Sunteți pe pagina 1din 8

RADU STANe.-\.

~I MA~TILE

Daca nu mai departe dedt 111 unna eu doi ani faptul de a


Ii scris elogios despre I~adu Stanca - in absen~a unui volum
care sa-l reprezinte - apihea in ochii multora ea un act
mai dcgraba temerar, in eel mal bun caz pios, oricum foarte
subiectiv (e lucru ~liut ca prieteniile cTiticilor s1nt suspeetate
mai mlllt dfclt antipatiilc lor), asHizi, ill sdllinb, printre eei
dmui in stare sa repro~eze aeelci schi~e de portret liniile
prea sumare n-ar Ii exclus sa se nimereasca ~i vreunul dintre
scepticii de atunei. Printre eei dintii, nu ~i primul. Primul
f'~ti ehiar tu, care n-ai cutezat mai mult, n-ai deslu;,il mai
Jllulte ~i mai eonvingatoare Iueruri in opeTa ce-ti era alit
de familiara. Dc vina era poate ~i anotimpuJ: era primaxara
inca. cleneme, ~i - trunehi v('c11i, deprins eu inertiile, temiHOl
de caprieiile meteorologiei - iniru112eai eu reticenta.
Yolumul de Versuri, eomentat in aeel moment intr-un
cadru dcstlll de ayar, e azi 0 certitudine ~i ehiar mal mult,
una din revelatiile anului 1966. Fapt neseontat: eorul elogiilor
obiective a inghitit ]iieralmente avansurile solistice ale
"atlt de" subieeti,oilor prieteni. E aueyarat di acest fenomen
a capiitat IntT-un caz caracteristici aparte, care sc studiaza
de obicei la ca~itolul preluihi ~i prelucrari de motiveo E cazul
prdeiei \"olum~~crisa de I. Negoiteseu (de fapt, primul
stlldiu substantial despre Radu Stanea), din care 0 serie
de moti"c all trecut pe tlcsimtite - minunaHi aeeasHi locu­
\iune adverbiala capabiJa sa dezyolte intelesuri neprevazute 1
- '11 oartiturile di\"erselor Yoci. Dar totul e bine dnd se
148
SClcCJie din selccjie, II

