CURS DE INFORMARE TEHNICI DE TERAPIE COMPORTAMENTALA APLICATA LA COPILUL CU AUTISM

Terapia comportamentala aplicata La baza terapiei ABA sta DT (Discrete Trial) unitatea de invatare alcatuita din 3 componente: SD (Stimul Discriminativ, adica cerinta), R (Raspunsul copilului), comportamentul respectiv)! "neori intre SD si Raspuns se interpune Promptul, apoi se da Consecinta# De ce$ %# clari&ica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil# '# a(uta terapeutul sa &ie consecvent 3# usureaza evaluarea pro)resului si colectarea datelor# aracteristicile unui SD: * * * * * trebuie sa &ie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului! este cerinta, &ara adau)iri in plus ( numele copilului, +uita*te la mine,-, +&ii atent,-)! se da o sin)ura data apoi se asteapta raspunsul copilului! poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari! se da la &el de catre toti cei implicati in pro)ram# ( onsecinta la

aracteristicile unui raspuns R: * * raspunsul copilului la cerinta poate &i corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 * . sec#, si se noteaza cu /! raspunsul copilului la cerinta poate &i gresit cand copilul da un raspuns din acelasi pro)ram sau din altele dar )resit, sau cand se an)a(eaza in alt &el de comportamente decat cel asteptat in urma SD*ului, si se noteaza cu * ! * non!raspuns, cand nu da nici un &el de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar dupa cele ma0 . sec#, se considera a &i raspuns )resit in colectarea datelor, dar se noteaza cu 1#

Consecinta raspunsului:

* * * * *

ne)ativa 2 3", Acest 3" trebuie sa &ie in&ormational si se da dupa un raspuns )resit, sau un non*raspuns# pozitiva 2 recompensa# Se o&era numai in cazul unui raspuns corect# Se o&era imediat dupa raspunsul corect! Se individualizeaza, in &unctie de pre&erintele copilului si se sc4imba permanent pentru a* si mentine valoarea de recompensa# Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri &oarte bune, ori)inale, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate# u toate ca &olosirea unor cantitati mai mari de recompense produc e&ecte mai puternice, evitati saturatia prin &olosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor#

* * *

Recompensele nu trebuie sa*i &ie copilului la indemana in nici o alta impre(urare, decat sa*i &ie o&erite in urma unui raspuns corect# Recompensele trebuie sa poata &i o&erite cu usurinta si rapid# Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele, 5inderul)

6romptul (6): * * * * * * * 7ste a(utorul o&erit copilului, minim dar su&icient pentru a indeplini un SD# Trebuie sa apara in acelasi timp cu SD*ul sau imediat dupa SD# Terapeutul decide daca o&era 6 sau nu inainte c4iar sa dea SD*ul# 6entru un item masterat in 8T9, 6 se da dupa ma0im un raspuns )resit# 6entru un item masterat si in RR9, 6 se da dupa ma0im ' raspunsuri )resite# u &iecare copil, cu &iecare pro)ram trebuie &olosit 6 cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate &i diminuat treptat# :mediat ce s*a introdus un tip de 6, trebuie sa avem raspuns la intrebare + um scap de acest 6$Tipuri de 6: %# Fi"ic: a(utorul &izic o&erit pentru a*l &ace pe copil sa dea un raspuns corect! '# 6rin imitatie: o&erirea raspunsului corect o data cu SD, pentru a*l &ace pe copil da dea un raspuns corect copiind terapeutul! 3# Po"itie# apropiere: asezarea stimului cerut mai aproape de copil! ;# Imitare $er%ala: o&erirea verbala a raspunsului corect! .# Stimul inclus: e0# cuvantul +rosu- scris cu cerneala<culoare rosie! =# &i"ual: &olosirea cuvintelor scrise, a cartonaselor, ilustratiilor etc#

