CURS TEHNICIAN MASEUR- CLUJ

FUNCTIILE SI SISTEMELE ORGANISMULUI UMAN

REFLEXOTERAPIE ORDINEA DE MASARE A PUNCTELOR REFLEXOGENE 1.PLEX SOLAR 2.SUPRARENALE 3.RINICHI 4.URETERE 5.VEZICA URINARA 6.URETRA 7.SINUSURI FRONTALE !.SINUSURILE FETEI ".HIPOFIZA 1$.EPIFIZA 11.CREIER MIC (CERE EL) TORACAL 12.CREIER MARE 5V) 13.NERV TRIGEMEN 14.CEAFA GAM A) 15.OCHI 16.URECHI 17.GLANDA TIROIDA 1!.TIMUS 1".PARATIROIDELE 2$.MUSCHI TRAPEZ 21. RONHII SI PLAMANI 23. COLECIST (SPLINA) 24.STOMAC 25. PANCREAS 26.DUODEN 27.INTESTIN SU TIRE 2!.INTESTIN GROS(COLON) 2". VAGIN# DURERI MENSTRUALE 3$.UTER# PROSTATA# HEMOROIZI 31.OVARE# SAU TESTICOLE 32.NAS 34. COLOANA VERTE RALA (CERVICAL %7 V# SAU DORSAL %12 V# LOM AR%5V# SACRAL%5V#COCIS 4% 35.UMAR 36. RAT# ANTE RAT# COT(GENUNCHI)# COAPSA# 37.MAXILAR SUPERIOR# MAXILAR INFERIOR 3!.AMIGDALE 3".LARINGE# TRAHEE#MAREA LIMFA 4$.PIEPT SAU SAN# CENTRU DE ECHILI RU 41. MUSCHIUL DIAFRAGMA 42. GANGLIONI A DOMINALI # TORACALI# INGHINALI 43. SISTEM NERVOS CENTRAL

22.FICAT(INIMA)

Funciile organismului uman 1. Funciile de relaie 1.1 Sistemul nervos 1.2 Sistemul endocrin 1.3 Sistemul osos 1.4 Sistemul muscular 2. Funciile de nutriie 2.1 Sistemul digestiv 2.2 Sistemul circulator 2.3 Sistemul limfatic 2.4 Sistemul respirator 2.5 Sistemul excretor 3. Funciile de reproducere
3.1 Sistemul reproductor

1.1 SISTE !" #E$%&S

CREIERUL, ORGANELE DE SIMT(OCHI, URECHI), MUGURI GUSTATIVI, RECEPTORI PENTRU MIROS SI PIPAIT, NERVII SI MADUVA SPINARII

Sistemul nervos este esen'ial pentru percep'ia sen(orial) percep'ia durerii *i a plcerii) controlul mi*crilor *i reglarea func'iilor corpului) ca de exemplu respira'ia. Fiind cea mai complex structur a organismului) este de asemenea vital pentru de(voltarea lim+a,ului) g-ndirii *i memoriei. .n centrul su se gsesc creierul *i mduva spinrii) care) /n final) controlea( tot 'esutul nervos din celelalte par'i ale corpului.

1.2 SISTE !" E#0&1$I# 2I3&FI45) TI$&I05) 35$5TI$&I0E"E) S!3$5$E#5"E"E) 35#1$E5S) TI !S) 3&$TI!#I 0I# TESTI1!"E SI &%5$E SI I1I 4&#E 0I# TES!T!" I#TESTI#5" ulte din func'iile organismului sunt controlate de glandele endocrine) care a,ut la men'inerea conlucrrii armonioase dintre diferitele pr'i ale organismului. 3rin secretarea /n s-nge a unor su+stan'e c6imice denumite 4pecifi) ele sunt capa+ile s specifice mesa,e la organe *i stimulea( /ndeplinirea unor func'ii specifice cum ar fi cre*terea *i reproducerea. 0eoarece to'i 6ormonii sunt implica'i /n meta+olism) ei au tendin'a de a interac'iona /ntre ei pentru o+'inerea re(ultatului dorit.

1.3 SISTE !" &S&S

&5SE) 15$TI"57E) 5$TI1!"5TII SI "I85 E#TE

Sc6eletul uman Structura de susinere a corpului uman este un miracol de construcie complex) proiectat pentru a asigura maximum de for i mo+ilitate. Fiecare os are oform particular) deoarece are un rol specific. .n acele pri ale sc6eletului /n care este necesar mai mult flexi+ilitate intr /n funcie cartila,ele) dar articulaiile i ligamentele lor sunt cele care fac din sc6elet un ansam+lu extrem de +ine coordonat) /nveliul extern al corpului) pielea 9tegumentul: este) de fapt) un organ ; cu cea mai mare suprafa ; care nu numai c

prote,ea( organele interne fa de le(iuni) dar a,ut) de asemenea) la reglarea temperaturii corpului. 1.4 SISTE !" !S1!"5$

!S12II 153!"!I) !#II S!< 1&#T$&" %&"!#T5$9ST$I5TI: I$5 5"TII S!< 1&#T$&" I#%&"!#T5$9#ETE4I: Fiecare micare a corpului) de la o clipire a unei pleoape p-n la un salt /n aer) este posi+il datorit mu*c6ilor *i tendoanelor ; extensii ale mu*c6ilor care ,oac un rol crucial /n transmiterea for'ei de contrac'ie a mu*c6iului la osul asupra cruia actionea(. In spatele activit'ii musculare exist mecanisme sofisticate care fac dintr;o ac'iune aparent simpl) cum ar fi mi*carea capului) un proces complicat ce implic creierul) nervii *i organele de sim'. u c6ii Totalitatea mu*c6ilor din organism formea( sistemul muscular. u*c6ii repre(int aproximativ 4=> din greutatea corpului. 0up locul pe care /l ocup /n organism *i func'ia /ndeplinit) mu*c6ii se clasific /n? mu*c6i sc6eletici 9somatici: *i mu*c6i viscerali. 2.1 SISTE !" 0I8ESTI%

8!$5) 0I#TII) "I <5) 8"5#0E"E S5"I%5$E) ES&F58!") ST& 51!") I#TESTI#!" S!<TI$E) FI15T!") %E4I15 <I"I5$5 SI 35#1$E5S!"

