Sunteți pe pagina 1din 12

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

ESOFAG - Simptomatologie clinica Semne !"#iecti$e disfagia, durerea esofagiana, regurgitatiile Di!%agia & progresiunea dificila a alimentelor, lichide sau solide de-a lungul esofagului - poate fi: - intermitenta: in hernii hiatale, diverticuli esofagieni - continua: esofagite, neoplasm esofagian - din punct de vedere al instalarii disfagia poate fi: - acuta: spasm esofagian, esofagite acute (postcaustice) - cronica: tulburari de motilitate, neoplasm esofagian D"'e'ea e!o%agiana se poate prezenta sub 3 forme: - odinofagie = durere la deglutitie - apare in: procese inflamatorii localE, tulburari neuro-musculare - pirozis = arsuri retrosternale - apare in esofagita de reflux, ulcerul duodenal, hernia hiatala, alte esofagite - durere retrosternala: are caracter de junghi sau gheara, uneori apare ca o senzatie de jena dureroasa - caractere tipice care o diferentiaza de alte dureri retrosternale: - iradiaza in gat si umeri - este influentata de ingestia de alimente - poate persista ca o durere surda dupa puseul acut - nu are relatie cu efortul fizic 1

- uneori apare ca o foame dureroasa care trezeste pacientul din somn si se linisteste la ingestia de alimente sau la antiacide - de obicei este acompaniata de alte semne digestive Reg"'gitatia = reprezinta revenirea alimentelor in cavitatea bucala, la scurt timp dupa ingestia lor, fara efort de varsatura - poate fi: - imediata: apare dupa ingestie, in stenose esofagiene inalte (cancer esofagian stenozant, stenoza post caustica) - tardiva, in stenoze joase de esofag, megaesofag, diverticuli esofagieni - in cantitate mica, in obstructii inalte sau boli la debut - in cantitate mai mare, in diverticuli esofagieni, megaesofag Alte !imptome E'"ctatiile eliminarea de gaze prin cavitatea bucala prin contractii abdominale

Sialo'eea hipersalivatie abundenta, uneori cu punct de plecare la nivelul leziunilor esofagiene Sin('oamele e!o%agiene: !" %" 3" Sin('om"l e!o%agian: apare in majoritatea afectiunilor esofagiene si cuprinde triada: disfagie, durere esofagiana, regurgitatie (##$) Sin('om"l (e pe'%o'atie e!o%agiana: apare rar, mai frecvent post traumatic sau prin ulcer perforat de esofag" &linic poate apare: dispnee, febra, emfizem subcutanat" Sin('om"l neopla)ic e!o%agian are semne generale tipice paraneoplazice, precum si semne de tipul sindromului esofagian la care se adauga hemoragii (oculte sau hematemeza)"

STOMACUL !i DUODENUL D"'e'ea a#(ominala - debut : acut sau cronic - localizare: frecvent epigastrica sau in hipocondrul drept - intensitate: sub forma de jena, foame dureroasa, pana la colicativa 2

- iradiere: apare doar in ulcerul perforat, cu iradiere transfixianta in spate - periodicitate: apare mai ales primavara si toamna ulcerul duodenal

