Sunteți pe pagina 1din 6

masterand:Sorohan Marius-Gabriel INGINERIE STRUCTURALA

MATERIALE COMPOZITE SOLUTII DE CONSOLIDARE A CONSTRUCTIILOR DIN BETON ARMAT


Materialele composite sunt sisteme multifazice obfinutepecale artificiald, prin asocieteu cu cel putin doua material chimice distincte, cu interfatadde separare clara intre componente, iar materialul compus rezultat este creat in scopul obtinerii unor proprietati care nu pot fi obtinute de oricare dintre componenti lucrand individual. Compozitele cuprind cel putin o faza discontinua (armatura) inglobata intr-o faza continua (matrice).Proprietatile compozitelor sunt deierminate de caracteristicile fazelor componente, distributia acestora si interactiunea dintre ele. Aceste proprietati dfise pot evalua prin sumarea contribufiilorfracfiunilorvolumetrice ale fazelor sau se pot enumera printr-o interactiune sinergetica, astfel ca proprietdtile nu se pot stabili prin aditionarea contributiilor relative. De aceea, in descrierea unui material compozit ca sistem, pe langa precizarea fazelor constituente si a proprietatilor acestora este necesara precizarea geometriei armdturii in ansamblul sistemului.

PRODUSE COMPOZITE PENTRU CONSOLIDAREA STRUCTURALA

La consolidarea structurilor ingineresti se folosesc platbande si membrane din CMP armate unidirectional sau bidirectional. Elementele se obtin prin procedeele specifice fabricarii produselor din materiale compozite cu materiale polimerice: pultrudere,procesare cu vacuumare si prin contact. Compozite polimerice armate cu fibre de sticla (CPAFS) au proprietati mecanice moderate.In cazul armarii cu fibre unidirectionale si fractiunea volumetrica de fibra =0,65, compozitele au modulul de elasticitate =45GPa si rezistenta la intindere longitudinala =1300 MPa.ln directia normala pe fibre,adica in directie transversala, modulul de elasticitate este =4 Gpa iar rezistenta la intindere =50-100MPa. Compozitele stratificate armate cu tesatura din fibra din sticla au fracliunea volumetrica de fibra aproximativ =0,40, iar modulul de elasticitate la intindere corespunzator acestui procent de armare este = =14 GPa.

Cpozite polimerice armate cu fibra de carbon (CPAFC)unidirecfionale cu matricea epoxidica sau vinilesterica si cu fractiunea volumetrica =0,65-0,70 au modulul de elasticitate la intindere =55-165GPa, rezistenta la intindere in directie longitudinala =2500-3000Mpa si alungirea specifica la rupere 1,2-1,3 %.Prin pultrudere se obtin in prezent platbande si membrane cu caracteristici geometrice si mecanice uniforme. Compozite polimerice armate cu fibre aramidice (CPAFA) unidirecfionale au densitate mica si rezistenta la intindere cuprinsa intre 12001400 MPa. Rezistenta la compresiune mult mai redusa (230-Mpa) nu se recomanda folosirea CPAFA la elementele supuse la compresiune sau in zona comprimata a elementelor incovoiate. Modulul de elasticitate al acestor compozite in directie longitudinala este =75Gpa iar in directie transversala =5GPa. Se apreciaza ca proprietdtile mecanice ale CPAFA sun tcuprinse in intervalul limitat inferior de CPAFS si superior de CPAFC. Cele mai uzuale produse compozite folosite in sistemele de consolidare sunt: platbande cu fibre unidirectionale sau cu tesaturi neechilibrate,cuarmatura dirijata preponderent pe directie longitudinala; tesaturi bidirectionale echilibrate, neimpregnate; platbande preimpregnate unidirectionale,in stare neintarita; fascicule din fibre unidirectionale, neimpregnate folosite pentru infasurarea elementelor din materiale traditionale; fascicule din fibre unidirectionale preimpregnate pentru infasurare; platbande prefabricate si intarite, care se ataseaza,de elementele consolidate cu ajutorul adezivilor. O comparatie directa intre solutiile de consolidare in care se folosesc platbande din CMP si platbande din otel conduce la urmdtoarele observafii: A. Consolidarea cu platbande are avantajele: i.platbandele din CMP sunt mai putin vulnerabile la actiunea agresiva a agentilor chimici, de aceea costul intretinerii dupa instalare este mult mai redus; ii.platbandele compozite se pot proiecta si realiza cu proprietati prestabilite pe baza alegerii elementelor sistemului multifazic, fractiunilor volumetrice de fibra si matrice, orientarii fibrelor si procedeului de fabricatie; iii.CMP sunt izolatoare electrice,nemagnetice si neconductive termic; iv. platbandele si membranele din CMP au greutate proprie redusa si sunt usor de transportat, manipulat gi instalat, adaugand valori mici la greutatea proprie; v.elementele de consolidare din CMP se pot produce cu lungimi mari, fiind posibila livrarea si in rulouri; vi.reabilitarea structurala nu necesita decat rareori si pe durate minime intreruperea funcrtionarii structurii aflate in procesul de consolidare; vii.costul total al aplicarii la platbandele din otel si la cele compozite este aproape acelasi, dar daca se considerd intreruperile in funcfionare si costurile de intretinere, economiile in cazul folosirii platbandelor compozite ajung pana la I8-20%;

viii.platbandele compozite sunt recomandate in mod special in cazul clorinarii betonului; ix.in toate situaliile in care exista agenti corozivi si lungimile necesare ale platbandelor depasesc 8m soluliile cu platbandele din compozite polimerice armate cu fibre sunt mai economice. B. Dezavantajele consoliddrii cu platbande din CMP: Din experienta existenta pana in prezent la solutiile de consolidare realizate se pot identifica urmdtoarele dezavantaje: i.consolidarea cu platbande din CMP este sensibila la schimadri bruste ale sectiunii elementelor consolidate - denivelarile pot conducela initierea unor forme de cedare cauzate de tensiunile locale de intindere normala pe platbande; ii.materialele se comporta liniar elastic pana la rupere dar exista pericolul unor cedari fragile; iii.fibrele,mai ales cele din carbon,sunt de 4-5 ori mai scumpe decat ofelul,dar manopera este mult mai ieftina-diferenta dintre costuri se reduce pe masura ce creste volumul de activitate si apar ofertanti noi; iv.platbandele compozite sunt mai vulnerabile la deteriorari cauzate de corpuri dure,dar deteriorarile sunt localizate si se pot repara usor.

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

Constructiile cu structuri din beton armat au o pondere importanta in cadrul fondului nou construit in majoritatea tarilor lumii.Cu toate avantajele legate de siguranta unor astfel de tipuri de structuri sunt frecvente cazurile cand este necesara interventia in vederea reabilitarii lor. Cauzele aparitiei degradarilor la stucturile din beton armat sunt multiple.Astfel,o prima categorie de degradari si chiar cele mai frecvente sunt datorate executiei defectuoase,iar dintre acestea se mentioneaza: lucrari efectuate pe timp friguros sau la temperaturi ridicate fara luarea unor masuri corespunzbtoare care sa asigure obtinerea unor betoane de calitate, dispunerea incorecta a armaturilor in beton in conformitate cu proiectul de executie, decofrarea sau solicitarea elementelor structurale inaintea termenului necesar atingerii rezistenlelor betonului, utilizarea unor materiale de calitate inferioara, nerespectarea tehnologiilor privind punerea in operd a betonului. Din categoria deficientelor de executie,care pot avea efecte defavorabile asupra structurilor din beton armat, sunt si cele referitoare la calitatea lucrarilor adiacente cum ar fi izolatiile, finisajele etc.Uneori cauzele degradarilor structurilor din beton armat, ca si in cazul altor tipuri de structuri, se regasesc inca din faza de proiectare prin: subevaluarea incarcarilor in raport cu destinatia constructiei sau schimbarea de destinatie, modelari analitice incorecte si erori de calcul,

greseli in alcatuirea structurala,cum ar fi lipsa capacitatii de formare plastica (sectiuni neductile) pentru constructii situate in zone seismice, greseli conceptuale privind izolatiile termice si sistemele de incalzire, acceptarea unor sisteme structurale improprii ca urmare a produsului creatiei de arhitectura. Reabilitarea structurilor din betonarmat se poate realiza prin mai multe procedee. Performanlele noului sistemcreatsuntinsd condilionate de o seriede factoricum ar

fi: i. compatibilitateadintredeformabilitateasistemului vechi qia celui cucarese rcalizeazdconsolidareala nivelul fiec[rui element sftuctural; ii. realizarea unei conectdricdt mai bune intre celedou6 elemente(cel nou qi cel vechi),astfel ?nc0t si se asigure un bun transfer al incdrcdrilor; iii. modelareacorectd a noului sistem creat; iv. dezvoliarea unor procedeee de evaluare a performanfelor gi comportdriinoului sistem creat. Analizele efectuate asupra posibilitatilor de crestere a performanlelor strtucturilor existente, mai ales la actiunea seismica, au condus la o serie de masuri de reabilitare condilionand cresterea capacitatii portante si a rigiditatii orizontale cu cea a ductilitatii elementelor structurale .Acest lucru se poate realiza, la structurile in cadre din beton armat, prin mai multe procedee: i. introducerea unor panouri de rigidizare sau cresterea capacitatti portante a celor existente, fig.1.a panourile pot fi din beton armat sau zidarie; ii. introducerea de contravantuiri din otel, fig.1.b, cu caracter local in ochiurile cadrelor,sau cu caracter general, cuprinzand zone din structura; iii. introducerea unor structuri adiacente, fig.1.c rolul acestora poate fi divers,plecand de la rigidizarea si diminuarea eforturilor structurii, ia uniformizarea modului de comporatre a ansarnblului prin diminuare aefectelordin torsiune etc.; iv. refacerea capacitatii structurii prin cresterea capacitatii portante ale elementelor structurale: stalpi, grinzi sau noduri, fig.1.d. La cladirile cu pereti structurali din beton armat principiile de reabilitare se limiteaza in general ia refacerea capacitatiii portante a elementelor structurale prin inchiderea fisurilor utilizdndu-se injectari cu mortar sau cu rasini epoxi.Cresterea capacitatii portante a structurii se poate realiza prin: i. introducerea de pereti structurali cuplati la cei existenti, fig.2., (peretii noi se pot realiza pe o parte a peretelui existent sau pe ambele parti); ii. camasuieli din beton armat pe o parte sau pe ambele parti a peretelui existent (prin torcretare); iii. bordari pe contur cu conectarea elementelor la intersectii, fig.3.; iv. introducerea unor structuri adiacente.

Fig.1.

Fig.2.

Fig.3.

Bibliografie: NORMATIV PRIVIND CONSOLIDAREA CU FIBRE A ELEMENTELOR STRUCTURALE DE BETON fib Bulletin 40: FRP reinforcement in RC structures Internet