1

Universitatea Dimitrie Cantemir Tg. Mure Facultatea de tiine Economice An univ. 2012-2013 Specializarea:ECTS

Proiect la disciplina: Macroeconomie

PIAA MUNCII

Coordonator: Conf.Univ.Dr. Eva Vasloban

Student: Vod Alina Daniela

Tg.Mure 2013

CUPRINS

ARGUMENT .............................................................................................................3 CAP. I PERSPECTIVE ASUPRA PIEEI MUNCII...............................................4

1.1. Prezentare general a pieei muncii .............................................................................. 4 1.2. Definiie i caracteristici .................................................................................................. 5

1.3. Coninut, funcii i trsturi ...........................................................................7 Cap. 2 PIAA MUNCII CA DOMENIU DE CERCETARE N ROMNIA ........10
2.1. Concepii despre piaa muncii ..................................................................................... 10 2.2. Evoluia pieei muncii n Romnia................................................................................ 11

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................15

ARGUMENT
Am ales aceast tema Piaa muncii deoarece munca este cea mai important[ pentru dezvoltarea unei economii durabile si de buna calitate. tim bine c atunci cnd avem de-a face cu o activitatea economic indiferent de natura ei cel mai important lucru este ca munca sa se desfasoare in conditii optime si de calitate. Ataate oricrei activiti sunt riscurile aferente acestuia, adic posibilitatea apariiei de impedimente ce pot duna desfurrii optime a acestei activitia economice. Aceste riscuri trebuie sa fie descoperite din timp astfel nct sa fie posibil luarea de decizii care s conduc la eliminarea lor. Pentru aceasta, ele necesit s fie bine definite i nelese, spre a nu aprea eventule erori decizionale. Ca urmare a acestui fapt, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul viitorul post-absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre profesia spre care se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, ghidndu-se dupa principiul suna bine. Fara intentia unei critici la adresa sistemului, in speta la adresa profesorilor si a echipelor manageriale ale liceelor, nu putem sa nu observam, totusi, diferenta substantiala care exista intre sistemul romnesc de orientare scolara si profesionala, si cel din spatiul european, a dificultatii cu care tinerii, dupa absolvire, isi gasesc locuri de munca satisfacatoare si conforme cu pregatirea lor,subliniaza necesitatea preocuparii pentru viitorul tinerilor ce vor fi absorbiti de piata locurilor de munca din Romania in viitorul apropiat. In momentul alegerii unui anumit loc de munca, tinerii tind sa valorizeze foarte mult satisfactia profesionala, urmata imediat de satisfactia de ordin financiar, si pe urm cel profesional. Astfel vorbind de toate acestea constatm c avem foarte multi tineri cu pregtire dar care nu au un loc de munc. Putem constata din faptele ce ne inconjoara ca in Romnia piaa muncii este intr-o continu scdere adic cererea este foarte mare iar oferta tinde s ating valori alarmant de mici.

CAP. I PERSPECTIVE ASUPRA PIEEI MUNCII

1.1. Prezentare general a pieei muncii
Piaa muncii implic urmtoarele elemente: muncitorii, angajatorii, locurile de munc, angajrile (tranzacii ntre muncitori i angajatori), reelele (legturi de comunicare ntre posibili ocupani ai locurilor de munc i diferite firme) i contracte (acorduri cu privire la sarcini, efortul depus, condiii de munc, nivelul salariului)1. Din perspectiva economiei neoclasice elementele care intr n componena pie ei sunt: cererea, oferta, preul, mna invizibil (care regleaz raportul cerere -oferta din exterior, dincolo de voinele indivizilor). Importana schimbului (nclinaia de a face schimb este specific tuturor oamenilor i n acelai timp nu o ntlnim la alte specii de animale) este subliniat i de Adam Smith n Avuia Naiunilor2. Schimbul, nelegerea i cumprarea sunt mijloacele prin care oamenii obin cea mai mare parte din serviciile reciproce de care au nevoie. n lucrarea The Architecture of Markets3, Neil Fligstein aduce n discuie abordarea cultural politic a pieelor, conform acestei abordri aciunea social se petrece n locuri numite cmpuri sau spaii sociale organizate. Aceast abordare este o alternativ la perspectiva economic n ce privete comportamentul actorilor i structurile sociale ale pieelor. Pentru sociologul francez P. Bourdieu, cmpul este un spaiu social specific, un loc public, o pia n care se face schimb de bunuri culturale, unde fiecare asist la activitatea celuilalt4. Grupurile din cmp care au mai mult putere folosesc regulile culturale acceptabile pentru a-i reproduce puterea, acest proces face ca aciunea din cmpuri s fie continuu conflictual i motenit politic. Teoria cmpurilor analizeaz modul n care se formeaz un nou cmp social, cum acesta devine stabil precum i forele care transform cmpul.
1 2

