Sunteți pe pagina 1din 13

CURS DE INFORMARE TEHNICI DE TERAPIE COMPORTAMENTALA APLICATA LA COPILUL CU AUTISM

Terapia comportamentala aplicata La baza terapiei ABA sta DT (Discrete Trial) unitatea de invatare alcatuita din 3 componente: SD (Stimul Discriminativ, adica cerinta), R (Raspunsul copilului), comportamentul respectiv)! "neori intre SD si Raspuns se interpune Promptul, apoi se da Consecinta# De ce$ %# clari&ica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil# '# a(uta terapeutul sa &ie consecvent 3# usureaza evaluarea pro)resului si colectarea datelor# aracteristicile unui SD: * * * * * trebuie sa &ie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului! este cerinta, &ara adau)iri in plus ( numele copilului, +uita*te la mine,-, +&ii atent,-)! se da o sin)ura data apoi se asteapta raspunsul copilului! poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari! se da la &el de catre toti cei implicati in pro)ram# ( onsecinta la

aracteristicile unui raspuns R: * * raspunsul copilului la cerinta poate &i corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 * . sec#, si se noteaza cu /! raspunsul copilului la cerinta poate &i gresit cand copilul da un raspuns din acelasi pro)ram sau din altele dar )resit, sau cand se an)a(eaza in alt &el de comportamente decat cel asteptat in urma SD*ului, si se noteaza cu * ! * non!raspuns, cand nu da nici un &el de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar dupa cele ma0 . sec#, se considera a &i raspuns )resit in colectarea datelor, dar se noteaza cu 1#

Consecinta raspunsului:

* * * * *

ne)ativa 2 3", Acest 3" trebuie sa &ie in&ormational si se da dupa un raspuns )resit, sau un non*raspuns# pozitiva 2 recompensa# Se o&era numai in cazul unui raspuns corect# Se o&era imediat dupa raspunsul corect! Se individualizeaza, in &unctie de pre&erintele copilului si se sc4imba permanent pentru a* si mentine valoarea de recompensa# Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri &oarte bune, ori)inale, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate# u toate ca &olosirea unor cantitati mai mari de recompense produc e&ecte mai puternice, evitati saturatia prin &olosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor#

* * *

Recompensele nu trebuie sa*i &ie copilului la indemana in nici o alta impre(urare, decat sa*i &ie o&erite in urma unui raspuns corect# Recompensele trebuie sa poata &i o&erite cu usurinta si rapid# Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele, 5inderul)

6romptul (6): * * * * * * * 7ste a(utorul o&erit copilului, minim dar su&icient pentru a indeplini un SD# Trebuie sa apara in acelasi timp cu SD*ul sau imediat dupa SD# Terapeutul decide daca o&era 6 sau nu inainte c4iar sa dea SD*ul# 6entru un item masterat in 8T9, 6 se da dupa ma0im un raspuns )resit# 6entru un item masterat si in RR9, 6 se da dupa ma0im ' raspunsuri )resite# u &iecare copil, cu &iecare pro)ram trebuie &olosit 6 cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate &i diminuat treptat# :mediat ce s*a introdus un tip de 6, trebuie sa avem raspuns la intrebare + um scap de acest 6$Tipuri de 6: %# Fi"ic: a(utorul &izic o&erit pentru a*l &ace pe copil sa dea un raspuns corect! '# 6rin imitatie: o&erirea raspunsului corect o data cu SD, pentru a*l &ace pe copil da dea un raspuns corect copiind terapeutul! 3# Po"itie# apropiere: asezarea stimului cerut mai aproape de copil! ;# Imitare $er%ala: o&erirea verbala a raspunsului corect! .# Stimul inclus: e0# cuvantul +rosu- scris cu cerneala<culoare rosie! =# &i"ual: &olosirea cuvintelor scrise, a cartonaselor, ilustratiilor etc#

