Sunteți pe pagina 1din 14

1 Factori de care depinde energia naturala a zacamintelor/randamentul de utilizare al energiei naturale de zacamant (factori naturali si factori tehnici).

Energia naturala a zacamintelor depinde de: -dimensiunile zcmantului (cuprinzand zona productiv si acviferul); -conditiile initiale de presiune si temperatur; -caracteristicile rocii rezervor si fluidelor continute in acesta. Randamentul de utilizare al energiei de zcmant depinde de: Factori naturali: - caracteristicile rocii colectoare (permeabilitate, porozitate, compresibilitate, umectabilitate, etc.) -caracteristicile fluidelor din zcmant (vascozitate, densitate, compozitie etc.) Factori tehnici: -Gabaritul de exploatare (numr total de sonde, mod de amplasare); Sistemul de extractie utilizat; -Ritmul de exploatare (exemplu duzele la sonde eruptive) -Ritmul de injectie (la zcminte exploatate cu injectie de ap) - Conservarea in zcmant a agentilor naturali de dezlocuire. In cazul zacamintelor de gaze naturale exploatarea are loc sub actiunea energiei naturale a zacamantului rezultata din expansiunea gazelor, iar in cazul existentei unui acvifer activ si ca urmare a avansarii acestuia. 2 Forme de energie naturala si mecanisme de exploatare determinate de forma de energie la zacamintele de titei. La zcmintele de titei formele de energie natural sunt : 1. expansiunea sistemului roc fluide; 2. expansiunea gazelor dizolvate, care se continu cu expansiunea gazelor iesite din solutie, pe msura ce presiunea scade sub presiunea de saturatie (sau presiunea initial de vaporizare, notat de obicei piv) 3. expansiunea gazelor libere (din capul liber de gaze); 4. expansiunea apei din acviferul adiacent; 5. energia gravitational. 1. expansiunea sistemului roc fluide: -expansiunea rocii se manifest printr-o reducere a volumului de pori ca urmare a dilatrii (mririi) prtii solide a acesteia la scderea presiunii. 2. Mecanismul expansiunii gazelor dizolvate, continuat cu expansiunea gazelor iesite din solutie (regimul de gaze dizolvate) este cel mai intalnit si conduce la recuperri ale titeiului ce nu depsesc 22 25% din zcmant (atunci cand nu exist acvifer activ sau cap liber de gaze). Dac zcmantul are un cap initial de gaze si eventual acvifer activ, recuperarea poate atinge valori de ordinul 35%. 3.Mecanismul expansiunii gazelor din capul liber de gaze va conduce, evident, la cresterea recuperrii titeiului din zcmant. Se interzice exploatarea gazelor din gaz-cap, deoarece s-ar pierde rapid energia, iar titeiul care migreaz in zona ocupat initial de gaze ar deveni practic nerecuperabil. 4. Mecanismul bazat pe impingerea natural de ap, in cazul acviferelor cu intindere mare, poate fi astfel condus incat presiunea zcmantului s fie mentinut la un nivel practic constant, prin corelarea debitului extras din zcmant cu cumulativul de ap ptruns din acvifer. Este necesar ca presiunea s fie pstrat deasupra presiunii de saturatie pentru a mentine in zcmant o curgere omogen a titeiului (fr gaze). Factorul final de recuperare po ate ajunge la circa 50%. 5. Mecanismul de exploatare gravitational (regimul gravitational) - se intalneste la zcmintele cu inclinri si permeabilitti mari si este predominant in faza final de exploatare. De la suprafat, prin alegerea unei metode adecvate de exploatare, se pot controla aceste mecanisme naturale, astfel incat s predomine mecanismul care asigur eficienta maxim in exploatarea zcmantului.

3 Metode de recuperare a titeiului prin suplimentarea energiei de zacamant (metode conventionale si neconventionale). Principii generale. Suplimentarea energiei de zacamant metode: -I- Conventionale: -injectie de apa (in acvifer); -injectie de gaze (in capul de gaze);

-II- Neconventionale: -Termice >injectie de abur; combustie subterana; injectie de fluide calde; incalzirea sondei la niv. stratului -Chimice->injectia de solutii de polimeri; injectia de solutii alcaline; injectia de surfactanti -Miscibile->injectia de solventi gazosi si lichizi; injectia de Co2 -In perspectiva->metode nucleare; folosirea bacteriilor; folosirea spumelor; noi agenti chimici. 4 Resurse si rezerve de hidrocarburi. Clasificare

5 Metode pentru determinarea acumularilor de hidrocarburi ( resurse geologice initiale). -se determina din datele existente la momentul respectiv prin metoda volumetrica , -volumul spatiului poros

6 Comportarea in exploatare a zacamintelor de titei care produc cu energie propie. Zacaminte de petrol nesaturat. Zcminte care produc in regim de gaze dizolvate (RGD):

Zacamintele de titei ocupa pe diagrama de stare domeniul situat la stanga izotermei punctului critic .Daca presiunea de zacamant este superioara presiunii de saturatie (punctul A0) ,titeiul este saturat curgerea in zona productiva fiind omogena. Forma de energie este elastica ->datorita gradientilor de presiune strat-sonde roca se destinde marinduse volumul in timp ce volumul de pori se reduce. 7 Comportarea in exploatare a zacamintelor de titei care produc cu energie propie. Zacaminte de petrol cu cap liber de gaze (CLG). Gazele cantonate in capul liber de gaze se destind si ptrund in zona productiv, dezlocuind petrolul. Zcmantul produce ca urmare a expansiunii gazelor din CLG si al expansiunii gazelor iesite din solutie. -curgere bifazica; presiunea este sub presiunea de saturatie.

