Sunteți pe pagina 1din 50

Eqrijli,e" i- ftt.

r+* *

s'F* {.- *

Lwm

\\

il !1 \i4
L

Seeretele
\Q

florilor

Cupdmff
Introducere in ,,Scretele

florilor"

gl g
*

Elementele unei flori 8 Ce este polenul? 10 De ce sunt florile colorate? 12 Cine sunt dutmanii florilor? 14 Ce este limbajul florilor? 16 Florile iubesc oare muzica? 18 De ce unele flori trebuie protejate? 20 Care este cea mai cunoscuti floare din lume? 22 Unde crette brAnduta? 24 Care sunt florile de munte? 26 Unde crette floarea-de-colt? 28 Ce flori cresc Primivara? 30 Ce este ciubo{ica-cucului? 32 Este oare violeta mereu violeti? 34 Ce sunt florile de cimP? 36 Unde cresc margaretele? 38 Ce este piciorul-cocotului? 40 \ De ce se cultivi levinfica? 42 Macul este o floare silbatici? 44 Q+"ce se rotette floarea-soarelui? 46 , De ce cresc nuferii in aPi? 48 Putem si mincim flori? 50 Este anghinarea o legumi-floare? 52

J-

ITTRoDUcERE irv

Seere;fiele

flllrilllr

Exista ceva mai frumos decit un buchet de trandafiri, un cAmp inflorit sau parfumul amefitor al unei tufe de liliac? Florile nu numai ci ne incinti simfurile, dar ne oferi o mulfime de remedii pentru diverse afec(iuni.
Degi nu vorbesc, florile au un ,,limbai" ti o personalitate proprii. Fiecare are povestea ei interesanti. Unele au nevoie de multi atenfie ca si creasci, pe cAnd altele sunt extrem de rezistente si de trainice.

str

ffiIementele unei
oamenii au cate doi ochi, un nas, &To1i o guri, pir. La flori este Ia fel! Cele mai
mici pot fi cAt o alunifi, in timp ce altele pot avea dimensiuni impresionante. Unele sunt albe, altele colorat, alungite, parfumate, cu peritori ... Degi diferite, toate florile sunt frumoase gi ne incAnti privirea, unele dintre ele avAnd chiar proprieti{i terapeutice.

fleri

Floare de dimensiuni mari, cu petale galbene

in centrul florii

se

afli

pistilul.

Ln cE FoLosESTE o Flonnr?
O floare este compusi din petale si sepale. in centru se afli pistilul, care contine partea feminina si staminele, care contin polenul, partea masculini a florii. Partea feminina din pistil este fecundati de polenul din stamine: apar, astfel, semintele, din care vor lua nagtere plantutele.

ffi%.f,ffi ffi&r#

ffiffit Teffi &{ffiffg !

ExPRESIILE Cnnp rE GeNDUL LA FroRI:

l)uc cu

Gdseqte expresiile care con[in cuvdntul rrflo areD, pornind de la sensurile de mai jos:

t in plind tinere[e
2 lucru foarte uEor de rczolvat
fdrd, niciun folos, degeaba

tntnuyru

tluorJ

3<t'e

tHciun vl ruvolJ'z rgrsuvn vauvolJ ug't, :lllnlos

* 'CAlAronrr

floare poate fi simpld sau alcituitd din mai multe petale, :recum margareta. Petalele formeazi corola care, viu colorati, :-.rage insectele 5i fluturii; fdri si 9tie, insectele colecteazi polenul :lre va ,,cildtori" 5i va fecunda apoi alte flori.

in Mnnr

GnneA

$rtATr c4...
SEPALA ESTE O FRUNZULITA MoDTFTcATA cARE sE AFLA ln BAZA
PETALET. SEPALELE

nlcArulEsc

CALICIUL UNEI FLORI,

Toate florile sunt diferite intre ele...

SecnETELE

FTF

FloRrLoi)

Ce este
ENHI?
&
Florile se dezvolti din seminfe.

poati forma, polenul din staminele florii (organele birbitegti) trebuie si cadi in interiorul pistilului unei alte flori (organul femel).
Pentru ca

siminfa si

se

Pasirea Colibri (pasire micufi din


insule) este sedusi de culorile vii ale florii hibiscus (planti din tirile calde). Polenul florii se lipegte de ciocul pisirii firi ca aceasta si-li dea seama. Orhideea (o floare superbi) se

Acesta este procesul de reproducere la flori.

deghizeazi intr-o albini-femeli pentru a atrage albinele-mascul!

*'

FLoRTLE Cnnr SrDUc lnsectele, precum fluturii sau albinele, sunt cele care se ocupi, cel mai adesea, de polenizare. Acestea se a;azd din floare in floare, asigurAnd astfel circuitul graunciorilor de polen, de Ia staminele unei flori la pistilul altei flori. Pentru a atrage insectele, florile sunt impodobite in culori vii si au parfumuri incantatoare.

lie$
f

-T
POLENUL

qt 'Mn

or

O singurd floare de secari

GnAuNcroARE or Polent (planti din spicele cdreia se fabrici faina)

produce aproximativ 50 000 de griuncioare de polen. Mesteacinul-mascul produce milioane si milioane de griuncioare de polen. Animalele care transporta polenul sunt mai ales insectele, care duc grduncioarele de polen gi le depun pe o altd planti. Dar asta o mai pot face si pisirile, liliecii sau rozdtoarele.

GR AuNcroAR ELE

Cnrn Buxn

O singurd floare de secard produce foarte multe grduncioare de polen. Cdte mai exact?

' t 500 000


500 000 50 000

,t

C>
t :sNndsvu

CnEsTIoNAR
Polenul
este:

I t

un praf foarte fin aflat in mijlocul florii


miere lichidd

:r o haind de ldnd

:SNndSYU

,f

SecnETELE FloRtLoR;

Ile ee sunt fterile


&
Florile asiguri reproducerea plantelor. Culorile acestora atrag albinele 9i fluturii, care se agazi pe flori pentru a gusta din nectarul acestora. Cind insectele i9i iau zborul, griuncioarele de polen se lipesc
de picioarele acestora 9i sunt transportate din floare in floare. Florile sunt, astfel, fecundate cu ajutorul polenului transportat.

lnsectelor Ie plac la nebunie culorile vii.

* 'UN

CuRcuBEU DE CuLoRI

Florile sunt impodobite cu tot felul de culori! Calben, portocaliu, rosu, roz, violet, albastru mai inchis sau mai deschis. Unele flori au o singurd culoare, altele mai multe culori. Doar negrul nu se gaseste in stare naturali. Specia de trandafi ri negri a fost creata de om.

:r
CuLoRTLE FloRrLoR"')

*7

Dnn CuLoAREA AreA?


Unele flori sunt si albe. Si acestea atrag insectele. Albu reflectd lumina soarelui. Observate de sus, florile al be /t1,1^t') dau chiar impresia ci stralucesc. I

Multe flori, precum margareta, au mai multe petale, pe cand rodul-pamintului, de exemplu, are o singura petala mare in forma de cornet.