># O$erlaping: cand i se da copilului SD pe masura ce acesta indeplineste bucati din el# : se cere sa dseneze o casa prin imitatie: terapeutul deseneaza un patrat, copilul imitat si deseneaza un patrat, terapeutul*un triun)4i, copilul*un triun)4i etc ?# Mo'ularea $ocii:accentuarea unui anumit cuvant dintr*un SD (da*mi cubul rosu) @# In$oluntar nespeci(ic: )esturi, privire etc# )))) 6entru a evita dependenta de 6: * * * nu se o&era recompense puternice ori in cantitati mari pentru raspunsurile promptate! evitati o&erirea 6 dupa ce a dat un raspuns incorect < dupa ce au trecut mai mult de . sec# < dupa ce ati dat de(a consecinta# Sc4imbati scopul in cazul in care nu puteti diminua 6, decat sa continuati cu acelasi nivel de 6#

Re)uli de masterare: 9Mass Trial: atunci cand se da aceeasi comanda, cand se reia de mai multe ori (intre .,= si ma0 @,%1 ori) acelasi item un intre) sittin)# 9Ran'om Rotation: cand itemul in curs de ac4izitie se roteste total aleator in sittin) cu ceilalti anterior masterati# :# "n item nou se introduce in 8T# Dupa 3 sittin)uri consecutive (cu cel putin ' persoane di&erite) cu mai mult de ?1A succes se poate considerat in 8T, adica pe (umatate# Se introduce in RR, unde se considera masterat dupa 3 sittin)uri consecutive cu mai mult de ?1A succes (cu cel putin ' persoane di&erite)# Daca un item sta mai mult de . sittin)uri in 8T (timp in care ceilalti itemi din pro)ram nu au &ost lucrati), este necesar sa se &aca o :3TR7T:37R7) :3TR7T:37R7A se &ace doar intre sittin)uri de 8T, si este un RR cu toti itemii anterior masterati, &ara itemul in curs de ac4izitie in 8T#

*+i'ul curricular , ni$el -ncep.tor

A%ilit./i 'e participare la lec/ii %# StB sin)ur Cn scaun '# RealizeazB contactul vizual atunci cDnd e stri)at 3# RealizeazB contactul vizual atunci cDnd i se dB comanda E"itB*te la mine;# RBspunde la comanda E8Dinile cuminFiA%ilit./i 'e imita/ie %# :mitB miGcBrile )rosiere ()ros*motorii) '# :mitB acFiunile cu obiecte 3# :mitB miGcBrile &ine (motricitatea &inB) ;# :mitB miGcBrile orale A%ilit./i 'e lim%a0 recepti$ %# HndeplineGte comenzile simple '# :denti&icB pBrFile corpului, obiectele, ima)inile, persoanele &amiliare, obiectele prin &unctia lor, posesia, verbe in ima)ini 3# HndeplineGte comenzile ce presupun verbe ;# :ndicB (cu de)etul) ima)ini Cntr*o carte A%ilit./i 'e lim%a0 e1presi$ %# AratB cBtre itemii doriFi ca rBspuns la Cntrebarea E e vrei$'# AratB spontan cBtre itemii doriFi 3# :mitB sunete Gi cuvinte ;# DenumeGte obiectele, obiectele .# ere verbal itemii doriFi =# 70primB sau )esticuleazB Eda- Gi Enu- pentru itemii pre&eraFi Gi pentru cei respinGi ># DenumeGte persoanele &amiliare ?# Iace o ale)ere @# RBspunde cDnd este salutat, raspunde la intrebarile sociale %1# DenumeGte verbele Cn ima)ini, la sine Gi la alFii, obiectele dupa &unctia lor, posesia A%ilit./i pre!2colare %# 6otriveGte

Jbiecte apoi ima)ini identice Jbiectele la ima)ini si :ma)inile la obiecte ulori, &orme, litere, numere Jbiecte non*identice

Jbiecte prin asociere

'# IinalizeazB independent activitBFi simple 3# :denti&icB culorile, &ormele, literele, numerele ;# 3umBrB pe de rost pDnB la %1 .# 3umBrB obiecte A%ilit./i 'e auto!ser$ire 3sel(!+elp4 %# Bea dintr*o canB '# IoloseGte &urculiFa Gi lin)ura cDnd mBnDncB 3# HGi descalFB panto&ii, sosetele, ;# HGi dezbracB pantalonii, tricoul .# IoloseGte GerveFelul<batista =# Ktie sB &oloseascB toaleta pentru a urina