8 Comportarea in exploatare a zacamintelor de titei care produc cu energie proprie. Zacaminte cu impingere substantiala de apa. Zcminte cu impingere substantial de ap =>Se observ c, prin controlul numrului de sonde aflate in productie se incearc ca presiunea dinamic s fie mentinut deasupra presiunii de saturatie, ps -stabilim o presiune constanta

9 Obtinerea si analiza comportarii aburului. Titlul aburului. (analiza in coordonatele p-v) Analizand un procesde vaporizare izoterm a comportarii aburlui intr-o diagrama (presiunea-volum specific) Titlul aburului , de obicei aburul are titlul de 0.8 adica 80% din greutate reprezinta vapori saturati, iar restul de 20% lichid cu saruri (daca toata apa ar fi fost transformata in vapori ->sarurile dizolvate in apa se depun in interiorul generatorului =>stricandul) 10 Injectia de abur. Principii generale. Mecanisme de recuperare a titeiului din strat. La primul contact dintre abur si titei, aburul cedeaz cldura titeiului, a crui vascozitate scade. Aburul condenseaz si, in continuare, apa cald format avanseaz dezlocuind titeiul si cedand treptat din cldur pan la echilibru. Mecanisme de recuperare: - dezlocuirea cu vapori si ap cald in conditiile unui raport al mobilittilor mai favorabil ; - distilarea cu abur; - efectul miscibil al solventului. 11 Mecanisme de transfer al caldurii la injectia de fluide calde. Parametri care se modifica pe traseul de la suprafata pana la stratul productiv la injectia de fluide calde. Fluidele calde, respectiv aburul, in drumul spre si prin strat cedeaz cldur mediului inconjurtor. Cu cat cantitatea de cldur cedat este mai mare, cu atat efectul procesului scade.

Pierderile de cldur de la generator la sond ( in conductele de legtur), acestea se datoreaz transferului de cldur de la agentul cald la mediul inconjurtor prin conductie, convectie, radiatie sau printr-o combinatie a tuturor acestor genuri de transfer.

12 Pierderi de caldura la utilizarea injectiei de abur ca metoda de recuperare secundara. Pierderile de cldur prin conductele care transport aburul de la punctul termic la sond. Transmiterea cldurii de la fluidul care curge prin conduct la stratul laminar de fluid de pe peretii interiori ai conductei, se face prin convectie; in interiorul stratului laminar, prin peretele conductei si prin stratele izolatoare care acoper conducta, prin conductie, iar de la conduct la mediul inconjurtor prin convectie si radiatie. 13 Legea conservarii energiei aplicata la injectia de fluide calde. ---nu am gasit nimic 14 Parametri de care depinde coeficientul global de transmitere a caldurii. a) determinarea temperaturii cu care fluidul cald ajunge in dreptul stratului productiv b) cantitatea de caldura cedata statelor traversate ,respective cantitatea de caldura ramasa inmagazinata in fluidul cald cand acesta ajunge la intrarea in strat. 15 Principiile generale ale combustiei subterane directe. In cazul C.S.D., frontul de ardere se deplaseaz de la sonda de injectie ctre cea de reactie, in sensul curgerii aerului injectat. De obicei sondele sunt amplasate in panouri astfel incat aerul injetat printr-o sonda de injectie se deplaseaza catre 4 sonde de reactie. Important pt conducerea procesului este ca frontul sa se deplaseze cat mai uniform radial fara canalizari catre sondele de reactie.

1-nisip ars curat (aerul introd prin SI circula catre frontul de ardere; temp creste pe masura ce dist fata de front scade). 2-frontul de ardere (zona de combustie 400-600) 3-zona de vapor si cracare (apare trecerea in faza de vapori a fract usoare din titei; vaporii de titei sunt antrenati in curentul de curgere al gazelor arse fierbinti catre zona din fata, mai rece, unde condenseaza. fractiile grle din titei care nu distileaza se transf in cox, ce serveste drept combustibil). 4-zona de condensare (degajare mare de temp). 5-banc de apa/banc de titei (vaporii care condens form un banc de apa, respectiv un banc de titei; apa are tendinta sa inlocuiasca nemiscibil titeiul). 6- este zona rece neafectata de incalzire si care se gaseste inca la temp de zac. 16 Mecanise de dezlocuire la procesul de combustie subterana. 1). Splarea cu gaze la temperatur mare care are loc in zona de vaporizare si care, pe de o parte, las pentru zona de ardere numai cocsul necesar, iar pe de alt parte antreneaz in