--.6\

'' r /

a v>'
t4

rFu; lg ffi#e
1ffi.7r

CunsTroNAR
Violeta Dar qtii
este... Yiolet6, ce

iar alb6streaua

este... albastrd.

culoare au florile de mai jos?

piciorul -cocoqul ui
narcisa galbend micsandra

ghiocelul
brebenocul lScrimi oara narcisa

levdnIica
floarea de

nu-md-uita

'grv :vuvorwyuoYl l$ vstcuvN 'lnt3cotHg 'Ntgtvg :vN3glvo vstouvtu l$ vuoNvscn r 'rntn$ococ-tnuotctd :srundsVU

'nutsvatv :vttn-vw-nN ro vruvorr

rS

rn3oru:tgaua 'v3tiruynar

$nATr... +\ ' ){ I a rrcuNDA o PLANTn |TSEAMNA


$i oamenii apreciazi" gama variati de culori a florilor care le

A-r DA PostBtLtrATEA DE A-gl PRODUCE SEMINTELE, CARE VOR DA NA$TERE VIITOARELOR PLANTE.

impodobesc gridinile.

Flonruoh

ff,MTM
g./)arna, cind e posibil si fie ger; eviti si uzi florile: la ridicini 9i la tulpini apa ar putea ingheta ;i florile ar putea muri. Pentru a izola pimintul din jurul lori acoperi-l cu pietricele sau cu o folie mare de plastic, pentru ca acesta si-gi menfini temperatura constanti. Cind vine primivara apar animalele 9i plantele parazitare, care provoaci pagube distrugind frunzele ;i florile. Dezvoltarea plantei este pusi astfel in pericol. in unele cazuri, planta poate chiar si moari din cauza parazifilor. Din fericire, existi numeroase metode de tratament care pot salva plantele.
I

I nsecti-parazit specifici frunzei de dafin: frunza este sinitoasi la inceput, apoi se ingilbene;te incepe si fie mAncati de larve.

9i

Frunzi distrusi de inghe{.

fls $

: * tr ruil$il :$- fl$

-fl ffis

DE-A-NnoASErpn!
Descifreazd cuvintele in oglindi qi vei afla la ce se g6ndeqte Minnie.

ODAROLOC ED LUCADNAG, LU$UBARAC, Avtn As-ELEMER EI v, ADI Mo, iati care sunt principalii duqmani ai gridinarilor. in schimb, lor le plac IICIRA, ELET$AORB, ELETITRAC qi toate pasdrile care se hrinesc cu insecte.

'votuuo 'vutuvs'3]f lrtuStn 'tnsnayuvc 'oovuolo3 3(I lnSvoNv9 :atintos

rrairruyc'rr3rSvoug'ncruv

f'AtRcut

Mnr.rn

Mana este o ciuperci-parazit care ataci trandafirii si vita-de-vie. Din acest motiv, viticultorii sidesc cdte un trandafir in fata fiecirui rdnd de vitd-de-vie; imbolnivindu-se primii, trandafirii ii ,,avertizeazd" astfel pe viticultori cu privire la atacul manei, si vita-de-vie poate fi tratatd la timp.

$TIATI CA...
UN TRATAMENT REPREZINTA o soLUTrE PENTRU TRATAREA BOLTLOR $r A PAGUBELOR CAUZATE DE PARAZITI.

Girgirifele sunt cel mai natural insecticid care acfioneazi impotriva


piduch i or-de -fru nze.
I

STcRETELE

Flonruoh

lim fte ilor?


Ce este
S"

&

,Oune ci una dintre cele mai frumoase metode de a-i face pe plac unei femei este aceea de a-i oferi flori. Dar nu orice flori! Se pare ci fiecare specie de floare simbolizeazd, cite ceva 9i, daci ii oferi cuiva flori, inseamni ci ii transmifi un mesaj codat, uneori chiar firi si gtii! Mesajele transmise prin flori implici adesea sentimente precum dragoste, prietenie, fidelitate, gelozie, sentimente pe care un birbat nu indriznegte uneori si le mirturiseasci direct prietenei sale. $tiai insi ci si numirul florilor dintr-un buchet sau culoarea florilor inseamni ceva?

ln Asia, qizantemele sunt simbolul unei vieti lungi!


Lalelele reprezinti dragostea.

T
"LirvrBAJUL

.t

tCRmrue,

FroRRrn-Cucul-ut sAU Flonnr

pr Nu-ruA-Ulrn?

Cameliile albe sunt simbolul frumusetii. Ciubotica cucului simbolizeazi intdrzierea, iar daliile recunogtinta. Cladiolele aduc promisiunea unei intdlniri, garoafele albe sunt simbolul fidelitatii. lrisul anunti vegti bune, floarea de nu-md-uitate ajuti si nu uiti pe cineva, iar laleaua poate fi o declaratie de dragoste!

ffi%Effi

ffi&ffiffit$L T&ffi &{ffiffi*

Tor Fbr,ut, DE Fronl!


Unele denumiri de flori pot insemna cu totul altceva. G5seqte florile de mai jos pornind de la defini{ia acestui ,raltcevan.

Partener ea cAtciumarului

Zboard noaptea Ei trdieqte in peqteri.

:r Cand

se

intdlneqte cu luna provoacd o eclipsd.


sau cdprui.

Och

i verzi, albaqtri

ir O lacrimA mai micd

Vuvonuyugyt's stut'r tnltuvos-vruvorJ'e

cvtlt'z

vsvauyuuntcuyc'r

:ltintos

Margaretele sunt simbolul inocentei.

+\(r/,,srruBou' $rrATr cA... { cuvANT sAU o EsrE


1.,'-....---

f,-,
i
;

IMAGINE u1t , CARE REPREZINTA INDIRECT UN SENTIMENT


{

onn_e_o_s_rF,_

TNDTRECT UN MESAJ (PACE, LIBERTATEI.

l$!IF

ry 1E_!

s4u.T1ll1s-U'f

SecRETELE

Flonnod

Florile iuhese
Plantele iubesc mu ztca: ele cresc mai bine daci sunt ,,leginate" de ritmul unei melodii! Nu ;tim ce pot plantele si audi, insi par si prefere ritmurile mai lini;tite. Daci vrei, pofi si faci ;i tu un experiment: pune nigte muzici pentru plantele pirinfilor tii gi vei vedea daci vor creSte mai mari
si mai frumoase.

PIANTELE SUNT SrNsrBtLE


Florile si plantele simt multe Iucruri. Acestea sunt mult mai sensibile decat putem noi crede. De exemplu, florile se pot ingrijora. Cand se simt amenintate de un pericol, plantele comunica intre ele printr-un fel de schimburi de gaze. Dar nu cresc d ecat d aca se s imt iu b ite.

r_l g

I I

I a

TFr-oRrLE

'MrMozA E o FnlconsA!
Daca atingi cu degetele frunzele plantei

,,mimosa pudica", vei observa cum acestea se strAng. Aceasta planta timida poate sta astfel, ghemuita, si doudzeci de minute...

