Sunteți pe pagina 1din 4

TEME RECUPERARE PPATA I.

Sprijinirea dezvoltrii psihosociale a elevului Propuneti msuri concrete pentru organizarea activitii la clas care s vizeze dezvoltarea psihosocial a elevului. V rsta !colar Stadiul dezvoltare psihosocial de Msuri educative propuse "parin#ii sunt orienta#i ctre lu$ea adolescentului% "protejarea adolescentului &a# de tot ceea ce 'nsea$n a(resivitate) li$*aj licentios sau indi&erenta din partea adultilor% "daruirea de a&ec#iune% "nevoia de 'ntele(ere) de co$pasiune% "poten#area di&icult#ilor de co$unicare% "&or$area rela#iilor cu lu$ea) cu procesul de cunoastere a sinelui. "respectarea dreptului la opinie% "$otivarea interesului &a# de cunoa!tere% "i$plicarea 'n procesul instructiv" educativ% "crearea de sarcini individuale) dar !i colective cunosc ndu"se $ai *ine 'ntre ei% "!ansa de a cola*ora cu alte persoane pentru a con!tientiza i$portan#a rela#iilor u$ane.

colar mijlociu (10/11-14 ani identitate/confuzi e prin raportare la scolarii/copiii de aceeasu varsta isi construieste o imagine de sine omogena/unitara sau contradictorie

colar ani

mare

(14-1!/"0 identitate/confuzi e prin raportare la scolarii/copiii de aceeai vrst i construiete o imagine de sine unitar sau contradictorie.

II. E+erci#iu, identi&icarea nivelului de dezvoltare co(nitiv a elevilor #aracterizai principalele v$rste %colare din punct de vedere al dezvoltrii cognitive %i identi&icai di&icultile de 'nvare care intervin 'n cadrul &iecrei etape. %colarul mijlociu (10/11- 14 ani %colarul mare (14- 1!/1( ani R- Perioada !colara reprezint o etapa e+tre$ de i$portanta 'n via#a elevului) 'n via#a noastr ca oa$eni) este o etap e+tre$ de propice 'nva#rii. .ezvoltarea co(nitiva depinde dezvoltarea si e+ercitarea atentiei si a $e$oriei. In