># O$erlaping: cand i se da copilului SD pe masura ce acesta indeplineste bucati din el# : se cere sa dseneze o casa prin imitatie: terapeutul deseneaza un patrat, copilul imitat si deseneaza un patrat, terapeutul*un triun)4i, copilul*un triun)4i etc ?# Mo'ularea $ocii:accentuarea unui anumit cuvant dintr*un SD (da*mi cubul rosu) @# In$oluntar nespeci(ic: )esturi, privire etc# )))) 6entru a evita dependenta de 6: * * * nu se o&era recompense puternice ori in cantitati mari pentru raspunsurile promptate! evitati o&erirea 6 dupa ce a dat un raspuns incorect < dupa ce au trecut mai mult de . sec# < dupa ce ati dat de(a consecinta# Sc4imbati scopul in cazul in care nu puteti diminua 6, decat sa continuati cu acelasi nivel de 6#

Re)uli de masterare: 9Mass Trial: atunci cand se da aceeasi comanda, cand se reia de mai multe ori (intre .,= si ma0 @,%1 ori) acelasi item un intre) sittin)# 9Ran'om Rotation: cand itemul in curs de ac4izitie se roteste total aleator in sittin) cu ceilalti anterior masterati# :# "n item nou se introduce in 8T# Dupa 3 sittin)uri consecutive (cu cel putin ' persoane di&erite) cu mai mult de ?1A succes se poate considerat in 8T, adica pe (umatate# Se introduce in RR, unde se considera masterat dupa 3 sittin)uri consecutive cu mai mult de ?1A succes (cu cel putin ' persoane di&erite)# Daca un item sta mai mult de . sittin)uri in 8T (timp in care ceilalti itemi din pro)ram nu au &ost lucrati), este necesar sa se &aca o :3TR7T:37R7) :3TR7T:37R7A se &ace doar intre sittin)uri de 8T, si este un RR cu toti itemii anterior masterati, &ara itemul in curs de ac4izitie in 8T#

*+i'ul curricular , ni$el -ncep.tor


A%ilit./i 'e participare la lec/ii %# StB sin)ur Cn scaun '# RealizeazB contactul vizual atunci cDnd e stri)at 3# RealizeazB contactul vizual atunci cDnd i se dB comanda E"itB*te la mine;# RBspunde la comanda E8Dinile cuminFiA%ilit./i 'e imita/ie %# :mitB miGcBrile )rosiere ()ros*motorii) '# :mitB acFiunile cu obiecte 3# :mitB miGcBrile &ine (motricitatea &inB) ;# :mitB miGcBrile orale A%ilit./i 'e lim%a0 recepti$ %# HndeplineGte comenzile simple '# :denti&icB pBrFile corpului, obiectele, ima)inile, persoanele &amiliare, obiectele prin &unctia lor, posesia, verbe in ima)ini 3# HndeplineGte comenzile ce presupun verbe ;# :ndicB (cu de)etul) ima)ini Cntr*o carte A%ilit./i 'e lim%a0 e1presi$ %# AratB cBtre itemii doriFi ca rBspuns la Cntrebarea E e vrei$'# AratB spontan cBtre itemii doriFi 3# :mitB sunete Gi cuvinte ;# DenumeGte obiectele, obiectele .# ere verbal itemii doriFi =# 70primB sau )esticuleazB Eda- Gi Enu- pentru itemii pre&eraFi Gi pentru cei respinGi ># DenumeGte persoanele &amiliare ?# Iace o ale)ere @# RBspunde cDnd este salutat, raspunde la intrebarile sociale %1# DenumeGte verbele Cn ima)ini, la sine Gi la alFii, obiectele dupa &unctia lor, posesia A%ilit./i pre!2colare %# 6otriveGte

Jbiecte apoi ima)ini identice Jbiectele la ima)ini si :ma)inile la obiecte ulori, &orme, litere, numere Jbiecte non*identice

Jbiecte prin asociere

'# IinalizeazB independent activitBFi simple 3# :denti&icB culorile, &ormele, literele, numerele ;# 3umBrB pe de rost pDnB la %1 .# 3umBrB obiecte A%ilit./i 'e auto!ser$ire 3sel(!+elp4 %# Bea dintr*o canB '# IoloseGte &urculiFa Gi lin)ura cDnd mBnDncB 3# HGi descalFB panto&ii, sosetele, ;# HGi dezbracB pantalonii, tricoul .# IoloseGte GerveFelul<batista =# Ktie sB &oloseascB toaleta pentru a urina