FTORILE ASCUNSE
In tabelul de mai jos s-au ascuns noud flori. Descifreaz6-le orizontal qi vertical.
s
F

s U
L
S

o
B

B R N T B L U V
E

A z A M
R F

A
H

D D

W
I

B G s

o
F I

MA
T
R

R G

A
L

T
s

i o

A s V I N P A R A D E c T o D U s I L A c R I M I o A R A K E T c N S E U G R N
B

T N Y R A A H R D J c XW I

h.
__

s L
R

R H
F

D
I

E E

A T

A N D A

utJVoNVUI'33OtHUO 'VUVOthnUJVl 'VlSUV9UVl'u 'V'llSl

vslsuvN '3|'lvc 'slul 'YJvouv9 :'lv3lru3n

lvz :lvINozluo :atintos

GHICITOARE
Ghiceqte cuv6ntul

final din urmitoarele doui cuvinte

compuse:

t r

CAinele cAnd se bucurd

d[

din...

Cine joacd pe masd cAnd pisica nu-i acasd?


rnrnr3oruoS-vovoc' atintos

!i plantele pot reacfiona. De exemplu, cAnd este atacat de omizi, porumbul nu cedeazi aga usor. in astfel de momente planta gtie cum si trimiti un mesaj viespilor,
care sosesc 9i alungi omizile.
Y
eJ

$TlATl CA...
Jl-' ^

A FREDoNA- irusenrvlruA

A INGANA, A CANTA O MELODIE


PE CARE TI-O ADUCI AMINTE.

EcRETELE

Flontlo

De Ge unolo
&

flori

trehuie protoiate?
Florile rare trebuie ingrijite pentru a nu dispirea. Pe planeti oamenii sunt din ce in ce mai mul1i. in fiecare an, ei au nevoie de

tot mai multe locuri unde si triiasci, si locuiasci, si se plimbe. Oamenii igi construiesc astfel case, clidiri mari, autostrdzi... Ora;ele se extind tot mai mult in detrimentul pidurilor
cimpurilor de flori. Unele specii de flori foarte cunoscute gi foarte rare sunt protejate in mod special. Daci mergi la munte, poate vei intilni o floare mici, foarte frumoasi, cu petale acoperite cu perigori albi catifelafi
gi al

aceasta este o floare-de-col1. Si n-o rupi! Unele flori care, in aparenfi, sunt nigte flori obi;nuite pot avea uneori o valoare inestimabili. Probabil ci ai vizut pini acum multe panselufe, silbatice sau cultivate. Cu toate acestea, trebuie si gtii ca unele specii de panselufe au dispirut deja de pe planeti pentru ci nu au fost protejate.

;i cu frunze groase; si gtii ci

Gentiani

Lalea

silbatici

Flonl

PnoTEJATE

CeurA CuvAI\,truL NPPoTR I vI T


I Din
cele 6 cuvinte de mai jos, doar 5 sunt denumiri de flori. Gdseqte cuv0ntul nePotrivit.

ZAMBILA

- GALBE,NE,LE - PANSELUTA

BUBURUZA- MARGARETA

, BRAXDU$A

,,Vznungng" :3lin'los

Din cele 1 cuvinte de mai jos, doar

replezintd pericole care pot amenin[a florile.

Care este celdlalt cuvdnt nepotrivit?

POLUARE
CULES

GRINDINA
ZGOMOT
,,rowo9z" :flinlos

),7

BUCHETE FpUMOASE 5l ,,ECOLOGICE" 'reinteles cd nu este interzis si faci buchetele de flori sau si oferi :ril insi trebuie si eviti si culegi flori silbatice, mai ales daci nu rarel !i este absolut inutil si calci in picioare = stii: poate ci sunt :rile de pe camp sau si smulgi florile ofilite, cum ar fi macii. :ecialistii sunt de parere ci, daci omul nu le va ocroti mai bine' - pulin 60 O0O de specii de plante vor dispirea sau vor fi pe cale : disparitie la mijlocul secolului XXl.

grrATl cA...
Floare-de-colt
PE CALE DE DISPARITIE ESTE O SPECIE AFLATN iru PERIGOL; AcEAsrA A DEVENIT nrAr oe nRnA irucAr vA DtsPAnea iru cunAND-=

o sPEclE

SecRETELE Fr-oRrLoC--)

Oare este eea mai cunoseute floare din lume?


,\

I" urmi cu 35 de milioane de ani,


strimo;ii nogtri preistorici ;tiau de existenta
trandafirului. Egiptenii cultivau trandafirul pentru frumuse{ea sEr, iar grecii gi romanii pentru a extrage din el ulei de trandafir; ape gi esen$ parfumati.

FRUMonsA st Rr asrENrA in Evu I Med iu , r. fo loseau m ii d e

petale de trandafir cu care se faceau covoare d irect pe pamant sau care aj utau la alungarea bolilor. Mai tirziu, reginele d in Franta devin pasionate de trandafiri, aceste flori devenind astfel si o sursa de inspiratie pentru artisti. Exista mai mult de 250 de specii diferite si aproape 40 000 de varietati de trandafi ri, cu flori mai mari sau mai mici, colorate si parfumate diferit. Majoritatea au fost obtinute prin incrucisarea speciilor, adica prin imperecherea a doua varietati diferite de flori. Sunt, astfel, create flori mai frumoase si mai rezislente.

TnnTDAFIRUL

' DEzvoLTA-Tt SIMTUL

MtRosuLUt

Marilor creatori de trandafiri le place sa miroasi floarea ti si recunoasci, in parfumul siu, aromele de pard, piersici, zmeuri, ldmAie, migdala, vanilie, scortisoari sau iarbi.

A V)d -)--, I
()

$rrATr cA"'

I I

TOTALITATEA PETALELOR UNEI FLoRr ponnrA NUMELE DE coRoLA. AcEAsrA PoATE Ft stMplA sAU DUBLA, iru ruNcTtE DE NUMARUL
PETALELOR.

,rSA ThArTrr sA ixrt,oRrTlr CA UN FIN DE ThANDAFIR!''