"a fel ca oxigenul pe care /l respiram) alimentele pe care le ingeram sunt vitale. 5limentatia contine elementele nutritive esentiale? glucidele) lipidele) proteinele) apa) vitaminele si sarurile minerale. Toate su+stantele pre(ente /n alimente sunt utili(ate de organism) care extrage molecule asimila+ile. 1elulele noastre au) cert) capacitatea de a crea noi molecule)

pornind de la su+stante de,a pre(ente /n organism) dar aceasta activitate de sinte(a este limitata si insuficienta pentru +una functionare a organismului. 5proximativ 5= de molecule vitale) cum este gluco(a) nu pot fi o+tinute dec-t prin alimentatie. 5proape toate glucidele pe care le consumam provin din vegetale) exceptie lacto(a din lapte si glicogenul din carne. 8lucidele sunt clasificate /n doua grupe? simple sau rapide si complexe sau lente. 3rimele sunt constituite dint;o molecula de glucid9gluco(a) fructo(a: sau doua 9lacto(a) (a6aro(a:. 4a6arurile complexe difu(ea(a lent /n corp. 5cestea sunt dintr; un numar mare de molecule de glucide simple9ex. amidonul si celulo(a :. 1elulele organismului nu utili(ea(a (a6arurile dec-t su+ forma de gluco(a. "anturile lungi de glucide complexe tre+uie deci sa suporte) /n timpul digestiei) o degradare en(imatica pentru a fi descompuse /n glucide mai simple. 8luco(a este folosita pentru sinte(a 5T3) o molecula indispensa+ila nevoilor energetice ale celulelor. 1-nd glucidele nu s-nt pre(ente /n cantitate suficienta) sunt consumate lipidele si proteinele. & serie de reactii +ioc6imice le transforma atunci /n gluco(a. 1a si glucidele) lipidele sunt o importanta sursa de energie pentru corp. Ele contin /n principal aci(i grasi. 3roteinele tre+uie si ele sa figure(e /n meniurile noastre) pentru ca unele dintre componentele lor) aci(ii aminati) sau esentiali) nu pot fi sinteti(ati de celule. 3roteinele ingerate sunt fragmentate /n aci(ii aminati si asimilate de celulele corpului) care utili(ea(a aci(ii aminati o+tinuti pentru a ela+ora propriile sale proteine. 3roteinele de origine animala) pre(ente /n oua) carne sau lapte) contin cea mai mare cantitate de aci(i aminati esentiali. 1erealele) soia si leguminoasele sunt vegetalele cele mai +ogate /n proteine. %itaminele sunt su+stante organice indispensa+ile pentru +una functionare a organismului. 3-na /n pre(ent au fost inventariate 12. Ele sunt reparti(ate /n doua grupe? vitaminele 6idrosolu+ile 91) <1) <2) <5) <@) <A) <12) 33: si liposolu+ile95) 0) E) B:. !nele dintre ele) de exemplu 0) sunt sinteti(ate /n cantitate insuficienta de organism si tre+uie deci completate prin alimentatie. Sarurile minerale iau parte la numeroase reactii +ioc6imice. Fosforul ) calciului) sodiul) potasiul si magne(iul sunt elemente minerale ma,ore) spre deose+ire de fier) (inc) mangan) cupru sau iod) grupate su+ denumirea de elemente minore. Iata de ce acestea din urma sunt denumite oligoelemente. Sistemul digestiv are ca rol transformarea alimentelor si degradarea lor /n glucide) lipide) proteine si alte su+stante su+ o forma asimila+ila. Totul /ncepe /n cavitatea +ucala. 0intii /ncep procesul de degradare a alimentelor printr;o actiune mecanica. 8landele salivare impregnea(a cu saliva alimentele (dro+iteC acestea contin o en(ima) ptialina) care /ncepe digerarea glucidelor. "im+a