zona de condensare un amestec de vapori de ap, vapori de titei si gaze arse fierbinti. 2) Splarea cu abur, care in urma condensrii formeaz bancul de ap si dezlocuieste nemiscibil titeiul, antrenand si fractiile volatile rezultate din distilarea acestuia. 3). Splarea miscibil - care este datorat condensrii componentilor usori ai titeiului vaporizat si intrrii in solutie a CO2 din gazele arse calde : ia nastere o emulsie trifazic care este antrenat in continuare, crescand si mai mult saturatia in titei in fata bancului de ap si formand astfel bancul de titei care se deplaseaz ctre sondele de productie. 17 Profilul temperaturii frontului de ardere la un proces de combustie subterana. Demonstrati posibilitatea incetarii arderii. Temperatura e mai mare spre centrul formatiunii si scade cu apropierea de culcus si acoperis datorita pierderilor catre stratele adiacente. Daca mentinem debitul de injectie constant , temperatura scade in timp pe masura extinderii frontului de ardere.

Se observ ca daca debitul de aer injectat este constant, pe masura ce frontul de ardere se departeaza de sonda de injectie, el primeste tot mai putin aer, iar cantitatea de aer ce revine la 1m3 de zacamant ars (cocs depus) scade. In consecinta, se inregistreaza o scadere a temperaturii frontului de ardere, deci apare posibilitatea incetrii arderii(limita minima de 315C). 18 Combustia subterana umeda. Comparatie cu CSD. CSU reprezint o combinatie intre CSD si injectia de apa si se bazeaza pe faptul ca, injectand apa, se mareste eficienta de inundare si creste capacitatea fluidelor de a inmagazina caldura si de a o transporta in fata frontului de ardere, spre sondele de reactie. Apa si aerul sunt injectate simultan sau alternativ in aceeasi sonda, dupa ce s-a format frontul de ardere prin combustie obisnuita (directa). O parte din apa umple porii rocii din spatele frontului, iar alt parte il traverseaza. In contact cu roca fierbinte, apa se transforma in abur, care se deplaseaza in fata frontului si mareste eficienta de dezlocuire a titeiului (in zacamant exista o cantitate mai mare de agent de lucru abur). -comparatie-> fata de CSD reducerea uneori pan la jumatate a necesarului de aer; ramane o anumita cantitate de cocs nears; utilizare mai eficienta a caldurii. 19 Combustia subterana inversa. Comparatie cu CSD. Presupune deplasarea frontului de ardere de la sonda de productie ctre cea de injectie de aer, iar titeiul incalzit este impins spre sonda de productie prin zona incalzita. Metod de recuperare a titeiurilor foarte vascoase; Titeiul produs este deci de calitate superioara, fiind constituit in principal din fractii usoare (CH4 care se aprinde de abia la peste 800C). -comparatie CSI-> fata de CSD: se consuma mai mult aer; o parte din titei ramane in zacamant 20 Cocsul secundar: explicati aparitia acestuia la combustia subterana inversa. Cocs depus in spatele frontului de ardere nu este ars din lispsa oxigenului care s-a consumat in totalitate in frontul de ardere. 21 Comparati CSD, CSU si CSI d.p.d.v. al saturatiei remanente in titei in urma frontului si respectiv al consumului de aer. Saturatia remanenta in titei cea mai mare la CSI deoarece apare si coxul secundar care nu se arde; la CSU nu arde tot coxul; iar la CSD se arde tot coxul, ramanand in urma frontului de ardere numai nisip ars curat, deci saturatia remanenta in titei e 0. La consumul de aer, la CSI se consuma cel mai mult aer, deoarece ard si o parte din fractiile intermediare ce traverseaza frontul, apoi CSD, si la CSU se consuma cel mai putin aer, pana la juma ca la CSD.

22 Demararea procesului de combustie Subterana (C.S.) Inainte de aprinderea stratului, in sonda se injecteaza aer la un debit de 20 000 25 000 Nm3/zi, timp de cateva zile, in vederea saturarii cu aer a zonei din jurul gurii de sond (g.s.). Aceasta saturare cu aer este necesara pentru a realiza ulterior o deplasare normala a frontului de ardere si a stabili o permeabilitate efectiva pentru aer. Dup saturarea zonei di n jurul g.s. cu aer, debitul este redus foarte mult, astfel incat el sa corespunda amestecului necesar de gaze aer, a carui ardere trebuie sa produca aprinderea titeiului. Pentru a realiza aprinderea, trebuie sa se dezvolte in g.s. o cantitate de caldura de aproximativ 15.10 6 kcal, in timp de 3-4 zile. In functie de puterea calorica a gazului injectat, rezulta debitul cu care trebuie s se injecteze gazele, precum si volumul si debitul de aer corespunzator arderii complete a acestora. 23 Descriere schematizata a aprinzatorului de strat utilizat pentru demararea CS. 1. Coloana de exploatare perforat 2. Camera de ardere (material ceramic, protejat in tub metalic perforat) 3. Rezistent electric pentru aprinderea gazelor 4. Termocuplu 5. Camera de amestec cu orificii in contracurant 6.Tevi de extractie exterioare, diametru 3 1/2 (sau 2 7/8) in 7. Cablu electric pentru termocuplu 8. Tevi de extracie interioare, diametru 1 1/2 (sau 1,315) in 9. Cablu electric pentru rezistent.

