur"e de la e&pirarea acelui ter en. Prin e&ceptie daca deponentul a cerut restituirea inainte de e&pirarea ter enului sta!ilit prin contract% ter enul de prescriptie cur"e de la data cererii de restituire. Daca prin contract nu s#a prevezut un ter en al depozitului% ter enul de prescriptie incepe sa cur"a de la data inc(eierii contractului

O+LI9ATIILE DEPONENTULUI 1. Deponentul are o!li"atia de a ridica !unul la restituire. Acesta o!li"atie este scadenta la e&pirarea ter enului contractului de depozit. Prin e&ceptie% atunci cand otive "rave il indreptatesc pe depozitar sa restituie !unul inainte de scadenta% deponentul este o!li"at sa ridice !unul la aceasta restituire. ). O!li"atia de a suporta c(eltuielile de conservare a !unului Desi o!li"atia de conservare incu !a depozitarului% prin dero"are de la dreptul co un% nu el% ci deponentul suporta c(eltuielile de e&ecutare a acestei o!li"atii intrucat art 2122 alin 1 $olosetse ter enul ra !ursare% se deduce ca depozitarul este o!li"at sa avanseze c(eltuielile necesare pentru pastrarea !unului% ur and sa o!tina ra !ursarea lor cu prile-ul restituirii daca nu s#a prevut alt$el. C(eltuielile de dpozitare nu se includ in re uneratia depozitarului si sunt distincte de aceasta. ,. O!li"atia de a#l despa"u!i pe depozitar pentru pre-udiciile su$erite de acesta cu ocazia e&ecutarii contractului de dpozit% din cauza !unului% cu conditia ca aceste pre-udicii sa nu $i $ost previzi!ile pentru depozitar la data inc(eierii contractului. .. O!li"atia de a#i plati depozitarului re uneratia Devine scadenta la restituirea !unului% daca partile nu au prevazut alt$el. De re"ula% re uneratia este sta!ilita in proportie cu durata o!li"atiei de pastrare% de aceea daca restituirea !unului are loc inainte de ter enul prevazut in contractul de depozit% atunci re uneratia va $i datorata doar in proportie cu perioada in care o!li"atai de pastrare a $ost e&ecutata pana la data restituirii e$ective.

3ARIETATI DE DEPOZIT A. Depozitul nere"ulat +. Depozitul (otelier C. Depozitul necesar si D. 8ec(estrul conventional

A. Depozitul neregulat se deduce din ) te&te din ateria depozitului% neavand o sectiune dedicata in NCC. 8peci$icul acestuia este acela ca nu are ca o!iect unul sau ai ulte !unuri individual#tere inate care tre!uie conservate si restituite in individualiateta lor% ci are ca o!liect !unuri $un"i!ile% a.i con"ractul se $or eaza prin re iterea unro ast$el de !unuri % iar o!li"atia de restituire poarta asupra unor !unuri de aceeasi natura% de aceeasi calitate si in aceeasi calitate. Cel ai $recvent con"tract de depozut nere"ulat este acela care are ca o!iect su e de !ani * depozitul !ancar. Potrivit art )12:% atunci cand sunt re ise $onduri !anesti sau alte ase enea !unuri $un"i!ile si consu pti!ile prin natura lor% acestea devin proprietatea celor care le pri esc si nu tre!uie restituie in idividualitatea lor. Rezulta ca intoc ai ca si i pru utul de consu atie depoztul nere"ulat este translativ de proprietate in sensul ca depozitarul poate sa dispuna -uridic si aterial de !unurile pe care le#a pri it% ur and sa restituie o cantitate de !unuri de aceeasi natura. In principiu cand o parte re ite celeilalte $onduri !anesti sau alte !unuri $un"i!ile% se prezu a ca actul s#a $acut in interesul celui care pri este !unul si ca deci are natura -uridica a unui i pru ut de consu atie. Partea care sustine ca acest contract are natura unui contract de dpozit tre!uie sa de onstreze ca su ele sau !unurile $un"i!ile au $ost re ise in interesul celui care le#a trans is. Potrivit art )17: teza $inala % contractul se prezu a a $i de depozit atunci cand partile au convenit ca restituirea se poate cere si anterior e&pirarii ter enului pentru care !unurile au $ost pri ite. Desi de re"ula do!anzile oratorii pentru su ele !anesti cur" de la scadenta o!li"atiei% in aterie de depozit de su e de !ani% deponetul poate pretinde do!anzi oratorii nu ai de la data la care depozitarul a $ost pus in intarziere pentru restituire.