- Radu Stanca $i m~till' 149

sLir;;t:~te bine. Important e ca, in ceea ce pri\'(~~te creatia


poetului, s-a produs schimbarea de atitudine aUt de mult la Radu Stanca,. ~tefan Aug.. D.C?ina~, Icaniehic Olteanu,
a~teptata, iar lucrul acesta nu poate decit sa bucure 0 inima dupa cum acela~l Cere, TOcma! fllnddi a fest un cere, nu
de prieten. ~u-i mai putin adevarat cil. atunci clnd inima c:.e poate reduce la triunghiul lui de poeti. E limpede msa
aceasta bate in pieptul unui critic, $ansele de a prelungi ~a fara amintita preferint a care organizeaza efectiv lirismul
starea de euforie sint millime. Nici rmprejurarea aceasta celor trei, botannd originalitatca ~i inemtul formulei in
nu deranjeaza rnsa prea mult, ba chiar poate constitui contextul poeziei rOJTJane~ti a acelei epoci ~i - de ce nu? ­
punctu! de plccare pentru noi priemi de bueurie. C<lei _ ia­ al poeziei romane~ti pur ~i simp!u, individllalitatea ~i ineditul
ra;>i se ~tie - nell1ultumirile de ei rn~i~i a.le criticilor sint gruparil ~i-ar pierde mult din relief.
adesca mai promi~iitoare dedt orgoliile lor.
Asadar, dincolo de tot ce-i separa, 0 acolacla vizibila vine
E lucru sigur cil aetul critic se dispeoseaza de epic1l1 ca sa lll~ehe7e inrumrile strinse dintre poetii amintiti, ~i de
atare chiar atunei cind are a e\'Oca fapte ce tin de male­ aceea n-am $pune toto1 dadi, vorbind despre Radu Stanca,
rialitatca istorica, de anecdotil. ~i ceremonial. cum ar fi, n-am ineerca sa c1ariiid.m orieit de succint care smt, dupa.
de pilda, ivirea 1/1 cadru! unei genera~ii a anwwtor grupuri socotint a noastra, sursele acestei preferintc pentru baladesc,
aproape omogene, cu simpatii ~i preferintc hine marcate, Imparta~jta in COillun, ~i ce a reprezentat ea in creatia poe,ilor
care au cunoscut 0 lentil. cristalizare in timp. Exista de h Cereulul. Poate paH'a paradoxal, dar aici baladeseul e, pe
Lovinescu $i mai ale~ de la G. CalinescLl 111coacc 1111 leI de ling-a 0 forma tnmtis ~i de sensibilitatt:, ~i 0 manifestare de
a £i epic ~i lirk al criticului, care ll-are dedt prca pUfin nccunfoflllism sui-gt;llCns a acestor poe\i in cadrul epocii.
de-a face cu rcspectlvele domenti. $i, desigur, aeeasta trasa­ Caei in patria samanatorismului latent, care a fost pina
tura poate Li dedusa ehiar dio paginile in care critieullucreaz tirziu TTansih'allia, ~i a cllitului pentru Regina ostrogo/ilor,
cu maldihe de informatli biografice. Opera de criticii cea
dezacordul despre care vorbim s-a materializat el insu~i
mai rotunda ~i fntr-un lei eea mai desa\'lr~itii a lui G. CaIi­
uu in fonne mzolvante, de irome eu detonator, sarcastice
nescu, Via/a lui Ion Crealtga, e trasa din Lapte in care tocmai
~i subversive, ea la confratli de generatie bucurc~teni (un
aoeedota primeaza. Ku ~tim cit de necesar c pentru un poet
Geo Dumitrescu, un Constant Tonegaru), poeti lesne infla­
sa vada idei, e iimpede insa ca eseistuL $i criticul srot obllgati
mabili in ciuda mioci flegmatiee, ci a luat forma vic1eana
sa Ie vada., ~i nu ca pe fantome abia infiripate, ci ea pe fiinte
a unui mimetism. lntr-adevar, poetii Cercului au ajuns sa
vii carom Ii se intimpla la tot pasu! dte ceva ?i care au un
Wringa anecdota prin chiar anecdoticul, substituindu-i
cuprius Hl.untric suficient de incapilior pentru a ingadui
ceea ce s-ar putea numi 0 sub- sau supra-anecdota. care
vietii sUflete~ti a ideli sa se desf~oare. Liricul ~i epicul
eonserva toti indicii baladei clasice, dar niei unu! din stimu­
riticii stilt continute ill chiar ideca ~i tril.iesc, devin "jzibil
le~tii ~i eomponentli ei originari. Bolintineanu, Co~buc,
data cu dc,'eloparea ei. cblar c!nd se rimcau la stilizare, ea in 1."1. ilmea ~i baba ori
o particuLaritate extrem de interesanUi care merita sa fie NtH/fa ZamJirei, 0 faceau scotind totul din materia externa,
recOl1stituita critic in concretul ei, in preistoria inca neson sublimata. Bo1i~u obtine astfel 0 desfa~urare aproape
data {ii In aventurile ei adeseori speetaculoase, e ~i predilectia
4

pura . de cavernos ~' grotesc, iar Co~buc mi~ari arhaice


dtorva poeti din Sibiul anilor 1940-1915 pentru baladesc. esent1ale de ceremonial. Stilizarea lor e sanatoasa, in afara
Desigur, Cercul literal' din Sibiu nu e nwnai aceasta prefe­ oricihei suspiciuni, filia subintelesuri ~i mai ales fara dcdu­
rinta manifestatii ell egala ardoare, dar ell rezultate diferite, blare. Binein~eles ca, tot lucrind eu balada, poetii Cercului
n-au a\'ut cum evita ispita epicului curat, ei s-au la-sat adesea
150 Selecpe din seJeclie. n

contamina~i, cu 0 anume voluptate. de anccdotic, nu Cadi


sa. a~eze totu.;>i, de fiecare datil, la temelia acestui epic un
--- Radu Sfanca ~i m:1~lile

ex tinse apo~ ~i la alte medii ';ii sugcstii dt'c1t cell' ce \-in de


cadru 1 medieval.
151

fond de psihologie abisala ori crepusculara, lume populata De lapt, mi~carea fundamentala a liricii lui Radu Stanca,
mai adesea Cll printi ~i imparatcse de ev mediu legendar mai exact: a Jirismului sau rezida 1ntr-o specie de animizarc
(io. care se rat;1ce~tc iosa $i dte un tcolog ardclean), dind cJ.;ploziva, ducind la metafore uria~e, in care cul sau numai 0
pe fa~a bizare obsesii ~i tranme psihicc. parte a lui, 0 f~eult~te, un sen.ti.ment, se stl amuta pe nea~t~p­
Dar inclinarea aceasta spre baladesc a poe~ilor aminti~i tate iDtr-o alta reahtate, partlclpa la 0 aventura, ba uneon sc
e - Cum spuneam - ~i 0 forma InenliS $i de sensibilitate. IDstraineaza sensibil de sursa care le-a dat na~tere, consti­
Caci in aspira~ia cotropitoare de a eonstrui pc liparele, dar tuindu-se in spectacol autonom:
nu ~i eu volumele ~i mai ales nil eu trebnintelc specifice DIn cind in clnn. clin ~uflctul men SC<lnl,
veehii balade, dtirn ~I un intreg program de reinterpretare e" dmtT-ull \'cchi landou tntuneLo:;,
a realului, plao.ul unui original interogatoriu Illorfologic­ t:JJ domn inalt, jn doliu, alb ca. ceaTa,
stilistic al aeestuia. Blaga - poetul, filozoful, dralnaturgu! _ Ling-un gnJaj de poartll SI; da jus .. ;
~i-a pus desigur pecetca pe aeeste preocupiiri, farii ins! ca
ecst lueru si afeeteze in vreun iel origin,tu tatca formulei sall :
fiecaruia dintre discipoli ~i rezultatele ei artistiee. Un superior Eu am, lUlHto.-n Spanla un cask!,

instinct al uniUitii morfologice, unit ell ironia, I-a [Jcut de l'oqik lUI slnt pTlllse-n c.lngi tit: aUT

IJllda pc loanic hie Olte,tnu sa pri\'easdi sa luI arde1ean ~l IingA flecare Su\ un ma llr

- sediul baladelor sale ironice - nu din perspecti\'a gra\'a ell fe;, d,,·arlnnt. ell ,cut. -\Ii eu u:rccl ,I...

a vreunui mit ancestral, ci din aecea mult mai terestra


faptului selll..atioml, camia i se sondeata J.dtncilllile. Pif!ania La clrept vorbind, procedeul e mai \'cchi, caei alegoria
leotogutni en arborele sau Baladn so?ului ;'1I;~dat sint repre ~i apoi eorespondenteJe simboli~tjJor nu-s de tot sil ainc de
zenUiri insolile ale unei lurni stiliza.te - am spune - foile­ natura lui. 1\'eoromanticii, seto~i de semnifieatii stoarse djn
tonistic, accea a "inteligentei" satului, ell misterele ei conju­ lucrun dllpa 0 lehnidi adesea ocultistica, ~i I-au insu~it
gale ori psihologiee. La dezv~luirca lor parlicipa pard. genul de asemenea, conferindu-i misiunea de a traduce, prin Iargi
de curiolitate al unui 'fitu Hcrdelea, unita cu cali tate viziuni onirice, anurne sensuri grave ori nelini.»titoare.
ledurilor dOLllnnci Ro;,a Lang. Doina~ e 0 altfeJ de slrurtudi, AI. Philippidc in poezia romaneasca, azi mai lllult ehiar dccit
carela banalul ~i impurul nu-i spun nimi\.... EI proieLtcaz in trecut, utilizeaza aeeasHi forma de aJegorie in care visul,
In afara naturi fantastice scapale de sub tirania ueterminarii co~marul poarta - ea din Intlmplare - ~ cheia la inde­
.in schimb intlmpHi.rile ~i gcsturile smulsL lumii din afadi. min1\.. 1\eoromantic, ill acest inteles ca luml:a, gestul sau
sau imprumutate din mitologie sc supun - sub imperiul intimplarea istorica, "iata launtrica se supun unei intel-pre­
unei stranii discipline - ordinii ~i numarului, rinduindu-se tari semniiicative, ca au 0 preistorie ascunsa ce trebuie
in alaiuri striete, fatidice sau SDmptuoase. La Radu Stanca, neaparat son~~ .Radu Stanca a insotit aeeste preocupari
de 0 alta - la~" precurnpanitoare - aceea de spectacol.
unitatea stilistica e asigurata. de omogenitatea nucleului sau Aceasta inseamna. arta travestiului pina la nereeunoa~tere,
baladese: Sibiul, ill cele mai felurite ipostaze, a di.rui descope­ aceasta inseamna. totodata reconstituirea pina-n detalii de
rire a declan~at, in poetul mai mult sentimental ~i galant in recuzita ~i pina la nuanta lingvistidl cea mai fin a a unei
i nccpu turile s:lle. nebanuite puteri ~i apetitu ri fa ustice,
--
152 Selec/ie diu setec/ie, 1I
Radu Slanca ~i m;4tile 153

game intinsc de modalitati stilistice, de forme constituite


ale gmdirii ~i sensibiliUi.tii, fapta de regizor, de buna seama, este simboluri-antidot, inaliate ell straduinte titaniee ~i
dublat insa de un fin estetieian ~i Iilozo! al culturii ~i vegbeat ~iar titaniene, au la baza prineipiul suferint ei , poetului
de uo demon al ubicuitatii. la.cindu~i sa intinda. deds mina spre f1aeari spre a-~i dovedi
lar uneori de un demon pur ~i simplu. C<lci se poate vorbi, P exista-. Clteva pOeIne dramatice (Robinson, Adlo fa prieteni,
privitor Ia poezia lui Radu Stanea, de existenta unei adeva­ Ars
a doloris, Toast, Vltlpea) dau masura cxueta. a aeestei
rate demon.ii a spiritului. constind in insatiabilitate ~i arden~a terapeutici ~rin suferin~a. impotr:.iva s~f?r~ntei, ~i a sp~iIDei
~j intr-o superba afirmare a drepturilor imagina~iei, care face de neant. Dlagrame ale unoI' framintan Illtenoare, sllnbo­
din poet Ull dispensator de universuri posibile sau reinviate, luri-antidot, nun le-~m ~pus, ele.sint totodata ~i n~tc llla~ti,
un magician al ilu~iiJor, un lear eu aripile Mute, pentru ca a substituiri ale eulu! prIn roluriJe sale, dici - ea in toata
eutezat sa corijeze erorile Creatiei. Ultima raportare e in poezia ~a - Ra~u~ Stanea se joaca in al\ii pe sine, ca intr-o
masura sa. ne arate di demonismul despre care vorbeam pantoJnlma lraglca:
i~i are nu mai pupn programul sau elie. Luerul e eu am Ca tlluirul ~p,lrt"n a,cunti ~ub h,lln~
mai Iesne de illteles daea ne gindim ea acest Voie\'od Nenoroe, ,"ulpe;,. (urata-a CilUpulul cc tn'<:<'.
care a fost prin intreaga sa viata Radu Stanca, a lupta Dc~i rna mu~c;l, tac ~i-ndur in hln,\
necunnat toc01ai impotri,'a inehipuiriJor ~i iIuziilor pe care Filr;\. sa tulbur lurnt:J. Coe petrece,

imaginatia sa Ie produeea pilla Ia risipa, silindu-se sa Ie Glumcsc Ilcpasfl.tor 9i riti ell lloho_,

inliilure ea pe stupefiante ~i sa-~i priveasca. desehis in fata Tn t1mp CC ca i>li vlra coltlin mme'.

dezastrele. In astfel de situatii, lirisIDlll sau se incarca de Simt slne-d" li'}nind C\I marc ,;Ioco

toati'i. zbaterea unei eon~tiinie Iucide pendulind tragic pe Dar rna prcfac cli-s vescl ~i mi-c hin"

marginea abisului, zona extrema din care nu se mai prim esc ~I mil voi mal prdacc-n cOlltJnuar~
dedt semnale esentiale.
Chiar tit' mi-ar 1i dur'_'rilc-nzccit"
Exista. in tr-adevar, in ereatia ultimilor zece ani mai CIl Prea marc-I furtul cJ. sa PI' cil ,lu.lrc
seamel, nu fara indepartate n'idikin..i in poezia anterioanl _
A~a dor \"isunle tmplinlte ..
care, privita azi prin perdcaua sfir~itului timpuriu al poetului,
apata ~i ea 0 \"izibiJ<l aura tragieii - 0 lupta necunnaHi eu Ca tinarul spartan ascund in nUl1e
nefiinta, 0 barbateasdi iniruntare a tenebre1or, eontinulnd eu o vulpe... care-atila tlmp cit taCt'.
o retragere tot. am de barbiiteasca, d~i fara scapare, inspre ;;i lDll~cil-adinc dIn CiJ.rn"a 1l\t:3, e bin......
tcritoriile Nimanui. Barblitesc nu e totu~i euvintu! cel rnai Cc-aOl sa mil. fae cintl V,l porn L ,,:i latrc'
potrivit, deoareee sugereaza prea mult nepasarea ~i oricum
I" II "o,d
un gen de sobrietate a omului fara imagi.na~ie. Dar toemai
imagina~ia nil i-a lipsit lui Radu Stanea, ~i 0 voca~ie irepre~ . Mascd. glumeata nu e obligatorie. c<lei in '{OilS! speetacolul
sibilil. a travestirii, ~i ele ii alimenteazil necontenit eu simbo­ ltmpezirii morale e ell totul gra\' , aceta a1 unul eatharsis
luri co~maruriJe treze. Aeestora din orilla poetulle raspunde ObPllut prin. ~i?!turi prometeiee:
tot eu simboluri, rezultind din efortul eon~tiintei de a sUipini
nelini~tile, incercare de ml1lte ori zadamiea totu~i, dici YiLJ" milul tic tlelUult cum se tleplllll'

sapind galerii ascunse, acestea razbat unde ~i unde la supra. Sl apa limpezindu-5<' treptat

fata.· Mai zguduitoare crnar dedt viziunile im'oluntare, Dupa ce trece. ell vtlton nebuae.

De ~ptl' pictrc-n ("al"l'·am singt'rat.

15
Seleclie din select ie, II
Radu Stanca ~i m~til~ LSS
.\ fost (] colosala lrAmintar"
Pin·am putut, pnll por~i1e de jier,
Din mUlt' cre~c LIen,;, ca pe pomi. IllAt>'ho;l.~C,

Sa ies Ja cimplIl mlngiJat de soare


~J ins~~i lilltura utoL~lIut()Clre,

~i pre:.aru t cu p"tecc de ce:r.


Ea lIl5a~i nu illlC ce slnl. Olll "an flo"rc;

Latura originala ~i cu adevarat trainicii a poeziei lui Ra<lu Sau nU1l1:l1 un turn r,U,\Cl! Intr" La..,e,

Stanca n-o fOffileaza totu~i acesie verstJri ~i altele din eate­ Ull turn de P'~ car" eatl pletre [1r<'t llJ <1"(;.

goria creatiei de amurg ~i care se face In acela~ timp purta­ o Recoltstitttirc arc nevoie pen tru a se reprezenta pe sine
toarea presimtirilor aeestuia. Stanca poetul realmente ince­ de nu mai pu~in de trei figuri. simbolizind lnlreita iposta­
mlltabil e al anilor fccundei ~i nazdravanei tinereti, teatraJa, iere a eroului stanciall, proieqia analiticil ~i analizata a
dansanta, extravaganta, aJ imaginatiei literc: de orice sen'i­ trel tipuri altenMti"e de dorinta:
tute, triurnfiHoare prill prosperitate, scotind miraculos din TrCl p!trll~1 am IUb!1 C(.r,l, [ut,1 ~I ,\'U
DUca basrnelor eroul cu anturaj eu tot, ca intr-un fantastic
~i ironic muzeu Gnh·in. de obicei till alter-ego metempsihotic
G~;l Jintil ave.l ,,,rkt <'ural Col iCl).IIlI,
!'ril!,ul mil:, palul t;\Jb~u ca Itt'nlHll -to"D,
rMaciter prirl cetate. Dadi in gcnere baladi~tii Cerculul au S,_!ln~L.1.l~ (ll I ' ~,-llL lL" It.-Ill. ':"<-l \·ara
'Ptat pentru 0 poezie in care imaginatia copJe~e~te prin Ct"a tl.t.~~a t lUlla . .
darnicie realitatea, ajutind-o sa ia CUllO;> tin ta de fata ei
secreta, putred de bogata, .R.adu Stanca pare eel mai dispus o Jata inliripate, proiec~iJ1e ace:;tel:>ellLuallta~i eS[ete
dillt!€' tot i sa gaseasca fjedrui lucru pe cart:-l atinge cc1Jiva­ <-,-,pata 0 stranle iclentita te, recunstituirca, mergind Vil\a 1
nIJ1U[c detalieri de alcoy ~i oferind argumenle dcC/:>i"e:
Jentul in spcetacol. Corydon, buniioara, e secreta niizuinta
narcisislica pe care intr-un fel san altlll 0 Im1rle~te fiecare, .\llllgll~rJl" 11<1 1;1 L,I ni~t~ ap ,

dar Ja proportiiJe ora~ulni glndirile ascunse capiUa materia­ lUll fllgean 1I1'i>un,lt:L:. pc bru~~, p~ rl~o"p<:.

litate, cresc ~i se Infoaie asell1enca calomnicJ dill \'estita Alu An(-" L1Llr.Ul Ilnl,;:ut p. -ndddl',

arie, devin rumoare si ,'ih·a. Poezj;-l Intn'aga C 0 supcrba C:J. UI! flllture m ,ro: I' ,tr.tniu rnll pl:,-l':,
efJoresceni a de;>uchiai~, jar croul - prezenta carnavalesca _ .-Vtfl dJ.la iublta e:;Le imbiat1l. ell un fel de yorbe "i faga­
re cutezanta ~i insolenta gindului nerostJto Ca intr-un calei­ duieli toarte is tete :;;i foarte potri"ite, eu magid. putere,
doscop, bizareria arata mereu aHe fete - monstru lllUlti­ lueru de care ne dam se,uua incli.rcct, di n imbel~uga ta ~i
iorm ie~it din desfriul unjiloii colective: molalica privel~te pe care 0 conslruiC)'te ddernenire..'l;
:joint c(:1 mlli frumll- dHl OTil~uJ aClsta, !ntr-uu un"h.~r Cll lJl[tlll ,!<- ),h-r Pl' jJ'
Pe ~trd.ziJc plin~ Cilld 1105 Ll-am pereehe. 1"tICII SCUll"" b",111 l1llC'r~ dill I1l,Lglloli,
Atlt d~ gratws -port iJl~lu'il urecht", Aco!o c'U prifll~:;c. I"" p~rll~. soli!