erban Olah, Sociologie economic note de curs (curs 7: Piaa) Adam Smith, Avuia Naiunilor cercetare supra naturii i cauzelor ei, ed. Academiei Republicii Populare Romne, 1962, vol. I, cap. 2 3 Neil Fligstein, The Arhchitecture of Markets, Princeton University Press, p. 15 4 Cmpul universitar i actorii si, coord. Adrian Nicolau, Polirom, 19 97, p. 9

5 Piaa muncii este una din principalele componente ale economiei de pia alturi de piaa bunurilor i piaa capitalului. Piaa muncii se refer la fora de munc. n percepia cotidian fora de munc are n vedere capacitatea unui om de a munci. Din perspectiv economic piaa muncii reprezint una din componentele forelor de producie5. Piaa muncii (sau a forei de munc) se ntemeiaz pe ntlnirea i confruntarea cererii cu oferta. Nevoia de munc este prezent pretutindeni, n orice societate; dar pentru ca nevoia de munc s fie considerat n categoria cererii de munc trebuie ndeplinit o condiie: remunerarea/salarizarea muncii. Cererea de munc reprezint nevoia de munc salariat care se formeaz la un moment dat ntr -o economie de pia. Oferta de munc este format din munca pe care o pot depune membrii societii n condiii salariale6.

1.2. Definiie i caracteristici

Piata muncii reprezinta ansamblul actelor de vanzare-cumparare a fortei de munca, a relatiilor specifice acestora, ce au loc intr-un spatiu economic; ea releva intalnirea cererii cu oferta de munca, stabilirea, pe aceasta baza, a conditiilor pentru angajarea salariatilor, negocierea si fixarea salariilor in functie de performantele lucratorilor, realizarea moblitatii salariilor si fortei de munca pe locuri de munca, firme, zone. Dac vrem putem s-i atribuim i o alt definire i anume c piaa muncii cuprinde activitile de angajare i de ofert a forei de munc n vederea realizrii unei activiti, precum i procesul de determinare a retribuiei celui care urmeaz s o ndeplineasc. n plus, termenul se refer i la modul n care evolueaz salariile o ri la mobilitatea lucrtorilor ntre diferite ocupaii i ntre diferii angajatori. Trebuie totui menionat c utilizarea termenului de "pia" nu presupune c munca se comport la fel ca orice alt marf; n teoria economic, piaa muncii trebuie privit ca "locul" unde se ntlnesc cererea i oferta de munc. Caracteristicile pieei muncii
5 6

Dicionar de Sociologie, coord. Ctlin Zamfir, Lazr Vlsceanu, ed. Babel, Bucureti, 1993, p. 430 Manual de economie, ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, p. 73

