Biofizica

Curs 5
Bioelectrogeneza celular
producerea de electricitate de ctre celula vie.
const n crearea unei diferene de potenial
electric ntre dou compartimente separate
printr-o membran sau modificarea acestei
diferenei de potenial prin cureni electrici
transmembranari numita potenialul celular .
Potenialul celular poate fi:
de repaus
de aciune
Membrana celulara
n cazul celulelor vii exista ioni care nu pot
difuza prin membrana celulara (ionii de
proteinat de Na i ionii de ).
Acetia din urm nu pot ptrunde n celul
deoarece n starea de repaus celular, porile
canalelor ionilor de sunt nchise i ionii de
care ptrund totui in celul datorit
diferenei mari de concentraie, sunt evacuai n
mod continuu de pompele de ioni.
+
Na
+
Na
Generarea potenialului celular de
repaus ( PR ).
+
Na
Intracelular Extracelular
[A
-
] =135 [A
-
] = 0
[K
+
] = 150 [K
+
]= 5
[Cl
-
] = 5 [Cl
-
]= 150
[Na
+
] = 10 [Na
+
]= 145
Reprezinta concentraia anionilor proteici multivaleni.
Potenialul celular de aciune
(PA)
Prin impuls (influx) nervos se nelege variaia
de scurt durat si propagabila a diferenei de
potenial de membrana al fibrelor nervoase
produsa de un stimul, numita potenial celular de
aciune.
Potenialul celular de aciune
(PA)
Potenialul de aciune are urmtoarele
caracteristici:
Const n depolarizarea temporar a
membranei celulare n sensul c interiorul
celulei devine mai puin negativ (cu excepia
celulelor fotoreceptoare retiniene a cror
potenial negativ crete ducnd la
hiperpolarizare),
Apare la deschiderea unor canale ionice (sau
la nchiderea porilor canalelor n cazul
hiperpolarizrii),
http://images.google.com/imgres?imgurl=http://scienceblogs.com/clock/upload/2006/06/ActionPotential.jpg&imgrefurl=http://scienceblogs.com/clock/2006/
06/bio101_lecture_6_physiology_re.php&usg=__4VVoc_4j0IDkSukKqwCIV53wHG0=&h=621&w=1209&sz=69&hl=ro&start=7&um=1&itbs=1&tbnid=O2Mw6UOg
tKL9iM:&tbnh=77&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Daction%2Bpotential%2Bpropagation%26hl%3Dro%26rls%3Dcom.microsoft:ro:IE-
SearchBox%26rlz%3D1I7GGLJ_en%26sa%3DX%26um%3D1
Electrograme
nregistrarea potenialelor de aciune
(electrograme) dau informaii privind
funcionarea organelor respective.
Un nerv reprezint un mnunchi de fibre
nervoase ne- i mielinizate fiecare conducnd
impulsul nervos cu viteza proprie, astfel c PA
vor ajunge la electrozi la momente diferite de
timp dei au fost stimulate sincron.
Electronervograma- prezint unde successive (, , ):
PA al unitii motorii se obine introducnd cu seringa 2
electrozi ntr-un mnunchi de fibre musculare ce se
contract sincron sub aciunea stimulului
Electroionograma global se obine aeznd electrozii
pe tegument n dreptul muchiului care se contract.
Electrocardiograma se obine prin stimularea inimii.

Electro-retinograma permite studierea funcionrii retinei
Electro-histerograma permite studierea funcionrii
uterului
Electro-gastrograma - permite studierea funcionrii
aparatului digestive
Electrograme
Electrocardiograma (ECG or EKG)
Electrocardiograma detecteaza defectele inimii prin masurarea
modificarilor potentialului electric la suprafata inimii.
Aciunea biologic a curentului
electric
Organismele vii sunt alcatuite in mare parte
din electroliti, solutii mixte, ionice (sodiu,
potasiu, calciu sau magneziu) si coloidale,
care sunt conductori electrolitici astfel incat
rezistenta la trecerea curentului este o
rezultanta a participarii macromoleculelor si a
mediilor lichide (efecte galvanice).
Intregul organism uman are o rezistenta
electrica data de rezistenta pielii si de
rezistenta tesuturilor interne.
Aciunea biologic a curenilor
electrici
Curenii electrici se mpart n dou mari
categorii:
cureni continui (numiti si curenti galvanici) si
cureni alternativi.

Curentul electric continuu
Curentul continuu prezint o intensitate
constant ca valoare, direcie i sens. El are
variaii de intensitate doar n dou momente
ale evoluiei sale: la inchiderea i la
deschiderea circuitului electric.
Pentru un circuit electric simplu se aplica
legea lui Ohm:

I = intensitatea curentului electric continuu.
U = tensiune electrica (diferenta de potential
electric).
R = rezistenta electrica.

R
U
I =
Curentul electric alternativ
Curentul alternativ prezint o variatie a
intensitatii curentului ca valoare, direcie i
sens.
Foma de unda uzuala a unui curent alternativ
este sinusoidala.
Pentru un circuit electric alternativ se aplica
legea lui Ohm:


I = intensitatea curentului electric alternativ (A).
U = tensiune electrica
Z = impedanta electrica (O).
Z
U
I =
Curentul electric alternativ
Curentului alternativ poate avea forme de und
foarte variate. n figura sunt prezentate formele:
sinusoidal, dreptunghiular i triunghiular.
Curentul electric alternativ
n curent alternativ toate mrimile (curent,
tensiune) sunt variabile n timp.
Prin convenie valorile pe care le au mrimile
alternative la un moment dat t, se numesc valori
instantanee sau momentane i se noteaz cu
litere mici.

) sin( 2 ) sin(
) sin( 2 ) sin(
max
max
e e
e e
+ = + =
+ = + =
t U t U u
t I t I i
ef
ef
Curentul electric alternativ
Cderi de tensiune i cureni electrici sunt
mrimi periodice cu pulsatia:


T este perioada principal a mrimii periodice (s).
f este frecventa (Hz)

T
f
1
=
f
T
t
t
e 2
2
= =
Tipurile principale de semnale electrice folosite pentru generarea
diferiilor cureni electrici.



curent electric continuu


curent electric sinusoidal

curent electric n pulsuri


curent electric faradic













Excitabilitatea neuro-
muscular
Pentru ca un excitant s produc o excitaie
este necesar s se ndeplineasc 3 condiii:
o intensitate mai mare sau cel puin egal cu o
anumit valoare numit intensitate de prag;
o durat suficient;
o variaie brusc.

Curentul electric continuu nu ndeplinete cea
de-a treia condiie dect n momentul
nchiderii sau dechiderii circuitului electric.
Din aceast cauz, e nu produce excitaii
neuro-musculare dect n aceste dou
momente.

I. Actiunea curentului electric
continuu
Electrotonusul
Dac pe suprafaa unui nerv sau muschi se aplic
un curent electric continuu prin intermediul a doi
electrozi, atunci n nerv se produc o serie de
modificri ale starii electrice (conductivitatea si
excitabilitatea) nervului (muschiului) care se
propaga pe distanta scurta, cunoscute sub numele
de electrotonus.
Sub influena curentului electric continuu, apar n
nerv cureni electrici i n afara zonei cuprinse
ntre cei doi electrozi. Aceti cureni sunt numii
cureni electrotonici i au sensul curentului
continuu care a fost aplicat.

deplasare a ionilor pozitivi si negativi
(efecte termice si analgetice)
Ionoforeza
Este o metod care const n introducerea unor ioni
(medicamente) n interiorul unui organism viu, prin
intermediul unui curent electric continuu.
Pentru aceasta, ntre suprafaa unuia din electrozii
metalici i suprafaa organismului se interpune un
tampon de vat mbibat cu soluia ce conine ionii
respectivi.
Se pot introduce astfel, diferii ioni cu rol terapeutic, n
special n cazul n care se urmrete o terapie local
(ex. anumite medicamente ncrcate electric). In
aceast metod pielea nu e lezat iar substanele intr
n regiuni adnci i au efecte de lung durat (sunt
preluate de snge).
II. Aciunea biologic a curentului
electric alternativ
Spre deosebire de curentul electric continuu, cel
alternativ este foarte periculos cnd acioneaz
asupra esuturilor vii. Acest tip de curent electric
nu produce efecte electrolitice, iar efectele de
stimulare sunt mai puternice decat cele de
galvanizare.
Curentul electric alternativ de joas frecven
are ca aciune biologic de baz excitarea
nervilor i a muchilor. Datorit faptului c i
schimb periodic sensul, curentul electric
alternativ determin efecte de electroliz n mai
mic msur dect curentul continuu i poate
ndeplini cele 3 condiii necesare producerii
excitabilitii: intensitate, durata si viteza de
variaie.


II. Aciunea biologic a curentului
electric alternativ
Distingem mai multe tipuri de astfel de curenti, in functie de
frecventa lor:
curenti de joasa frecventa (< 1.000 Hz). In functie de forma curentului, pot
avea proprietati excitomotorii (curenti rectangulari, exponentiali, faradaici)
si analgetice (diadinamici, TENS) importante.
curenti de frecventa medie (1.000-10.000 Hz). Pot avea efecte excitomotorii
(mai slabe decat cele ale curentilor de joasa frecventa) si analgetice
(curenti interferentiali).
curenti de inalta frecventa (> 100.000 Hz). Cunoscuti sub numele de unde
scurte pulsate sau continue si microunde, exercita efecte termice la
suprafata sau in profunzime.
Aplicatii terapeutice. Curentii variabili prezinta, in functie de
caracteristicile lor si de modul de aplicare, efecte analgetice sau
excitomotorii.
III.
Magneti si Camp Magnetic
Campul magnetic poate fi vizualizat folosind linii de
camp magnetic care sunt intotdeauna sub forma unor
bucle inchise.
Campul magnetic al Pamantului este similar cu al unui
magnet.
Polul Nord al Pamantului
este in realitate un pol
sud magnetic deoarece
polul nord al unui
magnet este atras de el..
Magneti si Camp Magnetic
Currentii Electrici Produc Camp Magnetic
Campul electric variabil genereaza aparitia unui
camp magnetic variabil care la randul lui genereaza
un camp electric variabil.
Campul electric variabil genereaza aparitia unui camp
magnetic variabil care la randul lui genereaza un camp
electric variabil. Aceste variatii (oscilatii) se propaga
sub forma unor unde electromagnetice.
Unda electromagnetic
Unda electromagnetic
Unda electromagnetica reprezinta
fenomenul de propagare in timp si spatiu a
unei oscilatii electromagnetice.
Oscilatia electromagnetica are doua
componentecare variaza in timp si se
genereaza reciproc,:
Camp electric
Camp magnetic.
E intensitatea campului electric
B inductia campului magnetic
Cele doua componente oscileaza in faza perpendicular
una fata de cealalta si pe directia de propagare a undei.
Unda electromagnetica = unda transversala
u

v
T v = =
= lungime de unda, u = frecventa
Radiatiile rosie, verde si albastra
(lungimi de unda diferite)
Spectrul undelor electromagnetice
Radiaia electromagnetic
Radiaia electromagnetic = unda
electromagnetica obtinuta prin fenomenul de
radiatie.

Radiaia electromagnetic are caracter dual,
putnd fi considerat att und ct i un
ansamblu de particule cuantice (fotoni).

Energia unui foton se numeste cuanta de
energie si este egala cu:


= constanta lui Planck
u = frecventa undei
v c h =
Js h
34
10 67 . 6

=