Sunteți pe pagina 1din 10

Programul de studii: MIDT

Mentenana Sistemelor Tehnologice


- Mentenana unei biciclete -

COORDONATOR Pro!" #ni$" Dr" Ing" Nicolae #N%#R&AN#

Masterand Mate C'T'(IN

)*+,

n acest proiect m-am axat pe o mentena de tip predictiv, ce semnific mentenana realizat prin intermediul urmririi parametrilor de uzur a elementelor sau subansamblurilorcheie ale bicicletei, folosind instrumente urmnd ca interveniile de mentenan s fie realizate nainte de apariia defectului.

1.1 Caracterizare
biciclet poate fi definit n !eneral ca fiind un vehicul rutier cu dou roi aezate n linie una n spatele celeilalte, pus n micare prin intermediul a dou pedale acionate cu picioarele. "e estimeaz c mersul pe biciclet este de trei ori mai eficient din punct de vedere ener!etic dect mersul pe #os, iar viteza este de trei - patru ori mai mare. $iind inventate n %uropa secolului &', bicicletele sunt acum n numr de peste un miliard, asi!urnd n multe re!iuni mi#locul principal de transport. %le sunt de asemenea foarte populare ca mod de recreaie, i au fost adaptate pentru folosin n multe alte domenii ale activitii umane cum ar fi cel al #ucriilor, fitness, aplicaii militare, servicii de curierat i sportul numit ciclism. $orma i confi!uraia de baz a cadrului, roilor, pedalelor, ezutului i a !hidonului au suferit doar mici schimbri din &((), cnd a fost construit primul model cu lan, cu toate c multe detalii importante au fost mbuntite, n special odat cu apariia materialelor moderne de fabricaie i a proiectrii asistate de calculator. *cestea au permis rspndirea modelelor speciale pentru cei ce practic un anume tip de ciclism. +icicleta a influenat istoria n mod considerabil, att n domeniul cultural, ct i n cel industrial. n anii de nceput, construcia bicicletelor s-a inspirat din tehnolo!iile de#a existente, dar n ultima vreme bicicleta a contribuit la rndul ei la dezvoltarea tehnolo!iilor, att n vechile domenii, ct i n altele noi.

1.2 Componente
Cadrul *proape toate bicicletele moderne au cadrul n form de romb, format din dou triun!hiuri, unul n fa i cellalt n spate. -aterialele folosite trebuie s fie rezistente i uoare. ncepnd cu anii &'./ sau folosit alia#e de oel, mai apoi prin anii &'(/ au devenit comune cadrele din alia#e de aluminiu, iar n prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din titan sau din materiale plastice armate cu fibre de carbon. Ghidonul 0hidonul bicicletei poate fi din oel 1modelele mai ieftine2, din alia#e de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. 3in punctul de vedere al formei, !hidoanele pot fi drepte 1flatbar2 sau curbate 1riserbar2. -rci de !hidoane, 4ruvativ, $"*, 5oint. Furca %ste subansamblul care se fixeaz, printr-o articulaie, de cadrul bicicletei. n interiorul furcii se fixeaz roata din fa a bicicletei. %xist dou cate!orii mari de furci, cu amortizor i fr amortizor. $urcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circul pe teren accidentat 1de exemplu la bicicletele