le /mpinge spre partea posterioara a gurii. 2rana) mestecata si fragmentata este transformata /ntr;o pasta. 5cest D+ol alimentarE este apoi /ng6itit. Trece prin faringe si co+oara prin esofag) a,utat de miscari ritmate ale peretelui acestui conduct. &data a,unsa /n punga stomacala) 6rana este amestecata cu sucul gastric) care contine o cantitate importanta de acid clor6idric. 5cesta sterili(ea(a alimentele) distrug-nd +acteriile si activea(a en(ime ca pepsinogenul) care se transforma /n pepsina si ataca proteinele alimentare. 16eagul9la+fermentul: este un alt constituent al sucului gastric) care coagulea(a laptele. Toate acestea elemente activea(a digestia gastrica) care durea(a doua;patru ore) dupa natura principiilor nutritive. 5limentele sunt impregnate cu suc gastric si sunt /mpinse de micile miscari ale musculaturii groase a stomacului. 1-nd sunt aproape di(olvate si formea(a aproape o pasta omogena) denumita c6im) progresea(a /n partea inferioara a stomacului. 16imul depaseste apoi pilorul) musc6i inelar care se desc6ide ca o diafragma) scurg-ndu;se spre intestine. .n duoden) prima parte a intestinului su+tire) patrund /nt-i alimentele devenite lic6ide. <ila si secretiile pancreatice intra atunci /n actiune. Sinteti(ate de ficat si pancreas) ele se varsa /n duoden. si continua descompunerea c6imului /n fragmente c6imice simple) pe care peretii intestinului vor a+soar+e spre capilare. 8lucidele cele mai complexe sunt transformate /n (a6aruri elementare) lipide /n aci(i grasi) proteinele /n aminoaci(i. <ila facilitea(a actiunea en(imelor care emulsionea(a si transforma grasimile. $e(iduurile alimentelor patrund apoi /n intestinul gros. 0epasesc colonul) unde +acterii degradea(a glucidele complexe restante) mai mult pentru a se 6rani dec-t pentru a contri+ui la starea noastra de +ine. .n aceasta etapa) o fractiune importanta a apei si a sarurilor minerale trece /n circulatia sanguina. 0es6idratate) re(iduurile sunt diri,ate spre rect) unde sunt stocate) apoi sunt evacuate prin anus su+ forma de fecale. 1elulele corpului sunt mari consumatoare de energie. 8rasimile) (a6arurile si proteinele continute /n alimentele sunt transformate /n su+stante c6imice +ogate /n energie. 1elulele recuperea(a pentru propriile lor nevoi o parte din aceasta energie continuta /n legaturile intramoleculare. eta+olismul este caracteri(at de reactii de tip ana+olic si cata+olic. 3rimele sunt reactii de degradare. Ele sunt reactii /n care se sinteti(ea(a su+stante cu structuri complexe pornind de la molecule simple. 5minoaci(ii) de exemplu) se asocia(a /ntre ei pentru a da nastere la proteine. 1ata+olismul se +a(ea(a pe principiul invers? elemente complexe sunt degradate /n molecule mai simple. 3rin reactii cata+olice tu+ul digestiv degradea(a 6rana pentru

a putea fi asimilata /n organism. $eactiile meta+olice implica trei etape. .n prima) alimentele sunt di(olvate /n tu+ul digestiv cu a,utorul unor secretii +ogate /n aci(i si en(ime. &data transformate /n elemente c6imice simple) apoi a+sor+ite) ele sunt transportate de s-nge spre celulele tesuturilor. 1ea de a doua etapa are loc /n interiorul celulelor. Elementele nutritive asimilate sunt transformate printr;o serie de reactii ana+olice si cata+olice /n alte molecule. 1ea de a treia etapa implica numai reactii cata+olice si are loc /n mitocondrii) organite celulare care ,oaca rolul de centrala energetica. Toate reactiile meta+olice ale glucidelor implica gluco(a. 5ceasta este oxidata la +ioxid de car+on prin intermediul a trei procese distincte? glicoli(a) ciclul lui Bre+s si lanturi de oxido;reducere. 3rin glicoli(a) gluco(a este degradata) form-ndu;se acid piruvic si 5T3. 5cidul piruvic este apoi transformat /n acetil;coe(ima 5. 1iclul lui Bre+s cuprinde o serie de reactii +ioc6imice care duc) de asemenea) la degradarea gluco(ei. 5ceasta are loc /n mitocondrii. !nele dintre produsele de degradare intra apoi /n lanturi de oxido;reducere) reactii;cascada care au loc /n mem+rana interna a mitocondriilor si care furni(ea(a o mare cantitate de energie su+ forma de 5T3. 8luco(a serveste /n mare masura la sinte(a moleculelor de 5T3. 0ar c-nd re(ervele de 5T3 sunt foarte mari) gluco(a este transformata /n glicogen si este stocata pentru utili(area ulterioara. 1u lipidele se /nt-mpla cam acelasi lucru. &data a+sor+ite de mucoasele intestinale) sunt transportate /n s-nge) apoi degradate de en(ime plasmatice. Su+ forma de aci(i grasi si de glicerol) ele sunt recuperate de celule pentru o ultima transformate. 8licerolul este usor convertit /n gliceralde6ida 3 F fosfat) alta molecula intermediara. Transformarea acestuia din urma produce mai putin de ,umatate din energia furni(ata de gluco(a. Totusi) lipidele) care contin foarte putina apa) repre(inta energia cea mai concentrata. Iar) /n final) randamentul energetic al cata+olismului lipidelor este du+lu fata de cel ai degradarii gluco(ei sau proteinelor) adica 3A de Gilo,ouli pe gram de lipide) fata de 1H Gilo,ouli pe gram de glucid sau de proteina.

2.2 SISTE !" 1I$1!"5T&$9S5! 15$0I&;%5S1!"5$:

I#I 5) 5$TE$E"E) %E#E"E) 153I"5$E"E) S5#8E"E Inima) considerata ca un organ no+il de aproape toate culturile) nu este sediul sentimentelor. $olul sau nu este /nsa mai putin important. Ea asigura circulatia s-ngelui /n /ntregul corp. Este un organ muscular gol pe dinauntru) /n forma de