A) Ce este ,rlimbajul florilortt?

t Flori care vorbesc 2 un mesaj simbolic

transmis prin intermediul

florilor

'f M uzica pe cate o ascultA florile

B) Ce se afl6 pe tulpina trandafirului?

t I

spini
clegti

:r aluni[e

C) Cum se nume$te metoda de obtinere a unei specii de flori?

t
;f

incruciEare

'r cruci f icare


rdscruce

'! I'z v :atintos

Wm e emefffu

hpfudffi$e?
&
Branau;a infloregte toamna. Aceasta
este, de obicei, o floare silbatici gi cregte mai ales pe paji;tile cu umiditate crescuti. Floarea in formi de pilnie poate fi albi, violet sau roz. Nu cregte decAt I 5 cm, atingind dimensiunea unei palme. Frunzele insi ating ;i 60 cm; acestea apar primivara 9i dispar in iunie.
BrAndute violet

*'

intre pereti. Floarea iti prinde astfel radacinile chiar si intr-o crdpaturi in zid! lata de ce brAnduga este uneori considerati o,,floare uscatd" care poate crette fara a avea radicina in pamant. Dupa ce a inflorit, o poti scoate cu griji si o poli planta din nou in gridina.

FLoARE UscATA? BrAndusa de toamni poate crette si

L?.f$
I

BnATDU9A

rt
7

OrnnvA sAU RrmEDtu?

Popzrg
Thie literele din versurile de mai jos din 2 in 2 (incepflnd cu prima) din versurile de mai jos qi vei afla inceputul unei poezii scrise de Guillaume Apotlinaire care se numeqte rrBrdnduqelett:

Branduta de toamni este foarte toxica: ea contine colchicina, o substanti otrdvitoare. Su nt suficiente 7 0 de grame de frunze, c6.t cintireste un corn, pentru a omori un om! De aceea, ai mare grijd, pentru ci nici vacile nu se apropie de aceasta floare! Cu toate acestea, colchicina, administrata in cantitati foarte mici, poate vindeca durerile de articulatie.

trigntvjeenqianlamtg et tuorahmnnxap
fu rfu smeorscut

lk

csAj m

npe

lvugmdeusbcd, Dbacrs voa(crimlqel pddbsccdsnidcur-1, ipntcoeqtw szeo obti rlflevfeisgc.

BrAnduta de toamni mai este denumiti 9i,,umbra-noptii".

$rrATr cA...
"'Sslnvuro ls 133Nl
'l-noNvcsYd 31r3vn uvo
'3S3Wnl dhlvS InSOWnUJ VNI'UVOI I lVNlNSn Nl :3lrn-loS

ARTTCULATilLE SUNT TEGATURILE MOBILE INTRE DOUA SAU MAI MULTE OASE, PRECUM ARTIGULATIA

GENUNCHIULUI.

Onre sunt florile de munte?


l"rna, ta munte, mii de floricele, & mugchi gi
licheni se striduiesc si supravietuiasci sub zdpadi. Cand zdpada se topette primivara, Vegetafia renaste. Numeroase plante gi flori multicolore ies atunci la suprafate.

Floare-de-colt

Lalea

silbatici

* 'OcRoTrRE

NnruRAIA

h{

it :\

Florile de munte sunt foarte viu colorate, iar aceste culori Ie protejeazd, reflectAnd sau retinAnd razele soarelui. Florile sunt adesea foarte parfumate si se straduiesc atat de mult sa infloreasci, an dupan, incat ar fi pacat sa le culegem. Gentiana iti dezvdl uie florile albastre in forma de palnie. Piciorul-cocotului are flori care seamina cu n igte nastu ri mari, galbeni. Iar iarba-neagrd, cu flori roz sau albe, i;i intinde tulpina deasupra solului. Rododendronul este un arbust cu f lori mari, grupate , roz sau rosii, si cu frunze lucioase.

GnsE$rE CuvANruL NnporR


Smulge petalele acestei flori qi completeazd descriu cflteva minunate flori de munte.

rvrr
9.
4.,

O
Srea albd

Gen[iana iqi dezvdluie florile albastre in formd de ..........


2

Piciorul-cocoqului seamdnd cu un

............

galben.

:l
,L

Iarba neagrd, cu flori roz sau albe, se intinde deasupra ........... Rododendronul este un arbust cu ............... grupate, roz sau roEii, Ei cu

frtnze lucioase.
Floarea-de-colq seamdnd cu o minunatA
.............

catifelatd.

v8'tv vSls'9 tuvw tuo'tl'? tn1n10s' 3uvw :lunlsvN'z 13rodo13'1 :3llnlos

Centianele sunt, in primul rdnd, o specie sdlbatici, dar existi 5i specii cultivate pentru florile lor in formi de trompetd care au, de cele mai multe ori, o culoare albastri unici. in Europa existd aproximativ treizeci de specii de astfel de flori. Gentianele au si proprietifi terapeutice, fiind folosite la stimularea poftei de mdncare sau ca tonic digestiv, precum 5i in cosmeticd.

-\

r1--, cA-.A _ srrATI ' /d I O PLANTA ERBACEE ESTE O PLANTA


Y" u ru Lp NlJ.u_lII
r

I :

E_g t-y-E-T

p E, cA

RE

Gentiani

BrAndusA

dbi

SecRETELE

Fr-oRrlof)

"-*--\

Uffide eF& ftffirc&*de*eGD


&
Flo"r""-de-colf este o minunati
floare de culoare albi, pufin diferiti fafa de celelalte flori! Aceasta cregte la inalfimi mari, in regiunile alpine. Ca si reziste la frig gi la vint, petalele sunt acoperite cu ni;te peri;ori. Sunt ca o blani cilduroasi care o impiedici si se ofileasci.
Pe crestele

mun{ilor pot fi ?ntAlnite

multe flori frumoase. Dar, ca si po{i admira o floare-de-col1, trebuie si urci mult mai sus.

FLoAREA AlPrNrSTtLoR
Floarea de colt are o inaltime de 3 pAna Ia 45 de cm, in functie de conditiile ?n care se dezvolta. Ea crette cel mai adesea pe promontorii, in locuri accesibile doar alpinistilor. Cu putin noroc in si, poli sa ad m i ri o astfe I d e floare si pe paj istile montane.

Floare-de-colt, o floare
ca o

steluti albi

T
FIoaREA-DE-CoLT
A

*'

PENTRU FI-onREA-DE-CoLT, LA cE Ernl?


Specialistii clasifica pe etaje diferitele regiuni montane. Pana la 900 de metri se afla primul etaj, premontan. U rmeazi apoi etaju I montan. Floarea-de-colt creste Ia etajul superior, cel alpin, de la2 200 la 3 000 de metri. Deasupra se afli ultimul etaj, regatul zapezilor persistente.

Ca uN Frn

DE ThANDAFIR...!
cu protejarea speciilor amenin(ate.

in Elvefia nu e de glum6

qi el asta dacd ar putea citi ce scrie pe de la dreapta la st6nga!