tip -4+ - -ountain-+i6e2. *mortizorul furcii poate fi re!labil sau nere!labil. -rci de furci, 7oc6 "hox, $ox, -arzocchi, -a!ura, -anitou, "untour, 8oom 1oarecum n ordinea calitii, de la cea mai bun marc la cea mai slab2. $ox 7acin! "hox sunt primul nume n lume la furci. "unt foarte uoare i performante. *poi ar veni 7oc6"hox , -arzocchi, -anitou, -a!ura - nu neaprat n ordinea performanei. Roile 9a bicicletele pentru aduli, roile au de obicei diametrul de :;< 1un inch = :),> milimetri2. *lte diametre frecvent ntlnite la roile de biciclet sunt :><, :(< si :'<. ?omponentele unei roi de biciclet sunt butucul, spiele, #anta 1<cercul<, n limba#ul neoficial al bi6e-rilor2, anvelopa 1<!uma<2 i camera. 7oile de biciclet au de obicei :>, .: sau .; de spie. ?teva mrci de butuci, -avic, 34-"@iss, *uthor, "himano, Aovatec, *ltrix. ?teva mrci de #ante, -avic, "himano, 7i!ida, ?ampa!nolo, -ach &, Buelta, *lexrisms, "unrims, +eretta, 7emerx, 7oval. Pedalele "unt folosite pentru a pune n micare bicicleta. Lanul "ervete la transmiterea micrii de la pedale la roata din spate. n partea din fa, lanul este antrenat de foaia de antrenare, iar n partea din spate, lanul antreneaz un pinion fixat pe butucul roii din spate. Pinioanele 5entru transmiterea micrii de la pedale la roata din spate, o component foarte important este pinionul sau setul de pinioane. 5inionul sau setul de pinioane se monteaz pe butucul roii din spate. 3ac bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci1la bicicletele mai vechi2, ase, apte, opt sau nou la ma#oritatea bicicletelor moderne, dar pot a#un!e pn la un numr de zece sau unsprezece la bicicletele de vitez 1cursiere2. 3in punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet 1model mai vechi, dar nc folosit la bicicletele ieftine2 sau pe caset 1modelul mai nou2. 5inioanele cele mai des ntlnite au ntre &. i :( de dini. -rci de pinioane, "7*-, "himano, ?ampa!nolo, -iche. Schimbtoarele *#ut la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai uoar sau mai rapid, n funcie de preferine sau de teren. "e mai numesc deraioare 1derailleur2. %xist schimbtoare pentru pinioane i schimbtoare pentru foi. -rci de schimbtoare, "himano, "7*-, ?ampa!nolo. Frnele "ervesc la reducerea vitezei de deplasare i la oprirea bicicletei. 3in punct de vedere constructiv, frnele sunt de mai multe tipuri, frne tip clete 1<frne n B<2, frne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frn de picior. +icicletele pot avea frne pe disc pe cele dou roi, sau pot avea pe o roat frna tip B, iar pe cealalt roat - frn disc. 3in punctul de vedere al sistemului de acionare, frnele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. "au pot s aib frn n B pe fa i frn de picior pe spate.9a

probele de ?ross ?ountrC1D?2,la +-D i n ora se pot folosi frne B. 9a $ree7ide1$72 ,3o@nhill13E2 ,*ll -ountain1*-2 i >D se folosesc frne pe disc hidraulice.9a $7,3E i >D frnele au dicuri mari1:/.F&(/mm2,iar etrierele au cte > pistoane 1n loc de dou ca la frnele de D?2. -rci de frne, -a!ura, "himano, *lhon!a, 4e6tro, 9o!an, 5romax, EaCes, *vid. aua %ste <scaunul< bicicletei. 9a unele biciclete destinate competiiilor sportive, cum ar fi cele de <trial<, aua poate lipsi. -rci de a, "elle "an -arco, *ltrix, 5oint. %xist ei special concepute pentru femei sau pentru brbai, care ofer un confort sporit ciclistuluiFciclistei. Accesorii 5rincipalele accesorii sunt ciclocomputerul i sistemul de iluminare. Gnele biciclete au ataat un motor electric fiind biciclete electrice.

1.

!entenana bicicletei

5asii care stau la baza unei bune intretineri a bicicletei consta in, curatare, lubrifierea componentelor cheie si securizarea suruburilor de fixare.

"biectele necesare e#ecurii mentenanei


$n set de chei imbus, care n !eneral, n funcie de pre, vin i cu alte scule incluse, nu trebuie s-i lipseasc. 3e asemenea, aceast trus va trebui s-o ai cu tine i n ture, pentru c nu poi tii niciodat cnd i va fi de folos. %xist truse doar cu chei imbus, eventual i cu o urubelni n stea, care se vor potrivi cu uruburile bicicletei tale sau truse care mai conin i cheie de spie, levier, pres de lan sau diverse urubelnie. vei folosi pentru diverse re!la#e. Soluie pentru uns lanul este de asemenea necesar. 5oi opta pentru cele dedicate condiiilor uscate, condiiilor umede sau ambelor situaii 1cumprnd dou lubrifiante separate2. %ste foarte important ca lanul s fie lubrifiat pentru a funciona optim. Au utiliza vaselin, ulei de buctrie sau alte soluii improvizate. ine minte c lubriantele pentru lan au fost special create pentru biciclete. Pompa de mici dimensiuni, nu ocup mult spaiu i o poi lua cu tine i n tur. -a#oritatea pompelor de mici dimensiuni au un cap dublu, ce poate fi folosit pentru valve 5resta 1subiri2 sau "chrader 1mai !roase, cunoscute sub numele de valv auto2. rienteaz-te dup un model telescopic sau cu dubl direcie, ca s introduci o cantitate mai mare de aer n camer. $n set de le%iere pentru demontarea anvelopelor, mpreun cu un set de petice nu trebuie s-i lipseasc din cas, dar nici din !hiozdan. 7ecomandat ar fi s ai cu tine dou camere de rezerv, nu se tie niciodat cnd poi a#uta pe cineva pe traseu. 5entru curarea bicicletei, pune deoparte cteva crpe vechi i o periu de dini folosit, cu a#utorul creia vei putea cura zonele mai puin accesibile ale bicicletei. Au utiliza o perie de srm, deoarece vei z!ria componentele bicicletei tale.