para) situat /n partea mediana a cavitatii toracice) /ntre plam-ni. #u mai mare dec-t pumnul) greutatea sa medie este de 2@=g si lungimea varia(a de la 12 la 14cm) la o latime de aproximativ Icm. %-rful sau) denumit apex) se spri,ina pe diafragm si este usor orientat spre st-nga. 3ompa cardiaca este compusa dintr;o masa contractila) miocardul) acoperita si prote,ata spre exteriorul de epicard) strat foarte re(istent care o leaga de diafragm) de stern si de vasele mari) iar /n interiorul de endocard;mem+rana fina) al+a) care tapetea(a interiorul cavitatii cardiace. iocardul este constituit cea mai mare parte a masei inimii. Este constituit mai ales din celule musculare cardiace care /i confera capacitatea de a se contracta. 5ceste contractii ritmice sunt denumite +atai cardiace. .n interiorul miocardului) fi+re de tesut con,unctiv leaga /ntre ele celulele musculare si formea(a fascicule care se /ntrepatrund /n spirala. 5ceasta retea de fi+re dense si elastice /ntareste peretele intern al miocardului. iocardul are propriul sau sistem de irigare F arterele coronare F care /i aduc su+stante nutritive si oxigenul necesar functionarii. 5ceste artere iau nastere la +a(a aortei si /ncercuiesc inima. usc6iul cardiac contine doua cavitati superioare) atriile) si doua inferioare) ventriculele. .n atrii patrunde s-ngele mai sarac /n oxigen) dupa ce a circulat prin organism. 0ata fiind dimensiunea lor mica) acestea nu participa realmente la activitatea de pompa a inimii si nici la umplerea ventriculelor a 3 linguri de s-nge. 5triile sunt separate de o mem+rana) septul interatrial) sl fiecare dintre ele se prelungeste) /n partea sa superioara) printr;un corp plat si plisat.) urec6iusa) care /i mareste volumul. %enele pulmonare) ca si alte vene ale inimii) se desc6id /n urec6iusa st-nga. %entriculele sunt cavitati /n forma de con) a caror +a(a este diri,ata /n sus. Ele sunt separate) de asemenea) de o mem+rana) septul interventricular) si constituie punctul de plecare a circulatiei sanguine. 5cestea sunt pompele propriu;(ise ale inimii. %entriculul drept trimite s-ngele spre plam-ni pentru a permite sc6im+urile de ga(e. El este pompa circulatiei pulmonare. %entriculul st-ng trimite s-ngele spre aorta) aceasta pornind circulatia sistemica. 0oua orificii dotate cu valvule se o+serva la intrarea fiecarui ventricul) patru valvule. 0atorita acestor patru valve) s-ngele circula /n sens unic prin cele patru cavitati ale inimii. %alvele se desc6id si se /nc6id ca niste clapete) straturile lor externe fiind sensi+ile la variatiile presiunii sanguine. S-ngele urmea(a /ntotdeauna acelasi traiect /n inima) de la dreapta) spre st-nga? sarac /n oxigen) intra /n urec6iusa dreapta apoi /n ventriculul drept) traversea(a

trunc6iul pulmonar pentru a a,unge la plam-ni) unde se oxigenea(a. S-ngele /m+ogatit cu oxigen se re/ntoarce apoi spre urec6iusa st-nga prin venele pulmonare. El trece prin ventriculul st-ng) apoi este e,ectat de aorta) care /l distri+uie /n corp prin ramificatiile sale. %enele aduc atunci s-ngele sarac /n oxigen spre urec6iusa dreapta. 5stfel se /nc6ide sistemul... Inima este deseori comparata cu o pompa. 5cest musc6i cu patru cavitati se contracta si se relaxea(a /n permanenta) /ntr;un ritm regulat. Este compus /n cea mai mare parte din miocard. 1ontractia musc6iului este complet independenta de vointa noastra. ecanismul contractiei se +a(ea(a pe emiterea si transmiterea de impulsuri electrice denumite potentiale de actiune. 5ceste semnale sunt propagate dupa un mecanism denumit depolari(are. 0in o suta de fi+re ale miocardului) una singura poate declansa un potential de actiune. Sistemul de conducerea a inimii este compus din noduri) aglomerari tisulare glo+uloase) ansam+luri de fi+re nervoase paralele. #odul sinusal se gaseste /n peretele urec6iusei st-ngi. inuscul) el ofera cea mai rapida frecventa de impulsuri dintre toate elementele sistemului de conducere) cca H=JH== de ori pe minut. !nda potentiala creata de nodul sinusal ce traversea(a atriile este diri,ata spre nodul atrio;ventricular. Este nevoie de aproximativ =.22 secunde pentru ca influxul sa se propage /n /ntreg sistem de conducere a inimii. 1ontractia ventriculara are loc imediat dupa sosirea influxului) de la apexul cardiac spre partea superioara a ventriculelor. %alvele aortei si ale trunc6iului pulmonar se desc6id atunci si s-ngele este e,ectat /n vase. .n timpul unei +ti a inimii se produc multiple evenimente. $eunite su+ denumirea de revolutie cardiaca. 5ceasta cuprinde doua fa(e. .n timpul primei fa(e) diastola) peretele atriilor si ventriculelor se relaxea(a) iar s-ngele umple cavitatile. 1ea de a doua fa(a) sau sistola) cuprinde contractia peretelui si golirea sa de continut. .n cursul diastolei) presiunea e mica) s-ngele umple atriile relaxate) trec-nd apoi /n ventricule prin orificii cu valvele desc6ise. %alvele aortei si trunc6iul pulmonar sunt /nc6ise. .n timpul sistolei) presiunea crete lent. 5triile se contract i tot s-ngele este e,ectat /n ventricule. usc6ii peretilor ventriculari se contracta) comprim-nd s-ngele pre(ent /n cavitatile lor si cresc-nd /n acelasi timp presiunea ventriculara. %alvele atrio;ventriculari se /nc6id +rusc pentru a /mpiedica orice reflux al s-ngelui. 5poi valvele aortei si ale trunc6iului pulmonar se desc6id) permit-nd e,ectia s-ngelui spre aorta si spre trunc6iul pulmonar. 0upa aceasta expul(ate) ventriculele se destind si presiunea ventriculara scade sensi+il. S-ngele ramas /n