Mighty Pete ar afla panoul de mai jos. Este suficient sd citeqti

floc ed
es

rolirolf luseluC

lei[netA

.egel nirp sizretni etse ituger ietseca aeratcepsereN .aeraosihcni uc et$espedep

'vJuvostHON! nc arSasd3oird gs nncgu nts:tov v3uvloadsf


'3931 Ntud stzu3lNt ars3

iroc-ro-uolruoll Tnsi'lnc irtiruEw :llintos

UJN

Ce flori cresc

primivara?
Primivara, prin paduri 9i pe cAmpii, pofi admira milioane de flori viu colorate.
Unele sunt violet cu frunze micu{e, altele galben spre portocaliu, dg? cum este ciubotica-cucului. Altele galbene, rotii sau violet, cum sunt unele panselute. 5i si nu uitim de ,,rlisturelul galben", cum este denumit piciorul-coco5ului.

+, PAsuNl

CoLoRATE

Prin aprilie-mai, pa;unile prind culoare si devin albastre si albe, cand infloresc brebenel u I si margareta. in luna mai, vine rAndul lacrimioarelor, cu frunzele lor alungite si flori ca niste clopotei mici, de culoare alba sau roz. Prin gradini incep sa apara flori cu bulbi, precum narcisele, zambilele sau lalelele, care pot f i d ivers colorate, mai putin albastre.

t
PnruAvn

ADEVARAT SAU FETS?


Margareta nu este mai inaltd, ca un copil de 5 ani. Existd flori acoperite cu periqori. Narcisa nu
se

* 'ANonMPUL

FloRrLoR

Unele flori perene cresc tot anul. Majoritatea insd au anotimpul ,,lor": unele infloresc primivara (lale le le) , alte le vara (d al i i Ie) sau toamna (crizantemele) , altele
ch

in[elege cu laleaua.

iar iarna (craciu n ita)

'uol3sr3uvN vNldlnr N! 3lv'lJv acrxol riNvrsans t3Nn vznvg Nlo vrsv 't-uJo uon ts 3'tf't3'lv1 'rri'rv'r rS EstcuvN Vzvn l$varcv ug tzrSv Ycvo 'rvuyn:tov 'e
ir931n3

nurSoari
3Nr1d

Vrtutdocv vNtd'tnr 3uv l$ rtivragfn 30 rr3Noz 3rvor ru1 rrSruo tuv3 'Vs'tv 'Juvn yiruacsruollNl o n?'lnlnsun'vdlvl'3uvoll o vlslxll 'lvuvn3ov 'z
ruoStuad nc

O YS

rn3Y'td V:lUd 3rS3

juuriryru!

nul:ll,ll run ls 3cNllv Stvod vrSuvguvl l 's'lvJ 't. :llintos

+\(){

f)-)

QnATr cA...

BULBUL REPRezlrurA ruLPlNA sUBTERANA eoruenrA A FLoRu, PRIN CARE PLANTA SE HRANE$TE.

ge es3,edwfu ww*ffiewlwfi?
.U .-hCiubotica-cucului este una dintre / '
,

primele flori ale primiverii, care inflorette prin gredini in lunile aprilie ti mai. Existi mai mult de 500 de specii selbatice de ciubofica-cucului. Unele sunt timpurii 9i infloresc incepAnd cu luna martie; altele sunt tarzn gi nu infloresc decat cand vine vara. Florile sale rispandesc o mireasmi plicute. Ciubofica-cucului are gi o valoare curativi, ajutAnd la combaterea mai multor boli.

Ciubofica-cucului cregte cAmpii, cAt gi in gridini.

atit

pe

*'

STNGURE sAU GnupATE Majo ritatea f lo ri lo r s u nt m ic i tulpina are mai putin de 20 de cm iniltime. La bazatulpinii frunzele sunt dispuse in formd de cerc. in vArful tulpinii se deschide o si ngu rd floare sau u n mdn u nch de mai multe flori. Straturile sau solul acoperit cu pietris unde sunt cultivate aceste flori prind astfel culoare si devin albastre, galbene, roz, ro5ii...
:

J-

CnssrIoNAR
i simbolizeazil primdvara (denumirea sa in latinir primula veris, insemnf,nd ,rprima var5tt). Iatd alte flori sdlbatice sau cultivate in grddin6.
Ci ubofi ca -cucu lu

Cu ce anotimp le asociezi?
Y.v

Lacrrmoara

Ghiocel

:r Cri zantemd

i Gladiold ir Brdnduqd
rt Mimozd,

1 Liliac I Albdstrea

vNuvt nc

I r$ z'vruwvor nc s lS e'vuvn

nc

g l$

r'vuvnyuutud n?

L t$

I :rlinros

*'Ln

Speciile salbatice de ciubotica-cucului cresc pe paji5ti, in piduri, pe marginea drumurilor. in general, acestor flori le plac umbra 5i solurile umede. Unele specii cresc la munte si le place si se dezvolte in conditii mai dure. Mai mult decdt atAt, unele suportd chiar frigul din Scandinavia si din Croenlanda.

UMenA sr LA Fnlc

cA... +\(){o eLANTA ngnATr p! rroR q$_Ilylt


M

r-)-^,

DEVREME DECAT CEIELALTE-FLORI,

e_i ru

DACA ESTE TANZIE, |TSEAMNA CA

irurlonE$TE MAt rARztu.

Kste o&F& vteleta ffi@FEHW#MP


&
V,o,"r"le sunt plante perene care cresc in silbiticie prin piduri. Acestea seamini
pufin cu panselufele, numai ci sunt mai mici. Existi mai multe specii, cu o inilfime care variazi de la l0 la 20 de cm. Cea mai cunoscuti specie are culoarea... violeti, dar mai pot fi gi albe, galbene, albastre, rogii , roz sau purpurii. Sunt nigte flori foarte apreciate de gridinari; pentru a le infrumusefa gridinile, ei decoreazi cu violete terenurile

Seminle de violeti.
Lalelele simbolizeazi dragostea.

in panti sau pe cele acoperite cu pietrig


(povirnigurile).

Violete africane

*7

Crlr

PnrRU ArrroTrMpuRr

Exista o varietate de violeta foarte parfumata: violeta celor patru an oti m p u ri . Aceasta in f Io rette primd.vara, uneori vara, in locuri ricoroase, si din septembrie pAna la sfarsitu I iern ii, daca este protejata impotriva frigu I u i.

T
*'

PARFUM DE VlolrrA
Unele soiuri de violete parfumate sunt folosite in gradinile special concepute pentru nev5.zitori. Parfumul imbatator al florilor ii ajuta pe acestia si se plimbe de-a lungul aleilor. Acest parfum puternic poate atrage insi si fluturii. Foarte apreciate in industria de parfumuri, violetele sunt folosite Ia fabricarea apei de colonie sau a apei de toaleti.

ATENTIE LA CuvANruL NnporRIVIr!


In listele
Gdseqte-l! de

flori

de mai jos s-a strecurat un cuvfint nepotrivit.