*+i'ul curricular , ni$elul interme'iar


A%ilit./i 'e participare la lec/ii %# SusFine contactul vizual pentru . secunde, ca rBspuns la stri)area numelui '# RealizeazB contact vizual ca rBspuns la stri)area numelui Cn timp ce se (oacB 3# RealizeazB contact vizual ca rBspuns la stri)area numelui de la distanFB ;# RBspunde Eda- atunci cDnd este numit A%ilit./i 'e imita/ie %# :mitB miGcBrile )ros*motorii din poziFia Cn picioare '# :mitB miGcBri )ros*motorii secvenFiale 3# :mitB acFiuni secvenFiale cu obiecte ;# :mitB acFiuni CnsoFite de sunete .# :mitB patternuri (construcFii) de cuburi =# opiazB desene simple A%ilit./i 'e lim%a0 recepti$ %# :denti&icB camerele, emotiile, locatiile '# HndeplineGte instrucFiile (comenzile) duble 3# DB douB obiecte ;# RecupereazB obiecte care nu sunt la vedere .# :denti&icB atributele (caracteristicile) =# :denti&icB persoanele din comunitate ># Se pre&ace (pretinde cBL) ?# :denti&icB cate)oriile, pronumele @# HndeplineGte instrucFiile cu prepoziFii

%1# :denti&icB un obiect a&lat la vedere atunci cDnd Ci este descris %%# 6laseazB Cn ordine cartonaGe secvenFiale %'# :denti&icB )enul %3# :denti&icB itemul care lipseGte %;# RBspunde la CntrebBrile wh ( are$ "nde$ %=# 3umeGte un obiect prin atin)ere A%ilit./i 'e lim%a0 e1presi$ %# :mitB &raze din douB sau trei cuvinte '# 3# ere itemii doriFi printr*o propoziFie, ca rBspuns la E e vrei$ere spontan itemii doriFi, printr*o propoziFie um$ Dnd$ ine$,etc)despre obiecte Gi ima)ini %.# RBspunde da/nu la CntrebBri le)ate de obiecte Gi acFiuni

;# HGi stri)B pBrinFii de la distanFB .# DenumeGte obiectul dupB &uncFia acestuia, dar si &unctiile obiectelor =# DenumeGte Gi indicB pBrFi ale corpului con&orm &uncFiei acestora ># DenumeGte &uncFia pBrFilor corpului, locatiile, emotiile, cate)oriile ?# IoloseGte propoziFii simple

7ste unL MBd oL Am oL

@# Iace sc4imb de in&ormaFii AmL MBdL :n&ormaFii sociale

%1# Spune E3u Gtiu- atunci cDnd este ru)at sB numeascB obiecte necunoscute %%# RBspunde la CntrebBri wh de tipul: E e este asta$- Gi E"nde esteL%'# DenumeGte prepoziFiile, pronumele %3# RBspunde la CntrebBri ce Fin de cunoGtinFele )enerale %;# DenumeGte )enul %.# Descrie ima)inile printr*o propoziFie %=# Descrie obiectele a&late la vedere &olosind atribute %># HGi aminteGte evenimente din trecutul apropiat %?# RBspunde la CntrebBri de tipul E"nde$%@# DenumeGte obiectele care aparFin unei camere, si &unctia camerelor '1# DenumeGte &uncFia persoanelor din comunitate

'%# RBspunde la CntrebBri de tipul E Dnd$''# Descrie secvenFe de ima)ini '3# Transmite un mesa( ';# Iace (ocuri de rol cu pBpuGile '.# J&erB a(utor A%ilit./i pre!2colare %# 6otriveGte itemii din aceeaGi cate)orie '# DB cantitatea cerutB 3# 6otriveGte numBrul la cantitate, literele mari la literele mici, cuvintele identice ;# :denti&icB Emai mult- Gi Emai puFin.# SecvenFializeazB numerele<literele =# ># ompleteazB ciorne simple (Nor5s4eets) opiazB litere Gi numere