aorta si trunc6i refluea(a atunci spre ventricule) care /si /nc6id automat valvele. 0upa /nc6iderea valvelor) /ncepe un nou ciclu) o noua diastola. 1irculaia s-ngelui este un mecanism complet /n a carui reglare intervin diverse sisteme ale organismului? sistemul nervos) 6ormonal si sistemul umoral. Trei parametri caracteri(ea(a aparatul circulator? de+itul sanguin) presiunea sanguina al re(istenta periferica. 0e+itul sanguin este definit de volumul de s-nge care se scurge /n sistemul vascular /ntr;o perioada precisa de timp. El este constant atunci c-nd corpul este /n repaus) dar poate varia /n orice moment) dupa starea sau nevoile organismului. 3resiunea sanguina desemnea(a) /n ceea ce o priveste) forta pe care s-ngele o exercita asupra peretilor vaselor) cum ar fi arterele sau venele. S-ngele circula datorita diferentelor de presiune care /l propulsea(a /n sistemul vascular. 5cest lic6id se scurge astfel cu fluiditatea dintr;o regiune de /nalta presiune) cum este aorta) spre o regiune de ,oasa presiune) cum sunt marile vene. 3ropulsarea s-ngelui este controlata de aparatul cardio;vascular si de sistemele nervos si 6ormonal. 0e natura extrinseca) acest al doilea control al volumului sanguin se reali(ea(a prin intermediul unei du+le inervatii a inimii implic-nd fi+re simpatice si parasimpaticeC primele au un efect accelerator asupra frecventei si asupra volumului de s-nge e,ectat) celelalte moderea(a frecventa cardiaca. 5m+ele actionea(a eli+er-nd su+stante c6imice care exercita sau in6i+a celulele cardiace. 5tunci c-nd organismul sufera un stres) sistemul nervos simpatic emite noradrenalina care determina inima sa +ata mai repede. 1-nd corpul este /n repaus) sistemul parasimpatic /ncetineste ritmul cardiac eli+er-nd aceticolina. 1irculaia s-ngelui este fr-nata de frecarea lic6idului de peretii vaselor. Este ceea ce se numeste re(istenta periferica. %-sco(itatea s-ngelui) diametrul sau lungimea vaselor pot face ca aceasta re(istenta sa varie(e. & v-sco(itea crescuta) ca si /ngustimea unui vas pot /ncetini sensi+il scurgerea s-ngelui. & usoara crestere a diametrului sau este suficienta pentru a reduce re(istenta si presiunea arteriala. 5tunci c-nd ventriculul st-ng se contracta) s-ngele este expul(at spre sorta cu o forta care /i permite sa curga cu foarte mare vite(a) destin(-nd peretii aortei. .n mod o+isnuit) sunt masurate doua feluri de presiune arteriala. 3resiunea sistolica sau maximala) care se masoara /n timpul unei contractii cardiace si se situea(a /n medie /ntre 1= si 14 cm de mercur. 5ceasta presiune scade apoi foarte rapid si atinge minima /n timpul fa(ei de repaus a inimii. 3resiunea minima) diastolica) varia(a /ntre @ si I cm de mercur. 5ceasta sunt cifre pe care vi le comunica medicul) dumneavoastra atunci c-nd ca ia tensiunea? 14 cu A sau 1= cu @.

1irculatia s-ngelui varia(a dupa tesuturile pe care le deserveste) fiecare organ av-nd propriile sale nevoi sanguine. 5cest fenomen denumit re(istenta periferica varia(a /n functie de v-sco(itatea s-ngelui) diametrul sau lungimea vaselor. 5stfel) musc6ii sc6eletici necesita un de+it sanguin adaptat la activitatile lor de moment. 3ielea) care /ndeplineste mai multe functii) printre care reglarea temperaturii corporale) necesita un de+it sanguin de aproape 2)5 litri pe minut. 1reierul) are nevoie de un de+it sanguin mai sta+il) de ordinul a =.H5 litri pe minut. 0e+itul sanguin raspunde astfel exigentilor fiecarui organ si ale miliardelor de celule care compun organismul.

2.3 SISTE !" "I F5TI1 ST$!1T!$I"E I 3"I15TE I# 1I$1!"5TI5 "I FEI SI 535$5$E5 &$85#IS !"!I I 3&T$I%5 <&"II) 85#8"I&#II "I F5TI1I) %5SE"E "I F5TI1E) S3"I#5) 5 I805"E"E)TI !S. Fiecare celula a organismului este scufundata /ntr;un lic6id din care /si arunca deseuri. 5cest mediu tre+uie sa ai+a o compo(itie sta+ila pentru a garanta starea +una si functionarea perfecta a celulelor. Ec6ili+rul sau se +a(ea(a pe mecanisme de reglare orc6estrate de sistemul limfatic. 5cesta colectea(a excedentul de limfa) fluid incolor eli+erat de s-nge) care se acumulea(a /n tesuturi) si /l aduce la inima. "imfa transporta su+stantele nutritive si preia deseurile celulare. Ea are drept sarcina transportul lipidelor si al moleculelor liposolu+ile) din intestin p-na /n s-nge. 1ontine proteine) grasimi) saruri minerale) iar compo(itia sa se apropie de cea a plasmei) din care are re(ultat. 1ompo(itia si aspectul sau difera totusi dupa regiune /n care se gaseste. 5stfel) /n intestine) limfa contine multe grasimi si are un aspect laptos. .n ficat) ea este +ogata /n proteine. Sistemul limfatic contine vase limfatice) ganglioni si organele limfoide reparti(ate /n diverse regiuni ale corpului. 5migdalele) apendicele vermicular si splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept depo(it pentru celulele de aparare) cum ar fi limfocitele) care pot astfel sa intervina la aparitia unei infectii.

8anglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma rotun,ita) cu diametrul de 1=;15mm) distri+uiti su+ forma de ciorc6ini de;a lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion este compartiment /n mai multi foliculi limfatici +ogati /n glo+ule al+e) cum sunt limfocitele si macrofagele. "imfa care patrunde /n ganglioni este filtrata de foliculi limfatici si de+arasata de eventualii sai agenti infectiosi. 5migdalele sunt conglomerate de foliculi limfatici) /n care a+unda celulele de aparare. 0e forma rotun,ita) ele sunt acoperite de o mucoasa. Se /nt-mpla frecvent ca ele se umfle) /n timpul unei angine. 1elulele lor sunt /n acest ca( anga,ate /ntr;o lupta /ncr-ncenate /mpotriva +acteriilor ofensive. 8anglionii pot atunci sa;si mareasca volumul si sa fie palpati la nivelul g-tului) ceea ce /nseamna ca vin /n a,utorul amigdalelor. 5pendicele este situat /ntre intestinul su+tire si cel gros. 1u o lungime de A cm) are si el foliculi limfatici) care /i permit sa a,ute organismului la com+aterea infectiilor. 5re totusi un rol minor) iar a+senta sa nu se pertur+a cu nimic ec6ili+rul mediului inferior al organismului. 5lt organ limfoid) splina este situata /n partea de sus a a+domenului si c-ntareste cam 15=g la adult. Functia sa principala este distrugerea glo+ulelor rosii utili(ate) dar ea ,oaca un rol important /n sistem imun. Splina cuprinde minusculi foliculi reparti(ati /n doua grupe? unii sunt compusi din limfocite imature) iar ceilalti din limfocite mature. 1elulele defensive ale foliculelor asigura functiile imune ale splinei) produc-nd anticorpi. 1irculatia limfei se face dinspre tesuturi spre s-nge) prin intermediul valvelor si datorita contractiei musc6ilor nete(i ai peretelui vaselor. "imfa este captata /n tesuturi de capilarele limfatice) al caror perete /l stra+ate) si condusa la ganglioni. 0upa ce a fost filtrata) ea este evacuata spre spatiile interstitiale. 1apilarele limfatice o colectea(a din nou pentru a o directiona spre inima. "imfa stra+ate tu+uri din ce /n ce mai importante? vase) trunc6iuri) canale limfatice) apoi canalul toracic) vasul;amiral al sistemului limfatic) care deversea(a limfa /n s-nge la nivelul venelor situate la +a(a g-tului. "imfa drenea(a astfel mediul intern) ,uc-nd rolul de supapa de DpreaplinE. Structura sistemului limfatic seamana cu cea a sistemului sanguin? ea cuprinde /n acelasi timp vase si organe. 5nalogia se opreste aici pentru ca) /n sistemul limfatic) aceste doua parti sunt total independente una de alta. %isele limfatice ve6iculea(a limfa spre inima) /n timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigura apararea organismului.

$eeaua limfatic este constituit /n primul r-nd din vase pre(ente /n toate esuturile) /ntre celulele si capilarele sanguine. 0oar sistemul nervos central) oasele) dintii si maduva osoasa sunt lipsite de sistem limfatic. 5lta specialitate a retelei limfatice? vasele sale sunt dotate cu un sistem de usi care se desc6id si se /nc6id /n functie de presiunea existenta /n compartimentul interstitial. 5ceste valvule /mpiedica refluarea limfei. &data a,unsa /n capilare limfatice) ea se scurge spre vasele limfatice si se /ndreapta spre inima. 5ceste vase seamana mult cu venele. %asele limfatice superficiale urmea(a acelasi itinerar ca venele superficiale) iar vasele profunde iau calea arterelor profunde. 0iametrul vaselor creste progresiv pe masura ce limfa se apropie de inima. Fiecare regiune a organismului are propriile sale vase limfatice. 1ele ale g-tului drenea(a limfa de la nivelul capului si al g-tului. %asele regiunii a+dominale conduc limfa de la nivelul organelor a+dominale) cum ar fi stomacul) ficatul) pancreasul si intestinele) spre ganglionii limfatici ai a+domenului. 5poi intra /n actiune ganglionii care;si /ncep activitatea de epurare. &data de+arasata de particulele sale nocive) limfa porneste din nou spre alte vase limfatice /nainte de a a,unge /n circulatia venoasa. 1ele mai mari vase din aceasta retea formea(a asa;numitele trunc6iuri limfatice. "imfa care parvine la nivelul toracelui se /mparte /n doua canale. 1ele doua canale deversea(a limfa filtrata /n circulatia venoasa) la +a(a g-tului) la punctul de ,onctiune dintre vena ,ugulara interna si vena su+clavie. Spre deose+ite de circulatia venoasa) circulatia limfatica functionea(a fara a fi pompata. 5ceasta e pusa /n miscare de contractiile musc6ilor sc6eletici. Ea se scurge variindu;si de+itul /n functie de presiunile provocate de cavitatea toracica la fiecare inspir. Totusi) sistemul cardio;vascular participa /n mare parte la aceasta circulatie) prin extremitatea tecilor con,unctive care /nvelesc toate vasele) fie ca sunt sanguine) fie limfatice) comunic-nd acestora din urma vi+ratiilor primelor. 3ulsatiile arterelor contri+uie astfel direct la progresia limfei. 1ontractiile musc6ilor nete(i) situati /n peretii canalelor limfatice) favori(ea(a revarsarea finala a limfei /n circulatia venoasa. 0in aceasta cau(a ea nu se scurge la fel de usor si rapid ca s-ngele. & activitate fi(ica nu poate dec-t sa ameliore(e circulatia sa si deci drena,ul su+stantelor nocive. Sistemul limfatic are mai multe functii esentiale comune cu sistemul sanguin. 1ele doua sisteme participa la activ la 6omeosta(ie) ec6ili+rul mediului intern. Ele repre(inta o modalitate de transport al principiilor nutritive si al deseurilor dintr;un loc al organismului /ntr;altul. 5m+ele dispun de mecanisme de aparare /mpotriva infectiilor.