6 Piata muncii se comporta, pe de o parte, ca orice piata si, pe de alta parte, are caracteristici proprii, determinate de specificul uman al obiectului cu care opereaza si de cel al serviciilor generate de acesta si pe care ntreprinzatorii le cumpara. Experienta istorica arata ca, n esenta, piata muncii implica ntotdeauna stabilirea de raporturi ntre purtatorii ofertei si cei ai cererii de munca. Aceasta determina anumite specificitati referitoare la ajustarea ofertei si cererii, la formarea pretului muncii, la existenta unui sistem de norme si valori sociale, precum si de institutii specializate. n acest sens, relevam cteva caracteristici: In primul rand, ea este o piata cu grad ridicat de rigiditate si de sensibilitate si prin aceasta ea conditioneaa atat echilibrul economic cat si pe cel social-politic. Rigiditatea si sensibilitatea ei rezulta nu numai din particularitatiile ofertei, din particularitatiile demo-economice, biofiziologice si psihosociale ale marfii care circula pe aceasta piata, ci si din ponderea mare si intrepatrunderea ridicata a laturilor economice si sociale. Se subliniaza tot mai frecvent ideea ca in conditiile actuale dreptul la munca, la alegerea libera a profesiei si a locului de munca este un drept fundamental al omului intr-o societate democratica. In al doilea rand, datorita complexitatii factorilor si proceselor mentionate, piata muncii este mai complexa, mai organizata si mai reglementata in raport cu celelalte piete. Tranzactiile care au loc pe aceasta piata nu sunt numai relatii de vanzarecumparare, iar agentii economici nu sunt numai vanzatori si cumparatori. Piata muncii reprezinta un cadru in care interactioneaza si se confrunta mai multi agenti economici si parteneri sociali: salariatii si intreprinzatorii, organizatiile patronale si sindicatele ca reprezentanti ai primelor categorii de agenti si statul, fiecare dintre acestia cu roluri si functii bine determinate. In al treilea rand , mecanismele de actiune ale acestei piete prezinta anumite trasaturi, care-i ofera un grad ridicat de imperfectiune din punct de vedere al concurentei, in raport cu alte forme de piata. Pe de o parte, salariul, ca pret al muncii, libera concurenta, productivitatea marginala actioneaza intr-un cadru reglementat, dinainte acceptat de toti participantii. Pe de alta parte salariul nu mai reprezinta unica parghie de reglare a volumului ocuparii si utilizarii eficiente a forti de munca, iar

7 marimea salariului nu mai rezulta doar din actiunea mecanismelor pietei, ci si din reglementari economico-juridice importante.

1.3. Coninut, funcii i trsturi

Cat timp intr-o tara populatia e mica, bogatia in bunuri naturale, ce nu poate fi folosita in mod direct, ci numai prin mijlocirea muncii omenesti, apare ca un obstacol in dezvoltarea economica a socetatii. n orice conditii de timp si spatiu, activitatea economica implica n mod obiectiv factorul munca menit sa valorizeze sistematic resursele n interesul sau. Ca si ceilalti factori de productie, el se obtine prin intermediul pietei, care se constituie ntr-un subsistem al economiei de piata concurentiala. Tranzactiile pe aceasta piata au ca obiect munca sau forta de munca. Daca forta de munca o ntelegem ca totalitate a aptitudinilor fizice si intelectuale ce exista n personalitatea vie a omului si pe care le pune n functiune atunci cnd creeaza bunuri economice, nseamna ca munca reprezinta cheltuirea constienta a fortei de munca. Ele formeaza un tot coerent, astfel ca folosirea sinonima a celor doua expresii, n teoria si practica economica, este benefica pentru managementul resursele umane, care decide asupra planificarii, organizarii utilizarii si evaluarii rezultatelor muncii ntr-un anumit circuit economic. Piata muncii, ca piata a celui mai important factor de productie se afla in legatura cu celelalte piete; pe de o partea ea recepteaza semnalele de pe piata bunurilor si serviciilor, a capitalurilor etc. si este influentata de miscarea acestora, de modul de functionare si distorsiunile acestora. Omul este mai mult dect o marfa, astfel ca piata muncii are un loc deosebit n teoria si practica economica, fiind o piata derivata si cea mai reglementata. In esenta, sub aspect eonomic si juridic, propietarul fortei de munca dispune in mod liber de ea si o ofera propietarului de capital, care formuleaza cererea, iar negocierile dintre acestia se concretizeaza printr-un contract de angajare si in salariu. Tranzactiile intre posesorii de capital si cei ai forte de munca au loc pe baza principiilor economiei de piata si a unor reglementari juridice specifice cu referire la comportamentul celor doi parteneri. Funciile pieei muncii

8 In procesul de dezvoltare si de functionare a economiei nationale, piata muncii indeplineste functii importante, de ordin economic, social-economic si educativ: alocarea resurselor de munca, a fortei de munca pe ramuri, subramuri, domenii de activitate, zone geografice, meserii, in independenta de volumul si structura cererii de munca existente, la un moment dat; furnizeaza informatii cu privire la cererea si oferta de munca, la aparitia unui excedent sau deficit de oferta de munca, la nivelul salariului; unirea si conbinarea fortei de munca cu mijloace de productie; influenta asupra formarii si repartizarii veniturilor; contribuie la formarea si orientarea climatului de munca si de pretectie sociala; Dup natura bunurilor tranzacionate pieele se clasific n: piaa bunurilor i a serviciilor, piaa factorilor de producie (care cuprinde: piaa muncii, piaa pmntului, piaa capitalului) piaa financiar valutar. este un spaiu economico-geografic unde acioneaz agenii economici este locul de ntlnire al cererii cu oferta, deci al agenilor economici productori i consumatori este locul unde: se manifest concurena, se formeaz preurile, se ncheie tranzaciile7. Iat cteva trsturi fundamentale ale pieei muncii8: este o pia imperfect (cauze: dezechilibrul cerere-ofert n sensul c exist un numr mare de ofertani de for de munc i un numr mic de cumprtori; alte motive: informarea parial a indivizilor/firmelor privind cererea i oferta de locuri de munc, presiunile salariale ale sindicatelor) este o pia contractual: att drepturile ct i obligaiile prilor sunt stabilite prin contract Piaa are urmtoarele trsturi:

7 8

Florica tefnescu, Economie contemporan - note de curs (Piaa i concurena) Florica tefnescu Economie contemporan, note de curs (Piaa muncii)

9 este o pia administrat: fondurile salariale depind de legislaie dar i de strategiile firmei gradul ridicat de eterogenitate;

10

Cap. 2 PIAA MUNCII CA DOMENIU DE CERCETARE N ROMNIA

2.1. Concepii despre piaa muncii
n concepia clasic munca este o marf: angajatorii sunt cumprtorii iar angajaii sunt vnztorii de for de munc, salariile in loc de preuri. Cererea i oferta acioneaz n modul obinuit pentru a stabili un echilibru. Nu exist o pia perfect a muncii tot aa cum nu exist o piaa perfect a produselor. O problem care poate fi semnalat este omajul; de asemenea pe piaa muncii exist inegaliti: pentru aceeai munc executat n condiii asemntoare angajatorii pltesc salarii diferite. n cutarea unui loc de munc se poate vorbi de dou stadii: gsirea cumprtorilor stabilirea ofertei acestora

Angajarea, mai ales cnd este vorba de o slujb la nivel nalt, este precedat de o intens cutare. Un schimb de informaii este necesar astfel nct att posibilul angajat ct i angajatorul s afle mai multe informaii unul despre altul i s poat lua o decizie. Cutarea unui loc de munc presupune costuri i beneficii. n cazul muncitorilor (guler e albastre) timpul este considerat costul principal; un alt cost important implic apelul frecvent la relaiile personale, fapt care poate duce la deteriorarea relaiei. n studiul realizat de Granovetter 80% din relaiile personale folosite nu numai c l -a informat pe subiect de noua slujb, dar au pus i o vorb bun pentru el , dar dup cum am spus mai sus acest lucru nu se poate face prea des pentru c ar duce la tensionarea relaiei. Diferite metode de cutare a unui loc de munc duce la diferite cantiti de informaii; cuttorii de slujbe calculeaz costurile i beneficiile pentru fiecare metod pe care o pot folosi i folosesc mai nti metoda de la care ateapt cel mai mare beneficiu. n ce privete oferta de for de munc, aceasta este alctuit din: cei care intr pentru prima dat pe piaa muncii, cei care au fost dai afar,