I I

Viol

eta, camelia, margareta,

bujorul

Garoafa, albdstreaua, violeta, liliacul

W
'3UVO1n3 V'l 3UlU3J3U o tS Vclrdwt nN tuvc autwnNgo vungNts tlsil toruvo3o ',,VJVouvg" :lts3 lnrNv^nc 'z '3HnN3ud Nn l$ arsr nN tuvc tnungNts trsit tcruvoSo',,uorng" 3rsl lnrNvnnc'l :llintos

t\ (
I I

ft-

gnATr

Uun povAnNtg poATE Ft uN TEREN sPEclAL r AMENAJAT, CU BORDURI INTRE CARE


se cAsEgrE PtETRlg UNDE sE Por
PLANTA FLORI.

cA...

____:
:
r

uN TEREN ACOPERIT CU PlETRl$ POATE Fl CU I,IE PIETRE, I}IE, N AMENAJAI, {JU UN TEREN SPECIAL AMENAJAT,

l--

FLORI PRINTRE CARE SUNT PLANTATE FLORI

--91*ly:Yi':-- \

\\

-o,f

e $unmt

dee
&
Florile de cimp cresc in silbiticie. Le pofi gisi pe cimpuri, pe paji;ti, la marginea pidurilor sau chiar pe marginea
drumurilor. Primivara apar zeci de specii de flori. Printre cele mai cunoscute se numiri macul, albistreaua, parilufele, pipidia,
piciorul-cocogului.
Albistrele Ia poalele unui copac
CAmp plin de maci
9i de piciorul-cocogului

PIANTELE MEDtctNALE Florile de cimp sunt folosite ca


medicament, ca infuzii sau lotiuni. Salvia-de-cdmp alina durerea de gat. Maghiranul salbatic si IamAita calmeazd arsurile. Mugetelul aj uta la digestie si este un calmant. lar ciubolica-cucului, prima floare a primiverii, vindeca vAnataile.

.t
J

' PorpunruRr sr Flonr Uscnrr


Pentru a putea partru un buchet de floritot anul, culege flori de cdmp, leaga tulpinile si lasi-le agitate cu tulpina in sus. Dupi ce s-au uscat, a5azi-le intr-o vazi. Pentru a realiza un

potpuriu (aranjament floral), agazi intr-un bol mai multe petale gi frunze si amesteci-le cu putini sare grunjoasi. Dupi ce se va usca, acest amestec iti va parfuma camera.

itj,lri

-i,'

CHpSTIONAR
inlocuieqte semnele de mai jos in func{ie de cod qi vei descoperi denumirea a cinci flori s6lbatice. Patru dintre aceste denumiri ins6 pot fi intdlnite qi in alt5 parte. Care sunt acestea?

m'rg't&t@
m@rg@r%ot'r
n'tc%os@

,,

c%o#b*'%oc) br^n d#Q'

c#c#l#%

Cod:

A=(

E=&
I -7o

o- *
U=#
A=@

A=
vEvos) r3rurd v3urwnN!o
rS rJ,sJ

rvw (Vuvotwtu3vll ,.uvrluvguYtr" 'tuYsvd o

VCnoNVUS's

rn]n3nc-vJrlo8nrr'r VsrJUvN' uvruvguYUll'z Vr!uvguvw'! :!rlnros

'rcrocs uoNn rnduor Nl yzv3nuoJ rs:uvJ 3Hrors ysvorirud tS 3rst ,.tncng" 'tnnNrud tS tNns ,,vstf,uvil" tS ,,vrruvouvl t"

Flori

$TlATl CA...
UN POTPURIU ESTE UN AMESTEC REALIZAT DIN MAI MULTE PETALE DE FLORI USCATE, CARE ESTE APOI

coLoRAT $r PARFUMAT.

e ercffe

mar
&
M".r"reta

e8

este o floare foarte simpti, care crette adesea la fare. Floarea se aflA in vArful unei tulpini care poate atinge un metru ineltime 9i are frunzele crestate. Florile silbatice au petalele albe 9i mijlocul galben. Florile care sunt comercializate de cei care lucre azd, in pepiniere, sub formi de seminte sau in ghivece, sunt adesea duble, adici au coroli duble.

Margaretele sunt simple sau duble: numirul petalelor variazi. Multe buchete de flori au margarete in compozilie.

4ur,

DE Fronr sAU RAz.ARE in grad in i, margaretele su nt cu ltivate in tufe sau pe rdzoare. Sunt flori rezistente, foarte ciutate de f lorari. H orticu ltorii, grad inarii specialisti in flori, le cultiva in numir mare, dupa care Ie vAn d la p iata, in f lo rari i sau in s u pe rm arketu ri
.

CHpSTIONAR
Giseqte cuvfintul nepotrivit!

Marg aretd,

Mac
T\v

rapadle

l.

Gladiold
Piciorul-cocoqul ui

Trandafir

Ip

(91
ru1

Ar

F''

'rdwyo nvs rrStrvd rd 'rtotrysrys ilSauJ nN va 'ruo'rJ rrrv't3'rgo iro aurglsof o auds'Vc nurN3d ',,v'rorov'rg" :Elj.ntos

{rloRr

NAT'RALE sAU voPsEn?

Florarii vand adesea buchete Ce margarete foarte viu colorate. Pentru a le colora, ei introduc cdtva iimp margaretele in apa cu cerneala.

$rrATl c4...
EsrE o FRUNzA cu MARGTNTLE
iru O FRUNZA CRESTATA

ronruA oe DrNTr$oRr.

SecRETELE

FloRlLof-)

Ce este pieiorul.coco$ului?
A V
D.. f iciorul-cocotului este o floare cu
un pistil galben ;i stamine delicate. Cele 5 petale rotunde sunt colorate in galben strilucitor. Este o floare silbatici, are

tulpinile subfiri , ddesea in formi de buchet, cdre ating 20-50 de cm ineltime. Aceste flori silbatice care risa[ de Ia inceputul lunii mai pAni Ia sfirgitul lunii august, pe marginea drumurilor gi pe cAmpii, sunt colorate intr-un galben viu.

+r " UN CoLoRANT NnruRAL


Piciorul-cocotului este o planta furajera, adici este folosita pentru hrana animalelor. Un detaliu amuzant: fermierii din Normandia (Franla) s u sti n ca vac i le care mdndnci aceste f lori dau u n lapte din care se fabrica smAntana si unt care par sa f ie colorate natu ral intr-u n galben extrem de apetisant
,

r Prcronul-Cot
*
Prcronul-Cocogul-ul iru GnAolrrrA
Piciorul-cocosului este o floare care crette pe paji;ti si pe cAmpii, insd se poate cultiva si in grddini. Pentru a o cultiva, cumpiri niste seminte din comert gi seamini-le primavara sau toamna. Alege, de preferintd, un loc la umbra, apoi udi floarea din cAnd in cand. Florile culese se pot pdstra in apd

timp de cAteva zile.