*+i'ul curricular , ni$elul interme'iar

A%ilit./i 'e participare la lec/ii %# SusFine contactul vizual pentru . secunde, ca rBspuns la stri)area numelui '# RealizeazB contact vizual ca rBspuns la stri)area numelui Cn timp ce se (oacB 3# RealizeazB contact vizual ca rBspuns la stri)area numelui de la distanFB ;# RBspunde Eda- atunci cDnd este numit A%ilit./i 'e imita/ie %# :mitB miGcBrile )ros*motorii din poziFia Cn picioare '# :mitB miGcBri )ros*motorii secvenFiale 3# :mitB acFiuni secvenFiale cu obiecte ;# :mitB acFiuni CnsoFite de sunete .# :mitB patternuri (construcFii) de cuburi =# opiazB desene simple A%ilit./i 'e lim%a0 recepti$ %# :denti&icB camerele, emotiile, locatiile '# HndeplineGte instrucFiile (comenzile) duble 3# DB douB obiecte ;# RecupereazB obiecte care nu sunt la vedere .# :denti&icB atributele (caracteristicile) =# :denti&icB persoanele din comunitate ># Se pre&ace (pretinde cBL) ?# :denti&icB cate)oriile, pronumele @# HndeplineGte instrucFiile cu prepoziFii

%1# :denti&icB un obiect a&lat la vedere atunci cDnd Ci este descris %%# 6laseazB Cn ordine cartonaGe secvenFiale %'# :denti&icB )enul %3# :denti&icB itemul care lipseGte %;# RBspunde la CntrebBrile wh ( are$ "nde$ %=# 3umeGte un obiect prin atin)ere A%ilit./i 'e lim%a0 e1presi$ %# :mitB &raze din douB sau trei cuvinte '# 3# ere itemii doriFi printr*o propoziFie, ca rBspuns la E e vrei$ere spontan itemii doriFi, printr*o propoziFie um$ Dnd$ ine$,etc)despre obiecte Gi ima)ini %.# RBspunde da/nu la CntrebBri le)ate de obiecte Gi acFiuni

;# HGi stri)B pBrinFii de la distanFB .# DenumeGte obiectul dupB &uncFia acestuia, dar si &unctiile obiectelor =# DenumeGte Gi indicB pBrFi ale corpului con&orm &uncFiei acestora ># DenumeGte &uncFia pBrFilor corpului, locatiile, emotiile, cate)oriile ?# IoloseGte propoziFii simple

7ste unL MBd oL Am oL

@# Iace sc4imb de in&ormaFii AmL MBdL :n&ormaFii sociale

%1# Spune E3u Gtiu- atunci cDnd este ru)at sB numeascB obiecte necunoscute %%# RBspunde la CntrebBri wh de tipul: E e este asta$- Gi E"nde esteL%'# DenumeGte prepoziFiile, pronumele %3# RBspunde la CntrebBri ce Fin de cunoGtinFele )enerale %;# DenumeGte )enul %.# Descrie ima)inile printr*o propoziFie %=# Descrie obiectele a&late la vedere &olosind atribute %># HGi aminteGte evenimente din trecutul apropiat %?# RBspunde la CntrebBri de tipul E"nde$%@# DenumeGte obiectele care aparFin unei camere, si &unctia camerelor '1# DenumeGte &uncFia persoanelor din comunitate

'%# RBspunde la CntrebBri de tipul E Dnd$''# Descrie secvenFe de ima)ini '3# Transmite un mesa( ';# Iace (ocuri de rol cu pBpuGile '.# J&erB a(utor A%ilit./i pre!2colare %# 6otriveGte itemii din aceeaGi cate)orie '# DB cantitatea cerutB 3# 6otriveGte numBrul la cantitate, literele mari la literele mici, cuvintele identice ;# :denti&icB Emai mult- Gi Emai puFin.# SecvenFializeazB numerele<literele =# ># ompleteazB ciorne simple (Nor5s4eets) opiazB litere Gi numere

?# :denti&icB numele scris @# DeseneazB ima)ini simple %1# HGi scrie numele %%# LipeGte %'# Taie cu &oar&eca %3# oloreazB Cn c4enar A%ilit./i 'e auto!ser$ire 3sel(!+elp4 %# HGi CmbracB pantalonii, tricoul, 4aina '# HGi CncalFB panto&ii, sosetele 3# Se spalB pe mDini ;# Se duce la toaletB atunci cDnd Cl doare burta .# Se duce din proprie iniFiativB la baie

*+i'ul curricular , ni$el a$ansat

A%ilit./i 'e participare la lec/ii %# RealizeazB contactul vizual Cn timpul conversaFiei '# RealizeazB contactul vizual Cn timpul instrucFiilor Cn )rup A%ilit./i 'e imita/ie %# :mitB secvenFe comple0e '# :mitB (oaca copiilor de aceeaGi vDrstB 3# :mitB rBspunsul verbal al copiilor de aceeaGi vDrstB A%ilit./i 'e lim%a0 recepti$ %# HndeplineGte instrucFiile comple0e, &ormate din trei comenzi '# HndeplineGte comenzi comple0e date de la distanFB

3# 3umeGte o persoanB, un loc sau un obiect atunci cDnd acestea sunt descrise ;# 3umeGte un obiect din care se vede numai o parte .# :denti&icB obiecte care sunt la &el si obiecte care sunt di&erite =# :denti&icB ce nu aparFine unui )rup, Cn &uncFie de caracteristicB sau de cate)orie ># :denti&icB pluralul versus sin)ular ?# RBspunde la CntrebBrile wh despreo scurtB povestire dar si la CntrebBrile wh despre un subiect @# HndeplineGte comenzile EHntreabBL- versus ESpuneL%1# OBseGte obiectele ascunse atunci cDnd i se dau indicii privind locaFia %%# DiscrimineazB situaFiile Cn care trebuie sB punB o Cntrebare de cele Cn care trebuie sB rBspundB (sB o&ere in&ormaFii Cn sc4imb) A%ilit./i 'e lim%a0 e1presi$ %# RBspunde E3u Gtiu- la CntrebBrile ne&amiliare '# DenumeGte cate)oria cBreia Ci aparFine un anumit item dar si itemii dintr*o cate)orie 3# RepovesteGte o poveste ;# Descrie obiecte care nu se a&lB la vedere, &olosind atribute (caracteristici) .# HGi aminteGte evenimente trecute =# Descrie subiecte ># Spune propriile poveGti ?# HGi e0primB con&uzia Gi cere lBmuriri @# DenumeGte pronumele posesive %1# IoloseGte timpul corect al verbelor %%# 6une o Cntrebare Gi repovesteGte in&ormaFiile obFinute %'# AscultB o conversaFie Gi rBspunde la CntrebBri le)ate de acea conversaFie %3# HGi a&irmB cunoaGterea %;# RBspunde la CntrebBri avansate de cunoGtinFe )enerale %.# Descrie &elul Cn care se &ace ceva %=# Descrie similaritBFile Gi di&erenFele dintre obiecte %># RBspunde la CntrebBri de tipul E areL$%?# 6une CntrebBri wh atunci cDnd Ci sunt o&erite in&ormaFii va)i Lim%a0 a%stract %# RBspunde la CntrebBri de tipul EDe ceL$'# RBspunde la CntrebBri de tipul EDacBL$3# ompleteazB lo)ic propoziFiile ;# Descrie nere)ulile dintr*o ima)ine .# RBspunde Eda<nu- (in&ormaFii &actuale) =# 6revede &inalul, rezultatul ># 6riveGte dintr*o altB perspectivB

?# J&erB e0plicaFii @# 70clude un item Cn &uncFie de cate)orie<caracteristicB %1# :denti&icB subiectul principal dintr*o poveste sau o conversaFie A%ilit./i 2colare %# De&ineGte oameni, locaFii Gi obiecte '# ;# ompleteazB un pattern iteGte cuvinte obiGbuite 3# 6otriveGte cuvinte scrise la obiecte Gi obiectele la cuvintele scrise .# 3umeGte literele (aGa cum sunt pronunFate) =# 3umeGte un cuvDnt, CncepDnd cu primul sunet, numeGte consoanele iniFiale, mediane Gi &inale ># iteGte literB cu literB cuvintele simple ?# 70plicB CnFelesul cuvintelor @# :denti&icB sinonime simple, relaFiile temporale, numeralele ordinale, cuvintele care rimeazB %1# Scrie din memorie cuvinte simple %%# AdunB numere &ormate dintr*o sin)urB ci&rB A%ilit./i sociale %# :mitB acFiunile unui copil de aceeaGi vDrstB '# HndeplineGte indicaFiile unui copil de aceeaGi vDrstB 3# RBspunde la CntrebBrile unui (e)al) copil de aceeaGi vDrstB ;# RBspunde la cuvintele prin care un e)al iniFiazB (ocul .# 6artcipB la (ocuri cu e)alii, (ocuri care se des&BGoarB la masB =# :niFiazB (propune verbal) (ocul cu e)alii ># Iace sc4imb de in&ormaFii cu e)alii, comunicB cu e)alii Cn timpul (ocului ?# ere < o&era a(utorul e)alilor Preg.tirea pentru 2coal. %# DB dovada unor noi rBspunsuri prin observaFie '# HndeplineGte comenzile date Cn )rup, iGi aGteaptB rDndul 3# Iace sc4imb de in&ormaFii sociale Cntr*un )rup ;# DntB versuri ale unor cDntecele de copii Cn cadrul )rupului .# RBspunde cDnd este c4emat =# RidicB mDna pentru a rBspunde la CntrebBri ># AscultB o poveste Gi rBspunde al CntrebBri privind acea poveste ?# AratB Gi povesteGte A%ilit./i 'e auto!ser$ire %# Se spalB pe dinFi '# HGi Cnc4ide<desc4ide &ermoarul 3# HGi Cnc4ide<desc4ide nasturii, capsele#

PROGRAME - selectiv
:nainte ca un copil sa &ie invatat sa &oloseasca < rosteasca cuvintele, el este invatat ce inseamna cuvintele respective prin pro)ramele +Receptiv-# 70ista &oarte multe pro)rame receptiv: receptiv o%iecte, actiuni ($er%e4, persoane, categorii, instructiuni, camere, meserii, emotii, culori etc# SD: Arata 0 , R: opilul arata obiectul < instructiunea, persoana ceruta in SD# 6: poate &i &izic, pointin), pozitionare, ima)ine a obiectului<persoanei<actiunii# 6e cat posibil intai se invata cu obiecte reale 3D, urmand ca apoi sa &ie recunoscute si in ima)ini 'D#

Potrivire 7tape: 6otrivire obiecte identice si non*identice 3D 3D 6otrivire ima)ini identice si nonidentice 'D 'D 6otrivirea ima)inilor cu obiectele 'D 3D! 3D 'D 6otrivire culori, &orme, litere, ci&re Asocieri! Antonime Antonimele se predau doar in perec4e (sus (os, curat murdar, mic mare), cu obiecte concrete sau ima)ini# Se urmeaza pasii de la Receptiv si 70presiv antonime# Pozitii spatiale Receptiv 3D: 6une 67 < :3 < S"B < :3TR7 etc# 70presiv: "nde este$ Receptiv 'D: Arata ursul care sta 67 patura, 70presiv: "nde sta ursul$ Substantiv verb substantiv : se arata o poza si copilul trebuie sa o descrie, e0: EIata mananca pizza-# SD*ul este EDescrie ima)ineaR: copilul raspunde &olosind modelul de mai sus 6: total (&ata mananca pizza), partial (&ata#####, ####pizza, ####mananca####)

Spune/Intreaba se face in special cu copiii care au probleme cu ecolali tocmai pentru a-i face sa inteleaga diferenta dintre a spune si a intreba. o e0emple: Spune*mi ce culoare are cerul# Spune*mi unde stai# :ntreaba*ma cum ma simt# :ntreaba*ma ce culoare au oc4ii mei# Secventialitate * i se prezinta copilului un sir de cartonase cu secvente care au

continuitate iar el trebuie sa &aca le)atura intre ele pentru a realiza o povestire cu sens! Conversatie * trebuie sa purtam o conversatie cat mai normala# Trebuie sa avem responsabilitate in mod e)al asupra conversatiei, ci nu sa conducem noi conversatia# opilul trebuie sa &oloseasca cunostinte din pro)ramele de(a invatate in pro)ramul ABA: :ntrebari sociale, A&irmatii reciproce, A&irmatii si intrebari multiple# :ntr*un sittin) vom avea urmatoarele puncte care vor trebui atinse: o o o o o sa puna intrebari! sa raspunda la intrebari! intrebari cu raspuns desc4is, nu doar cu DA si 3"! sa &aca a&irmatii! sa vina cu propozitii noi! sa aiba contact vizual#