10

! Depozitul necesar Este acel contract de deposit care se inc(eie su! constran"erea unei i pre-urari ce ii i pune deponentului sa dea in pastrare !unul unei alte personae in pastrare $ara a#I per ite insa sa alea"a acea persoana si $ara a#I per ite sa intoc easca un inscris constatator al contractului de depozit. Pentru a "enera ase enea consecinte% constran"erea tre!uie sa se datoreze unei i pre-urari necunoscute care l#a i piedicat pe deponent sa ia asurile preparatorii pentru depozitarea lucrului sau. In ase enea i pre-urari ar tre!ui ca intele"erea ce se inc(eie sa $ie anula!ila intrucat in NCC% starea de necesitate este ase anata viciului de consi ta ant al violentei si per ite celui ce a contracatat in ase enea stari sa ceara anularea. Prin dero"are de la dreptul co un% contractul de depozit inc(eiat in stare de necesitate este vala!il avand anu ite trasaturi speci$ice1 1. nu este inc(eiat intuitu personae intrucat prin ipoteza deponentul nu li!ertatea de a#si ale"e cocontractantul a avut

). pentru pro!a acestui contract nu este necesara $or a scrisa% spre deose!ire de depozitul o!isnuit% partile prin ipoteza a$landu#se in i posi!ilitatea de a con$ectiona un inscris constatator% ast$el ca indi$erent de valoare% acest depozit se poate pro!a cu orice i-loc de pro!a% inclusive artori ,. constran"erea o!iectiva in care se a$la deponentul este ec(ili!rata de le"iuitor printr# o constran"ere le"ala1 atunci cand i se solcita inc(eierea unui depozit necesar% persoana careia i s#a $acut solicitarea nu are dreptul sa o re$uze% e o!li"ata sa contracteze% raspunzand in caz contrar pe teren delictual pentru pre-udiciu cauzat .. depozitarul necesar este intodeauna raspunzator nu ai pentru nedepunerea dili"entei pe care o depune in propriile sale a$aceri in e&ecutarea contractului de depozit. Ast$el tre!uie inteleasa dispozitia art 212" alin 2 potrivit caruia depozitarul raspunde in caz de pieire a !unului con$or re"ulilor aplicate depozitului nere unerat% adica culpa levis in concreto. In principiu% depozitul necesar este re unerat% c(iar daca nu e&ista o dispozitie e&presa in acest sens% consecinta rezulta din o!li"atia de acceptare a depozitarului% re"ula $iind aceea ca el nu poate re$uza e&ecutarea contractului% insa prin e&ceptie poate invoca un otiv serios pentru re$uz si atunci re$uzul sau este licit #art 212$%! Un otiv este serios daca depozitarul ar $i e&pus in cazul acceptarii contractului de depozit sa suporte un pre-udiciu superior re uneratiei pri ite. Cu orice contract de depozit pp asu area o!li"atiei de depozitare din prtea depozitarului% deci o pierdere patri oniala% asadar persoana careia i s#a solicitat c de depoziut% ar $i indrepratita sa respin"a aceasta solicitare daca solicitantul nu o$era o re uneratie ec(ivalenta valorii cu o!li"atia de pastrare. &! Depozitul hotelier
11

3izeaza !unurile aduse de calator in (otel% $iind o creatie arti$iciala a le"iuitorului% nee&istand o vointa distincta intre introducerea !unurilor in (otel si pastrarea lor acolo si pri irea serviciilor (oteliere. Precizari 1 1. contractul vizeaza !unurile introduse in (otel de catre !ene$iciarul serviciilor (oteliere . 8e au in vedere inclusiv !unurile introduse in dependintele (otelulului # asina din parcarea (otelului ). vizeaza notiunea de (otel * pe lan"a pro$esionistii a caror activitate consta in servicii de cazare in pu!lic% le"ea% art 213' asi ileaza (otelului si sanatoriile% spitalele% pensiunile% va"oanele de dor it si altele ase anatoare ;"ardero!a teatrului poate $i asi ilat (otelului< * teatrul nu poate $i asi lat (otelului% cele entionate in art au in co un so nul peste noapte# adapostirea pasa"erului pe ti pul noptii =