24 Instalatia de suprafata la o sonda echipata pentru subterana.

combustie

25 Caracteristici pe care trebuie sa le indeplineasca zacamintele supuse la CS. - Adancimea stratului trebuie sa fie mai mare de 70 -100 m. - Grosimea efectiva a stratului sa fie mai mare de 2,5 3 m . - Porozitatea mai mare de 1820 %. - Permeabilitatea mai mare de 100 mD la titeiuri grele si vascoase - Greutatea specifica titeiului -intre 0,825 0,985 kgf / dm3. - Vacozitatea mai mare de 2 cP. - Tipul rocii rezervor in general nisipuri si gresii; la nisipurile murdare, prezenta argilelor creste capacitatea de adsorbtie a cocsului pe suprafata porilor; s-a aplicat si in roci calcaroase.

- Saturatia in titei corespunztoare unui continut in titei la initierea procesului mai mare de 90 l/m3 roca, ceea ce, la o porozitate de 30%, inseamn St > 30%. - Calitatea titeiului titeiurile care contin asfaltene si naftene depun cocs suficient si care arde mai bine decat la titeiurile parafinoase. - Factori favorabili temperatura formatiunii mai mare;- permeabilitatea pe verticala mica;- viituri de nisip slabe sau lipsa 26 Principiul de calcul al debitului de aer primar la CS. -- nu l-am scris intentionat ( prea complicat :))) ) 27 Principiul de calcul al debitului de aer secundar la CS. ---- la fel ca cel de sus 28 Metodologia de proiectare a unui proces de CS. Se procedeaz la proiectarea procesului pe baza datelor obtinute in laborator cu probe de roc si titei din zcmant, sau pe baza datelor cunoscute de la alte procese similare. Principalii parametri care trebuie cunoscuti pentru a proiecta un proces de combustie sunt urmtorii: 1. cantitatea total de aer necesar; 2. debitul de aer injectat, durata procesului si presiunea de injectie; 3. cantitatea total de titei care va fi produs si factorul de recuperare; 4. echipamentul necesar si tehnologia de operare. Intr- o prim faz C.S. se initiaz ca experiment de santier intr-un panou experimental in 5 puncte, cu supratata de 0.5, 1, sau 4 hectare. Acest experiment are scopul de: - a verifica in conditii de zcmant calittile de aprindere si de mentinere a arderii de ctre titeiul din porii rocii; - a verifica si corecta rezultatele calculelor de prevedere bazate pe date de laborator sau pe informatii din literatura de specialitate; - a verifica solutiile pentru prevenirea sau combaterea coroziunii, nisipului si emulsiilor; - a obtine datele necesare proiectrii instalatiilor de injectie si pentru evaluarea tehnico economic a procesului. - a stabili tehnologia de aplicare pe scara industrial, precum si modul de urmrire si dirijare a procesului. 29 Ecuatia de Bilant material

30 Utilizarea ecuatiei de bilant material pentru determinarea resurselor de petrol -ne da informatii asupra ponderii cu care diferitele forme de energie participa in procesul de exploatare la un moment de timp t. 31 Principiile dezlocuirii nemiscibile cu solutii de polimeri.Tipuri de polimeri care pot fi utilizati pentru cresterea recuperarii titeiului. Ca rezultat al actiunii energiei naturale de zacamant si/sau al energiei suplimentare introduse in aceasta prin aplicarea unor metode de recuperare nemiscibil, are loc un proces de dezlocuire a fluidelor din stratul productiv, dezlocuire care poate fi analizata atat la nivelul porilor dezlocuire microscopica, cat si la scara intregului zacamant dezlocuire macroscopica. Dezlocuirea nemiscibila a titeiului presupune curgerea prin zacamant a cel putin doua faze dezlocuita si dezlocuitoare. Intr-un proces de dezlocuire nemiscibila, pentru ca saturatia remanenta in titei in urma frontului sa fie cat mai redus, este foarte util ca faza dezlocuitoare sa fie mai vascoasa decat cea dezlocuita si, in plus, sa umecteze mai bine roc a. Tipuri de polimeri: sintetici: -poliacriamida partial hidrolizata biopolimeri- rezultati in procesul de fermentatie a unor bacterii (insensibil la salinitatea apei de zacamant; suporta gradienti mari de forfecare) 32 Modul de preparare a solutiilor de polimeri. Instalatii, concentratii uzuale. Conditionarea si tratarea apei utilizate la solubilizarea polimerului. 1. Se disperseaza polimerul praf in apa dulce , realizandu-se o solutie concentrat, de 0,5% (5000 ppm ). Se are in vedere in aceasta etap evitarea aglomerarii polimerului in cocoloase, realizandu-se o buna dispersie, prin reglarea automata a cantitatii de polimer care se dizolva in jetul de apa 2. Se dilueaza solutia concentrata obtinuta in etapa 1 cu apa de zacamant tratata, realizandu-se concentratia stabilita pentru injectie, de regula 0,05% =500 ppm.