?# :denti&icB numele scris @# DeseneazB ima)ini simple %1# HGi scrie numele %%# LipeGte %'# Taie cu &oar&eca %3# oloreazB Cn c4enar A%ilit./i 'e auto!ser$ire 3sel(!+elp4 %# HGi CmbracB pantalonii, tricoul, 4aina '# HGi CncalFB panto&ii, sosetele 3# Se spalB pe mDini ;# Se duce la toaletB atunci cDnd Cl doare burta .# Se duce din proprie iniFiativB la baie

*+i'ul curricular , ni$el a$ansat


A%ilit./i 'e participare la lec/ii %# RealizeazB contactul vizual Cn timpul conversaFiei '# RealizeazB contactul vizual Cn timpul instrucFiilor Cn )rup A%ilit./i 'e imita/ie %# :mitB secvenFe comple0e '# :mitB (oaca copiilor de aceeaGi vDrstB 3# :mitB rBspunsul verbal al copiilor de aceeaGi vDrstB A%ilit./i 'e lim%a0 recepti$ %# HndeplineGte instrucFiile comple0e, &ormate din trei comenzi '# HndeplineGte comenzi comple0e date de la distanFB

3# 3umeGte o persoanB, un loc sau un obiect atunci cDnd acestea sunt descrise ;# 3umeGte un obiect din care se vede numai o parte .# :denti&icB obiecte care sunt la &el si obiecte care sunt di&erite =# :denti&icB ce nu aparFine unui )rup, Cn &uncFie de caracteristicB sau de cate)orie ># :denti&icB pluralul versus sin)ular ?# RBspunde la CntrebBrile wh despreo scurtB povestire dar si la CntrebBrile wh despre un subiect @# HndeplineGte comenzile EHntreabBL- versus ESpuneL%1# OBseGte obiectele ascunse atunci cDnd i se dau indicii privind locaFia %%# DiscrimineazB situaFiile Cn care trebuie sB punB o Cntrebare de cele Cn care trebuie sB rBspundB (sB o&ere in&ormaFii Cn sc4imb) A%ilit./i 'e lim%a0 e1presi$ %# RBspunde E3u Gtiu- la CntrebBrile ne&amiliare '# DenumeGte cate)oria cBreia Ci aparFine un anumit item dar si itemii dintr*o cate)orie 3# RepovesteGte o poveste ;# Descrie obiecte care nu se a&lB la vedere, &olosind atribute (caracteristici) .# HGi aminteGte evenimente trecute =# Descrie subiecte ># Spune propriile poveGti ?# HGi e0primB con&uzia Gi cere lBmuriri @# DenumeGte pronumele posesive %1# IoloseGte timpul corect al verbelor %%# 6une o Cntrebare Gi repovesteGte in&ormaFiile obFinute %'# AscultB o conversaFie Gi rBspunde la CntrebBri le)ate de acea conversaFie %3# HGi a&irmB cunoaGterea %;# RBspunde la CntrebBri avansate de cunoGtinFe )enerale %.# Descrie &elul Cn care se &ace ceva %=# Descrie similaritBFile Gi di&erenFele dintre obiecte %># RBspunde la CntrebBri de tipul E areL$%?# 6une CntrebBri wh atunci cDnd Ci sunt o&erite in&ormaFii va)i Lim%a0 a%stract %# RBspunde la CntrebBri de tipul EDe ceL$'# RBspunde la CntrebBri de tipul EDacBL$3# ompleteazB lo)ic propoziFiile ;# Descrie nere)ulile dintr*o ima)ine .# RBspunde Eda<nu- (in&ormaFii &actuale) =# 6revede &inalul, rezultatul ># 6riveGte dintr*o altB perspectivB

?# J&erB e0plicaFii @# 70clude un item Cn &uncFie de cate)orie<caracteristicB %1# :denti&icB subiectul principal dintr*o poveste sau o conversaFie A%ilit./i 2colare %# De&ineGte oameni, locaFii Gi obiecte '# ;# ompleteazB un pattern iteGte cuvinte obiGbuite 3# 6otriveGte cuvinte scrise la obiecte Gi obiectele la cuvintele scrise .# 3umeGte literele (aGa cum sunt pronunFate) =# 3umeGte un cuvDnt, CncepDnd cu primul sunet, numeGte consoanele iniFiale, mediane Gi &inale ># iteGte literB cu literB cuvintele simple ?# 70plicB CnFelesul cuvintelor @# :denti&icB sinonime simple, relaFiile temporale, numeralele ordinale, cuvintele care rimeazB %1# Scrie din memorie cuvinte simple %%# AdunB numere &ormate dintr*o sin)urB ci&rB A%ilit./i sociale %# :mitB acFiunile unui copil de aceeaGi vDrstB '# HndeplineGte indicaFiile unui copil de aceeaGi vDrstB 3# RBspunde la CntrebBrile unui (e)al) copil de aceeaGi vDrstB ;# RBspunde la cuvintele prin care un e)al iniFiazB (ocul .# 6artcipB la (ocuri cu e)alii, (ocuri care se des&BGoarB la masB =# :niFiazB (propune verbal) (ocul cu e)alii ># Iace sc4imb de in&ormaFii cu e)alii, comunicB cu e)alii Cn timpul (ocului ?# ere < o&era a(utorul e)alilor Preg.tirea pentru 2coal. %# DB dovada unor noi rBspunsuri prin observaFie '# HndeplineGte comenzile date Cn )rup, iGi aGteaptB rDndul 3# Iace sc4imb de in&ormaFii sociale Cntr*un )rup ;# DntB versuri ale unor cDntecele de copii Cn cadrul )rupului .# RBspunde cDnd este c4emat =# RidicB mDna pentru a rBspunde la CntrebBri ># AscultB o poveste Gi rBspunde al CntrebBri privind acea poveste ?# AratB Gi povesteGte A%ilit./i 'e auto!ser$ire %# Se spalB pe dinFi '# HGi Cnc4ide<desc4ide &ermoarul 3# HGi Cnc4ide<desc4ide nasturii, capsele#

PROGRAME - selectiv
:nainte ca un copil sa &ie invatat sa &oloseasca < rosteasca cuvintele, el este invatat ce inseamna cuvintele respective prin pro)ramele +Receptiv-# 70ista &oarte multe pro)rame receptiv: receptiv o%iecte, actiuni ($er%e4, persoane, categorii, instructiuni, camere, meserii, emotii, culori etc# SD: Arata 0 , R: opilul arata obiectul < instructiunea, persoana ceruta in SD# 6: poate &i &izic, pointin), pozitionare, ima)ine a obiectului<persoanei<actiunii# 6e cat posibil intai se invata cu obiecte reale 3D, urmand ca apoi sa &ie recunoscute si in ima)ini 'D#

Potrivire 7tape: 6otrivire obiecte identice si non*identice 3D 3D 6otrivire ima)ini identice si nonidentice 'D 'D 6otrivirea ima)inilor cu obiectele 'D 3D! 3D 'D 6otrivire culori, &orme, litere, ci&re Asocieri! Antonime Antonimele se predau doar in perec4e (sus (os, curat murdar, mic mare), cu obiecte concrete sau ima)ini# Se urmeaza pasii de la Receptiv si 70presiv antonime# Pozitii spatiale Receptiv 3D: 6une 67 < :3 < S"B < :3TR7 etc# 70presiv: "nde este$ Receptiv 'D: Arata ursul care sta 67 patura, 70presiv: "nde sta ursul$ Substantiv verb substantiv : se arata o poza si copilul trebuie sa o descrie, e0: EIata mananca pizza-# SD*ul este EDescrie ima)ineaR: copilul raspunde &olosind modelul de mai sus 6: total (&ata mananca pizza), partial (&ata#####, ####pizza, ####mananca####)

Spune/Intreaba se face in special cu copiii care au probleme cu ecolali tocmai pentru a-i face sa inteleaga diferenta dintre a spune si a intreba. o e0emple: Spune*mi ce culoare are cerul# Spune*mi unde stai# :ntreaba*ma cum ma simt# :ntreaba*ma ce culoare au oc4ii mei# Secventialitate * i se prezinta copilului un sir de cartonase cu secvente care au

continuitate iar el trebuie sa &aca le)atura intre ele pentru a realiza o povestire cu sens! Conversatie * trebuie sa purtam o conversatie cat mai normala# Trebuie sa avem responsabilitate in mod e)al asupra conversatiei, ci nu sa conducem noi conversatia# opilul trebuie sa &oloseasca cunostinte din pro)ramele de(a invatate in pro)ramul ABA: :ntrebari sociale, A&irmatii reciproce, A&irmatii si intrebari multiple# :ntr*un sittin) vom avea urmatoarele puncte care vor trebui atinse: o o o o o sa puna intrebari! sa raspunda la intrebari! intrebari cu raspuns desc4is, nu doar cu DA si 3"! sa &aca a&irmatii! sa vina cu propozitii noi! sa aiba contact vizual#

