Sunteți pe pagina 1din 13

OELUL Otelul este rezultatul progresului tehnic in ceea ce priveste compozitia materialului si modul de producere.

Prin reducerea continutului de carbon sub 2% se obtine un material mai elastic,mai dur,mai rezistent. Otelul se obtine din minereu de fier printr-o succesiune de operatii ce au ca scop separarea fierului si apoi transformarea fierului brut in otel,prin eliminarea impuritatiilor si reducerea continutului de carbon.Otelul este deci un aliaj al fierului cu alte elemente,principalul fiind carbonul. Un otel este definit prin caracteristicile sale fizice,mecanice si chimice. In constructiile metalice se utilizeaza oteluri normate,respectiv oteluri ale caror caracteristici sunt definite prin valori minime sau ma ime prescrise de norme. ! ista mai multe tipuri de clasificari ale otelurilor,in functie de compoztia chimica,in functie de caracteristicile mecanice de rezistenta la intindere sau in functie de limita de elasticitate. OELURI SPECIALE Otelurile speciale se pot grupa astfel" 1. OELURI INOXIDABILE care au o rezistenta chimica mult superioara otelurilor obisnuite datorita alierii cu elemente precum cromul,vanadium,molibden sau cupru#este un otel de duritate mare,este sudabil cu anumite precautii#datorita costului ridicat nu se utilizeaza de regula la schelete metalice. 2. OELURI PATINABILE - create in aniii $%&' de U( (teel sub numele de )or*en,se fabrica si in !uropa prin anii $%+'.)ontine mai putin crom si nichel dar au proprietati asemanatoare .,cestea nu rezista in atmosfera puternic coroziva. 3. OELURI REFRACTARE - se utilizeaza pentru confectionarea unor elemente supuse temperaturilor inalte - tuburi de cazane,rezervoare diverse,furnale. - acestea sunt aliaje de )rom- /ichel sau )rom - 0olibden 4. OELURI SPECIALE DE INALTA REZISTENTA - acestea sunt dificil de sudat,contin un continut inalt de carbon si este folosit in situatii particulare ,in special pentru constructia elementelor de reazem

OELURI INOXIDABILE Otelurile ino idabile sunt aliaje 1e-)-)r, care contin cel putin cel putin $2%)r si, in general, sub ',$% ). )ontinutul ridicat de )r le confera proprietatea de a se acoperi de un strat pasiv in cele mai multe medii -aer, apa, acizi, atmosfera industriala, s. a.., facandu-le rezistente la

o idare si coroziune, in raport cu alte materiale metalice. (tratul pasiv este format, in principal, din o izi de crom, este aderent, dens, impermeabil si putin solubil, fapt care-l face rezistent la actiunea unui mare numar de medii agresive.

Industria chimica si petrochimica, industria alimentara utilizeaza, de multi ani, medii din ce in ce mai agresive, temperaturi si presiuni din ce in ce mai ridicate, fapt care a solicitat crearea a numeroase calitati de oteluri ino idabile, adaugand aliajelor 1e)-)r diverse elemente, ca" nichel, molibden, cupru, mangan, titan, niobiu, siliciu, bor, aluminiu s. a. ,ceste elemente de aliere au ca scop marirea rezistentei la coroziune si imbunatatirea comportarii otelurilor la solicitari mari. /ichelul amelioreaza in special rezistenta la coroziune in medii acide, slab o idante sau neo idante si ridica tenacitatea otelurilor. ,daosurile de cupru maresc influenta nichelului. 0olibdenul imbunatateste, in special, rezistenta la coroziune locala si in medii clorice. *itanul, niobiul reactioneaza cu carbonul si formeaza carburi stabile, maresc stabilitatea termica si rezistenta la coroziune intercristalina a otelurilor. Siliciul si aluminiul maresc rezistenta la temperaturi ridicate, iar cateva miimi de bor amelioreaza comportarea la fluaj a otelurilor ino idabile.

Man anul este adaugat ca inlocuitor al nichelului pentru efectul sau gamagen si permite ridicarea indicelui economic al otelurilor ino idabile O!"lu#il" in$%i&a'il" sunt realizari ale deceniului al treilea al secolului nostru si au fost create la inceput, in special, pentru industria tacamurilor. 0otorul dezvoltarii si diversificarii productiei de oteluri ino idabile l-a constituit industria chimica, petrochimica, alimentara si cea aerospatiala. Productia de oteluri ino idabile este formata, in special, din materiale plate -table, placi., subtiri -sarme, bare. si tubulare -tevi, tuburi capilare..