"peraiuni de mentenan
Gtilizarea setului de chei imbus i va folosi pentru re!la#e precum, frne B-bra6e, manete de frn, schimbtoare, ndreptarea !hidonului, re!la#ul etrierelor de frn, re!la#ul eii fa-spate 1sau potrivirea vrfului eii, mai sus sau mai #os2. Berific funcionarea frnelor i a schimbtoarelor dup fiecare tur, n caz c dau semne de funcionare defectuoas. Re&larea !anetelor 5ozitia pe bicicleta este foarte importanta, extrem de importanta chiar. 3e fapt, este atat de importanta, incat va face diferenta dintre dra!oste si ura pentru bicicleta. pozitie neadecvata va duce la dureri de spate, de picioare, de maini si asa mai departe, ca sa nu mai vorbim ca nu vei mai avea niciun fel de spor la pedalat. 5arca nu mai iti este asa dra! de bicicleta cand a doua zi de trezesti anchilozat din toate incheieturil. Hn acelasi timp, o pozitie buna iti va imbunatati performantele si va face mersul pe doua roti mult mai placut. "unt mai multe re!la#e ce se pot face la o bicicleta, dar, cel putin cand vorbim de mountain bi6euri, doua sunt mai importante, saua si manetele de franaFschimbator. *vand in vedere ca este un re!la# ce dureaza sub ) minute, ar fi bine sa stii cateva lucruri pentru a-l face de unul sin!ur. 5entru manete iti va trebui un inbus de )mm, aceasta fiind dimensiunea standard a suruburilor acestor piese. aua poate avea un sistem de desprindere rapida 1Iuic6 release2 la bicicletele de la nivelul mediu in sus, dar in caz contrar, acelasi inbus va fi necesar si aici.

!entenana i re&larea #rnelor

3esi toti cautam sa mer!em cat mai repede posibil, la un moment dat trebuie sa punem frana. "istemul de franare este printre cele mai importante de pe o bicicleta. 5oate face diferenta dintre o cazatura zdravana si intoarcerea de la antrenament sau concurs in deplina inte!ritate. *sa ca a sti sa-ti re!lezi franele este absolut necesar, mai ales ca aceasta operatiune nu necesita cunostinte profunde de mecanica si in nicun caz nu este fizica cuantica. Hn principiu, vei avea nevoie de un inbus, de re!ula de )mm, in functie de dimensiunea cu care sunt prinse etrierele franelor, o pereche de manusi de cauciuc ca sa nu te murdaresti si vreo &/ minute in cel mai nefericit caz. Hn caz ca e noua sau aproape noua, frana ar trebui sa mear!a bine. 7eperul de uzura se masoara in 6ilometri. 4rebuie sa fii atent daca frana lucreaza corespunzator, in special din cauza prafului prezent pe drumurile noastre. Gn spraC de curatare a discului trebuie folosit cat mai des. 3aca nu vrei sa faci foarte des service la frane, e recomandat ca la circa &)/ de 6ilometri sa cureti discurile de frana. 9a fel si daca ai avut de-a face cu noroiul. 5lacutele 1pistoanele2 trebuie sa lucreze simetric, din ambele parti, in mod normal. Gnele au modulatie 1cursa parcura pana la atin!erea discului2 mai mare sau mai mica. 3iscurile de frana se uzeaza cel mai repede in circa : ani, dar pana atunci este foarte probabil sa le fi schimbat ca urmare a uzurii morale.

Re&larea Schimbtorului "e coboara lantul pe foaia cea mai mica 1viteza &2 apoi urca-l pe pinionul cel mai mare, bineinteles cu a#utorul manetelor de schimbatoare montate pe !hidon. %ste primul pas ce trebuie efectuat in realizarea acestui tip de re!la#. 4ot la acest pas, se verifica daca schimbatorul tau a fost instalat corect.

4rebuie tras de el spre exterior 1spre foaia cea mai mare2, pentru a verifica daca distanta intre schimbator si foaia cea mare masoara aproximativ : mm. 3aca acesta nu atin!e foaia mare si pastreaza distanta inseamna ca este in re!ula si se poate sa treci la urmtorul pas. 7e!la#ul limitei inferioare. Hn acest pas se va folosi de surubul montat pe schimbator care este marcat cu 9 1 de la 9 J 2. %xista schimbatoare cu dispunerea diferita a suruburilor, de aceea insistam sa se caute marca#ul cu 9 din dreptul surubului respectiv. Ba trebui re!lat acest surub in cazul in care lantul atin!e de schimbator. "e inurubeaza spre dreapta sau se deurubeaz spre stan!a pina ce lantul se va potrivi in pozitia de mi#loc in Kca!eL-ul schimbatorului 1printre cei doi pereti laterali2. Hn concluzie ,se tine cont de faptul ca trebuie sa a#ustezi fin cele doua suruburi de pe schimbator. *cestea vor schimba pozitia Kca!eL-ului raspunzator pentru schimbarea foilor mai in exterior sau spre interiorul bicicletei. *ria de actiune a acestor doua suruburi este destul de mica, deci nu o sa se rezolve mare lucru insurubandu-le pna la capat sau desurubandu-le foarte mult. "a le desurubezi mult nici nu este recomandat, existand riscul sa le pierzi. $n&erea lanului "e efectueaz de fiecare dat cnd se simte nevoia, sistemul de transmisie funcioneaz !reoi, lanul produce sunete deran#ante sau cnd este murdar. *cesta trebuie cureat ct se poate de bine nainte de a-l un!e. *tenie, curarea lanului cu motorin va nltura lubrifiantul dintre zale. 3e asemenea este important, un strop de lubrifiant la prile n micare ale schimbtoarelor i la cele dou rotie ale patinei.

Presiunea din an%elopele %ste important ca anvelopele s fie umflate la presiunea corespunztoare. 4rebuie s se in cont de urmtoarele, !reutatea, terenul pe care se ruleaz, dimensiunea anvelopei. 3ac presiunea din avelop este prea sczut, pedalarea va fi mai !reoaie, iar ansele de a face pan cresc. 3ac anvelopa este prea umflat, tura devine inconfortabil, iar pe teren accidentat exist riscul de a fii aruncat dintr-o parte n cealalt a traseului. "e poate face un simplu experiment, se umfl anvelopa la capacitatea maxim 1trecut n 5"H pe peretele anvelopei2 iar re!larea presiunii se va face dup preferintele utilizatorului. 5entru aceast operaiune este necesar o pomp cu manometru. !entenana #urcii cu suspensie 4oi productorii de furci i amortizoare avertizeaz n manualul de utilizare, c sistemul de amortizare are nevoie de n!ri#ire periodic pentru a funciona corect pe termen lun!. 4rebuie reinut faptul c dup o cursFtur, nu trebuie ne!li#at furca, aici menionnd necurarea sau nelubrifierea braelor, acest lucru poate duce la uzarea prematur a simerin!urilor, fapt ce va permite prafului s ptrund n furc. n timp, toate acestea duc la deteriorarea furcii 1#oc, funcionare !reoaie etc2. 4rebuie luat n seam faptul c n timpul parcur!erii unui traseu de >/ de 6m 1s presupunem c este vorba despre o tur recreaional2, n condiii de traseu montan, furca se comprim i revine de peste >)./// de ori. *stfel, se poate nele!e mai bine ct de des lucreaz aceasta pentru a oferi o plimbareFcurs mai plcut. n funcie de daunele aprute n timp, costurile de reparaii pot fi destul de mari, aadar este indicat s execui urmtoarele operaiuni pentru prevenirea eventualelor daune 1re!uli !enerale2, -se verific dup fiecare traseu mai dificil dac furca a cptat #oc -se verific dac braele superioare prezint z!rieturi adnci -pentru lubrifierea braelor, se utilizeaz ntotdeauna ulei recomandat

-a nu se spla furca sub presiune, se ale!e ntotdeauna varianta cu burete 1particulele mici de pmnt pot ptrunde mai uor n interiorul furcii dac aceasta este splat cu #et2

'ntreinrea bicicletei
&.5erioada de roda#, +icicleta dumneavoaastr va rezista mai mult Mi va mer!e mult mai bine dac, dup ce ai achiziionat-o Mi nainte de a ncepe turele !rele Mi lun!i, facei o perioad de roda#. n aceast perioad apar de obicei slbiri ale cablurilor de comand Mi ale cablurilor de frn, ale spielor sau ale unor Muruburi. 3e aceea v indicm s facei o verificare complet a bicicletei dup roda# la un service autorizat. 3urata roda#ului este n !eneral de ./ de zile. alt modalitate de a determina cnd este timpul pentru prima verificare tehnic este s ducei bicicleta la un test, .-) ore de mers pe drum accidentat, sau &/-&) ore de mers pe drum asfaltat sau drum nu att de dificil. ricum, dac n acest interval sesizai o funcionare anormal, v ru!m ducei bicicleta la unitatea service autorizat, nainte de o folosi din nou. :. 3up o tur lun! sau efectuat n condiii !rele, dac bicicleta a fost expus la ap sau nisipN sau a rulat cel puin &//6m efectuai, curai bicicleta Mi lubrifiai uMor lanul cu o vaselin de calitate pentru biciclete. 3up ce ai uns lanul, folosii o crp Mi Mter!ei surplusul de vaselinO Hntervalele de un!ere sunt n funcie de clim 1cald sau rece, umed sau uscat2. *dresai-v unui service autorizat pentru a v furniza frecvena de un!ere pentru zona dumneavoastr. %vitai contaminarea #enilor cu vaselinO .. 3up o tur lun! sau foarte dificil sau dup fiecare &/ sau :/ de ore de mers, P *cionai frna de pe fa Mi mpin!ei brusc bicicleta nainte Mi napoi. 3ac simii Mocuri, #oc sau auzii z!omote, probabil furca, suportul !hidonului sau !hidonul sunt slbite. 3ucei bicicleta la un service autorizat pentru verificare. P 7idicai roata din fa de la sol Mi, innd bicicleta de !hidon, rotii !hidonul brusc spre stn!a Mi spre dreapta. 3ac simii Mocuri, #oc sau auzii z!omote, probabil furca, suportul !hidonului sau !hidonul sunt slbite. 3ucei bicicleta la un service autorizat pentru verificare.

P *pucai pe rnd fiecare pedal Mi tra!ei de ea spre exterior. "imii #oc, sau ceva slbitQ 3ucei bicicleta la un service autorizat pentru verificare. P Gitai-v atent la plcuele de frn, la discurile de frn sau la zona de frnare de pe #ant. "imii ceva n nere!ulQ 3ucei bicicleta la service pentru re!la# sau nlocuirea pieselor uzate. P Berificai cu atenie cablurile frnelor Mi ale schimbtoarelor de vitez. bservai ru!in sau rupturiQ 3ac da, ru!ai dealerul s le nlocuiasc. P "trn!ei ntre arttor Mi de!etul mare fiecare pereche de spie, pe ambele pri ale fiecrei roi. "imii ca sunt toate la felQ 3ac vreuna pare slbit ducei bicicleta la un service autorizat pentru verificarea tensiunii Mi alinierea. P Berificai uzura cauciucurilor, tieturi sau !lme. 7u!ai dealerul dumneavoastr s le schimbe dac este necesar. P Berificai uzura #enilor, ndoituri Mi z!rieturi. 3ucei bicicleta la un service autorizat pentru verificare. P Berificai c nu exist Muruburi slbite Mi c toate componentele Mi piesele sunt bine prinse, dac nu strn!ei-le. P Berificai cadrul, suportul !hidonului, !hidonul Mi suportul Meii, n special n zonele de mbinare 1zonele sudate2. 3ac exist fisuri, z!rieturi, crpturi sau decolorri, acesta este un semn de uzur Mi componenta respectiv trebuie nlocuit.

Concluzii
-entenana bicicletei are un rol crucial n modul de funcionare a acesteia, dar i n durata acesteia de via, astfel dup achizitionarea unei biciclete trebuie studiat manualul acesteia pntru a lua la cunotin termenii, si modul n care trebuie efectuata mentenana. mentenan i o verificare facut la timp te poate scpa de costuri suplimentare, i nu numai, te poate scpa si de accidente cauzate de destrn!erea unei piulite, sau de ruperea cablului de frn ce pot fi cauzate de lipsa mentenanei.

(iblio&ra#ie)
- http,FFcdn.specialized.comF - http,FF@@@.freerider.roF - http,FF@@@.proalpin.roF