Daca#Atunci intai va trebui sa spuna dupa noi (&olosim poze pentru suport vizual) EDaca sunt murdar, atunci ma spal-! apoi va spune sin)ur uitandu*se la poze! iar al treilea pas il vom intreba Ece &aci daca esti murdar$- Ema spalpe aceleasi poze putem &ace si pro)ramul De ce5# pentru ca ( Ede ce se spala pe mani$- Epentru ca este murdar-) Descriere , este un pro)ram pentru a dezvolta limba(ul si al a(uta pe copil sa &ie cat mai

coerent intr*o descriere# Se urmeaza un patern care se aplica tuturor obiectelor! in &elul acesta copilul va invata sa descrie orice obiect# Discriminarea intre%arilor , spunem o propozitie apoi ii punem copilului di&erite intrebari le)ate de ceea ce tocmai am spus#

EBaiatul conduce masina )albena ine concuce$ e &ace baiatul$ um este masina$ etc

A(irmatii reciproce (sc4imb de in&ormatii reciproce) 7u sunt Dana< 7u sunt 7di! 7u am 3. de ani< 7u am ; ani! 7tcLL#

A(irmatii si intre%ari multiple , terapeutul &ace o a&irmatie iar copilul trebuie sa*i puna intrebari le)at de ceea ce a spus#

A&irmatie: E7u am &ost la &ilm:ntrebari: E La ce &ilm ai &ost$-, E u cine ai &ost la &ilm$-, ETi*a placut &ilmul$- etcLL

PECS (6icture 70c4an)e

ommunication SPstem) este un sistem de comunicare cu a(utorul

ima)inilor &olosit cu rezultate &oarte bune in cazul copiilor care nu au dobandit un sistem de comunicare verbal# 67 S*ul o&era copiilor nu doar un mi(loc de comunicare non*verbal, ci si o modalitate de intele)ere si de stimulare a comunicarii verbale# 7ste un sistem de comunicare pe baza de ima)ini dezvoltat de A# BondP si L# Irost special pentru copiii care nu au dobandit sistemul verbal de comunicare# "n copil care nu vorbeste la varsta de ;, . ani are nevoi comple0e de comunicare care nu mai pot &i intuite de parinti# 3eputand vorbi, copiii au nevoie sa &ie a(utati sa comunice iar acest sistem vine in a(utorul comunicarii si limba(ului punand la dispozitia copilului ima)ini care contin lucrurile de care copilulu ar putea avea nevoie: apa, mancare, dulciuri, (ucarii, toaleta, Qvreau pauzaQ, Qmi* e somnQ, Qvreau la plimbareQ, Qma doare cevaQ# opilul este invatat ce semni&ica &iecare ima)ine si cum sa o &oloseasca pentru a primi ceea ce doreste, ima)inile devenind ast&el QcuvinteleQ copilului# Iazele 67 S: %# etapa :# sc4imbul de ima)ini in care copilul este invatat sa o&ere o ima)ine pentru a primi

ceea ce isi doreste# '# etapa ::# dezvoltarea spontaneitatii distanta dintre copil si terapeut creste, la &el si distanta dintre copil tabla de comunicare terapeut, ast&el incat copilul a(un)e sa caute tabla ce comunicare si ima)inea, apoi il cauta pe terapeut pentru a cere# 3# etapa :::# discriminarea ima)inilor pentru a ne asi)ura ca ceea ce cere este intr*adevar ceea ce isi doreste copilul# ;# etapa :M# structura propozitiilor se introduce verbul +vreau- si se alcatuieste ast&el propozitia +eu vreau 0 .# etapa M# raspunde la intrebarea E e doresti$=# etapa :M# dezvoltarea limba(ului E7u vreauL-7u vadL-, EAm ceva-