S!#uc!u#a $!"lu#il$# in$%i&a'il" poate fi studiata pornind de la diagrama de echilibru 1e-)r -figura . si tinand seama de influenta nichelului asupra liniilor de echilibru -figura .

1igura 2iagrama de echilibru 1e-)r

2iagrama de echilibru schematica 1e-)r-/i (tructura otelurilor ino idabile la temperatura ambianta se poate determina pe baza continutului de elemente 3-gene -crom echivalent. si de elemente 4-gene -nichel echivalent. folodsind reprezentari grafice di tipul diagramei (chaeffler. Nichel echivalent = %Ni + 30%C + 30 N + 0.5%Mn Crom echivalent = %Cr + Mo + 1.5%Si + 0.5%Nb

E%"()lu* ,I(I &'56 $7.2%)r, $'.$%/i, $.2%0n, '.5%(i, '.'2%) NiE = 10.1 + 30 x 0.02 CrE = 18.2 + 0 + 1.5 x 0.4 + 0 = 18.8 ,I(I &'%6 NiE = 14.35 CrE = 24.! + 0.5 x 1.2 = 11.3

,ceasta diagrama are dezavanajul ca nu tine seama de influenta azotului care e un element puternic gamagen

2iagrama (chaeffler In figura urmatore sunt pozitionate pe o diagrama (chaeffler mai multe marci deoteluri ino idabile conform ,(*0.

Proprietatile mecanice ale claselor de oteluri ino idabile pot fi evidentiate pe curbele de incercare statica la tractiune -figura .

)urbe de incercare statica la tractiune pentru familii de oteluri ino idabile 8alorile proprietatilor mecanice pot fi calculate cu relatii de forma"

(imbolurile reprezinta continutul elementelor in procente, 9 este continutul de ferita -%. iar d este marimea grauntelui -mm.

8ariatia tenacitatii otelurilor ino idabile in functie de temperatura este prezentata in figura . (e constata o tenacitate redusa la temperaturi scazute pentru otelurile austenitice comparativ cu alte familii.

O!"lu#i in$%i&a'il" au+!"ni!ic" Otelurile ino idabile austenitice se caracterizeaza prin continutul scazut in carbon -) ',$%. si un continut de $22:% )r si 7&'% /i, avand o anumita proportie de echivalent in elemente alfagene si gamagene si o stabilitate a austenitei pana la temperaturi foarte scazute.

Otelurile ino idabile austenitice reprezinta o pozitie de varf a gamei de oteluri ino idabile atat din punct de vedere al performantelor, cat si a pretului de cost ridicat. (unt materiale care prezinta caracteristici mecanice deosebite" rezista bine la coroziune, se prelucreaza usor prin deformare plastica si au o buna comportare metalurgica la sudare. Otelurile ino idabile austenitice se comporta e celent la temperaturi criogenice si rezista bine la diversi agenti corozivi. Utilizarea lor este adeseori limitata de slaba rezistenta la coroziune sub tensiune, mai ales in medii formate din solutii de cloruri si la temperaturi ridicate. In domeniul otelurilor ino idabile austenitice s-au intreprins numeroase cercetari si se cunoaste cu destula e actitate influenta compozitiei chimice asupra caracteristicilor mecanice, asupra rezistentei la coroziune si asupra reducerii pretului de cost. 2iversele rapoarte intre echivalentele elementelor alfagene si gamagene duc la aparitia unor structuri predominant austenitice sau a unor structuri mi te austenito ; feritice s. a.