2.4 SISTE !" $ES3I$5T&$ 3"5 5#I) <$&#2II) T$52E5) "5$I#8E"E) 8!$5) #5S!" ) 0I5F$58 5 !S12I!"

#asul) faringele) tra6eea) +ron6iile si plam-nii) sistemul respirator /n totalitate) furni(ea(a miliardelor de celule ale organismului nostru oxigenul necesar. Sistemul respirator alimentea(a corpul cu oxigen si /l curata de ga(e toxice ca dioxidul de car+on. $espiratia este o functie vitala a organismului) care nu poate stoca oxigenul) dar are nevoie de aportul continuu al acestui ga( pentru un numar mare de reactii +ioc6imice. $eactiile de com+ustie din interiorul celulelor asigura degradarea alimentelor si producerea de energie. 5paratul respirator propriu;(is este alcatuit din mai multe structuri. 3lam-nii sunt deserviti de caile aeriene superioare. 5erul inspirat pe gura si nas trece prin faringe si laringe /nainte de a patrunde /n tra6ee) flexi+ila si mo+ila) lunga de aproximativ de 1= centimetri. .n nas) este curatat de particulele de praf mai voluminoase) apoi intra /n contact cu peretele tra6eii. ucoasa nasului) acoperita de cili) va propulsa mucusul /ncarcat de praful din aer spre faringe. 5erul apoi co+oara apoi spre +ron6ii) care /i conduc /n plam-ni. Fiecare +ron6ie deserveste un plam-n. 1ele 2 +ron6ii principale iau nastere la extremitatile inferioara a tra6eii si se su+divi(ea(a apoi /n conducte mai mici) +ron6iole. <ron6iolele constituie conductele intermediare ale plam-nilor si transporta aerul p-na la alveolele pulmonare. "a acest nivel aerul a,unge la capilare) la glo+ulele rosii. &xigenul si ga(ul car+onic se infiltrea(a /n capilare datorita diferentei de presiune partiala care exista /ntre alveola si vasul sanguin. Trecerea se face din compartimentul /n care presiunea ga(oasa este mai mare spre cel /n care aceasta e mai mica. 1elulele sanguine au un pigment special) 6emoglo+ina) care are proprietatea de a fixa oxigenul. 5cesta este extras din aer si transportat de s-nge la inima) apoi spre toate tesuturile organismului) unde este consumat de celule. 0eseurile ga(oase fac drumul invers) trec-nd de la glo+ulele rosii la alveole) si sunt eliminate prin fluxul de aer expirat. 5ceste miscari de inspir si de expir sunt posi+ile datorita contractiei si expansiunii cutiei toracice. 0iafragmul) un musc6i cur+) foarte su+tire) situat su+ plam-ni) comanda aceasta miscare cu a,utorul musc6ilor intercostali. .n timpul unui inspir) diafragma si musc6ii intercostali se contracta. 1oastele se ridica) /n timp ce diafragmul co+oara si se aplati(ea(a. Toracele creste ca volum) presiunea sa interna scade) ceea ce produce un aport de aer din exterior. 3lam-nii se umfla. .n

expir) musc6ii se relaxea(a) coastele co+oara si se apropie) /n timp ce diafragma /si recapata po(itia cur+ata) cu convexitate /n sus. 1utia toracica /si reia volumul initial) presiunea sa interna creste) iar aerul pe care /l contine este expul(at? plam-nii se golesc. .n timpul respiratiei) plam-nii sunt lu+rifiati de pleura) o mem+rana transparenta care /i /nveleste /n /ntregime. 1ele doua foite pleurale produc o secretie seroasa) denumita lic6id pleural) care reduce frecare. Fiecare plam-n pre(inta sci(uri care /l /mpart /n lo+i. 3lam-nul st-ng are sci(ura o+lica si una ori(ontala. 5cest al treilea lo+ face plam-nul drept mai voluminos. 3lam-nul st-ng este mai mic) pentru a lasa loc inimii. $itmul respiratiei este programat de centri nervosi situati /n +ul+ul ra6idian. Influxurile parcurg nervii intercostali si frenici) care stimulea(a diafragmul si musc6ii intercostali. 5ctivitatea neuronilor este ciclica) dar constanta. Ea produce 12;1A de respiratii pe minut) inspirul si expirul dur-nd /n total aproape 5 secunde. $espiratia este un act spontan) complex) ale carui ritm si amplitudine pot fi modificate de diferite elemente exterioare 9+oala) alcool) somnifere...: care in6i+a neuronii /mplicati. 2.5 SISTE !" EK1$ET&$ 8"5#0E"E S!0&$I35$E) I#TESTI#!" 8$&S91&"&#!":) 535$5T!" !$I#5$9$I#I12II) !$ETE$E) %E4I15 !$I#5$5) !$ET$5: Sistemul excretor este o verita+il ma*in pentru epurarea corpului. El extrage de*eurile din s-nge *i le elimin /n urin. 5ceast opera'ie se efectuea( /n rinic6i. !rina se scurge apoi prin dou canale) ureterele) p-na la ve(ic. &data plin) aceasta evacuea( lic6idul printr;un canal numit uretr. $inic6ii) /n forma de +oa+e de fasole) sunt situa'i su+ plm-ni. $inic6iul drept ocup o po(i'ie mai ,oas) el este comprimat de ficat. Fiecare rinic6i msoar aproximativ 12 centimetri *i c-te 15=g. S-ngele Du(atE sose*te prin vasele mari. Interiorul rinic6ilor se /mparte /n trei pr'i? cortexul) medulara *i +a(inetul. 1ortexul) desc6is la culoare *i granulat) /ncon,oar medulara. 5cest strat superficial are ca func'ie esen'iala formarea urinei) datorit pre(entei a milioane de unitti filtrare) care se numesc nefroni.