Daca#Atunci intai va trebui sa spuna dupa noi (&olosim poze pentru suport vizual) EDaca sunt murdar, atunci ma spal-! apoi va spune sin)ur uitandu*se la poze! iar al treilea pas il vom intreba Ece &aci daca esti murdar$- Ema spalpe aceleasi poze putem &ace si pro)ramul De ce5# pentru ca ( Ede ce se spala pe mani$- Epentru ca este murdar-) Descriere , este un pro)ram pentru a dezvolta limba(ul si al a(uta pe copil sa &ie cat mai

coerent intr*o descriere# Se urmeaza un patern care se aplica tuturor obiectelor! in &elul acesta copilul va invata sa descrie orice obiect# Discriminarea intre%arilor , spunem o propozitie apoi ii punem copilului di&erite intrebari le)ate de ceea ce tocmai am spus#

EBaiatul conduce masina )albena ine concuce$ e &ace baiatul$ um este masina$ etc

A(irmatii reciproce (sc4imb de in&ormatii reciproce) 7u sunt Dana< 7u sunt 7di! 7u am 3. de ani< 7u am ; ani! 7tcLL#

A(irmatii si intre%ari multiple , terapeutul &ace o a&irmatie iar copilul trebuie sa*i puna intrebari le)at de ceea ce a spus#

A&irmatie: E7u am &ost la &ilm:ntrebari: E La ce &ilm ai &ost$-, E u cine ai &ost la &ilm$-, ETi*a placut &ilmul$- etcLL

PECS (6icture 70c4an)e

ommunication SPstem) este un sistem de comunicare cu a(utorul

ima)inilor &olosit cu rezultate &oarte bune in cazul copiilor care nu au dobandit un sistem de comunicare verbal# 67 S*ul o&era copiilor nu doar un mi(loc de comunicare non*verbal, ci si o modalitate de intele)ere si de stimulare a comunicarii verbale# 7ste un sistem de comunicare pe baza de ima)ini dezvoltat de A# BondP si L# Irost special pentru copiii care nu au dobandit sistemul verbal de comunicare# "n copil care nu vorbeste la varsta de ;, . ani are nevoi comple0e de comunicare care nu mai pot &i intuite de parinti# 3eputand vorbi, copiii au nevoie sa &ie a(utati sa comunice iar acest sistem vine in a(utorul comunicarii si limba(ului punand la dispozitia copilului ima)ini care contin lucrurile de care copilulu ar putea avea nevoie: apa, mancare, dulciuri, (ucarii, toaleta, Qvreau pauzaQ, Qmi* e somnQ, Qvreau la plimbareQ, Qma doare cevaQ# opilul este invatat ce semni&ica &iecare ima)ine si cum sa o &oloseasca pentru a primi ceea ce doreste, ima)inile devenind ast&el QcuvinteleQ copilului# Iazele 67 S: %# etapa :# sc4imbul de ima)ini in care copilul este invatat sa o&ere o ima)ine pentru a primi

ceea ce isi doreste# '# etapa ::# dezvoltarea spontaneitatii distanta dintre copil si terapeut creste, la &el si distanta dintre copil tabla de comunicare terapeut, ast&el incat copilul a(un)e sa caute tabla ce comunicare si ima)inea, apoi il cauta pe terapeut pentru a cere# 3# etapa :::# discriminarea ima)inilor pentru a ne asi)ura ca ceea ce cere este intr*adevar ceea ce isi doreste copilul# ;# etapa :M# structura propozitiilor se introduce verbul +vreau- si se alcatuieste ast&el propozitia +eu vreau 0 .# etapa M# raspunde la intrebarea E e doresti$=# etapa :M# dezvoltarea limba(ului E7u vreauL-7u vadL-, EAm ceva-