~i-atit tlc-nflorite Cr<l'-ata -;.i \'L..,ta, ~l sorb futull dill pipe lllll',ji ,I

Sint cel mal frutn05 din ora.,'>l1J acesta r ,,] Acoio, 1.1 un >;nnc; p' l,t\ I dC-:H'-:i111.
Prin !unglle, tainice, unghli vopsite tm! VIll (anni 1I1Ilpi II \ I l' frllLt,~ Clhlpt...
Umbrela cu cap de pisica Tillje;;te. ~i r17~"lotQul Il~gl I 7.1 ;\ n'j,tplc;
$i nu ~tjn de ce, clnd plimbarea-rni pric~tc, In ell!'.:le d" cr ni ,I llllrq,\rll1l
Clnd ,tnt m'lltumlt c·am '5ttTDlt noi ispite Ell "111, iubito.-n Sp.\lli:l, lin c:l-t',1
Din mine ies limb, ~i n"pJrCl otr~\\'ite. )i, rLu: ,i \T.:l, to; (a, ~t'lplna·n .;11
( {nt",ldufUr ""IICl IJ"')
156 Radu StanC3 ~i m.i~til 157
Sd"clie din seleClie, n

E :presia eea mai spectaculoasa. ~i dinamica a acestui


Cadrul sudic, c\'asioriental, (: totu~i material de eon~ d~ balada cu subtext e Btt/alla Bill, in care faptele d
structie mai rar pentru fantasmele poetului ; preferinielc sale g:~ologie eedeaz~ loc~ unei gnoseologi! poetice, :'azuta
merg spre spatiul burgului ~i al ceturilor nordice, unde ~i fnsa. In acela~j chip•. adl~a. r~prezentata, ]ueata,. ~ehivalent
fapturile tnchipuirii ~i ale visului, acrionlnd dupa indica iii e ie-dramatic al UDe~ n,elillI,fl.l, In ace.st western h.ne, ferme­
aflate in Faust, E.T.A. Hoffmann, TbeodoT Stonn $i Rene
Clair, gasesc mai multa crezare. Un astfcl de vis e !?i Batada
c~tor ~i palpi t.ant , vlctu,na di.n po~tali<?n~ urmant de ban­
diP DU e altcmeva deClt... hmpul, pnle] pentru poet de a
studen!eascif, eu aparenta ei paradoxala de tcatru in teatm, aproxima umoris.tj~-fi1olofie, in rnetafore de Ull baroc gras,
povestea studentului care-~i com'oad[ iubita alchimistic,
distiUnd-o Yn eprubeUi: ddinJtja categoflCl:
DogJ.t dIU C:llc-afarli ~i gr«s de nu-~i ineape.
:;;1 iaL1l cA-utr-o lloaptc lzl.JUti J

rnn haw:\. 1 "e \'edc umflata punga gua,


wei distilat prin zeCl de epruuete

In dcgetde-I seurte indd" fae ape


Lichldnl eu rdJcxe albtistrll

~i pc re\ eruJ bLuz." poartl f.\!o.> 0 stea [...


1seA un iulU eu iamUl unt'i iete.

o iaU. eu pi!.r lung, de abur pur,

~·a.rc n,m,ca .. tramu *, nlel La chIp OU'l gro:unlc,

Atlta J,.>J.r ca n-arc pt:r"dll' Je zgircll,

eu 'linil gOt, s:Utlnd ea nJ\,te valuri,


Ku c \",!gheat de nimcul, pULt Jc 1l1~1 un p.u:Uit',

U negur<1 dansind jur-imprcjur

~.11d..torc'7t': ;)tl1gur ~i~l \·~-;;n!c Ob05tt.


