Sunteți pe pagina 1din 45

Capitolul 1

DEFINITIA, CALITATIILE NAVEI


1.1. Scurt istoric al aparitiei navelor
Primul si cel mai rudimentar a fost trunchiul de copac, deplasat cu ajutorul palmelor drept vasle, de curentul apei sau de vant sau cu ajutorul unei prajini sprijinite pe fundul apei. Trebuind sa se deplaseze in grup sau sa transporte diferite materiale, omul a avut nevoie de un mijloc mai incapator si mai stabil, astfel apare pluta, realizata din mai multe trunchiuri de copac legate intre ele cu nuiele sau cu trestie. Deplasarea plutelor era realizata cu ajutorul prajinilor sprijinite pe fundul apelor si mai tarziu cu ajutorul vaslelor si velelor. Pentru unele activitati omul a avut nevoie de un mijloc mai rapid de deplasare si care sa-i permita sa patrunda in locuri mai inguste in care plutele nu aveau acces. Apare astfel luntrea monoxila construita dintr-un trunchi de copac scobit si ascutit la ambele capete fiind deplasat cu ajutorul vaslelor. Odata cu dezvoltarea productiei de bunuri si aparitia negotului apare necesitatea constructiei de nave propulsate datorita faptului ca mijloacele rudimentare prezentate nu mai satisfac nevoile omului. Primele propulsatoare folosite au fost ramele. Numarul si dimensiunea lor fiind influentate de scopul si destinatia navei. Epoca navelor propulsate cu rame acopera intreaga antichitate si o buna parte din evul mediu. Pe timpul deplasarii pe ape navigatorii au constatat ca vantul ii ajuta sau ii impiedica in navigatie si astfel apare un nou propulsor vela. Primele nave ce folosesc vela si ramele sunt atestate documentar in epoca bronzului. Navele ce folosesc velele evolueaza treptat si lent, evolutia lor fiind stimulata de dezvoltarea negotului si marile descoperiri geografice. In perioada in care omul invata sa foloseasca forta aburului acesta inlocuieste vela cu un nou propulsor elicea, trecanduse astfel in epoca navelor cu propulsie mecanica. Epoca navelor cu propulsie mecanica cuprinde mai multe etape: 1. Etapa navelor propulsate cu abur 2. Etapa navelor propulsate cu motoare cu ardere interna 3. Etapa navelor cu propulsie electrica 4. Etapa navelor cu propulsie nucleara Navele comerciale au in general motoare cu propulsie cu ardere interna.

1.2. Definitia, calitatile si geometria navei


1.2.1. Definitia navei Nava poate fi definita ca fiind o constructie etansa capabila sa pluteasca si sa se deplaseze prin apa cu propulsie proprie, intr-o directie voita, cu o viteza stabilita si un scop bine determinat. 1.2.2. Calitatile navei Forma corpului navei nu se aseamana cu nici una dintre formele geometrice cunoscute si de aceea pentru indeplinirea misiunii pentru care a fost construita ea trebuie sa posede anumite calitati. Calitatile unei nave se impart in doua categorii:

Calitatile nautice Calitatile evolutive

1.2.2.1. Calitatile nauitice Acestea reprezinta acele insusiri ale navei, specifice plutirii pe apa si care sunt determinate de interactiunea dintre corpul navei si mediul in care isi desfasoara activitatea. Calitatile nautice ale navei sunt: - Flotabilitatea - Nescufundabilitatea - Stabilitatea - Soliditatea Flotabilitatea Reprezinta proprietatea navei de a pluti afundata fiind in apa pana la un anumit nivel avand la bord tot ceea ce este necesar pentru ducerea la indeplinire a misiunii pentru care a fost construita. Avand in vedere principiul lui Arhimede, asupra corpului navei actioneaza doua forte opuse: prima este forta de greutate ce are punctul de aplicatie in centrul de greutate al apei si tinde sa scufunde nava actionand de sus in jos iar cea de-a doua forta fiind presiunea apei asupra navei ce actioneaza in centrul volumului din corp ce se gaseste sub apa actionand de jos in sus mentinand nava la suprafata. Marimea acestei forte este data de greutatea volumului de apa dislocate de corpul navei. D=*V Pentru ca o nava sa pluteasca in echilibru trebuie indeplinite simultan urmatoarele doua conditii: - Greutatea apei dislocate sa fie egala cu greutatea navei D=P= *V (ecuatia flotabilitatii) - Cele doua forte sa actioneze pe aceeasi verticala

G = centrul de greutate P = greutatea nave

C = centrul de caren D = deplasamentul = fora de flotabilitate.

Legat de flotabilitate, si in special de cea de-a doua conditie a flotabilitatii, la bordul navei sunt utilizate o serie de notiuni dupa cum urmeaza: deplasamentul (displacement) care poate fi definit ca greutatea volumului de apa dislocate de nava. In mod obisnuit greutatea navei se obtine prin insumarea tuturor greutatilor puse la bordul navei, acestea continand greutatea corpului, masinilor, a marfii, a lichidelor ambarcate. Deci greutatea navei nu este intotdeauna aceeasi ci difera de la o stare de incarcare la alta. Din acest motiv, in practica, sunt utilizate trei tipuri de deplasament:

Deplasamentul navei goale (D0) reprezinta greutatea navei asa cum iese ea din santier, fara nici un fel de alta greutate la bord. Deplasamentul navei goale este considerat a fi o marime constanta si se trece in documentatia tehnica a navei. - Deplasamentul de plina incarcare (Di) reprezinta greutatea navei incarcate pana la un anumit nivel stabilit prin reguli international fiind constituit din deplasamentul navei goale plus suma greutatilor ambarcate Di = D0 + greut - Deplasamentul maxim (Dmax) reprezinta deplasamentul corespunzator incarcarii navei pana cand acesta se afunda la limita celei mai inalte punti continue si etanse. Incarcarea navei peste aceasta limita duce la scufundarea navei. In acest scop, orice nava este astfel construita incat deplasamentul de plina incarcare sa fie mai mic decat deplasamentul maxim, aceasta insemnand ca deasupra apei ramane un volum din corpul navei ce reprezinta rezerva de flotabilitate. Aceasta are rolul de a asigura flotabilitatea pozitiva a navei in cazul inundarii unuia sau mai multor compartimente. Tonajul (tonnage) prin tonaj se exprima marimea navei. Prin tonaj se intelege capacitatea volumetrica a spatiilor interioare ale navei. Tonajul este o marime de volum, se exprima tone registru (1Treg=2,83m3). In practica tonajul se exprima in doua moduri: - TRB tonaj registru brut reprezinta volumul tuturor compartimentelor interioare ale navei, inclusive a spatiilor de locuit - TRN tonaj registru net reprezinta volumul spatiilor destinate transportului de marfuri si pasageri Capacitatea de incarcare sau DEADWEIGHT-ul navei reprezinta masa incarcaturii utile, data de marfa, combustibil, apa, material, echipaj. DEADWEIGHT-ul se exprima in tone deadweight: 1Tdw = 1.000 kg DW = Di D Nescufundabilitatea Reprezinta capacitatea navei de a pluti si de a-si mentine stabilitatea in care are unul sau mai multe compartimente inundate. Teoria nescufundarii cuprinde doua aspecte si anume: - Studiul flotabilitatii si stabilitatii navei avariate - Elaborarea metodelor de refacere si mentinere a flotabilitatii navei care a fost avariata Stabilitatea Reprezinta proprietatea pe care o are o nava care scoasa din echilibru, sub influenta unor forte exterioare revine la pozitia initiala in momentul in care au incetat cauzele care au scos-o din echilibru. Stabilitatea unei nave este asigurata in general prin dispunerea greutatilor in mod simetric si uniform la bord. Sub influenta vanturilor si a valurilor dar si a fortelor centrifuge ce apar pe timpul deplasarii pe o directie stabilita nava se poate inclina intr-o parte sau cealalta sau catre o extremitate sau alta. Inclinarea unei nave ce se produce in jurul unui ax longitudinal se numeste banda (band) sau inclinare transversala, iar miscarea oscilatorie provocata de inclinarile transversal se numerste ruliu (rolling). Calitatea navei bandate de a reveni in pozitie initiala se numente stabilitate transversala. Daca o nava inclinata transversal nu revine la pozitia initiala si continua sa navige inclinata spunem ca nava este canarisita.

Inclinarea navei ce se produce in jurul unui ax transversal se numeste diferenta de asieta sau inclinare longitudinala iar miscarea oscilatorie provocata de inclinarile longitudinale se numeste tangaj (pitching). Capacitatea navei de a reveni in pozitie initiala dupa inclinarea longitudinal se numeste stabilitate longitudinala. Soliditatea Sau etanseitatea reprezinta capacitatea navei de a nu se deforma si de a-si pastra etanseitatea atunci cand asupra ei actioneaza forte exterioare (vant, val)

1.2.2.2. Calitatile evolutive


Ele sunt strans legate de deplasarea navei prin apa si interactiunea dintre corp si mediul in care nava isi desfasoara activitatea. Principalele calitatile evolutive ale navei sunt: - Viteza - Inertia - Giratia - Stabilitatea de drum Viteza Este spatiul parcurs in unitatea de timp. La navele maritime viteza se masoara in noduri , 1 nod fiind egal cu o mila marina pe ora: 1Nd = 1Mm/h = 1.852m/h Tot la nave mai exista o unitate de masura care se numeste cablu: 1Cb = 1/10Nd = 185,2m/h La navele fluviale viteza se masoara in km/h sau in m/s In practica, la bordul navelor maritime, viteza poate fi de mai multe feluri in functie de numarul de rotatii ale elicei si de consumul de combustibil: Viteza maxima cea mai mare viteza pe care o poate dezvolta nava folosind motoarele principale si auxiliare la capacitatea lor maxima. De regula aceasta viteza este utilizata pentru perioade scurte si situatii deosebite. Toata viteza este viteza pe care o poate dezvolta o nava folosind motoarele principale la capacitate maxima dar in paramentri normali de functionare. Viteza economica este viteza pe care o poate dezvolta nava cu un consum minim de combustibil. Viteza minima cea mai mica viteza pe care o poate dezvolta nava la care ea poate guverna.