(ensibilizare la coroziune in <I*

S!#uc!u#a &" #"c$ac"#"

S!#uc!u#a &" !u#na#"

C$#$,iun" in!"#c#i+!alina Incalzirea unui otel ino idabil poate avea ca efect ptin segregarea de particule secundare la limitele de graunti. (ensiblizarea la coroziune se poate aprecia pe diagrama **(

2iagrama **( -*ime-*emperature-(ensitization.pentru un otel $7)r-%/i cu diferite concentratii de carbon )oncluzii" -Otelurile ino idabile austenitice sunt larg folosite =n industriile" chimica, alimentara,te tila, energetica, e ploatarea carbunilor, marinei, nucleara s.a., pentru ca au o buna rezistentala coroziune. >n schimb, =n unele situatii, piesele din oteluri austenitice au o durabilitate scazutadin cauza unei uzuri puternice. 2e aceea, =n multe aplicatii industriale este nevoie de a asigurapieselor pe l?nga o buna rezistenta la coroziune si bune proprietati tribologice. >n ultimii ani s-audezvoltat un numar mare de tehnologii de

ingineria suprafetelor care sa asigure acest deziderat.>n majoritatea cazurilor, cresterea duritatii superficiale este =nsotita de o descrestere a rezistenteila coroziune. -Otelul ino idabil este unul din cele mai folosite materiale la fabricarea implantelorumane si a instrumentelor chirurgicale datorita bunei sale biocompatibilitati si rezistentei saleridicate la coroziune. -(-a confirmat ca rezistenta la coroziune a otelurilor ino idabile austenitice nitrurateeste puternic influentata de temperatura si durata de nitrurare c?t si de compozitia chimica sicalitatea suprafetei acestora. -6a otelul ino idabil =n urma deformarii prin rulare se produc modificari =n straturile superficiale ale otelului, care se traduc prin variatii ale potentialelor electrochimice de coroziune. -Otelurile deformate cu forta cea mai mica, de @'da/, au potentiale electrochimice foarte apropiate de otelul nedeformat. 6a forte mai mari de rulare, -7'da/. rezistenta la coroziune a otelului creste, potentialul deplas?ndu-se spre valori pozitive cu cca $@:m8, cresterea rezistentei la coroziune fiind si mai pregnanta la deformarea cu 7:da/, pozitivarea potentialului electrochimic fac?ndu-se cu cca 2$' m8. -)resterea rezistentei la coroziune prin marirea fortei de deformare prin rulare-7'da/ si 7:da/., se poate datora faptului ca odata cu cresterea fortei de apasare la rulare, scade rugozitatea si prin aceasta se reduce suprafata reala a metalului asupra careia actioneaza mediul coroziv. -2epunerea de structuri de (n asigura proprietati tribologice ridicate cu mentinerea rezistentei la coroziune a otelurilor. 2intre aplicatiile posibile mentionam" conectori electrici pentru aeronautica, piese pentru reactoare de avion, buloane din oteluri ino idabile pentru industria nucleara, diverse piese pentru vane utilizate la centrale nucleare, piese pentru submarine.

-*ransformarea martensitica la suprafata probelor nitrurate nu este =nca elucidata 2omenii de aplicare a otelurilor ino idabile. -,v?nd =n vedere comple itatea fenomenelor care apar la deformarea plastica aotelurilor ino idabile precum si la transformarea siAsaumecanica. se impune o analiza teoretica, pe baza teoriei dislocatiilor, a acestor fenomene pentrua =ntelege si a e plica rezu . (-au emis doua mecanisme" a. formarea nitrurii de crom )r/ reduce concentratia de crom dizolvat =n matricea otelului ino idabil. (chimbarea concent diagarmei ()B,!116!C astfel ca la anumite valori devine stabila martensita# b. formarea nitrurii de crom )r/ duce si la aparitia tensiunilor interne =n stratul nitrurat datorita maririi volumului# aceste t austenitei =n martensita. -*emperatura foarte ridicata poate duce la formarea carburilor de crom la limita grauntilor, care duce apoi la coroziune -2in ratiuni economice, otelurile ino idabile au fost unele din principalele materiale utilizate in implanturi, datorita caracteristicilor pret de cost redus# greutate specifica relativ mica in comparatie cu aliajele nobile# duritate si rezistenta mecanica ridicata# conductivitate termica mai redusa decat aliajele neferoase -de zeci de ori mai mica decat aliajele nobile..

)ele mai convenabile sunt otelurile ino idabile austenitice, la care proprietatile mecanice pot fi modificate prin ecruisare si d

2in acest punct de vedere prezinta interes faptul ca modulul de elasticitate al acestor aliaje poate fi influentat de tratam mai apropiat de cel al tesutului osos.