- ritmicitate: se refera la relatia aparitiei durerii cu ingestia de alimente si difera la cele doua localizari: - in ulcerul gastric durerea apare precoce, la !-% ore dupa ingestia alimentara si aceasta declanseaza chiar durerea - in ulcerul duodenal durerea apare tardiv, la 3-' ore postalimentar iar alimentatia calmeaza durerea( este caracteristica durerea nocturna sub forma de foame dureroasa (datorita hipersecretiei acide crescute nocturn) - caracterul durerii este colicativ cand se produce perforatia sau penetratia G'et"'ile !i $a'!at"'ile, apar de obicei impreuna, dar nu obligatoriu - se urmareste: - frecventa: rare, frecvente sau incoercibile - cantitatea: moderata in ulcere sau masiva in stenoza pilorica - mirosul: de acetona, in #)( de amoniac, in gastrita uremica( de alcool, in gastrita etanolica( fecaloid, in fistule ileo-colice sau volvulus - aspectul hemoragic: poate fi cu sange rosu, in ruptura de varice esofagiene sau frecvent de tip sange digerat, in gastrite erozive, ulcer gastroduodenal, polipoza gastrica, neoplasme gastrice, etc" - in general, greturile si varsaturile sunt caracteristice pentru afectiunile gastroduodenale dar nu patognomonice( ele pot sa apara si in alte contexte si afectiuni: sarcina, boli metabolice (#), porfirie)( boli nervoase (migrena, encefalite, meningite)( boli renale (*$&, colica renala)( boli cardiace (*+,, -.,)( boli psihice, etc" Ano'e*ia apare frecvent precedata de inapetenta" - ea poate fi: - de tip voluntar, cand se doreste o cura de slabire - falsa, datorita intensificarii durerii post alimentar - involuntar in gastrite, ulcer gastric, neoplasm gastric - selectiva este tipic descrisa la pacientii cu neoplasm gastric Sca(e'ea pon(e'ala poate fi usoara (cand se ajunge la /01 din greutatea ideala), moderata (cand se ajunge la /0-231 din greutatea ideala) 3

severa (cand se ajunge la mai putin de 231 din greutatea ideala) - apare in toate afectiunile gastro-duodenale - este important intervalul de timp in care s-a produs slabirea si daca ea a aparut in conditiile unei alimentatii normale E'"ctatiile apar frecvent in ulcerul duodenal

Ae'o%agia reprezinta senzatia de disconfort, de 4prea plin4 aparuta dupa masa, datorita inghitirii aerului in timpul mesei, odata cu alimentele - apare mai fecvent la pacientii cu gastrite cronice dar si la ulcerul duodenal Satietatea p'ecoce apare in ulcere gastrice si gastrite acute

Alte !emne (ige!ti$e pot fi: bulimia, polifagia

Sin('oame (ige!ti$e +, Sin('om"l (i!peptic - se refera la prezenta unor simptome care descriu o digestie dificila ,cesta poate fi de tip: - hiperstenic: dureri de tip ulceros, greturi, varsaturi, constipatie precoce, - hipostenic: - jena dureroasa, varsaturi, greturi, satietate inapetenta, eructatii, balonari postprandiale, regurgitari

-, .emo'agia (ige!ti$a !"pe'ioa'a /.DS0 - reprezinta sindromul clinic manifestat prin pierderea de sange de la nivelul tractului digestiv superior &auzele -#5: - digestive: - esofag : ruptura de varice esofagiene, ulcer esofagian, tumori esofagiene, sindrom +allor6-7eiss (= semne si simptome datorate leziunilor profiunde ale mucoasei esofagiene la jonctiunea esofagului cu stomacul) 4

- gastro-duodenal: ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric, gastrite acute hemoragice - hepatice: ciroza hepatica cu -.8 (hipertensiune portala), gastropatie portala - extradigestive: - hematologice: purpura trombocitopenica imuna, alte sindroame hemoragice, &*# (coagulare intravasculara diseminata), leucemii acute si cronice, etc - afectiuni sistemice: periarterita nodoasa (inflamatie a peretelui arterelor medii si mici), lupus eritematos discoid (boala autoimuna), amiloidoza (agregare si acumulare de proteine in diferite organe =9 disfunctia progresiva a lor) - secundar unor medicatii: corticoizi, aspirina, anticoagulante - afectiuni vasculare congenitale: teleangiectazia ereditara, hemangioame cavernoase Mani%e!ta'i clinice ale 1emo'agiilo' (ige!ti$e: - .emateme)a - eliminarea pe gura a sangelui din tractul digestiv superior si poate fi sub forma de sange rosu, cand hemoragia este mare si rapida, neavand timp sa se digere, sau poate fi sub forma de :zat de cafea;, cand sangele este digerat deja in stomac" - Melena eliminarea de sange din tractul digestiv superior prin scaun, acestea avand aspect specific: negre, lucioase, ca pacura" - .ematoc1e)ia eliminarea prin scaun de sange rosu provenit din tractul digestiv superior dar numai in caz de pierderi masive si cu peristaltica accelerata (tranzit accelerat) - Recto'agia eliminarea de sange rosu din tractul digestiv inferior, recto-sigmoidian