33 Vascozitatea aparenta a solutiilor de polimei. Fluidele utilizate n exploatarea zcmintelor de hidrocarburi pot fi clasificate n: fluide newtoniene, caracterizate prin faptul c, la presiune i temperatur constant, viscozitatea rmne constant, indiferent de gradientul de vitez; flui de nenewtoniene, la care viscozitatea este dependent de gradientul de vitez (n acest caz se introduce noiunea de viscozitate aparent a fluidului care curge prin mediul poros). La rndul lor, fluidele nenewtoniene pot fi mprite n: - fluide cu comportare pseudoplastic, la care ap scade cu creterea grad v i fluide cu comportare dilatant, la care ap crete cnd grad v crete.

34 Comportarea solutiilor de polimeri in conditii de laborator si de zacamant. --nu il fac 35 Factori care influenteaza comportarea solutiilor de polimeri in mediul poros. Viscozitatea aparent are valori de 5...25 de ori mai mari dect cea msurat, dac se consider c permeabilitatea efectiv este constant pentru ap i respectiv pentru soluia de polimer. In realitate, innd seama de reducerea permeabilitii efective n cazul trecerii soluiei, care poate fi considerat ca o rezisten opus curgerii datorit reinerii moleculelor de polimer n porii rocii, scderea mobilitii poate fi explicat prin dou fenomene care nu pot fi separate ca efect, nici ca pondere: -creterea viscozitii apei de injecie, ca urmare a aditivrii cu polimer -reducerea permeabilitii efective a rocii colectoare. 36 Retinerea polimerului in mediul poros. Cauze, mod de apreciere, consecinte. Interactiunea solutiei de polimer cu roca are ca efect retinerea substantei active din solutie si modificarea propriettilor acesteia. In principal, sunt de evidentiat dou aspecte: - retinerea mecanic a macromoleculelor de polimer in porii foarte fini, - retinerea prin adsorbtia polimerului pe suprafata udat, fenomen dependent de compozitia rocii (mult mai accentuat in prezenta argilelor). Ambele mecanisme conduc in final la diminuarea concentratiei solutiei si scderea viscozittii acesteia 37 Posibilitatile de degradare a solutiilor de polimeri si evitarea degradarii. 1. Depozitarea polimerilor care se prezint sub form de granule (pulbere), se face in saci de polietilen, deoarece substanta este usor higroscopic (absoarbe umiditatea din aer). 2. Temperatura ridicat, de 125150 0C, degradeaz atat polimerul (granule), cat si solutiile de polimeri. In general, o temperatur de circa 300 in instalatiile de preparare si de 60 700 in zcmant nu afecteaz calitatea solutiei. 3. Degradarea chimic : - Contactul cu oxigenul dizolvat in apa de preparare si de diluare a solutiei, sau aflat in rezervoare, reduce cu 25% viscozitatea solutiei, determinat prin factorul de sit. - Prezenta oxizilor de fier si in special a hidroxizilor ferici reduce mult viscozitatea solutiei de polimeri, fapt explicat prin ruperea macromoleculelor. Prevenire : - Tratarea apei de preparare se face in sistem inchis pentru indepartarea total a suspensiilor solide, titeiului, compusilor c u fier si oxigenului. 4. Degradarea mecanic - apare prin forfecarea si laminarea solutiei la trecerea acesteia cu vitez mare prin instalatiile de suprafat: pompe, duze reglabile, coturi, teuri, filtre, ca si prin perforaturile sondei (scderea presiunii dup strangulare duce la ruperea moleculelor de polimer, ceea ce implic scderea accentuat a viscozittii solutiei). Prevenire : - Pompele centrifuge sunt inlocuite cu pompe cu piston; - Teurile si coturile in unghi drept sunt inlocuite cu curbe de acelasi diametru; - Coloana se perforeaz cu numr mare de gloante si se indeprteaz eventualele blocaje; - Solutia se filtreaz cu filtre de pasl, panz etc, care se pot spla invers ( nu prin nisip). 5. Degradarea solutiei n zcmnt - este datorat retinerii substantei active pe suprafata rocii prin fenomene de adsorbtie. 38 Argumente pentru utilizarea polimerilor in procese de dezlocuire. Folosirea polimerilor cu masa moleculara mare, solubili in apa, la cresterea factorului final de recuperare a petrolului acopera un spectru larg de aplicatii. In mod frecvent, polimerii sunt adaugati apei de injectie pentru a imbunatati eficienta dezlocuirii titeiului intr-un proces de spalare cu apa a unui zacamant care contine titei vascos.