GAsE$TE CuvINTELE NnpoTR IVITE!


mac; alb5strea; floare de nu-md-uita; piciorul-cocoqului; gladiola; margaretS; bdnufel.

ad 3s:tuo (y'rorov'rg ito VUvJv ru;) ruorr

-vw-nN

v'l ErSauc 3uv3 ',,vrln tlrvlalgo tc dwtr N! '3rNnw ",V'lOlOV-19" tc v3uvo'll" audsto vguon f 'osrntutod as nN Suvo luoll Vnoo Yrslx3'llinlos

'vlvunrvN :luvls

N!

3rs3sv9

3S nN IC3UVO:|O

ls 'lldl lvS

F \-) 4\( ){
i__

$rrATr cA...
SUNT ORGANELE DE REPRODUCERE A

"STAJVITNELE -'TBARBATE$TI

I Ftonu. PrsrtLUL EsrE

I FEMEL. o srAMtNAoRGANUL EsrE I RlcArurrA DINTR-uN FtLAMENTfi I cRRr coNTrNE uN Mtc sAc cu \ \

_lolEN__ .---_'_\

-g'r

Ievf,ntie&?
,

I &/ Levin{ica este o planti pereni, cu frun ze gi flori mirositoare, care cregte in tufe. Aceasta inflore;te la doi ani dupi ce a fost plantati, cu inflorescenfe violet.
Florile, plicut mirositoare, atrag albinele. Florile sunt denumite melifere, adici produc nectar 9i sunt vizitate de albinele care transformi nectarul in miere.
CAmp de

-/)-

levin{ici in Provence

(Fran{a): Ievinfica este foarte cultivati, deoarece este plicut

mirositoare, fiind foarte folositi in industria parfumurilor.

"i

OAREA FNBRICANTILOR

DE

PnRFUMURI

Recoltarea florilor are loc vara devreme, prin luna iulie, uneori iunie, cAnd inflorescentele au aj uns in stadiul de dezvoltare deplina. Daci sunt Iisate prea mult, florile in forma de spiculete se usuci. O parte este comercializati in mici saculeti de pdnzi, folositi Ia parfumarea dulapurilor si a sertarelor. Restul este cumpirat de producatorii de parfumuri, care vor transforma levanlica in parfum si apa de
co lo n ie.

*t

PRopRrrrArr CnuuANTE sr irupornrvR Srnrsulur


Negustorii de plante medicinale sunt gi ei interesati de levinticd. Din planti ei extrag o esenti care ajutd la dezinfectarea rdnilor gi fabricd medicamente folosite pe post de calmant, ca tratament impotriva
aceasta

insomniilor gi impotriva problemelor

respiratorii.

e:,r:

-lr+.:

LnsrnINTUL
Va trebui s-o aju[i pe aceasti albinu{d fldm6ndd sd gdseascd tufa sa de levin{icd preferatd.

L 'UN lnWnUO

:3tinl()s

Tufe de

levintici
$TlATl CA...
O PLANTA PCNENA REZISTA CEL PUTrN DOr ANI $l |NFLORE$TE iN FIECARE AN.

ilflaeul este o ffoape salbuticf,?


4
Macut este o floare care crette &singure, fere si fie seminati. Floarea,
de un minunat rotu aprins, vtzitati de fluturi gi albine gi ale cerei seminfe sunt foarte pretuite de pesiri, era pe vremuri considerate o planti diunitoare ti, la un moment dat, aproape ce disperuse din cauza erbicidelor.

' PRoPRTETAIT

LrNtSTtroARE

Macul vine din sudul Europei si iubeste mult soarele. Plantd anuali, macul risare, inflorette in mai, traieste si moare in fiecare an. Oamenii culeg de Ia acesta petalele, care contin o substanla folosita in infuzii si la med icamente. Aceastd s u bstanta aj uta Ia so m n , co m bate tusea si linisteste bataile prea rapide si prea puternice ale inimii.

(t_1

MacuL

ffi%rn F&ffiffih$t H&ffi milffi$-x

"&
i"n

,1"

'-.t -'-{

Cannpul cu
este o floare:

MA.I

Macul
I

Bianuald Nemuritoare

:l

Anual6

!g
i'\
*-It i **_

'i B {""
,/
..*..

GAsp$rE CuvANruL NpporR IVIr

".

,?'

Mac; Clopotel Narcis6; Orhidee

Margaret6.

.dl,ltvc ra rr$au3 nN 3uV3 3UVO1J O arSS:,.3aOIHUO" 3rS3

rlnlulodlN lntNvnnS 8't v:3lintos

f'O

FnMILIE MARE

Exista maci ro;ii, galbeni, albi, portocalii, roz, violet. Dintr-o specie de mac de grad ina oriental se extrage o su bstanti n u m ita morf ina care aj uta la calmarea durerilor.

+\ { enpl
Je

F:-,

grrATr cA...
c_'

g s.rE^ OcHrurc gFolostr f SgP!{q iru cnAolrul gl


L
_q

ry

pe cArvrPunt, cARE plsrnucE


BURUIENILE DAUNATOARE.

Floare de mac

me

ff
&

$
*ff

ffGe

,ffi
Seminfe de floarea-soarelui Floarea-soarelui are flori

F,o"r""-soarelui este o planti alcituiti dintr-o tulpini lungi, in virful cireia se afli o floare mare gi galbeni, cu partea centrali in formi de sferi, de culoare maro-neagri. Aceste flori adori soarele, atit de mult incit se rotesc pe tot parcursul zilei in funcfie de pozi{ia
sa. De aici le vine si numele!

foarte mari.

' SEMTNTE UrEroAsE


Din semintele de floarea-soarelui
se extrage uleiul de floarea-soarelu Semintele sunt decoj ite, zdrobite

si presate. Prin acest procedeu se extrage uleiul. Uleiul este apoi rafi nat si distilat, dupi care este tu rn at in stic Ie. D i n aceste se m i nte se mai poate fabrica si margarind, un fel de unt vegetal.

FlonREA-SonRELUl

4rr

-*-\*i"\"\--

sonnr DIN GnAorruA


Mai exista si alte soiuri de floarea-soarelui. Floarea poate "fircul fi ro5ie, por-tocalie, galben-deschis sau neagra! Unele soiuri pot avea mai multe flori pe aceeati tulpina. Altele pot avea o multime de boboci. Cradinarii cunosc foarte bine aceasti familie, ale cirei flori de dimensiuni mari formeazi adevirate lanuri imense, pline de gratie.

S-A PTERDUT
Albina de mai jos vrea s5 viziteze o floarea-soarelui. Ajut-o sd giseasci drumul potrivit.

0
o

? 'uN

lnwnuo :lllnlos

$TIATI C4.,.
in RomAnia, in regiunea de sud-est, existi
numeroase lanuri de floarea-soarelui.
ULEIUL DISTILAT ESTE ULEIUL oBTINUT PRIN DISTILARE, ADIGA TRECUT PRIN FILTRE, PENTRU A DEVENI MAI CURAT $l MAI LIMPEDE.

Be ee ercse muferii in &


'L / A

Nuferii au frunze mari in formi de inimi gi nigte flori minunate, albe sau

galbene care ating, in funcfie de specie, diferite dimensiuni (intre 1 gi 15 cm). Nuferii cresc in ape dulci, precum mlattinile sau helegteele. Fru nzele gi florile plutesc la suprafate, fixate in adAncul mligtinos prin nigte codi{e lungi care poarti numele de pedunculi.

Denumirea in

latini

a familiei de

nuferi albi vine de la numele dat nimfelor, care erau nigte divinititi de pe vremea grecilor.

*'

DIURNE sAU NocruRrrrr?


Majoritatea nuferilor au flori d iu rne care stau desch ise de la sapte dimineala pana pe la patru d u pd-am iaza. AIte varietati exotice d in !ari mai indepartate au flori nocturne. Ca sa le admiri, va trebui si te lrezeSti noaptea!

r_s8

NurAnul

Ur,r TIIME$-BALME$
Pune literele in ordine qi afl6 ce se ascunde sub nuferii de pe heleqteu.

* 'Crr

MAr FnuMoSI

r cosbadr vdeer ed lca


.r cmoorloim

r abrsoci risoa aa ndbru

_9
4,.

\s

Nufarul alb este cel mai frumos dintre toti nuferii. Cu petalele lor albe si im pu nitoare, nuferii dau Iacurilor un aer feeric. Fascinat de acest spectacol magic, Monet, celebrul pictor impresionist, a ales si picteze nuferi pAna la sfArsitul vietii sale. Cu mult timp inainte, pe vremea faraonilor, n ufiru I alb, care era denumit pe atunci Lotus, era o planti sacri.

K
vosvous 'e r3otowuow 'z ov-t :lo 3ourn v3svoug
vNnus vsvorvu

Oc

'l :ltintos

$TIATI CA...
,,PEDUNCUlj'ESTE DENUMTREA SAVANTA UNUI FRUCT.

TULPtNil PE CARE CRE$TE FLOAREA SAU A CODITEI

EcRETELE Fr-onrr-oE

Putem sf, m$nedm flori?


&
Florile sunt, de obicei, un element de decor. Din ele se pot face buchete cu un parfum plicut, care inveselesc casa. ltiai insi ci unele flori sunt comestibile? Florile de trifoi 9i papidia se pot folosi la salate. Florile de mu;tar se pregitesc la fel ca ;i broccoli (un soi de conopida italieneasci). Florile de hamei (o planti agifitoare) sunt consumate ca legume verzi. Se mai pot consuma 9i mugurii ;i
petalele de la condurul-doamnei, de la ciubo{ica-cucului de la piducel. Acestea fac minuni in salate!
9i

4TLcEATA

DE T*nNDAFIR! Acum mult timp, romanii foloseau petale de trandafi r la multe feluri de mancare. Astdzi, din trandafir ti din violeta se fabricd numeroase produse: bomboane, drajeuri, jeleuri, d u lceatd, acad e le
.

CuvANruL CovrPUs
Din defini{iile de mai jos, vei afla in final cuvdntul compus care denumeqte o floare. Aceasta poate fi consumati in salate qi mai poartd numele de ,rcreson de Indi a)).
I Pantof de damd cu toc inalt,

impodobit cu broderii.
I '!','.e;-

I Formuld politicoasd

cu care ne adresdm unei femei mdritate.

On NEA ZA-TI SINGUR Pn AJITUR A


Amestecd albuqul de la un ou cu o.iumdtate de inmoaie fiecare petali in albug apoi in zahdr.

linguri

de apd.

Aqzrzd separat petalele pe o loaie cle hArtie qi pune-le la

cuptor

ler

{-=--

foc l'oarte mic (sub supravegherezr unui adult). l)upz-r o orz-r presard petalele cu zah-rr qi pune-le din noll lzr cuptor (la l'ocul cel mai mic) qi lasz-r-le pAnz-r cAnd incep si-r se crist alizeze. Poftz-t t-runz-t, cdci qi unele petale se pot menca!
rSNruVOO-tnUnONO3 :V'tVNlJ

3lln10s VNI|VOO 'Z

UnONOC

't :3lrnlos

iT

4F{'

jfi,

FLORI BUNE DE BAUT

w .*r4
.i+:+ii ,.!R

Florile se mai pot si bea, pregatite in infuzie. Ce preferi? O infuzie de tei, menta sau mu5etel? incearcd, pentru ca aceste flori au prcprietati magice. Au efect calmant si pot vindeca totu I (ap rcape totu l).

AtenIie! I'lorile sunt

tibile. iar illtele rlir it oa re! Nu te increcle in i.lparenIe!


of

precutn ciupercile. Unele sunt colnes-

il't

$rrATr cA...
COMESTIBIL INSEAMNA CEVA EsrE BUN oe ruANcAT.

Violeta (sirop sau bomboane)

Condu rul-doamnei

Pipadie (salati
sau infuzie)

(salati sau infuzie)

ffifftuffi$
&

&

Anghinarea se cultivi pentru florile sale. Mai exaGt, ce este comestibil la aceasti plante sunt mugurii florilol, inainte ca acegtia si infloreasci. Acetti muguri mari sunt inveliti Ia bazd, cu solzi cirnoti comestibili care, dleturi de muguYi, se pot consuma cruzi sau fierti.

Floare de anghinare

MUGURI
Anghinarea se planteazi in lunile septembrie sau martie. Mugurii se culeg incepand cu luna februarie sau in toam na u rmatoare. Daci m ugu rii nu se culeg, acestia infloresc. Solzii se desfac pentru a face loc viitoarei i n f lo resce nle rot i i-v io Iacee , d e dimensiuni mari, alcatuiti din mai multe flori minuscule.

AnTcHTNAREA

* 'O

Flonnr Drloc

FnncrI-A

Anghinarea are aproximativ un metru inaltime ti un metru latime. Frunzele sale pornesc de jos, formAnd tufe mari si inalte. Pe fiecare planti pot cregte 4 sau 5 muguri Anghinarea este o planta perena foarte rezistentd: poate rezista si 4 ani, chiar si in zone cu clima aspra.
.

SnrArA DE LNCUME
Gaseqte, dintre cele opt legume de mai jos, cele doud legume cu urmdtoarele pdr{i comestibile:

loarea

radz-rcina
f r tr

nzLr

:cnlirttele

-\n..-1

i,, i_t.
r.ercle. t-lroccoli.
SUVZVh|'3OU3n 3]OSVJ't YnroNV 'SVNVdS 'r

anShi Il .t 1'c. :lcel:l 1'',-ir.

rt$ou V-rorJs'no3uow'z
t-toc30u8'3uvNtHgNV'
L

:3tIn'los

,/ grrArr cA... + -'-_ / Jo cLrMA ASPRA EsrE o cLtMA

V D E SU PoRTAT: TEMPERATURILE GREU SU NT,,I s cAzurE, rAR vREMEA PLoloASA.

+53