- .emo'agii oc"lte eliminarea prin scaun de sange din tractul digestiv superior care nu se observa clinic si poate fi depistat numai reactii chimice Fo'me clinice (e 1emo'agii - acute : - forme usoare - forme medii se pierd sub !000 ml sange intre !000-%000 ml

- forme severe peste %000 ml - manifestari clinice: astenie, cefalee, vertij, tahicardie, hipotensiune arteriala, semne de soc (transpiratii reci, paloare marcata, anxietate, ., < /0=mm-g, tahicardie, puls filiform) 5

- cronice

- pierderi mici, frecvent sub forma de hemoragii oculte

- manifestari clinice: paloare, astenie, sindrom dispeptic de insotire a cauzei hemoragiei (gastrite, duodenite, esofagite), dureri precordiale (angina), semne clinice date de boala de baza care determina hemoragia cronica, depistata frecvent prin hemoragii oculte

2,

Sin('om"l (e !teno)a - se refera uzual cel mai frecvent la stenoza pilorica dar stenoza se poate produce si la nivel duodenal, antral sau corp gastric - clinic apar semnele tipice: satietate, inapetenta, varsaturi in cantitati mari cu alimente ingerate cu peste / ore inainte, uneori cu miros fetid" - cauze: ulcer gastric, ulcer duodenal, neoplasm gastric, compresiuni extrinseci, etc"

3,

Sin('om"l (e pe'%o'atie ga!t'o-("o(enal - reprezinta o urgenta chirurgicala - perforatia: - este determinata de distructia peretelui gastric sau duodenal prin procesul ulceros sau neoplazic - se produce cel mai frecvent brusc si e insotita de dureri intense, cu iradiere posterioara, care nu cedeaza la antalgicele obisnuite sau antispastice, realizand abdomenul acut chirurgical

4,

Sin('om"l neopla)ic - poate apare la nivelul esofagului si la nivelul stomacului, frecvent pe mica sau marea curbura - procesul neoplazic poate cuprinde treptat tot peretele gastric, ducand la linita plastica sau poate duce la perforatie, cu aparitia peritonitei neoplazice - clinic apare un sindrom de impregnare neoplazica: inapetenta, scadere ponderala importanta, frecvent anorexia selectiva pentru carne, sindrom subfebril, astenie marcata, paloare - in cazul procesului neoplazic esofagian, apare mai ales sindromul disfagic, iar la cel gastricsindrom dispeptic INTESTINUL Simptome gene'ale: pierdere ponderala, lenta sau acuta( 6

febra, in enterocolite acute, neoplasm intestinal( carente vitaminice, osteoporoza, tetanie, edeme carentiale, apar in sindroame de maldigestie si malabsorbtie, neoplasme intestinale( paloare prin anemie secundara aportului insuficient sau pierderilor cronice sindromul jejunal postprandial precoce (dumping s6ndrom) apare post rezectii gastrice si determina aparitia de transpiratii, palpitatii, ameteli, tremuraturi, astenie, hipotensiune, diaree"

Simptome clinice locale: D"'e'ea: - durerea intestinala sub forma de colica este cea mai frecventa( colica intestinala este determinata de spasmul musculaturii parietale cu distensie si este asociata si cu tulburari ale tranzitului gazos - cauze: enterocolite acute, parazitoze, ileus dinamic sau mecanic" -9 ileusul dinamic poate insoti alte colici cum ar fi cea renala -9 ileusul mecanic este determinat de stenoze prin tumori, inflamatii, cicatrici postoperatorii si este insotita de oprirea tranzitului alimentar si gazos, urmat de varsaturi repetate, chiar incoergibile, de tip fecaloid - durerea din apendicita acuta durere de tip colicativ, urmata de semne de iritatie peritoneala, cu greturi si varsaturi( ulterior durerea se poate cantona epigastric pentru ca in final sa ramana la nivelul fosei iliace drepte - durerea din perforatia intestinala este intensa, intial localizata, pentru ca ulterior, in caz de peritonita sa devina generalizata" - durerea din infarctul mezenteric varsaturi, pana la soc si colaps este o durere in mezogastru, repetitiva, cu greturi si

- durerea recto-sigmoidiana sau tenesmele apare ca o tensiune dureroasa rectala cu prezenta necesitatii imperioase de defecare dar fara efect sau cu efect minor - durerea anala, la defecare apare mai ales in caz de hemoroizi, fisuri anale, abces perianal T"l#"'a'i ale t'an)it"l"i inte!tinal merg cu tulburari in emisia scaunelor" 5e manifesta prin: a" diaree: eliminare frecventa de scaune lichide sau semilichide, cu resturi alimentare nedigerate b" constipatie: eliminare rara de fecale, pana la cateva zile, de consistenta crescuta, in cantitate si volum c" ileusul: oprirea tranzitorie a emisiilor scaunului( acesta poate fi func>ional sau organic 7

SINDROAMELE CLINICE INTESTINALE SINDROMUL DIAREIC De%ini5ie: sindromul diareic const? @n eliminarea a mai mult de trei scaune pe %' de ore de consisten>? sc?zut? (lichide sau semilichide), abundente, con>inAnd resturi alimentare nedigerate, generate de factori intestinali: parietali sau luminali, infec>ioBi, parazitari SINDROMUL CONSTIPA6IEI De%ini5ie eliminarea @ntArziat? a materiilor fecale, ! scaun la mai mult de 3-' zile sau % scaune pe s?pt?mAn? sau eliminarea de mai multe scaune pe zi, cu cantit?>i mici de fecale de consisten>? crescut? Bi hiperdigestie" SINDROMUL RECTOSIGMOIDIAN De%ini5ie tulbur?ri ale tranzitului intestinal pentru materii fecale Bi uneori pentru tranzitul gazos, cu predominan>a scaunelor diareice, tenesmelor Bi prezen>a uneori a corzii colice sigmoidiene" SINDROMUL DE MALA7SOR76IE De%ini5ie: reprezint? totalitatea manifest?rilor digestive Bi extradigestive de cauze diferite, care genereaz? tulbur?ri ale digestiei, absorb>iei, transportului Bi metaboliz?rii principiilor alimentare" FICATUL Simptomatologia (in a%ec5i"nile 1epatice ," 5emne generale: !" ,lterarea st?rii generale: hepatite cronice active, ciroze hepatice decompensate, hepatocarcinoame, metastaze hepatice, hepatite acute fulminante, hepatite acute toxice, etc" %" Cebr?, frisoane abcesul hepatic, st?ri septice cu interesare hepatic?, hepatocarcinomul, angiocolite, colecistite acute, etc" 3" .ulbur?ri generale: astenie, fatigabilitate, cefalee, sc?derea capacit?>ii de munc?, st?ri depresive, tulbur?ri ale ritmului somn-veghe, com? etc" D" 5emne hepatice: a" apare prin distensia capsulei Elisson (hepatit? acut?, ficat de staz?) prin interesarea peritoneului visceral supraiacent, secundar? unor procese inflamatorii sau tumorale: abces hepatic, hepatocarcinom, angiocolecistit? acut? - uneori durerea este de tip surd, ca o jen? la nivelul hipocondrului drept, @n hepatite acute, chiste hepatice, abces hepatic sau rar, @n hepatocarcinom la debut 8 -epatalgia

- dureri intense apar @n: tromboza venelor suprahepatice (5" 7"((-C1ia'i), insuficien>a cardiac? dreapt? acut? din tamponada cardiac?, trombembolismul pulmonar( abcese hepatice cu reac>ie peritoneal? localizat?, hepatocarcinoame avansate cu sau f?r? ascit? carcinomatoas?, etc" b" .ulbur?ri dispeptice: gre>uri, v?rs?turi, balon?ri postprandiale, pirozis, eructa>ii, tulbur?ri de tranzit intestinal, constipa>ie sau diaree, etc" c" .ulbur?ri hemoragice datorit? tulbur?rilor de sintez? a factorilor de coagulare Bi a hipersplenismului: gingivoragii, epistaxis, echimoze, purpur?, rectoragii( hematemez? sau melen? prin ruptur? de varice esofagiene, etc" &" 5emne din partea altor aparate: - Fa nivelul tegumentelor Bi mucoaselor: prurit @n icterul colestatic Bi @n chiste hidatice hepatice erup>ii cutanate alergice prin insuficien>? de clearance al antigenelor intestinale noduli subcutana>i @n .D&, colagenoze, sarcoidoz? fenomene $a6naud, @n crioglobulinemiile din hepatitele cronice autoimune fenomene hemoragipare, prin vasculopatie, coagulopatie Bi hipersplenism hiperpigmenta>ie @n hemocromatoz? eritroza palmar? Bi retrac>ia #upu6tren @n ciroza hepatic? paloarea dup? -#5 - ,p" locomotor: dureri musculare Bi articulare @n hepatitele acute virale Bi autoimune - +odific?ri endocrine: Fa b?rba>i: ginecomastie, atrofie testicular?, hipopilozitate, sc?derea libidoului prin hiperfoliculinemie Fa femei: amenoree, sterilitate - ,p "cardio-vascular: - tulbur?ri de ritm (bradicardie @n icterul mecanic, aritmii, tahicardie @n -#5) - dureri precordiale - hipotensiune post -#5 pAn? la Boc si colaps - ,p" respirator: dispnee, tuse, expectora>ie, dureri toracice,etc( - .ulbur?ri ale 5G& Bi psihice: - tremor - polineuropatii periferice mai ales @n hepatitele cronice Bi ciroza etanolic? - tulbur?ri de comportament Bi conBtien>?, pAn? la obnubilare Bi com?, @n ciroze SINDROAME .EPATO7ILIARE SINDROMUL ICTERIC

De%ini5ie 5indromul icteric este caracterizat prin colora>ia galben? a mucoaselor Bi tegumentelor datorit? creBterii bilirubinei @n sAnge peste valoarea de %mg1 (HG 0,%-!mg1)" SINDROMUL ASCITIC De%ini5ie - $eprezint? totalitatea simptomelor Bi semnelor clinice Bi paraclinice ce apar ca o consecin>? a prezen>ei de lic1i( 8n ca$itatea pe'itoneal9 (se exclud semnele legate de hemoragia intraperitoneal? Bi inflama>ia purulent? a peritoneului)" PANCREASUL - 8ancreasul este un organ retroperitoneal, care are corela>ii strAnse cu organele din jur: stomac, duoden, ficat Bi c?i biliare, de aceea o mare parte din simptomatologia lui este de @mprumut sugerAnd suferin>ele acestuia" - 8ancreasul este greu abordabil prin metode clinice de examinare( este un organ cu rol @n digestie, absorb>ie Bi reglarea metabolismului glucidic, fiind format din punct de vedere morfologic Bi func>ional din componente: pancreasul endocrin Bi pancreasul exocrin ," PANCREASUL E:OCRIN Simptomatologia clinic9 difer? @n forma acut? de cea cronic?" D"'e'ea - in pancreatita acut? are debut brusc, este consecutiv? unor mese bogate @n gr?simi Bi alcool, apare la litiazici cunoscu>i, este localizat? @n bar? @n abdomenul superior, sub form? de durere atroce cu stare de Boc Bi se datoreaz? distensiei canaliculare Bi glandulare( este @nso>it? de v?rs?turi postalimentare Bi bilioase - in pancreatita cronic? durerea are aceeaBi localizare, intensitate mic?, apare postprandial Bi nu cedeaz? la medica>ia antalgic? - in cancerul pancreatic, ini>ial, durerea este absent? sau nesemnificativ?, se confund? des cu cea din ulcer sau suferin>ele biliare Di!pep!ia panc'eatic9 ,re un tablou polimorf, cu tulbur?ri de apetit, anorexie selectiv? pentru pAine Bi dulciuri, v?rs?turi, hipersaliva>ie, anorexie total? @n stadiile avansate #ispepsie gazoas? cu meteorism abdominal, flatulen>?, eructa>ii .ulbur?ri de tranzit cu episoade diareice de durat? mic?, scaune moi, p?stoase, steatoreice, deschise la culoare, lucioase Alte !emne clinice 5l?bire rapid? Bi progresiv? @n cancerul pancreatic Bi @n pancreatita cronic? &rampe musculare 8arestezii 10

7, PANCREASUL ENDOCRIN Fa nivelul pancreasului endocrin se secret? insulina Bi glucagonul, cu rol major @n reglarea metabolismului glucidic" &omponenta endocrin? a pancreasului nu cAnt?reBte mai mult de %3 grame Bi poate fi eviden>iat? numai biologic" .ulburarea func>ionalit?>ii pancreasului endocrin duce la binecunoscuta boal?, diabetul zaharat" COLECISTUL ;I C<ILE 7ILIARE - ,fec>iunile colecistului sunt foarte frecvent @ntAlnite @n practica medical? @n timp ce afec>iunile c?ilor biliare sunt secundare mai multor factori Bi @n mod mai pu>in frecvent se datoreaz? unor cauze primare biliare" - ,fec>iunile colecistului Bi c?ilor biliare pot fi determinate de o multitudine de factori cum ar fi: tulbur?ri anatomice, tulbur?ri psiho-afective, tulbur?ri neuro-endorine, tulbur?ri metabolice, func>ionale, infec>ii, parazitoze" De#"t"l Inele suferin>e biliare pot fi asimpomatice, descoperite @ntAmpl?tor ,ltele evolueaz? lent, insidios, iar dup? un stress sau abuzuri alimentare se pot acutiza survenind colici biliare sau hidropsul vezicular ,cut, brutal @n angiocolite acute, colica biliar? Simptomatologia clinic9 - in functie de tipul de boal?, acut? sau cronic?: in cea acut? apare alterarea rapid? a st?rii generale, cu febr?, frison, dispnee, tahicardie, sughi>, posibil apari>ia icterului uneori @nso>it? de prurit in colecistopatiile cronice apare sindromul neuro-astenic, sc?derea randamentului intelectual, cefalee, tulbur?ri de somn 5imptome de ordin general: D"'e'ea #ilia'9: are caracter de jen? @n hipocondrul drept( este ritmat? de alimenta>ie, poate iradia @n epigastru, omoplatul drept( poate debuta acut, paroxistic ca o colic? biliar? Colica #ilia'9 reprezint? cea mai caracteristic? manifestare a litiazei biliare Colica #ilia'9 &ircumstan>e de apari>ie: pot exista unii factori favorizan>i ca de exemplu modific?ri ale arborelui biliar, vagotonia, stressul, mesele bogate, eforturi fizice, premenstrual 5emnele prodromale pot fi: gre>urile, v?rs?turile, balon?rile, sensibilitate @n hipocondrul drept" Focalizarea durerii este @n hipocondrul drept, corespunz?tor punctului cistic" *radierea dureri biliare: de la nivel anterior, iradiaz? posterior Bi ascendent spre regiunea interscapulovertebral?, um?rul drept, partea dreapt? a bazei gAtului" ,lte iradieri posibile sunt @n epigastru cAnd sugereaz? o inclavare a calculului @n cistic sau o durere @n bar? cAnd sugereaz? o reac>ie pancreatic?" &aracterul durerii este sub forma de tensiune, ruptur?, sfABiere" 11

*ntensitatea durerii: durerea nu este constant?, creBte @n intensitate progresiv, atingAnd un punct maxim, dup? care se men>ine @n platou o perioad? variabil? de timp( ea poate s? dispar? spontan sau dup? antispastice( are un caracter repetitiv, la intervale variabile de timp" &ircumstan>e de ameliorare: administrarea de antispastice 8oate fi acompaniat? de: agita>ie psihomotorie, frisoane, febr?(3J-'0grade) cAnd semnific? complica>ii de tip infec>ios, astenie, transpira>ii, gre>uri, v?rs?turi cu caracter bilios, meteorism abdominal, tulbur?ri neuro-psihice, tulbur?ri cardio- circulatorii (angin?, palpita>ii, chiar Bi colaps vascular @n formele cu debut supraacut)

12