39 Utilizarea dopului programat la injectia de solutii de polimeri. Scop, avantaj Pe de alt parte, in spatele frontului de dezlocuire apare o rezistent rezidual la curgere, care se manifest prin reducerea permeabilittii atat fat de dopul de polimer, cat si fat de apa care il impinge prin zcmant. Datorit diferentelor de mobilitate intre ap si polimer, in spatele dopului de solutie care dezlocuieste titeiul, se pot forma canalizri ale apei de injectie, care are tendinta s inainteze mai repede decat solutia. Fenomenul este accentuat mai ales dac volumul dopului este redus, sub 0,3Vpori. Din acest motiv se recurge la folosirea unor dopuri programate cu concentratia initial mai mare, care descreste treptat, rezultatul fiind o deplasare mai uniform a frontului de dezlocuire:

40 Criterii pentru selectarea zacamintelor la injectia de solutii de polimeri. Se cere o foarte bun cunoastere a zcmantului din punct de vedere geologic si o anumit experient a operatorului in domeniul recuperrii secundare a titeiului. Principalele criterii de selectie sunt legate de : a. Roca colectoare - Sunt preferate colectoarele constituite din gresii si nisipuri consolidate; - De evitat rocile cu un continut ridicat in CaCO3 s Mg CO3, mai ales cele cu grad mare de fisurare, deoarece pot avea loc canalizri ale dopului de polimer. - Adancimea conditioneaz procesul prin presiune si temperatur: -Porozitatea si permeabilitatea sa fie situate,de preferat, in gama valorilor medii si mari : m = 15 35% si k > 100 mD. b. Fluidele din zcmnt Se prefer titeiurile cu = 5 125 mPa.s. Dac exist alti parametri favorabili, se poate merge chiar pan la = 200 cP. Densitatea titeiului t = 850 900 kg / m3 Salinitatea apei de zcmant < 20 000 ppm Na Cl (2%) si lipsit de Ca ++ si Mg ++ 41 Principiile si conditia de utilizare a solutiilor alcaline in procesele de recuperare secundara a petrolului. -e un proces de recuperare sec sau tertiara care poate fi aplicat la zacamintul partial inundat sau dupa inceperea injectiei de apa -conditia de aplicare e ca titeiul din zacamant sa aiba un caracter acid -este practic o continuare a injectiei de apa sau unui proces de injectie al apei imbunanatit prin cresterea pH-ului solutiei injectate -dezlocuirea cu solutii alcaline se bazeaza pe uramtoarele mecanisme: 42 Mecanisme care explica cresterea recuperarii titeiului cu solutii alcaline: -reducerea tensiunii interfaciale -modificarea capacitatii de udare -emulsionarea -solubilizare unor pelicule interfaciale rigide

43 Variatia tensiunii interfaciale la solutiile alcaline. -daca se reprezinta grafic tensiunea interfaciala functie de pH se va obtine: -solutiile alcaline se caracterizeaza prin pH>12 -in acest domeniu,variatia tensiunii interfaciale cu pH-ul ,inregistreaza un minim care se situeaza,de obicei,intre 0.02-0.5% -reducerea tensiunii se explica prin aparitia unor sapunuri naturale prin reactia dintre acizi naturali din titei si solutiile alcaline.

44 Modificarea umectabilitatii rocii si efectul acesteia asupra recuperarii la injectia de solutii alcaline. Suprafata mediului poros prez o afinitate penttu una din fazele prezente in functie de caracterul acesteia si de natura mineralelor din roca. Majoritatea zacamintelor se caracterizaza prin faptul ca roca este udata preferential de apa. In timpul geologic de contact insa pot avea loc fenomene de adsorbtie a componentilor polari din titei a.i. roca sa devina oleofila (udata de titei).In acest caz titeiul e faza care se depune pe peretii canalelor de curgere ca o pelicula aderenta ceeea ce mareste satur remanenta in titei. daca roca e udata preferential de apa solutia alcalina face ca udarea sa fie perfecta; daca roca e udata preferential de titei, solutia alcalina conduce la inversarea udarii. 45 Criterii de selectie a zacamintelor pentru dezlocuirea titeiului cu solutii alcaline. -principalul criteriu este indicele de aciditate organica a titeiului sa fie cel putin 1 pana la 1.5mg NaOH/gram titei - din punct de vedere al stratului mai mica de 1700 m, temperatura ami mica decat 70 grade celsius, grosime mai mare de 4 m, saturatie in titei la initierea procesului mai mare de 40%. -salinitatea apei mai mica de 20% - la injectia de solutie alcalina se poate recupera pana la 50% din titeiul existent in zacamant la initierea procesului