1111r·o oro!uzie SlraJ1Jc' de YOallir; : ... ]

Ironia, de csenta superior-parodi:,tica. e cuntinuta in


rn {Ieearc lloaptc a.,«adar in:;~i ideea travestiului, in care, daca mult rivnita tinta a
Dill scrul nou cn"tca meet in acr
romantieilor ia aparenta unui burghez somnolent, tinta~ii
In trup inalt, albastru, sublunar.
ei cei mai redulabili - aWidata. titani suprapamintcni­
I'n sui dC-aT!)lnt. 'ubtirc' U! Ull "a,r
nu slnt nici ei altcevu decit tilbari de drumul mare, figuri
- spre marca Lurie a unui domn solemn, in frae, llCCUllOSCUt, ingenue capabile sa se bucure aproape eopilare~te de p~rspee­
tatal junei Iantorne sau poate ri\'ulul studentuJui llostru tivele loviturii.
care, iniiiat til alcbimie, detectasc, se vede, ilieitele e:\.'pe­ tn Lamentafia Ioanei d'Arc pe rug, alta piesa antologica,
-iente. Subtila ironie, care amint~te viu de ereatiile lui poe.tul infa~oara altfel ghemul terminat al unei \'ieti. puntnd
~roma sa-~i reconsidere din unghiul \'alorilor domesticiliitii
Rene Clair, e cel fantomele, odatil. create, i;;i constituie de la
sine a stare ci vila Ioarte coercnta ~i 0 am bianta bine mobila ta: tinereiea eheltuita orgolios in lupte:
Intr-lll1 tirzlU slreiuuJ mabtlos,
O! K-am ~li\lt ea poate !i lrull\O­
~i altceva pc lume decit riln~
Cuprins dc-o iurie fiir5.-dJ>t'Illil.nan',

Rostogoh Iiolelc pc jos


Primita-n bAtAlie, cind po jos
Arrna. ~i calul cad, zdroblUu coro~n."\,
!;)i Ie zdrobi eu sete in picioare. h

Cind5i~t(gurlk ani ~i dud pcce\l


Apoi ie~i pe gcal]] satisfacut,

Cu porti tntregi 5C fUp $i la,i\·n curte


Ul.sfndu-I pe student mut de durere,

\'irtcj dczHi.utuit dt' cl\.l~ro'\i


Pc cind pc sub pcrvazul d",sIacut

C,. poarlJ arm!? lungi ~i luine ",curle.


..\ lbastrul flilll CII vis uit'rt'a-n li\cerc ..
lS "t'ICClic din sclcqic, TI
Radu Stanca ~l m~tilc 159

~ ...
I .\cea,r<!-I \111:1 lllea ui n-am Itt'at.
ierog1ife "iden,; ce nu-)i tlez\'aluie din primul moment in~e­
eu gind a'':11m, feClUn in J1rcajma poq 11 ,
:;;hJCUJn, dnl\ prima liatii un barbat
lesul fatal.
)11l ~tJingc'll bratt" •• jUl ,",ortlta lllor\:J.1. Lirism mai mult comple?, decit. con.tr.adictoriu - cum a
fost definit -, e1 nu poate fl redus U1 Ul~l un caz 1a f?rn1U~a
l\c gasim in fata uneia din acele restl ucturari a mitologiei numai sentimentalil sal!- trubaduresca, ~l cu ati~ mal putln
de dl\'crse Slirsc, lspita fa~a de care mai ales teatrul modem
Ill. proportii1e ,a, ceva ~Jno~, .La Rad~ Sta~~ ,eplcul se sub­
~i acest gen de balada rasturnata s-au do\'cdit extrem de stanpazii In hnsm adinc, Imcul, la nndu-I, l~l cauta supon
scnsibile.
semnificativ in Iapte. eel ce cobaara cu poetul cite\':J. trepte
Departarea, de l"U continua - dar ell un subtext mai se supune unui risc apreciabil, dci, ca 1ntr-o imagine expre­
putiu manos - ~i-n alte balade, spJendide jocuri ale imagi­ sionista., monumentala searl rococo se tennina in vid, de
natiei, cele mai mlllte grupate in jurul moti\ ului vechi de unde incepe prabw;irea vertiginoasa de co~mar. Seena,
eind hlll1ea: 1'r01lUl som'lei, foane productiv Ia acest poet avind L.ece draperii succesive desHicute pe rind, mai lasa
ClI Wl \'iu sentlment al predbtinarii.
s1 se ghiceasca inca pe atitea, dupa ridicarea eelei din mma.
Cu ami, cereuriJe disponibiJiHitii "e
mic~oreaza ~i prin Clasic ~i "invechit" prin rotunditatea construcpei poema­
tot mai strins la mijloc 0 anxictate, 0 1m eninare sutleteasca, tice, ~j prin aecasta din nou foarte apropiat de Philippide,
o IJresimtirc. Cite\"a balade - inca oblt:ct1\,C - surprind Radu StanC<,1. e modern ~i va ramine astfe! prin compoziticl
aCbt proces 1a inceputurile lui, cind pHicerea spectClcolului foarte personaM, bogata, di \'ersii a structurii sale moral­
~i senzualitateH lmaglnati\'a IlU sillt de tot anihuate (Regele estetice, amestec de luciditate. de curiazitate Jwnicil, de
tl1'salor, Trcmtl Jail/oil/d). III ultima, simboJuJ macabru nu~l
estetism sa \"ant prepara t, de ton parodistic, lllnOr ~i vi \'aci­
implcdica pc poet de la ingenue, estete intcrpclari: tate, dar ~i de pateticil zbatere in a scormoni eu intrebarile
Ct pou!" fill In 1'1.11 tbl.i (Ian-, pclmintul, falosilld nelini~tea ea sa se yindece de nelini~ti
lIt'mnu!,' ~d, ,h· IIlInenl n\l."dri\ll'~'~t,. sau incerdnd sa iU\·jnga ;..,'einvlOsul. 0 muzica. speciala de
lnda l[' l(' um hl·2n. 'I' _\T';-ll
sfere obosite potenteaza. farmccul crepuscular al aces tel
i;.,'-I cnnlrokzc act,lc sltlare r poezii, in care uneori repetitiile au loc numai penlru ca.
in alii parte lllsa (Poell/Ill fluriilor) , straniiJe nelil1i~ti resortul nu mai poate inainta, ba chiar se dcstinde:
instituie 111 \'is itincrarii in ('are paradisiacul muzical (.,Pe Sint s~n1DC c.i pAmintul c llrllj~\.l p".aproapc
Rio de let Plata, agalt' prin siesta,; Padurii tropicale Cll Sint ;.emne c.l pc-aproap<" pc undt;\':J,-l pi1nUlll
Jene~i sicornon") pregil.te$tc }le nesimtite co~marul: (.\'(HI ('cJgi It)
lntr-un slcrlll dc' 'ciuJuri, lnchi.!! I:U-:i lopatii,
. D,iversitatii atitudinilor, care, cum am spus, nu refuza a
b\lla 111 lie LOT ~J1r.., moarl" in \ OJa Dun.irJJ.
flml mtre ele rnadrigalul, parodia lui ~i ('hiar oful lumesc:
Aproape in toate poemele acestt'a (E.t:pedifie, Sill/pozio l !, CaCI gura mc3. JJ-arc pUlrn: alit:

.4 lira lragica, ~Voctllmi1, Canossa, J\-allfragiu, V1:zita). tra­ Intrcaga ta ~'&-o poata dOll

dind un duh bintuit de obsesia mortii, neJinil?tea - Hlri1 sa CA prea e~tJ frum()a>.ll :;>1 prea in IIrita

poata cueeri ultimul bastion, al organizarii lucide a viziu­ ectat!' JJJ caTe eu IlU pot inrra

nilar - gase~te de fieeare data forme noi pentru a se insinua, ~I vaj cit il) Wf'd, Doa.mu(' ....ai cit a'l \'Tea ...
(I "'lIt'J/lalia pUt-11I1111 1"'111'" irlbila sa)
160 Seleclic din selec\ic, 11

-
ii cOJ-espunde 0 mare boga~ie ~i concretcte in privinta repre.
zenHhilor materiale, un univcrs nu stilizat, nu hieratizat
ca la poetii care nu ies din sfela ('clor zece obiecte predilecte
ci multifom1, dar rinduit pc ample linii de forta. $i toat~
acestea fara ca un singur moment poetul sa fadi din descrip.
tie scopul creatiei sale. Alaturl de orga-beruvar, ad<1post
sacru al beruvimilor, aHHuri de straniii lilieci ai clopotnitelor
sau de strada Fingerling ~i de multe alte clemente (un inven.
tar sugestiv al lor a facut Romulus Vulpescu in Semna1111
sau din revista A tC1'leU) , care toate figureaza Burgul Medieval,
intilnim universul lugubru al Yisurilor, apoi pe acela de
feudalitate populara al basmelor ~i legendclor din baladele
propriu-zise, in fine, reprczenUirilc galante ~i solemne ale
receptiilor ~i ceremoniiJor de tot felul, de care, de asemenea,
smt legate simboluri funerarc. Dragostea ~i jocurile ei - la
acest truyer anacreontic - nu e mai putin sursa unei magii
lexicale, nu prea des intilnita in poez.ia romfl.neasdL 0 larga
disponibilitate pentru cele mai di'-erse tonuri ~i roluri, eu
totul de inteles la acest dramaturg ~i om de teatru cum nu
multi am avut, pentru care scena ~i masca reprezinta in
cbipul eel mai firesc un mk uni\'ers esentiaJ.

19(,­