Re"i ul raspunderii depozitarului $ata de deponent * dispozitii particulare Re"ula este ca depozitarul (otelier spre deose!ire de depozitarul o!isnuit raspunde nu nu ai pentru culpa sa in pastrarea !unurilor% ci si pentru caz $ortuit. Raspunderea (otelierului este li itata pana la concurenta unei valori de 122 de ori ai are decat pretul pentru 1 zi pentru ca era o$erita pe o zi clientului. E&ceptii * # # situatii in care raspunderea (otelierului este neli itata si situatii cand acesta nu raspunde deloc pentru pieirea sau deteriorarea sau $urtul lucrurilor introduse de dclient in (otel

8ituatii in care raspunderea (otelierului este neli itata a= Ipoteza in care pieirea deteriorarea sau $urtul !unurilor introduse in (otel este cauzata de culpa (otelierului sau a unei persoane pentru care acesta raspunde != Ipoteza in care !unurile au $ost in od e&pres incredintate spre pastrare (otelierului

c= Ipoteza in care (otelierul a re$uzat pri irea in depozit a unor !unuri pe care potrivit le"ii este o!li"at sa le pri easca ! Art 2131 prevede ca (otelierul e o!li"at sa pri easca in depozit docu ente% !ani sau alte o!iecte de valoare ale clientilor sai. Pri irea poate $i re$uzata nu ai daca ele sunt e&cesiv de valoaroase% $ie inco ode% $ie periculoase. >otelierul are dreptul ca ala depunere sa le e&a ineze. Ai are dreptul si sa solicite depozitarea intr#un loc inc(is si si"ilat. 8ituatii cand (otelierul nu raspunde deloc

12

i. ii.

0orta a-ora * pentru cazul $ortuit (otelierul raspunde% pentru $orta insa (otelierul nu raspunde.

a-ora

Pieirea% $urtul sau deterioararea cauzate prin $apta clientului % a persoanaelor carora el le#a per is accesul la !unuri sau a persoanelor a$late su! suprave"(erea sa Pieirea sau deteriorarea sunt deter inate de natura !unului

iii.

Dreptul de a an"a-a raspunderea (otelierului% acesta este supus unor ter ene de decadere speci$ice. Pe de o parte clientul este decazut din dreptul respectiv daca nu l#a anuntat pe (otelier despre pre-udiciul su$erit in ). de ore de la data la care a cunoscut acel pre-udiciu. Ii revine (otelierului sa dovedeasca data la care clientul a cunoscut pre-udiciul. Al doilea ter en este unul de 4 luni care cur"e de la data prducerii pre-udiciului si in care clientul tre!uie sa introduca actiunea in repararea acestui pre-udiciu% ter enul vizand e&ercitarea dreptului la actiune% insa prin dero"are de la dreptul co un% sanctiunea nu este prescrierea dreptului% ci c(iar stin"erea dreptului su!iectv civil avand ca o!iect repraraea pre-udiciului de catre (otelier. Ast$el ca ter enul nu se poate suspenda decat pentru cauza de $orta a-ora% iar nu si pentru celelalate cauze care dter ina suspendarea ter enului de prescriptie. In aceasta actiune% clientul va tre!ui sa dovedeasca ai intai ca !unurile au $ost introduse in (otel. Aceasta pro!a vizeaza de $apt o!iectul contractului de depozit si ea nu s#a putea $ace decat prin inscris% potrivit dr co un. Prin dero"area% dovada introducerii !unurlor in (otel se poate $ace prin orice -loc de pro!a * arturia sotiei.