46 Prezentare schematica a tehnologiei de aplicare a unui proces de dezlocuire a titeiului cu solutii alcaline. 1) dop de prespalare- cu rol de indepartare a cationilor bivalenti de Ca si Mg si de diluare a apei de zacamant daca salinitate este mare. 2) dop de solutie alcalina cu volum cuprins intre 15-20% din volumul de pori si concentratie descrescatoare de la 0.5 la 0.02% NaOH 3) pt evitarea canalizarii se face injectie de dop de solutie de polimeri, pt controlul mobilitatii frontului de dezlocuire 4) se dezlocuiesc dopurile cu apa de injectie. 47 Principiul realizarii miscibilitatii la injectia de gaze. -gazele sunt miscibile cu titeiul in anumite conditii de presiune si temperatura, realizarea acestor conditii in timpul dezlocuirii cu un dop de gaze ar face ca titeiul sa devina miscibil cu dopul de gaze la un capat, in timp ce la celalalt capat gazul este dizlocuit nemiscibil de catre apa de injectie, faza dezlocuitoare cu vascozitate mai mare si care uda mai bine roca decat gazul.

48 Conditii de realizare a miscibilitatii la injectia de gaze sarace. -injectie continua de gaze sarace la presinui de 400-450 bar (necesitatea unei statii de compresoare) - de preferat initierea acestei metode de la inceputul exploatarii -aplicabil la zacaminte cu ce contin titeiuri usoare, volatile cu vascozitate redusa -recomandat la zacaminte cu adancime mai mare de 2500m, presiune mare, inclinare mare, permeabilitate uniforma, fara fisuri. A-gaz injectat; B-titei sarac ; V1-faza gazoasa cu compozitia V1; 49 Conditii de realizare a miscibilitatii la injectia de gaze bogate. -necesita presiuni mai mici de injectie de gaze bogate (150 de bar cel mult) -dopul de gaze bogate trebuie sa fie deplasat prin injectie de dop gaze sarace care la randul sau va fi dezlocuit cu apa sarata.

50 Comparatie intre procesele de dezlocuire miscibile cu gaze sarace si gaze bogate avantaje si dezavantaje in fiecare caz -in cazul dizlocuirii cu gaze sarace presiunea de injectie este mare (400-450 bar) asigurata de o statie de comprimare gaze, manevrarea gazelor de presiune inalta->pericolele aferente => comparativ cu injectia de gaze bogate a carei presiunii este de ordinul a 150 de bar .....neajunsul find necesitatea de gaze bogate(costisituare d.p.d.v. economic). 51 Prezentati schematic procesele de dezlocuire miscibila cu gaze sarace si gaze bogate si alegeti varianta mai usor aplicabila. Influenta presiunii asupra miscibilitatii fazelor

52 Solutii micelare: componenti si comportare fata de titei. Procese de dezlocuire miscibila si nemiscibila. -solutiile micelare sunt niste microemulsii alcatuite de regula din: 1. hidrocarburi pure sau in amestec de hidrocarburi 2. apa de zacamant (nemiscibila cu sistemul de hidrocarburi) 3. o substanta tensioactiva(surfactant cu rol de emulgator) -surfactantul e de regula un sulfonat de sodiu sau de sodiu si amoniu obtinut industrial prin reactie intre petrolurile naturale si acid sulfuric -gradul de dispersie al emulsiei, este foarte mare,astfel ca solutiile micelare sunt omogene ,transparente si stabile la temperaturi ridicate -pentru asigurarea in timp a acestei stabilitati se adauga un al 4-lea component numic cosurfactant sau cotensida -cei 4 componenti se amesteca in diferite proportii astfel incat pot rezulta emulsii de tip apa-ulei sau ulei-apa -trebuie mentionat ca la deplasarea prin zacamant solutiile micelare inglobeaza fazele din pori iar tipul emulsiei se poate schimba.

Procese de dezlocuire miscibila si nemiscibila:

-I- ->solutie micelara tip apa in titei (sau apa in ulei) total miscibila cu titeiul si in echilibru cu apa; -petrolul este preluat total din porii in care patrunde solutia micelara, dar apa nu poate dezlocui in totalitate microemulsia( la capat dopul se solutie micelara este nemiscibil dezlocuirea are loc la tensiuni interfaciale foarte mici) -II- ->solutie micelara tip titei-apa total miscibila cu apa si in echilibru cu titeiul in acest caz ca emulsia va fi dezlocuita in totalitate dar ea nu va prelua tot titeiul cu care este miscibila. -III- -> Solutie micelara tip a/t sau t/a dopul va fi nemiscibil la ambele capete dar dezlocuirea va avea loc la tensiuni interfaciale foarte mici. (cel mai avantajos proces) -IV- -> solutie micelara tip a/t sau t/a dop total miscibil la ambele capete -> singurul caz de dezlocuire total miscibila cu solutii micelare. (proces scump- nerentabil) 53 Posibilitati de inversare a microemulsiei la curgerea prin zacamant a solutiilor micelare. -la deplasarea prin zacamant solutiile micelare inglobeaza fluidele prezente in pori, iar tipul emulsiei se poate astfel inversa. 54 Comportarea de faza a solutiilor micelare. Schematizarea procesului de dezlocuire.