11 cei care renun la slujb (din cauza insatisfaciei), cei care sunt omeri de o perioad suficient de lung de timp, astfel nct s nu mai aib dreptul la ajutor de omaj. n cutarea unui loc de munc prestigiul i calitatea colegiului absolvit joac un rol important. Se poate spune c educaia primit n colegiile cu prestigiu i face pe angajatori s-i vad ntr-o lumin mai atrgtoare (din perspectiva angajrii) pe cei care termin aceste colegii. O alt explicaie se refer la relaiile care pot fi legate ntru -un colegiu prestigios: aceste relaii sunt mai bine plasate n structura ocupaional, deci au o mai mare posibilitate de a-i ajuta n gsirea unui loc de munc. Aceasta ntrete ideea dezvoltat de alte studii sociologice dup care indivizii cu un status social nalt au i un mare numr de relaii sociale. n ce privete persoanele mai tinere, este puin probabil ca acestea s foloseasc relaiile personale n gsirea unui loc de munc, asta pentru c tinerii nu au nc un numr mare de cunotine, aa cum este cazul celor care lucreaz de mai muli ani. n cazul n care tinerii apeleaz la relaii exist tendina ca acestea s fie rude sau prie teni (strong ties legturi puternice) i nu simple cunotine (weak ties legturi slabe). O alt tendin nregistrat este aceea ca n cazul unor probleme la locul de munc prietenii apropiai vor fi cei care vor ajuta persoana respectiv cu informaii.

2.2. Evoluia pieei muncii n Romnia

Evolutia pietei muncii pe parcursul perioadei 2006-2011, poate fi caracterizata de trei mari tendinte, respectiv: liberalizarea pietei muncii; instabilitatea locului de munca; mobilitatea fortei de munca.

Toate aceste tendinte punandu-si puternic amprenta atat asupra angajatorilor si angajatilor cat si situatiei economice nationale. Perioada 2006-2008 poate fi caracterizata ca perioada angajatului.

12 La 1 ianuarie 2007 a avut loc cel mai important eveniment pentru piata muncii din ultimul deceniu, liberalizarea pietei muncii pentru Uniunea Europeana. Multi

angajati romani au ales sa lucreze in alte state ale UE. Aceasta plecare masiva a angajatilor a produs un dezechilibru pe piata muncii din Romania. O perioada prospera din punct de vedere economic caracterizata de investitii in diferite domenii de activitate cum ar fi cel bancar, imobiliar sau constructii a crescut necesitatea angajarilor in aceste domenii. A aparut un decalaj intre cererea si oferta locurilor de munca. La acel moment nu erau disponibili suficienti candidati specializati pentru anumite posturi. Toate acestea au dus la o crestere a salariilor si la angajarea/promovarea unor persoane insuficient pregatite. Ocuparea unui post vacant realizandu-se mai mult prin compromis. Profitand de conjunctura, angajatii erau in primul rand interesati si motivati de pachetele salariale oferite de companiile angajatoare, din acest motiv fluctuatia/mobilitatea personalului a crescut semnificativ. Efectele acestei mobilitati si a angajarilor masive si nu neaparat tinanad cont intotdeauna de competentele candidatilor au fost resimtite mult mai pregnant de catre companii in perioada 2008-2010. Intr-o stransa legatura cu situatia economica, piata muncii a fost afectata in perioada 2008-2010 de problema instabilitatii economice la nivel mondial. In aceasta perioada dominata de incertitudini, companiile care nu au falimentat s-au luptat pentru supravietuire.

Firmele au decis sa reduca cheltuielile cu personalul, iar angajatii s- au confruntat cu problema instabilitatii locului de munca, atat cei angajati in sistemul privat cat si cei din sistemul de stat. Practic nu au existat cresteri salariale atat de mari si, mai mult, a iesit la suprafata calitatea angajatilor. Cererea si oferta locurilor de munca se reorganizeaza, iar pretentiile salariale scad considerabil. In 2009 au fost incheiate doar 1,6 milioane de contracte de munca, fata de 2,3 milioane in 2008. Angajatii fiind mult mai precauti si gandindu-se de douatrei ori inainte de a decide sa-si schimbe jobul si sa plece la o alta companie. La sfarsitul anului 2009 erau aproximativ 700.000 de someri, iar in prima parte a lui 2010 aproximativ 50.000 de locuri de munca disponibile, din care majoritatea slab platite si cu