Au re"i distinct !unurile introduse in (otel% !unurile care au $ost depuse de catre client in casele de valori puse la dispozitia sa de catre (otelieri. In cazul unor ase enea !unuri raspunderea (otelierului este supusa dreptului co un% el va raspunde pentru culpa sa in disparitia sau deteriorarea sau pentru viciile casei de valori% dar nu ai in li ita de 122 pretul pentru o zi de cazare practicat de catre (otel. Le"atura cu contractul (otelier% in le"atura cu !unurile introduse de client in (otel% depozitarul poate e&ercita un drept de retentie pana la plata de catre client a pretului serviciilor (oteliere. Dreptul de retentie nu se e&ercita asupra docu entelor si e$ectelor personale $ara valoare patri oniala. Dreptul de retentie con$era titularului un privile"iu% care $aca ca dreptul sau sa $ie satis$acut cu pre$erinta din pretul o!tinut la vanzarea silita a !unurilor introduse in (otel% vanzare care poate $i ceruta de (otelier in e&ercitarea creantei sale% avand ca o!iect plata pretului serviciilor (oteliere. D! (echestrul conventional

13

Potrivit art 213) % reprezinta depozitul prin care ) sau ai ulte persoane incredinteaza unui tert nu it ad inistrator sec(estru% 1 sau ai ulte !unuri o!ile sau i o!ile% in privinta carora e&ista o contestatie sau incertitudine -uridica cu o!li"atia pentru acesta de a le pastra si a le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului. 8ec(estru conventional poate avea ca o!iect si !unui i o!ile. In od esential e&ista cel putin ) persoane care au calitatea de deponent% o!li"atia de restituire $ata de $iecare dintre ei $iin a$ectata de o conditie. Intodeauna% daca acesta s#a indeplinita $ata de 1 dintre deponenti% in od necesar ea este neindeplinita $ata de toti ceilalti. A si + convin ca !unul sa $ie pastrat de catre un tert pana la solutionarea liti"iului dintre ei. Contractul Escro? pp ca o !anca retine o su a de !ani pe durata unei incertitudini -uridice care poarta asupra titularului dreptului de a pretinde restituirea acelei su e de !ani% ur and ca la aeli inarea incertitudinii su a sa $ie platita titularului ast$el con$ir at.

Particularitatile de e$ecte ale sec(estrului conventional Ad inistratorul sec(etru are in plus $ata de depozitarul o!isnuit dreptul de inc(eia si acele acte de ad inistrare pe care le pp conservarea !unului% iar nu nu ai cele stricto#sensu. 'ai ult in cazul in care conservarea !unului nu este posi!ila sau daca instrainarea lui este necesara din orice alt otiv% ad inistratorul sec(estru poate cere autorizarea instantei -udecatoresti pentru a vinde !unurile a$lata in sec(estru. Ad inistratorul sec(estru este intotdeauna re unerat% cu e&ceptia cazului in care partile au convenit e&pres contrariul. Pe lan"a re uneratie% el are dreptul de a pretinde ra !ursarea c(eltuielilor de conservare% depozitare precu si despa"u!iri pentru pierderile pe care le#a su$erit din cauza !unurilor date in depozit. De!itorul acestei o!li"atii este acela dintre deponenti care in ur a eli inarii incertitudinilor va $i con$ir at in calitate de titluar al drepturilor asupra !unurilor. Pana la solutionarea incertitudinii -uridice care a$ecta !unul % ad inistratorul sec(estru nu poate $i li!erat de o!li"atia sa de a pastra !unul. Din art 21*1 alin 2 rezulta ca ad inistratorul sec(estru va putea $i totusi eli!erat de aceasta o!li"atie daca sunt de acord toti deponentii. Prin ur are restituirea anticipata a !unului se poate cere nu ai cu aplicarea re"ulii unani itatii depoenentilor. C(iar in a!senta unui ase enea acord% art 21*1 alin 2 lasa sa se intelea"a ca ad inistratorul sec(estru poate cere instantei de -udecata ca pentru otive te einice% sa dispuna li!erarea sa de o!li"atia de a pastra !unul. Ase enea otive te einice pp e&punerea ad inistratorului la un pre-udiciu serios decur"and din continuarea pastrarii !unului% ca ur are a unei i pre-urari pe care nu a putut#o prevedea la data inc(eierii contractului de sec(estru.

14