Inertia Este proprietatea navei de a-si continua deplasarea dupa schimbarea regimului de mars al masinii sau stoparea acesteaia. De interes sunt distanta parcursa de aceasta si timpul in care este parcursa de la stoparea masinii respectiv inversarea sensului de mars al masinii (rasturnarea masinii).

Giratia (manevrabilitatea) Este capacitatea navei de a-si schimba directia de deplasare sub influenta carmei sau a elicei sau a efectului combinat al acestora, curba descrisa de centrul de greutate al navei numindu-se curba de giratie. Stabilitatea de drum Este proprietatea navei de a-si mentine directia de deplasare neschimbata atunci cand carma se gaseste in axul longitudinal al navei.

1.3. Geometria navei


Calitatile nautice ale unei nave sunt determinate de forma corpului si contururile acestuia. Corpul navei nu seamana cu vreuna din formele geometrice cunoscute si din acest motiv pentru a prezenta clar si exact forma navei, in constructia de nave se utilizeaza reprezentarea grafica prin planul de forme. Reprezentarea grafica a contururilor corpului navei se face prin proiectarea fiecarui punct de pe corp pe trei plane principale de proiectie. Principalele plane de proiectie sunt: - Planul diametral este un plan vertical longitudinal ce imparte corpul navei in doua parti simetrice denumite borduri. Pentru un observator ce se gaseste la bordul unei nave orientat cu fata spre sensul normal de deplasare al navei va avea in partea dreapta a sa bordul tribord sau culoarea verde iar in partea stanga babordul sau culoarea rosie. - Planul cuplului maestru este un plan vertical transversal ce imparte grupul navei in doua parti. Partea din fata se numeste prova iar cea din spate pupa. Prin cuplul maestru se intelege sectiunea transversala din corpul navei unde acesta are latimea maxima. - Planul liniei de plutire este un plan orizontal longitudinal ce coincide cu suprafata apei linistite ce imparte nava in doua parti: partea imersa, opera vie sau carena navei si se gaseste sub apa si partea emersa sau opera moarta ce se afla deasupra apei.

1- planul diametral; 2 planul cuplului maestru; 3 planul linei de plutire; 4 -planul liniei de baz.

Prin intersectia corpului navei cu plane paralele cu cele trei plane se obtin trei sisteme de sectiuni: 1. Sectiunile longitudinale curbe obtinute prin intersectia corpului cu plane paralele cu planul diametral. 2. Sectiuni transversale (cupluri) curbe obtinute prin intersectia corpului navei cu planul cuplului maestru sau plane paralele cu acesta. 3. Sectiunile orizontale (linii de plutire sau linii de ape) sunt curbe obtinute prin intersectia corpuluui navei cu plane paralele cu planul liniei de plutire. In afara celor trei plane de proiectie in practica se mai foloseste si notiunea de plan de baza. Planul de baza este in plan paralel cu planul liniei de plutire ce tangenteaza fundul navei si care are in componenta sa linia chilei, aceasta fiind de fapt intersectia dintre planul de baza si planul diametral purtand si denumirea de linie de constructie sau linie de baza deoarece de la ea se masoara pe verticala toate cotele navei.

Dimensiunile principale ale navei


Dimensiunile ce definesc geometria navei sunt: Lungimea maxima (Lmax) distanta masurata pe orizontala in plan diametral intre extremitatile prova si pupa ale navei. Lungimea la linia de plutire (L) reprezinta distanta masurata pe orizontala in plan diametral intre punctele de intersectie ale extremitatii prova si pupacu planul liniei de plutire de plina incarcare. Lungime intre perpendiculare (Lpp) distanta masurata pe orizontala in plan diametral intre perpendicularul prova si pupa. Perpendiculara prova este perpendiculara coborata pe planul de baza din punctul de intersectie al extremitatii prova. Perpendiculara pupa este perpendiculara ridicata de pe planul de baza ce trece prin axul carmei. Latimea maxima (Bmax) distanta masurata pe orizontala in planul cuplului maestru intre extremitatile celor doua borduri. Latime de calcul (B) distanta masurata pe orizontala in planul cuplului maestru intre extremitatile celor doua borduri la nivelul liniei de plina incarcare. Pescajul (T sau d - draft) reprezinta distanta masurata pe verticala de la linia de baza pana la linia de plutire. In functie de locul unde se masoara pescajul acesta poate fi de trei feluri: Tpv pescaj prova Tm pescaj centru Tpp pescaj pupa Tpv = Tm = Tpp nava pe chila dreapta Tpv > Tm > Tpp nava aprovata Tpv < Tm < Tpp nava apupata

Pescajul se determina cu ajutorul scarilor de pescaj ce se inscriu pe corpul navei. La navele pana in 100m la prova si la pupa iar la celelelalte si la centru. Intr-un bord sunt marcate in sistem metric (decimetrii) cu cifre arabe iar in celalalt bord in picioare cu cifre romane (1pic = 0,3048m) Inaltimea bordului liber (F) reprezinta distanta masurata pe verticala intre linia puntii principale si linia de plutire. Inaltimea bordului (H) distanta masurata pe verticala intre linia de baza si linia puntii pricipale. H=T+F Inaltimea bordului minim liber este distanta masurata pe verticala intre linia puntii si linia de plutire de plina incarcare.

Nivelul liniei de plina incarcare variaza in functie de zona geografica in care se gaseste nava si anotimp. Liniile de plutire de plina incarcare pentru diferite zone geografice si anotimp se marcheaza pe bordul navei prin liniile de incarcare sau se mai numeste si marca de bord liber sau marca lui PLIMSOLL.

Capitolul 2

DESCRIEREA NAVEI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE


2.1. Corpul navei
Cea mai importanta parte componenta a unei nave este corpul sau coca navei. Corpul se compune din doua parti: Osatura navei Invelisul exterior (bordajul)

2.1.1. Osatura navei


Osatura insumeaza totalitataea elementelor si pieselor de rezistenta dispuse longitudinal sau transversal dupa modul in care sunt alcatuite si dispuse elementele dinstructura de rezistenta fata de cele trei plane de referinta. Se disting doua tipuri de osaturi: OL osatura longitudinala OT osatura transversala

Osatura longitudinala este alcatuita din elemente si piese de rezistenta dispuse in plan
diametral sau in plane paralele cu acesta. Elementele principale ce alcatuiesc osatura longitudinala sunt: Chila Etrava Etamboul Carlinga centrala Carlingile laterale Curentii de bordaj Curentii de punte

Chila Este elementul de rezistenta dispus in planul diametral al navei pe fundul acesteia intinzandu-se pe toata lungimea navei de la prova la pupa. Ea reprezinta piesa fundamentala de rezistenta. In functie de forma si constructie se disting trei tipuri de chila. Chila masiva realizata din otel masiv, laminat de forma dreptunghiulara sau patrata Chila tunel realizata tot din otel laminat de profil patrat sau dreptunghiular gol la interior Chila plata realizata dintr-o foaie de tabla navala groasa cu latimea cuprinsa intre 90 si 170 cm ce se intinde pe sub celelalte elemente de rezistenta.

Etrava Este piesa de rezistenta a extremitatii prova, ea fiind de fapt prelungirea chilei spre prova ce se curbeaza si se orienteaza oblic sau vertical in sus.

Etrava.

1-etrava; 2-chila; 3-varanga; 4-dublu fund.

Etamboul Este elementul de rezistenta al extremitatii pupa ce reprezinta de fapt prelungirea chilei spre pupa ce se curbeaza si se orienteaza in sus si in care sunt practicate orificii pentru arborele portelice si pentru axul carmei.

Etambou.

1 - punte; 2 - compartiment de coliziune pupa; 3 - camera carmei; 4 - etambreul carmei; 5 - etamboul carmei; 6 ochi balama de ghidare a carmei; 7 - etambreul elicei; 8 - crapodina (orificiul calcaiului carmei); 9 - etamboul elicei; 10 - puntea dublului fund; 11- chila; 12 - varanga.

Carlinga centrala (contachila) Este un element de rezistenta longitudinal ce dubleaza chila la interiorul navei pe toata lungimea ei avand rolul de a intari rezistenta fundului. Carlingile laterale Elemenete de rezistenta paralele cu carlinga centrala dispuse pe fundul navei in mod simetric intr-un bord si celalalt. Carlingile laterale asigura legatura dintre varange si coaste formand impreuna reteaua ce constituie structura de rezistenta a fundului. Curentii de bordaj (stringherii) Sunt elemente de rezistenta distribuite longitudinal de-a lungul bordurilor indeplinind pe bord acelasi rol ca si carlingile laterale pe fundul navei asigurand legatura intre coaste formand cu acestea structura de rezistenta a bordurilor. Sunt dispusi simetric intr-un bord si celalalt. Curentii de punte (longitudinale de punte) Sunt elemente de rezistenta longitudinale ce sustin si intaresc puntile asigurand legatura intre traverse si semitraverse formand impreuna cu acestea structura de rezistenta a puntilor.

Sectiune de nava cu elemente structurale si invelisul bordajului. 1 - suprastructura; 2 - punte superioara; 3 - tabla lacrimara; 4 - copastie; 5 - parapet; 6 - centura; 7 - brau; 8 - semitraversa; 9 - invelisul bordajului; 10 - pontil de interpunte; 11 - punte inferioara; 12 - traversa puntii inferioare; 13 - coasta; 14 - invelisul gurnei; 15 - pontil de cala; 16 - chila de ruliu; 17 - puntea dublului fund; 18 - guseu de gurna; 19 - carlinga laterala; 20 - varanga; 21 - longitudinalele puntii dublului fund; 22 - invelisul fundului; 23 - carlinga centrala; 24 - chila; 25 - dublul fund; 26 - subcentura; 27- invelisul gurnei.