Fiecare nefron este prev(ut cu un glomerul) un soi de mic pac6et de capilare care sinteti(ea( urina primar) pornind de la s-nge. & structur) numit tu+ contort al nefronului) rea+soar+e apa) sarea *i gluco(a pre(ente /n urin. 3rimele de*euri trec /ntr;un tu+ /n form de !) care recuperea( apa *i srurile din lic6idul filtrat /n glomerul. 0e*eurile sunt apoi canali(ate *i concentrate de un canal colector care se prelunge*te /n medular) partea central a rinic6iului unde se /ntind structuri al+icioase) piramidele lui alpig6i. 1analele *i partea inferioar a piramidelor se termin/n cavitatea intern a rinic6iului. 5ceasta este preva(ut cu un tu+ /n form de p-lnie) +a(inetul) care este legat de ureter. 3eretii +a(inetului sunt tapeta'i cu 'esut muscular neted) care se contracta) facilit-nd expul(area urinei. S-ngele care iese din rinic6i este cur'at) filtrat de toate toxinele meta+olice cum ar fi ureea. 3lm-ni *i pielea iau) de asemenea parte la eliminarea su+stan'elor /n exces. 0ar toxinele) de*eurile a(otate *i re(iduurile medicamentelor sunt evacuate exclusiv de rinic6i. 5ceste organe controlea( *i con'inutul apei) de sruri *i de elemente) precum fosfatul sau calciul. Ele expul(ea( /n urin elementele /n exces *i le retrimit /n s-nge pe cele de care organismul are nevoie. 0atorit ac'iunii lor de filtrare *i purificare) rinic6ii particip la ec6ili+rul mediului intern *i constituie unul dintre st-lpii 6omeosta(ei. !reterele) uretra *i ve(ica constituie celelalte elemente ale sistemului urinar. !reterele sunt dou tu+uri musculare foarte fine care transport urina din rinic6i spre ve(ic. Ele se /nc6id automat c-nd ve(ica e plin) astfel ca lic6idul) /ncrcat de de*euri) s nu reflue(e spre rinic6i. Situat /n partea inferioar a a+domenului) ve(ica are pere'ii musculari extensi+ili. 5cest organ este un fel de sac recuperator al urinei. .n form de par atunci c-nd este goal) ea poate con'ine p-na la 5==ml. 5tunci c-nd ve(ica este plin. .*i vars urina /n uretr) care o evacuea( /n exterior. 0atorit contrac'iilor sfincterului) alctuit din inele musculare *i care o /ncon,oara la ie*ire) uretra poate controla fluxul urinar.

3.1 SISTE !" $E3$&0!15T&$

<5$<5TI? TESTI1&"E) 3E#IS) 8"5#05 3$&ST5TI15) %E4I1!"E SE I#5"E) !$ET$5 FE EI? &%5$E) T$& 3E"E !TE$I#E 9F5"&3I&:) !TE$!") 1E$%IK!") %58I#) %!"%5.

5paratele genitale Individul nu este etern) doar reproducerea sexual poate perpetua viaa. Fiecare individ sexuat are aparatul genital constituit din ansam+lul de organe care intervin /n sexualitate i /n producerea de celule sexuale. 5paratul genital feminin permite maternitatea) deoarece adpostete viaa /n devenire. El cuprinde ovarele) care produc ovulele) ca i cile genitale) adic trompele uterine) uterul i vaginul. "a +r+at) organele de reproducere toate sunt) /n principal) externe. $olul lor /n sexualitate este at-t evident) /nc-t aproape uitm c anatomia lor rspunde /n primul r-nd exigenilor reproducerii i perpeturii speciei.

Funciile organismului uman

1. Funciile de relaie 1.1 Sistemul nervos9creier) organele de simt oc6i ) urec6i) muguri gustative) receptori pt. miros si pipait) nervii si maduva spinarii: 1.2 Sistemul endocrin9glandele care produc 6ormone) 6ipofi(a) tiroida) paratiroidele) suprarenale) pancreas) timus) portiuni din testicole si ovare) mici (one din tesutul intestinal: 1.3 Sistemul osos9oase) cartila,e) articulatii si ligament: 1.4 Sistemul muscular9toti musc6ii corpului: 2. Funciile de nutriie 2.1 Sistemul digestiv9gura) dintii) limfa) glandele salivare) esofagul) stomacul) intestinul su+ire) ficatul) ve(ica +iliara si pancreasul: 2.2 Sistemul circulator 9sau cardio;vascular F inima) arterele) venele) capilarele) sangele:

2.3 Sistemul limfatic9structurile implicate in circulatia limfei si apararea organismului impotriva +olilor) ganglion limfatici) vasele limfatice) splina) amLgdale) timusul: 2.4 Sistemul respirator9 plamani) +ron6ii) tra6ee) laringe) gura) nasul) musc6iul diap6ragm: 2.5 Sistemul excretor9organelle si glandele implicate in inlaturarea su+stantelor re(iduale din organism) glandele sudoripare) intestinul gros si aparatul urinar 9rinic6ii) uretere) ve(ica urinara) uretra: 3. Funciile de reproducere
3.1 Sistemul reproductor9 +ar+ati? testicole) penis) glanda prostatica) ve(icule

seminal) uretra) femei? ovare) trompele uterine) uterul) cervixul) vagin) vulva: