Sunteți pe pagina 1din 4

Familia Mavrocordat

Familia Mavrocordat era o familie de fanario\i din Constantinopol,


originar[ din Chios, care a ajuns la mare putere ]i bog[\ie la sf`r]itul
secolului XVII. Era @nrudit[ cu boierimea rom`neasc[, unul dintre
membrii ei c[s[torindu-se cu fiica lui Alexandru Ilia, domn al |arii
Rom`ne]ti (1616 - 1618 ]i 1627 - 1629) ]i al Moldovei (1620 – 1621 ]i
1631 - 1633). Din aceast[ familie au fost numi\i de c[tre Poarta otoman[
mai mul\i domni @n Moldova ]i @n |ara Rom`neasc[. Familia
Mavrocordat posed[ o biblioteca de manuscrise ]i tip[rituri de faim[
european[, adunate @n r[stimpul a trei genera\ii. Cei mai cunoscuti
membrii ai familei Mavrocordat au fost:
• Alexandru Mavrocordat (1641 - 1709) supranumit Exaporitul
(consilier secret)
• Nicolae Mavrocordat domn al |arii Rom`ne]ti( 1715 – 1716 si 1719 –
1730 ) ]i al Moldovei (1709 – 1710 si 1711 – 1715 )
• Ioan Mavrocordat, fratele lui Nicolae Mavrocordat, domn al |arii
Romane]ti (1716 – 1719)
• Constantin Mavrocordat domn al |arii Rom`ne]ti @n ]ase r`nduri(
1730, 1731 – 1733, 1735 – 1741, 1744 – 1748, 1756 – 1758, 1761 –
1763) ]i al Moldovei @n patru r`duri (1733 – 1735 , 1741 – 1743 ,
1748 – 1749 , 1769). 1

______________________________________________
Alexandru Mavrocordat (1641 - 1709) supranumit Exaporitul (consilier secret),
medic, filozof si fiziolog, cu studii la Padova si Bologna. A fost profesor la
Academia din Constantinopol si mare dragoman al Portii otomane.(din 1963).
A scris in limba latina lucrarea intitulata „Instrumentul pneumatic al circulatiei
sangelui“( 1644), fiind primul medic, din Rasaritul Europei care a sustinut teoria lui
W. Harvey despre circulatia sangelui. 2

1
www.referat.ro
2
www.wikipedia.com

1
Nicolae Mavrocordat s-a născut la 3 mai 1680 la Constantinopol şi era fiul lui
Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Prin bunica sa, fiica lui Alexandru Iliaş, se
înrudea şi cu familia domnitoare. Era un om învăţat, ştia mai multe limbi străine,
studiase filosofia şi teologia, iar in ţară a învăţat şi româneste.
În prima domnie a debutat prin asuprirea boierilor şi protejarea ţăranilor. Duşmanii
lui au folosit nemulţumirile boierilor şi pârile regelui Suediei, Carol al XII-lea, şi au
obţinut înlocuirea lui cu Dimitrie Cantemir în 1710, pentru ca sa fie reîntronat în
1711, după ce Dimitrie Cantemir a fugit în Rusia. În timpul acestei domnii a obţinut
expulzarea oştilor suedeze şi poloneze, care deveniseră o adevarată pacoste
pentru Moldova.
În 1716, după uciderea lui Ştefan Cantacuzino, a fost trecut pe tronul din
Bucureşti, unde, datorită înrăutăţirii relaţiilor dintre turci şi nemţi, turcii aveau mare
nevoie de el acolo. Izbucnind în curând războiul turco - austriac (1716 - 1718),
Nicolae a ucis câţiva boieri care erau partizani ai nemţilor şi l-a exilat în Turcia pe
mitroplolitul Antim Ivireanu, care a şi fost omorât acolo. Deoarece Nicolae a fost
prins şi dus la Sibiu, în locul său, turcii îl numesc pe Ioan Mavrocordat. După
Pacea de la Passarowitz din 1718, şi moartea lui Ioan Mavrocordat, Nicolae
primeşte tronul din nou, bucurându-se pe lângă încrederea turcilor, de o domnie
lungă şi liniştită. Deşi favoriza elementul grecesc, pe care se putea sprijini mai
mult, printr-o bună administrare a ţării, prin obţinerea scăderii tributului faţă de
turci, prin purtarea prietenoasă faţă de boieri, prin scăderea anumitor dări, a
câştigat încrederea şi mulţumirea ţării. A construit lângă Bucureşti, Mănăstirea
Văcăreşti, a obligat episcopia din Bacău să aibă o şcoală greceasca şi
slavonească în schimbul veniturilor acordate. A murit de ciumă la 3 septembrie
1730 în Bucureşti şi e înmormântat la Mănăstirea Văcăreşti. Fiind un eminent
literat, a scris lucrările: "Sfaturi" (manuscris), "Despre datorii" (tipărită la Londra),
"Cuvânt împotriva nicotinei" (Iaşi, 1786), "Precuvântări la actele patriarhaliceşti"
(manuscris). 3

Ioan Mavrocordat este fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul şi frate cu


Nicolae Mavrocordat. A devenit caimacam în Moldova după plecarea lui Dimitrie
Cantemir în Rusia, pentru ca mai apoi să devina dragoman al Porţii. Domnia în
Ţara Românească o obţine după ce fratele său este prins de austrieci. În timpul
războiului turco-austriac (1716 - 1718), cei mai mulţi dintre boierii munteni fugiseră
în Transilvania şi cereau împăratului austriac, alipirea ţării la Austria şi numirea lui
Gheorghe, fiul lui Şerban Cantacuzino ca domnitor. Ioan, văzând succesele
austriece, a început tratative secrete cu aceştia, cărora le oferea Oltenia şi un
tribut anual. Aceste tratative l-au ferit de multe nepăceri în timpul războiului. Însă,
în timpul Păcii de la Passarowitz din 1718, ca mijlocitor între cele două părţi, şi-a

3
www.ciorna.ro
2
îndreptat din nou politica împotriva Austriei, câştigând astfel simpatia turcilor şi
menţinându-şi domnia. Din păcate, a murit la scurt timp, în 1719. 4

Constantin Mavrocordat S-a născut la 27 februarie 1711 la Constantinopol şi


este fiul lui Nicolae Mavrocordat, fiind crescut în ţară. A fost un om învăţat ca şi
tatăl său şi era pătruns de ideeile filosofice şi reformatoare ale veacului al XVIII-
lea. Domnia a obţinut-o fiind ales de boieri. După două domnii scurte în Ţara
Românească, a fost mutat în Moldova, care era mult mai săracă, şi unde pentru a-
şi recâştiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit să mărească dările ca să-i
poată cumpăra pe turci.

Reîntors în Muntenia în 1735, începe să facă reforme, influenţat fiind şi de


reformele austriece din Oltenia. Desfiinţează unele impozite indirecte, ca văcăritul
şi pogonăritul şi intoduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 "seferturi". Îi
eliberează pe ţărani dându-le dreptul să se mute de pe o moşie pe alta,
răscumpărându-şi libertatea cu 10 lei, plătiţi boierului respectiv. Pe ţăranii boiereşti
îi obligă la dijmă şi 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, şi 24 în Moldova.(În ţările
învecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientală, numărul zilelor de clacă
ajung chiar la mai multe pe săptămână! ) Pe boieri îi recompensează printr-un
anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât
boierului şi de scutirea de orice bir pentru visterie. În judeţe a numit ispravnici cu
un rol judecătoresc şi administrativ foarte întins. În urma războiului ruso - turco -
austriac (1736 - 1739), înlăturând diversele combinaţii ale puterilor, obţine reunirea
Olteniei la Ţara Românească, prin Pacea de la Belgrad din 1739.

Toate aceste reforme le aplică şi în Moldova, atunci când e numit domnitor aici.

În timpul domniilor avute, a căutat să îmbunătăţească starea supuşilor. El este


domnitorul care a suprimat la noi şerbia: mai întâi în Muntenia (1746), apoi în
Moldova (1749).

S-a îngrijit şi de cele câteva şcoli existente, de cultura preoţilor, cărora le cerea să
ştie carte românească. A pus să se tipărească şi cărţi bisericeşti în româneşte. În
timpul războiului ruso - turc (1768 - 1774) a fost rănit într-o luptă, prins la Galaţi şi
dus la Iaşi, unde a şi murit la 23 noiembrie 1769.

În 1769, în timpul ultimei sale scurte perioade de domnie (în Moldova), pe când
Rusia se afla în război cu Poarta Otomană, Constantin Mavrocordat cade prizonier
şi este ucis de un soldat rus. Totuşi a fost înmormântat cu onorurile cuvenite unui
domnitor. 5
4
www.wikipedia.com
5
www.referate.ro
3
4