Osatura transversala este alcatuita din elemente de rezistenta ce sunt dispuse in planul cuplului
maestru sau in plane paralele cu acesta. Principalele elemente de osatura transversala sunt: Coastele Varangele Traversele si semitraversele Pontilii

Coastele Sunt elemente de rezistenta dispuse in plan transversal care se mai numesc si crevace, dispuse la distante egale numite distante intercostale. Ansamblul format din doua coaste dispuse una in continuarea celeilalte intr-un bord si altul se numeste cuplu. Coastele aceluiasi cuplu sunt identice din toate punctele de vedere. Coastele unei nave au forma curbata ce determina in final forma navei. Astfel, coastele din sectorul prova au forme ascutite asemanatoare literei V si se numesc coaste stelate. Cele ce formeaza cuplurile din sector centru si pupa au forme mai rotunjite, mai bine asemanatoare literei U si se numesc coaste deviate. Orice coasta, indiferent de materialul de constructie, se compune din trei portiuni: Capatul inferior este capatul din coasta ce se gaseste pe fundul navei realizand inbinarea cu chila Genunchiul coastei partea curbata a chilei ce realizeaza imbinarea fundului navei cu bordajul Capatul superior partea verticala coastei pana la imbinarea cu puntea La orice nava coastele se denumesc printr-un numar de ordine numaratoarea facandu-se de la pupa la prova, coasta zero gasindu-se in dreptul axului carmei. Denumirea coastelor se inscrie pe punte sau pe prelungirea coastelor deasupra puntii pe placute din bronz sau prin poansonare directa pe coasta. Sectiunea transversala printr-o nava cu mai multe punti. 1 - coasta de suprastructura; 2 - suprastructura; 3 - traversa puntii superioare; 4 - guseu; 5 coasta de interpunte; 6 - traversa puntii inferioare; 7 - pontil de interpunte; 8 - pontil de cala; 9 - coasta de cala; 10 - guseu de gurna; 11 - chila de ruliu; 12 - varanga de gauri usoare. Varangele Sunt elemente de rezistenta transversala ce unesc si asigura legatura intre capetele inferioare ale coastei si carlingei sau carlinga centrala cu scopul de a intari legatura dintre coasta si carlinga formand impreuna cu acestea structura de rezistenta a fundului.

Traversele si semitraversele Sunt tot elemente de osatura transversala ce unesc coastele superioare ale coastelor aceluiasi cuplu. Sunt grinzi transversale ce se intind pe toata latimea navei si care impreuna cu longitudinalele de punte formeaza reteaua de rezistenta pe care se sprijina puntea. La navele cu mai multe punti vom avea tot atatatea straturi de traverse cate punti sunt. Traversele ce sunt intrerupte de deschiderile din punti, cum ar fi gurile de magazie, tambuchiurile, spiraiurile, poarta denumirea de semitraverse Pontilii Sunt elemente de osatura transversal-verticale ce se gasesc la navele mai late. Ele se fixeaza cu capatul inferior in carlinga centrala iar capatul superior pe o traversa de punte. Pontilii au rolul de a intari rezistenta puntilor si a traverselor. Elementele prezentate sunt elemente de osatura principala, pe langa acestea exista si elementele auziliare cum ar fi cele de asigurare a legaturii intre elementele principale, de exemplu coltarele si guseele. Coltarele sunt piese metalice metalice cu doua laturi sub diferite unghiuri folosite pentru consolidare imbinarii intre doua elemente principale ale osaturii. Guseele sunt piese triunghiulare ce indeplinesc acelasi rol ca si coltarele.

2.1.2. Invelisul exterior


Peste reteaua de grinzi longitudinale si transversale ce formeaza scheletul navei se fixeaza invelisul exterior formandu-se astfel corpul etans al navei. Ca si osatura navei invelisul exterior poate fi confectionat din lemn sau din metal in functie de tipul si destinatia navei. La navele construite din lemn, pentru invelisul exterior se folosesc scanduri din lemn de stejar, cedru, tec, mahon etc. La navele construite din metal sunt utilizate foi de tabla de otel imbinate intre ele prin nituire sau sudura. Locul de imbinare al tablelor poarta denumirea de cusatura. Fiecare rand de tabla de otel se numeste fila. Invelisul exterior este compus la randul sau din doua parti: bordajul si puntea. Bordajul navei Constituie invelisul partilor inferioare si laterale ale corpului ce porneste de la chila spre tribord si babord si se continua pana la capatul superior al coastelor unde se imbina cu puntea. Partea din bordaj cuprinsa intre chila si genunchiul coastei poarta denumirea de bordajul fundului sau fundul navei. Foile de tabla ce invelesc fundul navei se numesc file de fund iar filele de bordaj ce se gasesc in imediata vecinatate a chilei poarta denumirea de filele chilei sau filele galbordului. Filele de bodaj ce se gasesc si acopera genunchiul coastei ealizand imbinarea dintre fund si bordaj poarta denumirea de gurna iar celelelalte ce se gasesc pe portiunea verticala poarta denumirea de bordaj lateral. Portiunea din bordajul lateral ce se gaseste de-o parte si de alta a liniei de plina incarcare poarta denumirea de bordajul braului iar ultima fila de bordaj ce asigura imbinarea cu puntea se numeste centura.

Prelungirea bordajului deasupra puntii principale se numeste parapet. La partea superioara a parapetului se monteaza o piesa din metal, material plastic sau lemn, perpendiculara pe parapet cu o latime de aproximativ 15-20cm ce se numeste copastie. La unele nave parapetul poate fi inlocuit printr-o retea de bare orizontale si stalpi verticali prinsi din loc in loc cu lant pentru a permite accesul la nivelul puntii numita balustrada. Atat parapetul cat si balustrada avand rolul de a preintampina caderea in apa peste bord. Pe partea exterioara a bordajului in zona de gurna (genunchiul coastei) se fixeaza in ambele borduri chilele de ruliu. Acestea sunt fasii de tabla cu latimea de 20-25 cm ce au rolul de a micsora amplitudinea ruliului si de a-i marii perioada. Chilele de ruliu se fixeaza pe aproximativ doua treimi din lungimea navei pe portiunea dreapta a bordajului. Puntea navei Constituie invelisul exterior al partii superioare a corpului ce acopera in intregime corpul intindandu-se de la prova la pupa asigurand etanseitatea navei. Este construita din file de otel denumite file de punte iar ultima fila de punte ce realizeaza imbinarea cu bordajul este mai groasa decat toate celelalte si poarta denumirea de fila lacrimanta sau lacrimar. Puntile au o forma usor bombata pentru a permite scurgerea rapida a apei, si poarta numele de selatura puntii. Orice nava, in functie de marimea si destinatia ei, are mai multe punti, unele fiind continue de la prova la pupa iar altele fiind discontinue. Navele mari pot avea sub puntea ce inchide corpul mai multe punti cu rolul de a imparti corpul navei in plan orizontal in diferite compartimente (incaperi) si de a marii rezistenta corpului. Puntea continua, cea mai inalta si descoperita si poarta denumirea de coverta. Puntea continua cea mai rezistenta poarta denumirea de punte principala. Daca o nava are mai mult de trei punti acestea poarta urmatoarele denumiri: Coverta puntea cea mai inalta Puntea principala urmatoarea de sub coverta Puntea mijlocie si inferioara urmatoarele de sub puntea principala in ordinea data Paiolul puntea cea mai de jos dispusa pe carlingile laterale si care inchide sub ea spatiul denumit dublul fund in care se gasesc de regula tancuri de combustibil si de apa si poarta si denumirea de puntea dublului fund.

La navele comerciale, in general, coverta este una si aceeasi cu puntea principala. Pe langa puntile continue, la bord se intalnesc si o serie de punti discontinue ce acopera partial puntile navei dispuse de regula deasupra puntii principale cu scopul de a adaposti sau a acomoda spatiile de locuit si de a amplasa la o anumita inaltime comanda de navigatie. Aceste punti poarta urmatoarele denumiri: - Puntea teuga dispusa la prova navei deasupra covertei, pe ea fiind amplasate echipamentele instalatiei de ancorare si a celei de legare. - Puntea duneta dispusa la pupa navei desupra covertei, se mai numeste si punte de acces si in general este destinata spatiilor de locuit, sala de mese etc.

Puntea barcilor puntea pe care sunt amplasate echipamentele instalatiilor de salvare colectiva. Puntea de comanda puntea pe care sunt amplasate echipamentele necesare executarii serviciului de cart a departamentului de navigatie. Puntea etalon puntea ce inchide deasupra timoneria. Este cea mai inalta punte a navei. Pe ea se amplaseaza compasul magnetic etalon, deasemenea pot fi amplasate antenele de radio si radiolocatie.

2.2. Compartimentarea navei


Impartirea interiorului navei prin pereti etansi in spatii cu diverse destinatii poarta denumirea de compartimentarea navei. Aceasta are rolul de a limita extinderea incendiilor de la un compartiment la altul si de a impartii interiorul navei. Cele mai importante compartimente ale navei sunt: 1. Compartimentul de coliziune prova se mai numeste si forpic sau pic prova si este spatial cuprins intre etrava, bordaj si primul perete transversal etans. In general este utilizat, in partea inferioara ca si tanc de apa iar in partea superioara ca magazie de materiale. 2. Compartimentul de coliziune pupa se numeste si afterpic sau pic pupa si este compartimentul delimitat de etambou, bordaj si ultimul perete transversal etans. Folosit in partea inferioara ca si tanc de apa sau conbustibil iar in partea superioara ca si magazii. Tot aici, in general, se gaseste si camera carmei. 3. Compartimentul masini incaperea in care sunt dispuse masinile principale si auxiliare si toate celelealte instalatii importante ale navei. Compartimentul etans al masinii poate fi impartit in alte compartimente neetanse cu diferite destinatii. 4. Compartimentul caldari spatiul in care sunt amplasate instalatiile pentru producerea aburului. 5. Magaziile de marfa (hambarele) compartimente destinate depozitarii marfii ce urmeaza a fi transportata. La navele de capacitate medie numarul magaziilor de marfa este cuprins intre 4 si 6. Numerotarea se face de la prova la pupa. 6. Coferdamurile compartimente etanse realizate intre doi pereti transversali, etansi ce sunt foarte inguste in care nu se poate depozita nimic si nu se pot monta instalatii. Ele doar au rolul de a fi spatii de izolare. In afara acestor principale compartimente delimitate de pereti transversali etansi, bordaje si peretii puntii sau punti, la bord mai exista si compartimente etanse obtinute prin separarea spatiilor dintre peretii transversali etansi cu peretii longitudinali etansi. Aceste compartimente sunt de regula tancuri de combustibil, balast, lubrifianti, apa si sunt dispuse pe fundul navei sau pe bordaj in mod simetric dand la final forma interiorului navei.

2.3. Suprastructurile navei


Constructiile situate deasupra puntii principale (coverta) delimitate de pereti longitudinali si transverali precum si de punti discontinue dispuse simetric fata de planul diametral se numesc suprastructuri. Sunt destinate in primul rand amplasarii comenzii si a instalatiilor de conducere la o inaltime convenabila, deasupra puntii principale. In functie de dispunere pe punteas navei ele pot fi continue sau partiale. Cele mai caracteristice sunt surastructurile pasagerelor, navelor de transport si navelor tehnice. Elementul de suprastructura cel mai inalt este puntea comenzii de navigatie. Suprastructurile navei de transport sunt intotdeauna partiale si cuprind trei tipuri clasice de constructii de suprastructuri Teuga Duneta Castel

Teuga constructie dispusa la prova navei si delimitata de prelungirea bordajului lateral si puntea teugii. Duneta - este dispusa la pupa navei si este delimitata de prelungirea bordajului si puntea dunetei. Castelul central este dispus central, construit din pereti verticali, longitudinali si transversali si poate avea mai multe punti. In castel se amplaseaza cabine de locuit, diferite careuri, statia de radio, puntea barcilor si comanda de navigatie la cel mai inalt nivel. La navele moderne s-a renuntat la cele trei suprastructuri clasice. In prezent la navele petrolierele, mineralierele, se constrieste doar o suprastructura amplasa la pupa. Castelul pupa adaposteste incaperile necesare vietii si desfasurarii activitatii de conducere. Compartimentul masini este dispus sub castel pupa. Alt gen de suprastructura sunt rufurile. Sunt constructii usoare dispuse deasupra puntii principale precum suprastructurile dar care nu se intind dintr-un bord in altul destinate sa adaposteasca anumite instalatii.

2.4. Deschiderile in punti, bordaj si pereti

Deschideri la nava in opera vie si opera moarta (sector prova). 1-tunel pentru elicea prova; 2-nara de parapet; 3-nara in bordaj; 4-ureche in parapet cu somare si turnicheti; 5-scurgere; 6-ureche in parapet; 7-scurgere; 8-nara in parapet; 9-sabord.

Deschideri in punti: Sunt de mai multe feluri, in functie de scopul pentru care au fost create: Incarcare/descarcare Accesul persoanelor sub punte Iluminarea unor compartimente Aerisire Etc

Guri de magazie deschidere in punte de forma dreptunghiulara de dimensiuni mari Tambuchiuri au dimensiuni mici, forma circulara sau dreptunghiulara si sunt destiate accesului oamenilor Spiraiurile deschideri de dimensiuni mici, forma circulara sau dreptunghiulara destinata pentru iluminat si/sau ventilat.

Gurile de ventilatie dimensiuni mici, forma circulara si sunt acoperite cu aparatori in forma de ciuperca sau tromba.

Deschideri in bordaj: A. Deschideri in opera moarta Sabordurile forma dreptunghiulara, dimensiuni variate, destinatii diferite: de acces, de pilot, de incarcare, de furtun Hublourile deschideri in bordaj sau in peretii suprastructurilorde forma circularasi destinata aerisirii si iluminatului natural al compartimentelor
Hublou. 1-geam; 2-garnitura pentru etansare; 3-obturator; 4-fluturi; 5lacrimar.

Orificii de scurgeri deschideri in bordaj, forma circulara, dimensiuni mici, destinate evacuarii apei tehnice, etc. Urechi (nari) deschideri in parapet destinate dirijarii si protectia impotriva frecarii a paramelor B. Deschideri in opera vie Prizele de apa deschideri in bordaj de forma circulara sau patrata care asigura accesul apei de balast sau evacuarea acesteia. La nevoie prin aceste deschideri se pot inunda anumite compartimente ale navei. Sorburile de bordaj forma circulara sau patrata destinate absorbirii apei destinate racirii motorului, instalatiilor sanitare, instalatiilor de incendiu, etc si sunt prevazute cu gratare pentru a impiedica intrarea obiectelor Deschideri pentru montarea diferitelor aparate de naigatie sonda ultrasond, senzor viteza etc. Etambreul carmei forma cilindrica prin care trece axul carmei

Deschideri la nava in opera vie si opera moarta (sector pupa). 1-priza de fund; 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason; 3-orificiu pentru spada lochului; 4-sorb de racire; 5-scurgeri; 6-etambreul elicei; 7-carapodina; 8-etambreul carmei; 9-ureche in parapet cu somar si turnicheti; 10-nara in bordaj; 11-nara in parapet; 12-sabord in parapet; 13-hublouri; 14-scurgeri; 15-poarta in parapet; 16-sabord in bordaj.

Deschideri in pereti: Comunicarea intre compartimentele etanse ale navei se face prin deschideri in peretii transversali si longitudinali. Dupa rolul lor avem: Porti etanse usi metalice, foarte rezistente cu sistem de inchidere foarte robust prevazut cu garnituri de cauciuc Capace de vizita orificii in peretii etansi ai unor compartimente cu forma elipsoidala sau circulara de dimensiuni mici (atat cat permite trecerea unui om), inchise cu un capace metalice cu garnituri de cauciuc prinse cu un numar mare de suruburi. Se deschid numai atunci cand se aerisesc sau se curata (ex: tanc de combustibil, tanc de apa, etc.)

Capitolul 3

CLASIFICAREA NAVELOR
De-a lungul istoriei navigatiei au aparut numeroase tipuri si categorii de nave in fucntie de destinatia si nivelul de dezvoltare al societatii. Criteriile de clasificare de baza sunt numeroase si variate amintind: clasificarea navelor dupa zona de navigatie clasificarea navelor dupa destinatie clasificarea navelor dupa felul constructiei clasificarea dupa felul sistemul de propulsie

Cea mai veche clasificare este cea care imparte navele in nave de razboi si nave comerciale si care se transforma astazi in nave militare si nave cvile. Navele militare sunt nave destinate ducerii actiunilor de lupta, efectuarea transporturilor de trupe si materiale, executarea diferitelor lucrari in situatii beligerante. Fortele navale ale fiecarui stat au o clasificare proprie dar in general toate clasifica navele militare dupa doua criterii: 1. dupa destinatie - nave de lupta - nave auxiliare 2. dupa pozitia corpului fata de suprafata apei - nave de suprafata - submarine In categoria navelor civile intra toate navele din dotarea societatilor de transport pe apa, ale celor de constructii hidrotehnice, de pescuit, de turism si agrement. Cel mai complex criteriu de clasificare este cel ce imparte navele din punct de vedere al zonei de navigatie impartindu-le in: nave maritime si nave fluviale, in acelasi criteriu intrand si impartirea dupa destinatie.

3.1. Clasificarea navelor dupa zona de navigatie


Navele maritime sunt nave mari, de constructie speciala, care sa le permita navigarea pe mari si oceane. Dimensiunile si gabaritul lor nu sunt limitate de constructiile de navigatie. Navele maritime au un pescaj si un bord liber mare care sa le permita o stabilitate si o rezerva de flotabilitate corespunzatoare.

Navele fluviale sunt nave de capacitate mica avand in general fundul plat, sunt mai inguste, au pescaj mic, inaltimea bordului liber mic, permitandu-le astfel accesul in spatii inguste si adancimi mici.

3.2. Clasificarea navelor maritime dupa destinatie


Navele maritime sunt nave mari, de constructie speciala, care sa le permita navigarea pe mari si oceane. Dimensiunile si gabaritul lor nu sunt limitate de constructiile de navigatie. Navele maritime au un pescaj si un bord liber mare care sa le permita o stabilitate si o rezerva de flotabilitate corespunzatoare. A. Grupa navelor de transport marfuri - Cargourile destinate transportului de marfuri ambalate, in marea majoritate a cazurilor sunt dotate cu instalatii de incarcare proprii - Mineralierele si vrachierele nave destinate transporturilor de marfuri, in vrac, de masa (minereu, nisip, sare, etc.). In general nu au instalatii proprii de incarcare/descarcare dar au aparut si astfel de tipuri de nave cu instalatii proprii de incarcare ce pot folosii graiferul. - Tancurile nave destinate transportului de marfuri lichide in regim vreac (substante chimice, petrol). - Roll-on/Roll-off-urile (RO-RO) nave ce permit transportul pe roti. Sunt dotate cu rampe, ce permit incarcarea pe roti a marfii. - Navele de tip port-barje (LASH) acest tip de nava poate fi considerat stramosul portcontainierului. Transporta niste cutii mari ce se lasa la intrarile in porturi sau in rade de unde sunt preluate de navele tehnice. - Port-containierele destinate transportului de containere. - Ferry-boat-urile destinate transportului garniturilor de tren. - Navele frigorifice destinate transportului de marfuri perisabile (carne, peste, fructe). De regula interiorul navelor este compartimentat in mai multe punti pe orizontala pentru a asigura camerele frigorifice. - Navele animaliere destinate transportului de abimale vii. Coverta este folosita pentru furajul animalelor. B. Grupa navelor pasagere - Pacheboturile (nave de croaziera) nave de capacitate mare, destinate transportului de pasageri pe distante mari. Dispun de amenajari speciale care sa asigure ducerea vietii la bord. - Hidrobuzele nave de capacitate mica, destinate transportului de pasageri pe distante scurte. Sunt dotate cu spatii de cazare numai pentru echipaj iar pentru pasageri sunt dotate cu saloane, baruri, etc. - Nave pe perna de aer. - Nave pe aripi portante (rachete, rapide) corp usor, motoare puternice. - Nave de tip ferry-boat destinate transportului garniturilor de tren de pasageri. - Nave mixte destinate transportului de marfuri si pasageri. C. Grupa navelor de pescuit

Supertraulerele - sunt nave ce pescuiesc, prelucreaza la bord o cantitate mare de peste avand si posibilitatea de depozitare a acestuia. - Traulerele nave ce pescuiesc cu traulerul remorcat avand posibilitatea de prelucrare a pestelui dar nu si a depozitari acestuia. - Sainerele nave de capacitate mica ce pescuiesc cu trauler lateral sau cu plase in deriva. - Tonierele nave de viteza dotate cu echipamente speciale pentru pescuitul tonului. - Balenierele nave destinate pescuitului balenelor. - Colectoarele frigorifice nave frigorifice ce colecteaza pestele prins de traulere si il transporta la uscat. D. Grupa navelor cu destinatie speciala - Nave scoala sunt nave destinate instruirii personalului navigant. - Nave hidrografice si de cercetare sunt nave destinate cercetarii apelor si recifului marin fiind dotate cu aparatura necesara si laboratoare pentru cercetare. - Nave cablier sunt destinate instalarii de cabluri, tubulaturi, fibra optica, etc. - Spargatoare de gheata nave de constructie speciala ce au corpul rezistent si etrava intarita. - Nave de tip far sunt nave destinate semnalizarii in zonele joase in care nu se pot monta faruri la coasta. E. Grupa navelor tehnice si mijloacelor plutitoare Sunt destinate efectuarii lucrarilor de constructie hidro-tehnice si a intretinerii cailor de acces. - Dragile sunt nave dotate cu instalatii de sapat sub apa si de scoatere a materialului dragat. Ele pot fi: dragi cu bena, cu cupe sau aspiro-refulante. - Salandrele sunt nave destinate depozitarii si transportului materialului dragat de dragi. - Docurile plutitoare instalatii destinate lucrarilor de intretinere si reparatii la corpul navei. - Macaralele plutitoare pot fi autopropulsate si nepropulsate. - Sonetele plutitoare platforme dotate cu un pod (o soneta) ce ridica o greutate (un berbec) cu ajutorul caruia se aplica lovituri in capatul unui pilon. - Derosezele sunt asemanatoare cu sonetele numai ca ridica 1, 2 piloni metalici grei care prin cadere sparg fundurile pietroase ale apei. - Platformele de foraj marin sunt dotate cu instalatii de forare la mare adancime a fundului marii in vederea descoperirii si explorarii zacamintelor de gaze si petrol. F. Grupa navelor de serviciu - Remorcherele - Pilotinele nave echipate adecvat pentru ducerea si aducerea pilotului. Manevrabilitate mare si viteza buna. - Tancuri de buncheraj (de alimentare) realizeaza alimentarea de conbustibil. - Nave de stins incendiul nave de constructie speciala dotate cu echipamente pentru strangerea incendiului. - Nave de depoluare

Salupe de servitude asigura transportul de echipaj si de materiale (cantitai mici) de la nava la uscat si invers.

3.3. Clasificarea navelor fluviale dupa destinatie


Navele fluviale sunt nave de capacitate mica avand in general fundul plat, sunt mai inguste, au pescaj mic, inaltimea bordului liber mic, permitandu-le astfel accesul in spatii inguste si adancimi mici. A. Nave propulsate - Pentru transport marfuri - Remorchere de linie - Inpingatoare de linie - Barje si slepuri autopropulsate - Tancuri de buncheraj - Pasagere - Clasice (capacitate mai mare) - Hidrobuze - Rapide (pe aripi portante) - Bacuri de traversare autopropulsate - Ferry-boat-urile - Cu destinatie speciala - Nave scoala - Nave de salvare - Nave hidrografice - Nave de semnalizare - Spargatoare de gheata - Nave tehnice - Dragi - Salandre - Macarale plutitoare - Nave de serviciu - Remorchere - Pilotine - Nave de buncheraj - Salupe - Nave de stins incendiul B. Nave nepropulsate - Nave pentru transport - Slepuri - Barje - Ceamuri (transporta nisip si piatra) - Tancuri

Pletine nave cu fund plat, pescaj foarte mic, destinat navigatiei pe rauri neamenajate Nave pentru transportul pasagerilor - Pontoane de acostare - Pontoane dormitor - Bacuri mici de trecere Nave tehnice - Dragi - Pontoane atelir - Salande - Tancuri de bunkeraj - Deroseze - Macarale plutitoare

3.4. Clasificarea navelor dupa alte criterii


Dupa natura materialelor de constructie - Nave de lemn - Nave de metal - Nave din material plastic - Nave din fibra de sticla Dupa aparatul propulsor - Nave cu zbaturi - Nave cu jet de apa - Nave cu elice - Nave cu elice aeriana - Nave cu elice cu pas reglabil Dupa sistemul de constructie - Nave clasice - Nave cu aripi portante - Nave hidroglisoare - Nave pe perna de aer Dupa natura propulsiei - Nave cu vele - Nave cu masini alternative - Nave cu turbine - Nave cu motoare electrice - Nave cu motoare cu ardere interna - Nave cu propulsie nucleara

Capitolul 4

ARBORADA SI GREEMENTUL NAVEI


Totalitatea constructiilor amplasate deasupra puntii principale si a suprastructurilor, folosite pentru instalarea diferitelor accesorii de navigatie (post de observatie, lumini etc.) dar si pentru fixarea bigilor se numeste arborada si greementul navei Arborada Catargul un stalp vertical, asezat in planul diametral al navei. Are trei parti principale a) Coloana partea inferioara a catargului ce are la baza o sectiune patrata numita calcai prin intermediul caruia se fixeaza in talpa (carlinga). Ea se termina cu butucul coloanei si o platforma numita gabie b) Gabierul partea din mijloc a catargului, are calcaiul fixat in gabie, legat de coloana prin butuc si se termina la partea superioara cu o imbinare numita cruceta c) Arboret se termina cu doua raiuri prin care trece saula Arborii la navele cu vele: Trinchet (cel din prova) Arborele mare (cel din mijloc) Artimoniu (cel din pupa)

La navele moderne arborii sunt: Catarg prova (trinchet) Catarg pupa (arbore mare)

Bompress este alcatuit din: Coloana Baston Sageata

Galionul ornamentatie (in lemn) montata la prova unor nave cu vele Verga traversa orizontala invergata pe catarg, confectionata din lemn sau din metal. La velier servesc pentru invergarea velelor iar la cele moderne pentru ridicarea luminilor. Ghiul grinda orizontala fixata cu un capat de catarg iar la celalalt capat sustinut de o balansina.

Picul baston asemanator cu o jumatate de verga asezat oblic spre pupa in partea de sus a catargului. El exista la toate navele deoarece la pic se ridica pavilionul national Bastonul (prova si pupa) doi stalpi verticali fixati la prova si la pupa, fiecare se termina cu un mar pe care este un rai prin care trece o saula de pavilion. La bastonul pupa se poarta in stationare steagul national. Tangonul scondru fixat in bordajul navei (verga rabatabila) seveste la legarea barcilor lasate la apa Greementul Totalitatea manevrelor fixe si curente de la bord folosite pentru fixarea arborilor, manevra velelor si a vergilor Manevre fixe Paramele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capat de arborada iar cu celalalt capat de nava servesc pentru sustinerea arborelui in plan vertical si longitudinal. Principalele manevre fixe sunt: Sarturile sustin arbori in plan transversal si se intind cu intinzatori Straiuri sustin arbori in plan longitudinal spre prova Pataratine sustin arbori in bordure sis pre pupa

Manevre curente Totalitatea paramelor mobile cu ajutorul carora se manevreaza vergile, velele, barcile. Cele mai importante sunt: Funga foloseste pentru ridicarea vergilor si velelor Bratele fixate la capetele vergilor, folosesc la orientarea acestora Scotele sunt paramele care intind colturile de vela sub vant Murele intind colturile de vele in vant Curentii denumirea paramelor ce trec prin rai (macara, palanc) si folosesc la ridicarea greutatilor Balansina franghie care sutine o verga, un ghiu sau un tangon

Capitolul 5

MACARALE, PLANCURI, ACCESORII DE PUNTE


Macarale
Sau capatani sunt mecanisme simple folosite la bordul navelor pentru: - Instlatia de incarcare/descarcare - Instalatia pentru serviciul ambarcatiuni - Dirijarea paramelor - Intinderea velelor - La scarile de acces la bord Clasificarea macaralelor: a) Dupa numarul de raiuri

- Simpla - Dubla - Tripla b) Dupa sistemul de fixare - Cu cheie de impreunare

- Cu rodanta - Cu carlig - Cu tatana c) Dupa material - Din lemn (fete din lemn, rai din lemn) - Din lemn si metal (fete din lemn, rai din metal) - Din metal (fete din metal, rai din metal) d) Dupa forma - Galosul macara metalica cu o fata rabatabila

Pastica macara simpla metalica cu o fata mobila

Raiul deschis macra metalica cu o singura fata Macara vioara macara metalica cu doua raiuri de dimensiuni diferite dispuse cap la cap

Intretinerea si verificarea macaralelor - Macaralele din lemn nu se vopsesc niciodata. Se rascheteaza si se lacuiesc periodic. - Macaralele metalice se curata si se vopsesc - Periodic macaralele se desfac, se verifica marginile raiului sa nu fie sparte, se pune vaselina in degetar si se verifica osia

Palancuri
sunt mecanisme simple formate din una, doua sau mai multe macarale cu unul sau mai multe raiuri prin care trece o parama numita curent. Operatiunea de trecere a paramei prin raiuri se numeste garnisirea palancului. Rolul principal al palancului consta in faptul ca in raport cu constructia lor permit: - Schimbarea directiei de actiune a fortelor in manevrarea greutatilor la bord - Multiplica forta.

Tipuri de palancuri 1. MANDARUL SIMPLU - Format dintr-o macara simpla si un curent. Nu multiplica forta ci schimba directia de actiune a fortei pe capatul tragatorului. - Intrebuintari: la veliere pt ridicarea vergilor, ridicarea greutatilor usoare la bordul navei, ridicarea oamenilor in arborada pentru lucrari. 2. Macaraua alunecatoare - Format dintr-o macara care aluneca pe un curent. Multiplica forta de doua ori. - Intrebuintari: ridicarea velelor, ridicarea greutatilor usoare 3. Mandarul dublu (scripetele compus) - Format din doua macarale simple, una fixa si una mobila. Multiplica forta de doua ori. - Intrebuintari: ridicarea ambarcatiunilor la bord, ridicarea diferitelor greutati. 4. Palancul de tun - Format din doua macarale simple. Multiplica forta de doua ori. - Intrebuintari: ridicarea scarilor de acces si a ambarcatiunilor usoare. 5. Palancul simplu - Format din doua macarale, una fixa si una dubla. Multiplica forta de trei ori. - Intrebuintari: ridicarea ambarcatiunilor grele, ridicarea greutatilor mijlocii si grele. 6. Palancul dublu - Format din doua macarale duble. Multiplica forta de patru ori. - Intrebuintari: ridicarea salupei la bord, ridicarea greutatilor in cadrul instalatiilor de incarcare ale navei. 7. Caliorna - Format dintr-o macara dubla si una tripla sau din doua triple. Multiplica forta in functie de numarul de raiuri. - Intrebuintari: ridicarea salupe grele la bord, ridicarea greutatilor mari. Formarea palancurilor - Pentru garnisirea corecta a unui palanc, se aseaza macaralele pe punte, una pe o fata si una pe raiuri, se va introduce curentul (in cazul unei macarale triple pe fereastra din mijloc) prin oricare fereastra.

Accesorii de punte
La bordul navei, pentru folosirea corecta a macaralelor si a palancurilor, precum si a adiverselor manevre sau operatii cu parame sunt necesare o serie de accesorii: Babalele - Piese metalice (fonta) sau din lemn formate din doua coloane cilindrice. Pot fi simple sau duble. Sunt fixate in punte prin intermediul unor placi de metal (foarte bine fixate). - Cele simple au o singura coloana prevazuta cu traversa ce se numeste binta. - Babale cu calcai - Babale cu traversa - Babale cu binta (cruceta) Tacheti - Piese metalice dediferite dimensiuni in forma de T montate pe punte, copastie, care servesc la luarea voltelor pentru paramele mai subtiri. Pentru navele mai mici (iachturi, ambarcatiuni sportive) acestia tin loc de babale. Turnicheti - Piese metalice cilindrice, dispuse cu axul vertical si care se rotesc la trecerea paramelor; se micsoreaza frecarea. Pot fi simpli sau combinati cu urechile. Somarul - Piesa metalica cilindrica, dispus cu axul orizontal cu acelasi rol cu cel al turnichetilor. Carlige - Dispozitive simple de agatat parame Rodante - Piesa care se monteaza in ochiul paramei (gase) si are rol de protectie impotriva frecarii rezistenta in timp Ocheti si inele - Dispozitive care servesc la agatarea carligelor si legarea unei parame (sunt fixate in punte) Cheile - Dispozitive de impreunare a doua parame, lanturi sau a unei parame de un anumit obiect. Intinzatoare de sart - Dispozitive de impreunare ce sunt folosite pentru intinderea manevrelor fixe la bord

Capitolul 6

PARAME
Totalitatea fanghiilor, cablurilor metalice, sarmelor care se folosesc in marina ca manevre fixe si curente pentru diverse legaturi, manevrarea velelor, legarea navelor la cheu, manevrarea instalatiilor de ridicare a greutatilor la bord (grui, bigi), ridicarea pavilioanelor la verga, ridicarea la bordul ambarcatiunilor si al navelor reprezinta paramele.

Clasificarea paramelor
Din punct de vedere a materialului din care sunt confecionate, n: - parme vegetale; - parme sintetice; - parme metalice (srme). Din punct de vedere al modului de confecionare, n: - parme simple (lanane); - parme rsucite (garline); - parme mpletite.

Structura paramelor
Structura de baza a unei parame este firul. Intotdeauna se porneste de la fir (vegetal, metalic sau sintetic).

Parme vegetale
Elementul de baz al unei parme vegetale este sfilaa, care se obine prin rsucirea spre dreapta a mai multor fire din materialul din care se fabric parma. Mai multe sfilae rsucite mpreun spre stnga, adic n sens invers sensului de rsucire a fiecrei sfilae, formeaz uvia. Mai multe uvie rsucite la un loc spre dreapta, adic n acelai sens cu al sfilaelor i n sens invers cu uvia, constituie o parm simpla (lantana). n general o parm este format din trei i mai rar din patru uvie. Lananele din care este constituit garlionul, se numesc cordoane. Parmele constituite din rsucirea mai multor lanane se numesc garline.

Parme metalice
Confectionate din fire de sarma de otel zincat, de grosime 0,2 si 0,6 mm. Mai multe fire rasucite de la dreapta spre stanga formeaza o vita (element de baza). Mai multe vite rasucite in jurul unei inimi vegetale de la stanga la dreapta rezulta in parama metalica (lantana de sarma). Mai multe lantane formeaza garlinul metalic.

Inimile de canepa Se imbiba cu un ulei special (se gudroneaza) cu scopul de a proteja impotriva ruginei si de a nu permite intrarea apei Structura paramelor metalice se poate defini printr-un indice format din doi factori: - numarul de vite - numarul de fire din vita (6 x 7, fiecare vi are sapte fire)

Parme sintetice
Structura identica paramelor vegetale (fir sfilata suvita lantana cordon - garlin) dar sunt confectionate din fire sintetice: - relon - capron - nailon - polipropilena

Caracteristicile paramelor
Caracteristici principale:
Grosimea - se masoara in mod diferit la paramele vegetale si sintetice fiind circumferinta acestora iar la cele metalice grosimea fiind diametrul sectiunii acestora (se ia distanta intre doua vite diametral opuse nu intre doua goluri diametral opuse). Greutatea - este greutatea in kilograme a unui metu liniar de parama. Rezistenta - Consierata sarcina la care parama se rupe. Valorile de rupere sunt inscrise in certificatul de insotire sau se pot scoate din tabele. Sarcina cea mai mare la care o parama rezista se numeste sarcina de lucru. Raportul intre sarcina de rupere si sarcina de lucru se numeste coeficient de rezerva (coeficient de rezerva). Flexibilitatea - Capacitatea paramelor de a se inconvoia (indoii) fara a-si modifica structura interioara si fara a-si pierde rezistenta. Elasticitatea - Capacitatea de a se intinde sub actiunea unei sarcini oarecare si de a reveni la forma initiala. Paramele elastice sunt recomandate confectionarii remorcilor, legaturile navei si altor manevre ce presupun socuri (storturi).

Calitatile si folosirea paramelor vegetale


In functie de materialele din care sunt confectionateprezinta urmatoarele caracteristici: Paramele de manila - Parmele din manila provin din fibrele unui bananier. - Ele sunt moi, albe i uoare. - La grosime egal, rezistena lor este cu 10% mai mic dect a parmelor de cnep.

La sarcina de lucru egala cu jumatate din sarcina de rupere se intind cu 10-15% din lingime Parmele de manila se conserv mai bine dac dup folosire sunt uscate i pstrate n locuri fr umiditate i aerisite. - Se folosesc, de obicei, ca parme de remorc, deoarece plutesc i au elasticitate mare. - Se mai folosesc si la legarea navei la cheu - Parmele de manila nu se ctrnesc. Paramele de canepa - Confectionata din fire lungi de canepa pieptanata - Pot fi albe sau gudronate - Sunt rezistente si elastice - Uscate sunt usoare si flexibile ca cele de manila - Se imbiba repede cu apa si devin grele, rigide si incomode la manevra - Pentru protejarea de umezeala se catranesc (gudroneaza aceasta operatie micsoreaza erzistenta cu 5% si mareste greutatea cu 16%) - Se folosesc la manevrele curente, ambarcarea barcilor iar catranite pentru legarea navei si confectionarea plaselor - Confectionarea paramelor de canepa - Bataia operatiunea prin care se realizeaza indepartarea corpurilor straine - Pieptanarea operatiunea prin care se realizeaza separarea firelor dupa lungime. Se elimina un produs secundar numit stupa - Toarcerea operatiunea prin care se obtine firul prin rasucire spre dreapta - Catranirea imbibarea cu catran la temperatura de 70oC Paramele de sizal - Confectionata din frunzele unui cactus - Rezistenta similara celor de canepa dar mai elastice - Cand sunt uscate sunt ceva mai usoare decat canepa sau manila - Imbibate cu apa devin grele, rigide si cu rezistenta mica. Paramele de cocos - Sunt usoare, elastice si putin rezistente - Sunt folosite la confectionarea baloanelor de acostare si a paietelor Paramele de bumbac - se folosesc numai pentru confecionarea saulelor pentru ambarcaiunile de agrement si sport Paramele vegetale poarta denumiri diferite in functie de grosime si destinatie: Garlina parama cu circumferinta cuprinsa intre 100 si 620 mm Manevra - este o lanan cu circumferina de la 40 la 180 mm. Se folosete la legatul navelor, la manevre curente, la cureni pentru palancuri, scri de pilot, greementul brcilor etc. Manevra cu o grosime de 60-80 mm poart denumirea de socar Grandeea - este o lanan folosit pentru confecionarea grandeelor velelor i tenzilor, are rsucire de velar. Circumferina ei variaz ntre 25 i 160 mm Saula - are o grosime de 15-40 mm i este foarte mult folosit la bord Saula mpletit - are o structur special, care o mpiedic s se rsuceasc: ea este folosit ca saul de pavilion, loch, bandul, sond etc. Saula pentru loch i sond are circumferina de 2025 mm, iar aceea pentru pavilion de 14-40 mm Merlinul - este o parm folosit la nfurri de parme groase si patronari. El este format din dou uvie i poate fi alb sau ctrnit. Are circumferina de circa 7-8 mm. Este rsucit spre stnga Lusinul - este o lanan format din dou sau trei uvie de cea mai bun calitate, folosit la nfurri fine

Calitatile si folosirea paramelor metalice


Calitati: - foarte rezistente - grele la manevrat - rigiditate mare Din punct de vedere al rigiditatii se impart in: Parame rigide (6x7 si 6x19) - Sunt foarte rezistente si greu de manevrat - 6 vite infasurate pe o inima de canepa unde fiecare vita este formata din 7 sau 19 fire de sarma - Se folosesc la manevre fixe ale arborilor si cosurilor, balansine pentru bigi, etc. Parame semirigide sau semiflexibile (6x12, 6x24 si 6x30) - Fiecare vita este este compusa din fire in jurul inimi vegetale - Se folosesc pentru balansine, tangoane, legarea navelor si cateodata la unele manevre curente Parame flexibile (6x37, 6x61) - Aceste parme sunt din cele mai bune, deoarece 50% sau mai mult din fire sunt n straturile interioare, ferite de aciunea agenilor atmosferici. - Se folosesc la curenii bigilor, la troa crm, la remorci, la labe de gsc de remorc, la palacuri de ntrire ale crmei, la bourile de descrcat ancora, la parmele de trecere prin afurcare, la apane etc. Sunt rsucite la dreapta.

Calitatile si folosirea paramelor sintetice


Sunt superioare paramelor vegetale. Nu-si pierd calitatile (ud/uscat) Dezavantaje: - O mare elasticitate (la rupere reactioneaza ca un elastic) - Se deterioreaza repede la frecare - Se recomanda sa fie patronate acolo unde frecarea este frecventa Cele mai bune sunt considerate paramele realizate din polipropilena deoarece au alungire mica, plutesc si sunt comode la manevra. Se folosesc la mijloace de remorcare, manevre curente la bord

Primirea, pastrarea si intretinerea paramelor la bord


Primirea se face pe baza de receptie pe baza certificatului de insotire eliberat de fabrica verificand urmatoarele date: - Denumirea paramei - Felul constructiei

Lungime Grosime Greutate Flexibilitate

Examinarea aspectului exterior Vegetale - Calitatea rasucirii - Fara scame si sfilatii - Culoarea (fara pete) - Mirosul (mucegai, putregai, ars) Metalice - Fara indoituri sau lovituri - Fara fire rupte sau mustati Pastrarea - La bord in magazii - Atarnate pe suporti - Colaci asezati pe panouride lemn, infasurate pe tamburi aparate de ploaie cu capoate de tenda Intretinerea parame metalice: - Masuri impotriva ruginirii - Se pastreaza in locuri uscate si aerisite - La paritia ruginei se curata cu o perie de sarma si se unge cu unsoare consistenta - Intretinere periodica 2 luni - Solutie de ungere preparata la bord: ulei de in fiert 80%, rasina uscata 13%, ceara curata 5% si seu alb curat 2%.

Capitolul 9

INSTALATII DE PUNTE
Instalatia de acostare legare
Reprezinta un ansamblu de piese, mecanisme si dispozitive cu ajutorul carora se asigura legarea navei in locul voit si intr-o pozitie aleasa. Amplasarea pieselor acestei instalatii este conditionata de marimea navei si scopul pentru care este construita. In general sunt dispuse in sectoarele prova si pupa.

Parti componente
A) Piese pentru fixarea paramelor - Babale, binte, tacheti, ochiuri B) Piese pentru dirijarea paramelor

- Turnicheti, somare, urechi, nari C) Piese pentru fixarea paramelor paramelor la luarea voltei - Boturi capat de parama vegetala sau lant care are la un capat un carlig pentru prindere la un inel sau un ochi in punte si la celalalt capat si boteaza parama - Zbirul un cerc de parama metalica sau lant - Sapan un cerc de parama vegetala D) Masina instalatiei de regula la prova vinci iar la pupa cabestan: - Vinciul este folosit atat pentru tractare cat si pentru ancorare. Este format din doi tamburi montati pe un ax orizontal - Cabestanul un singur tambur pe un ax vertical E) Parame F) Materiale ajutatoare - Bandula (frnghie subire, cu o greutate de lemn la un capt, la prinderea i la tragerea parmelor grele), cangi, baloane de acostare, electromegafon.

Parame de legare
Pot fi sintetice, vegetale si metalice Cele de otel (de legare) trebuie sa aiba 144 de fire si 7 inimi Paramele vegetale de la vinciurile de manevra pot avea o inima dar 216 fire La navele mari se recomanda sa fie de manila sau sizal La cele mici de canepa Indiferent de forta de rupere paramele vegetale folosite la legarea navei nu trebuie sa aiba un diametru mai mic de 20mm Se pot pastra infasurate pe tambure cu ax orizontal sau pe punte in forma de colac Paramele care se dau la mal, la ubn capat, au o gasa bine matisita si patronata Orice parama data la mal poarta numele de legatura

Legaturile navei:
Legaturile din sectorul prova 1. Parama prova actionand asupra acesteia nava se va deplasa inainte, prova se apropie de cheu, pupa se departeaza 2. Traversa prova apropie prova, departeaza pupa de cheu 3. Springul prova actionand asupra lui nava se deplaseaza inapoi, prova se apropie si pupa se departeaza Legaturile sectorului centru 1. Traversa centru Legaturile sectorului pupa 1. Parama pupa (aft line) deplaseaza nava inapoi, apropie pupa si departeaza prova de cheu 2. Traversa pupa apropie pupa si departeaza prova 3. Springul pupa nava se deplaseaza inainte, pupa se apropie iar prova se indeparteaza

Legaturile navei cand nava este legata cu pupa la cheu


Daca nava acosteaza cu pupa isi va fixa prova cu doua ancore sau doar una, aceste legaturi sunt: - Legaturi laterale in borduri - Central prin pupa

Numarul de legaturi
Numarul de legaturi ce trebuie sa asigure stationarea este stabilit in functie de: - Lungimea navei - Deplasamentul acesteia - Specificul locului de stationare (geamandura, cheu) - Modul de stationare (bord, pupa) - Situatia hidrometeorologica - Tipul navei si specificul de operare (RO-RO, petrolier) - Suprafata emlersa (suprafata velica)

Instalatia de remorcaj
Este un ansamblu de piese si mecanisme cu ajutorul caruia se executa remorcajul. Prin remorcaj se intelege manevrarea executata de o nava pentru deplasarea alteia pe o anumita distanta. Ansamblul remorcher nava remorcata reprezinta un convoi. Remorcajul este operatiunea care se executa zi/noapte, vreme buna/rea. Aceasta manevra se poate face de catre nave speciale sau de nave obisnuite. La remorcaj usor se folosesc parame vegetale iar la cele de lunga durata cele sintetice si metalice. Pentru a usura greutatea paramelor de remorcaj, se pun mansoane de pluta Materiale ajutatoare la instalatia de remorcaj: - Bandule - Topor - Boturi - Parama intermediara - Babale - Chei impreunare - Rodante (inima, rotunda) - Inele - Urechi (simple, turnicheti) - Tacheti - Cavila Parti componente: - Babale - Carligul remorcii (tip inchis sau deschis) - Arcurile (coarbele ajuta la alunecarea remorcii protejand suprastructurile navei) Tipuri de remorcaj: - Remorcaj in siaj - Remorcaj prin impingere - Remorcaj la ureche (la brat) Conditii ce trebuie indeplinite la remorcaj in general - Sa permita o fixare sigura a navei - Sa asigure o eliberare rapida a remorcii - Sa asigure manevrabilitatea navei - Sa asigure o alunecare lina a remorcii pe coarbe

Accesorii de punte - Carlige - Simple - Foarfeca - Cu tatana - Cu bulon

Instalatia de ancorare
Ansamblu de piese, mecanisme si dispozitive care servesc la efectuarea manevrei de ancorare. Rolul instalatiei: - Are ca rol mentinerea navei care stationeaza intr-un anumit loc stabilit impotrivaactiunii vantului, valului, curentului - De obicei este dispusa la prova navei (pe teuga). La navele mari pot avea si la pupa (si la pupa navelor specializate) Conditii: ce trebuie sa indeplineasca o instalatie de ancorare - Sa asigure nava la locul dorit in diferite situatii - Sa permita o manevrare rapida de fundarisire si virare - Sa permita fixarea ancorelor in siguranta la post Parti componente: - Ancore - Lanturi - Nari - Dispozitive pentru fixarea ancorelor - Masina instalatiei - Putul lantului - Piese si dispozitivespecifice navelor care intrebuinteaza ancore tip amiralitate si ancore cu patru gheare - Capatani de ancorare Ancorele: Piese de fier cu una sau mai multe ghiare (brate) care musca fundul. Tin si asigura nava cu ajutorul unui lant sau al unei parame metalice. Conditii: - Usor de manevrat - Sa se infiga usor - Sa tina bine - Sa se fixeze usor si sigur dupa virare la post Clasificari: - Ancora cu brate fixe (tip amiralitate) - Ancora cu brate articulate (tip patent)

Mai pot fi impartite in: - Cu traversa (tip amiralitate) - Fara traversa Tipuri de ancora: - tip amiralitate (cu traversa si brate fixe) - tip patent (Hall fara traversa si brate articulate) - ancora de corp mort (cu un singur brat fixsi traversa din lemn ancorare la geamanduri) - ancora de beton (bloc de beton folosit la balizaj si geamandura) - ancora ciuperca (forma unei ciuperci cu palaria in sus folosita pentru ancorarea navelor far) - ancora cu 4 brate (ancorarea navelor fluviale) - ancore mici pentru ancorarea barcilor (se mai folosesc si gheare de pisica folosite pentru cautarea lucrurilor cazute in apa) Dotarea navelor cu ancore Numarul ancorelor cu care este dotata nava variaza cu deplasamentul si misiunea pe care o are de indeplinit. De regula are urmatoarele ancore: - ancore de serviciu curent (2 buc.) - ancora de rezerva (1 buc.) - ancorot (1 buc)

Ancora amiralitate
Ancora cu traverse, brate fixe (apare la vliere in mod obligatoriu) Dezavantaje: - manevra de punere la post este greoaie si cere o instalatie speciala (ancorator) - lantul se pote agata de traversa sau de brate - pe fund mic, bratul care nu este infipt poate avaria carena navei Se compun din: - fusul cilindricsau prismatic, la capatul superior are un inel de care se leaga o cheie. In fus este prevazut cu o gaura prin care trece traversa mobila. La centru are un inel numit traversier - bratele se desfac de la extrema inferioar a a fusului facand cu acesta un unghi de 30o - diamantul este locul unde bratele se impreuneaza cu fusul si eforturile sunt maxime - palmele extremitatile laterale ale bratelor - unghiile fetele palmelor - ghearele extremitatile ascutite ale palmelor - traversele bare de metal incovoiate la un capat, la alt capat cu un opritor asezat la centru. Lungimea traversei este egala cu cea a fusului, greutatea traversei este din greutatea ancorei fara traversa. Distanta dintre gheare este de 7/10din lungimea traversei.

Ancora patent (tip Hall)


Cea mai raspandita, fara traversa si cu brate articulate Se compune: - fus prevazut cu un inel de care se leaga cheia si se prinde de diamant cu doua buloane

brate pot oscila cu un unghi de 45o contrabratele fiecare brat este prevazut cu un contrabrat ce au ca rol de a ajuta la muscare si micsoreaza viteza de cadere a ancorei

Greutatea ancorelor In general navele de comert de tonaj mijlociu au ancore a caror greutate este egala cu tonajul navei (kg=Tr). Velierele mai mici au ancore mai grele iar velierele mari au ancore mai mici (velier 1.800 Tr = ancora 1.850 kg; velier 900 Tr = ancora 1.350 kg; velier 2.500 Tr = ancora 1.950 kg)

Lanturile
Un sir lung de inele elicoidale, fabricate din metal, numite zale si unite intre ele. Zalele pot fi cu pod sau fara pod. Se caracterizeaza prin calibru = diametru zalei masurat in dreptul podului sau la mijlocul zalei fara pod. Lanturile cu calibru mic sunt de obicei din otel si se fabrica prin sudare. Calibru mare din otel turnat si forjat. Se compun din bucati indivizibile numite chei avand o lungime de 25 de metrii. Cheile de lant se leaga intre ele prin chei patent (demontabile). Greutatea unui lant se exprima prin formula: g = k x d2 - g = greutatea lantului in kg forta; - d = diametrul (calibrul) in cm - k = coeficient cu valori de 2,3 lant cu pod, 2,2 lant fara pod iar 2 pt lant cu zale alungite Rezistenta la rupere R = k x d2 - R = rezistenta la rupere a lantului in tone - K = coeficientul cu valori intre: Lant cu pod 13-37 mpm 3,2 Lant fara pod 37-72 mpm 4 Lant cu zale alungite fara pod 3,8 Marcarea lanturilor: 1. Prin inelare - Cheia nr. 1 nici un semn - Cheia nr. 2 un inel de sarma pe prima za dupa cheia de impreunare - Cheia nr. 3 doua inele de sarma pe a doua za dupa cheia de impreunare - . 2. Prin piturare - Cheia nr. 1 nici un semn - Cheia nr. 2 cu alb pe prima za - Cheia nr. 3 cu alb pe primele doua zale - . 3. Prin piturarea cheilor de impreunare - Cheia nr. 1 cu rosu - Cheia nr. 2 cu alb - Cheia nr. 3 cu albastru - Cheia nr. 4 cu rosu - Cheia nr. 5 cu alb - .

O nava de 2.000 tone are 7-8 chei de lant iau un velier de 2.000 tone are 10-11 chei de lant Narile Deschizaturi in punte si in bordaj prin care trece lantul si in care sttau la post ancorele fara traversa, sunt destul de largi ca sa poata trece trei lanturi prin ele Narile instalatiei se compun: 1. Nara ancorei: - Nara de bordaj - Tunelul cu dispozitiv de spalare - Nara de punte 2. Nara putului: - Nara de punte - Tunel - Nara de put Dispozitivul pentru fixarea ancorelor Pentru fixarea ancorelor sunt dispozitive dispuse pe punte intre nara ancorei si intalatia de ancorare si sunt: - Stopele: - Cu falcele - Cu maneta - Cu calcai - Boturile bucati de lant fixate cu un capat in punte, iar celalalt capat cu cioc de papagal sau gheara de drac Masina instalatiei De forta, care poate functiona electric, mecanic si maual cu ajutorul careia se manevreaza lanturile la fundarisire si virare ancora precum si paramele de legatura a navelor 2 tipuri: Cabestanul masina forta cu ax vertical compus din: - Ax vertical - Clopot fonta de forma mosor - Palarie prevazuta cu locasuri pentru manele (virare manuala) - Castanete (nu permit miscarea decat intr-un sens) - Barbotinul (coroana cu santuri de forma zalelor de lantce se afla la baza cabestanului) - Steaua de cuplare - Volanul pentru blocarea barbotinei - Frana mecanica sub forma de centura - Controlerul (pupitrul comanada) Vinciul masina forta cu ax orizontal compus din: - Ax orizontal - Barbotine (2 buc.) - Tamburi (2 buc.) - Volante (2 buc.)

Frane (2 buc.) Controler (2 buc.) Volan cu stea de cuplare (2 buc.)

Putul lantului - Compartiment dispus sub teuga in apropierea instalatiei de ancorare (chiar sub ea) unde se depoziteaza lantul. Acest compartiment se captuseste cu placi de lemn (de esenta tare) pentru amortizarea zgomotului, pe fundul putului este un gratar pentru scurgerea apei, mizeriei acumulate. Fiecare ancora are put popriu. Capatul lantului se fixeaza in put cu un carlig cioc de papagal. Piese si dispozitive specifice navelor care intrebuinteaza ancore amiralitate si tip 4 gheare Tip amiralitate - Ancorotul placa de fonta asezata pe punte, usor inclinata pe care se aseaza ancora - Grui de ancora grui simplu adica brat cu scripete pentru prinderea ancorei Tip 4 gheare - Cap de sarpe scondru metalic montat la prova navelor, avand la capat un rai deschis prin care trece lantul - Lantul calauza fara pod, cu unul din capete legat la diamantul ancorei. Serveste la smulgerea ancorei si la fixarea ei la post Folosirea si intretinerea instalatiei de ancorare (functionarea) Intretinerea instalatiei de ancorare - Se va controla si gresa instalatia de ancorare - Se va controla dispozitivele de cuplare/decuplare balbotina - Gresarea lagarelor cu rulmenti - Verificarea uleiului in reductor - La virarea lantului si ancorei se spala cu apa - La 6 luni scos din put si curatat + piturat - La virare se lovesc zalele ce scot un sunet prin care sa pot depista fisurile - Periodic se vor schimba cheile vecine ancorei - Cand vinciul sau cabestanul stau se acopera cu capoate de tenda

Instalatia de guvernare
Este o instalatie speciala cu care este dotata orice nava indiferent de marimea si destinatia ei si care ii asigura stabilitatea si manevrabilitea de drum Destinatie: Pentru asigurarea schimbarii directiei de drum, pentru manevra de acostare sau plecare, legarea la geamandura precum si pentru mentinerea drumului. Parti componente: 1. Timona 2. Transmisii de la timona la servomotor

3. 4. 5. 6. 7. 8.

Masina instalatiei (servomotor) Transmisii de la sevomotor la carma Echea Carma Axiometrul Sisteme de rezerva de guvernare

1. Timona Piesa de forma unei roti din lemn sau din metal de diferite dimensiuni sau sub forma de mansa sau maneta cu contacte electrice Cea de lemn are in prelungirea spitelor niste manere denumite cavile care servesc la manevrarea ei. Prin traditie are pe cadru fixata o banda de alama cu numele navei iar pe una din cavile are un inel de alama pentru recunoasterea pozitiei timonei, cand carma este la 0 grade. Rolul timonei este de a transmite miscarile si de a pune in functiune intreaga instalatie 2. Transmisii de la timona la servomotor Pot fi: - Mecanice formate din tije cu roti elicoidale si legaturi clasice - Electrice formate din conductori electrici bine izolati ce trec pe sau pe sub punte si sunt circuite duble sau. Sunt cele mai intrebuintate. 3. Masina instalatiei (servomotor) Are rolul de a amplifica miscarile primite de la timona si de a le transmite la carma Pot fi: - Cu vapori - Electromotor reversibil - Electropompa Sunt instalatii in compartimentul masina carmei aflat cel mai adesea la pupa navei si se numeste camera carmei 4. Transmisii de la sevomotor la carma Sunt constructii menite a transmite unghiul de carma indicat de timona la axul carmei pentru orientarea safranului (pana carmei). Acestea pot fi: - Mecanice - Electrice - Hidraulice Mai pot fi si manuale (doar la ambarcatiunile mici). Cea mai simpla este echea dreapta. Mecanice: Prin trote sunt organe flexibile (parame, lanturi) ce se infasoara pe un rambur. Ele pleaca catre fiecare bord prin raiuri pana la carucior care aluneca pe o sina. In carucior se introduce capatul echei fara a fi legat rigid de carucior. In acest fel miscarea corculara a echei este transformata in miscare liniara a caruciorului. Este un model vechi, perimat. Se mai afla in dotarea navelor mici. Ruperea tortelor duce la blocarea carmei. Remedierea se face usor dar necesita timp Prin tije miscarea electromotorului se transmite prin axul carmei prin intermediul unor tije (2 buc.) cu capetele fixate prin 2 articulatii la eche. Celelalte capete sunt legate printr-o traversa metalica paralela cu echea care primeste miscarea servomotorului

Surubul fara sfarsit mioscaea se transmite unui surubfara sfarsit filetat invers pe cele 2 jumatati ale sale.cele 2 tije se angreneaza cu un capat la eche si cu celalalt la piulita de pe surubul fara sfarsit

Electrice: Aceste mecanisme sunt compuse din 1 sau 2 motoare electrice care actioneaza asupra carmei prin intermediul unui reductor de tip melc, roata melcata sau angrenaje conice. Hidraulice: Majoritatea navelor de transport maritim sunt dotate cu asemenea instalatii. Are la o baza o pompa cu ului . actionarea carmei se face de catre 2 sau 4 cilindrii hidraulici asupra echei. Registrele (ANR) prevad cel putin doua moduri de actionare a carmelor (sistem principal si sistem de rezerva). 5. Echea Este fixata la partea superioara a axului port-carma si poate fi: - Dreapta - Sector simplu - Sector dintat - Cu transversala 6. Carma Piesa din instalatia de guvernare care sta in apa la pupa navei fiind organul activ al instalatiei asupra caruia se exercita presiunea apei cand nava este in mars si ajuta la guvernarea navei. Se compune din: - Pana carmei (safran) - Axul carmei Clasificarea carmelor A) Necompensata B) Compensata cand axul carmei trece prin 1/3 sau 1/5 din latimea penei C) Semicompensata - cand axul carmei trece prin 1/3 sau 1/5 din inaltimea penei Carma activa Carma duza 7. Axiometrul Este aparat electric sau mecaniccare permite sa se vada permanent unghiul pe care il face pana cu axul longtudinal al navei (unghi de carma). Este dispus langa timona sub forma de sector gradat de la 00 la 350 in ambele borduri si se mai gaseste in camera carmei fixat de eche. La navele cu trasmisie electrica exista si axiometrerepetitoare care pot fi montate in alte locuri. 8. Sisteme de rezerva de guvernare - Sistem de comanda de rezerva trensm. de la punctul de comanda de rezerva la echea carmei - Sistem cu ajutorul palancurilor de capetele echei, in camera carmei se agata 2 palancuri care sunt actionate de echipajul navei In general o nava se poate guverna cu: - Timona din comanda - Timona de pe puntea etalon - Timona de mana

Echea de mana (prin palancuri)

Principiul de functionare al instalatiei de guvernare Comenzile date