-I- ->solutie micelara tip apa in titei (sau apa in ulei) total miscibila cu titeiul si in echilibru cu apa; -petrolul este preluat total din porii in care patrunde solutia micelara, dar apa nu poate dezlocui in totalitate microemulsia( la capat dopul se solutie micelara este nemiscibil dezlocuirea are loc la tensiuni interfaciale foarte mici) -II- ->solutie micelara tip titei-apa total miscibila cu apa si in echilibru cu titeiul in acest caz ca emulsia va fi dezlocuita in totalitate dar ea nu va prelua tot titeiul cu care este miscibila. -III- -> Solutie micelara tip a/t sau t/a dopul va fi nemiscibil la ambele capete dar dezlocuirea va avea loc la tensiuni interfaciale foarte mici. (cel mai avantajos proces) -IV- -> solutie micelara tip a/t sau t/a dop total miscibil la ambele capete -> singurul caz de dezlocuire total miscibila cu solutii micelare. (proces scump- nerentabil)

55 Utilizarea Co2 in procese de recuperare a titeiului. - usor de procurat din natura sau subprodusi din procese industriale la preturi relativ scazute -Co2 este foarte solubil si se dizolva la fel de usor in titei si in apa de zacamant. - la intrarea in solutie a Co2 in titei scade mult vascozitatea titeiului si densitatea sa astfel mobilitatea creste devenind mai apropiata de mobilitatea apei. -reducerea tensiunii interfaciale intre titei si apa de zacamant -reducerea umflarii argilelor -crestere usoara a permeabilitatii rocii ca urmare a acidizarii(slabe) cu acid carbonic rezultat din dizolvarea Co2 in apa din strat. -presiuni de injectie relativ reduse (sub 120 bar) fata de 400-450 bat la injectia de gaze sarace pt dezlocuire miscibila. 56 Comportarea de volum a titeiului la injectia de Co2

La injectia de Co2 scade mult vascozitatea titeiului si densitatea sa,volumul fazei lichide incepe sa scada (curba 2) >fractiile grele din titei vor trece in faza gazoasa( stare supercritica) proces miscibil. La dizolvarea Co2 in apa are ca efect cresterea vascozitatii apei si reducerea mobilitatii acesteia -> proces nemiscibil -> dezlocuirea titeiului de apa devine favorabila. 57 Efecte care apar la utilizarea Co2 pentru dezlocuirea titeiului. -volumul fazei lichide incepe sa scada, fratiile grele vor trece in faza gazoasa cu mobilitate mu lt mai mare - scade mult vascozitatea titeiului si densitatea,astfel ca mobilitatea lui creste -dizolvarea CO2 in apa, in care este la fel de solubil, are ca efect cresterea vascozitatii apei si reducerea mobilitatii acesteia proces nemiscibil-> exploatare favorabila. -mai apar si alte efecte:reducerea tensiunii interfaciale,reducerea umflarii argilelor, si o usoara acidizare cu acid carbonic(H2CO3) care mareste permeabilitea -din punct de vedere a presiunii injectate poate fi aplicata la 120bar 58 Comparati rezultatele miscibilitatii CO2 titei cu cea intalnita la dezlocuirea miscibila cu gaze. -comportarea de faza arata ca domeniul bifazic este mult mai redus decat in cazul dezlocuirii prin injectie de gaze la aceasi presiune

-CO2 are o solubilitate mai mare in apa si titei , reduce densitatea titeiului , reducerea tensiunii interfaciale, reducerea umflarii argilelor -presiune de injectie a CO2 sub 120 de bar comparativ cu cea a gazelor sarace de 400-450 bar pt dizlocuirea miscibila 59 Dezlocuirea miscibila cu gaze sarace, gaze bogate si CO2 . Analiza comparativa.

Presiunea de injectie a CO2 este de regula sub 120 bar, fada de cea cel mult 150 de bar la injectia de gaze bogate /compartativ cu cea de injectie a gazelor sarace 400-450 bar.

60 Ce metoda de recuperare secundara considerati ca fiind mai avantajoasa? Dar mai usor de aplicat? Argumente. -cea mai avantajoasa metoda de recuperare secundara ar fi dupa parerea mea injectai de fluide calde mai exac cu abur datorita cresterii mobilitatii titeiului, distilarea hidrocarburilor usoare ce au un efect de dop de solvent impins de apa calda -generatoarele de abur au capacitati mari si utilizeaza drept combustibil titei brut sau gaze de sonda -cea mai usor de aplicat ar fi dezlocuirea titeiului prin injectia de solutii micelare dar datorita costului solutiilor micelare ridicat nu e avantajos de aplicat.