13 un nivel de specializare redus. Mai mult, ofertele de munca din strainate pentru romani s-au modificat, se cauta in special persoane specializate si cu experienta. In 2010 cuvantul de baza pentru angajatori a fost reducere, fie ca este vorba despre salarii sau numarul de angajatii. Alte tendinte care s-au pastrat pe tot parcursul anului 2010 au fost cele ale angajatilor care fac eforturi sa isi pastreze locul de munca si ale absolventilor care isi gasesc tot mai greu un job. In 2011 piata muncii pare sa se revigoreze. Apar posturi noi pentru pozitiile de entry-level (aproximativ 15.000), insa salariile stagneaza. Angajatorii incep sa inteleaga importanta angajarii unor persoane bine pregatite, competente care sa asigure competitivitatea companiei pe piata. Modificarea Codului muncii, unul dintre cele mai importante aspecte pentru domeniul muncii, are ca scop flexibilizarea si adaptarea pietei muncii la nevoile reale. Printre cele mai importante modificri adu se se numara introducerea criteriilor de performanta pentru angajat. Multe companii au deja implementate sisteme de evaluare a performantelor angajatilor, insa faptul ca acestia vor fi informati cu privire la criteriile de evaluare individuala va determina mai multa atentie la indeplinirea calitativa a atributiilor profesionale si la managementul

performantelor individuale, cu efect direct asupra competitivitatii si eficientei. Din pacate anul 2011 va fi inca un an dificil pentru Romania. Salariile isi vor mentine nivelul actual, dar bunii profesionisti vor fi apreciati indiferent de domeniul de activitate. Ofertele de locuri de munca in crestere in Romania reduc considerabil presiunea pe piata muncii interne, ceea ce poate sa conduca la noi oportunitati de ocupare care sa excluda deplasarea in scop de munca in alta tara. O alta tendinta specifica anului 2011 se refera la mobilitatea fortei de munca care este un element foarte important in gestionarea resurselor umane; prin intermediul acesteia are loc realocarea resurselor umane dinspre sectoarele economice aflate n declin sau n stagnare spre cele aflate n ascensiune. Mai mult decat atat, angajatorii au inceput sa se orienteze spre angajarile pe proiecte pentru a-si asigura necesarul de personal in perioadele de varf de activitate. Munca temporara permite firmelor sa faca alegeri mai putin restrictive, prelungind de fapt perioada de proba si reducand riscul unei alegeri gresite sau a unor eventuale litigii. Noul Cod al Muncii aduce imbunatatiri semnificative pietei muncii in regim de angajare

14 temporara si asigura companiilor active in Romania acces mai facil la solutii flexibile de munca, ce pot conduce la crearea de noi locuri de munca. Astfel, apare eliminarea restrictiilor de utilizare a muncii temporare, prin introducerea posibilitatii de a apela la munca temporara prin agent de munca temporara fara conditionari privind motivul care a dus la necesitatea suplimentrii fortei de munca: cresterea activitatii, inlocuirea angajatilor ale caror contracte de munca sunt suspendate in conditiile legii, respectiv pentru activitatii sezoniere, ocazionale sau specializate. Conditiile economice din ultima perioada au determinat angajatorii sa se orienteze din ce in ce mai mult spre metodele de motivare non-finaciara a angajatiilor. Angajatorii pot obtine beneficii majore utilizand sursele de motivare non-finaciara. Se poate obtine fidelizarea angajatiilor, optimizarea afacerii, atentia sporita acordata acestor factori motivatori duce la performanta.

15

BIBLIOGRAFIE
Maria Oroian, Economie politic, Volumul 2, Tg.Mure, Editura Dimitrie Cantemir. Florica tefnescu, Economie contemporan - note de curs. Ctlin Zamfir, Lazr Vlsceanu, Dicionar de Sociologie ,ed. Babel, Bucureti, 1993. Manual de economie, ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti. erban Olah, Sociologie economic note de curs (curs 7) Adam Smith, Avuia Naiunilor cercetare supra naturii i cauzelor ei, ed. Academiei Republicii Populare Romne, 1962, vol. I, cap. 2 Neil Fligstein, The Arhchitecture of Markets, Princeton University Press.