cazul !colarului $ijlociu con&or$ clasi&icarii lui Pia(et acesta se a&la 'n stadiul &or$al opera#ional al dezvoltrii co(nitive caracterizat de achizi#ionarea unor noi /unelte0 'n $anipularea in&or$a#iei- ( ndirea a*stracta) &or$ularea ipotezelor) deductia) a*ordarea &le+i*ila a pro*le$elor etc. In ceea ce priveste (andirea sunt capa*ili sa se (andesca si la lucrurile posi*ile) nu doar la cele reale. Copiii 'ntele( $ai *ine ajun(and sa &ie interesati si de alte do$enii- reli(ia) politica) &iloso&ia. 1n acesta perioada sunt capa*ili sa isi analizeze propriile procese $entale) se preocupa $ai $ult de persoana lor. 1n cazul $e$oriei) creste) treptat el devenind $otivat. Tot 'n aceast perioad se dezvolta i$a(ina#ia si li$*ajul) 'ncepe s cunoasca !i s &olosesca &i(uri de stil) cuvintele din ar(oul !colar. .i&iculttile de 'nvatare e+ista ca in orice etapa) este perioada in care se acu$uleaza &oarte $ulta in&or$atie si creste capacitatea de atentie si retinere. 2colarul $are345"467489 este 'n perioada de cre!tere) este $o$entul cul$inant al pu*ert#ii !i cel $ai con&unz. 1n acesta perioad se dezvolta caracteristicile constiin#ei de sine. 2colarul incepe s &ie $ai responsa*il) se dezvolta li$*ajul) creativitatea) 'ncepe s &ie preocupat de viitorul su) este 'ntr"o continu cutare de $odele. III. .I:EMA :UI ;EI<= )*ndeva 'n +uropa, o &emeie este atins de o &orm rar de cancer %i risc s moar. -u e.ist dec$t un singur medicament care o poate salva. +ste o &orm de radium pe care a descoperit-o un &armacist, dar pe care o vinde de zece ori mai scump dec$t preul real de &a/ricaie. 0edicamentul &ace "001, iar el cere "000. 2einz, soul &emeii /olnave, a 'ncercat s str$ng suma 'mprumut$ndu-se de la prieteni, dar nu a o/inut dec$t 10001. 3i cere &armacistului s-i dea medicamentul la jumtate de pre, pe loc 4 timpul &iind e.trem de preios pentru soia sa 4 urm$nd s-i achite restul ulterior. 5armacistul 'l re&uz. 6isperat, 2einz intr 'n timpul nopii 'n &armacie prin e&racie %i &ur edicamentul.) 1. 7 &cut /ine 2einz &ur$nd medicamentul8 R- <u cred c a procedat corect daca ar &i sa ne lua$ dup le(i) dar din punct de vedere u$an 'n ur$a disperarii a recurs la un (est care i"a salvat viata sotiei evit nd ast&el sa 'si petreac restul vie#ii sin(ur. ". #e s-ar &i 'nt$mplat dac lui 2einz nu-i psa de soia sa8 R- .aca acestuia nu i"ar &i pasat de sotia sa pro*a*il ca din lipsa $edica$entului aceasta ar &i $urit> 9. 7cest &apt ar &i schim/at ceva8 R- <u stiu daca acest &apt ar &i schi$*at ceva) de &apt sotul nu ar $ai &i co$is pacatul de a /&ura0. 4. 6ac persoana 'n su&erin i-ar &i &ost strin, ar mai &i tre/uit s &ure medicamentul8 R- Poate da) poate nu) dar eu cred c acesta era un o$ cu su&let $are care ar &i &acut (estul acesta pentru oricine) de!i ar &i putut sa recur( la alte $etode pentru a procura *anii necesari.

"

IV. :a 'ntre/area anchetatorului - cum de nu a &urat %i din standul de electrice - 6an ("; ani rspunde c i-a &ost &ric de mrimea pedepsei pe care ar &i putut s o primeasc dac ar &i &ost prins. a Precizai stadiul 'n care se 'ncadreaz raionamentul lui. 7rgumentai. R-Stadiul drepturilor individuale si al contractului social) deoarece .an realizeaza consecintele &aptelor sale. / #onstruii un alt rspuns posi/il, pentru situaia dat, care s corespund stadiului al <<<-lea. 7rgumentai. R-Un alt raspuns posi*il al lui .an ar putea &i / nu avea$ nevoie de ni$ic de la standul cu electrice0. =. 3ncadrai copilul a&lat 'n urmtorul dialog cu adultul 'n stadiul corespunztor> Adult> 6ac te joci cu 6an, 'i dai %i lui jucrii8 Copil> I le dau pe alea 2 (din ? A> 6e ce astea dou8 C> Pentru c eu vreau 3. Acestea sunt cele care mi plac. A> 6ar dac 6an vrea mai multe8 C> Dac mi ia una din ale mele, i iau i eu una. A> 6e ce8 C> Pentru c eu vreau 3. A> i ce-o s zic 6an8 C> C este foarte bine c lui i plac alea 2. ! VI. #itii &ragmentul auto/iogra&ic semnat de 5. @a&Aa prin prisma stadialitii psihosociale a lui +riAson. Precizai stadiile pentru care gsii re&erine certe. ) BCD a% &i avut nevoie de 'ncurajare BCD 3n calitate de tat erai prea puternic BCD %i pentru a%a ceva eu eram prea plp$nd BCD toat cugetarea mea se a&l su/ pecetea grea a persoanei tale BCD P$n %i aspectul tu &izic m cople%ea BCD +u eram sla/, lipsit de vlag, jigrit, tu - voinic, mare, gras BCD sentimentul c sunt un nimic BCD '%i are originea 'n in&luena e.ercitat de tine BCD #$nd m apucam de ceva ce nu-i era pe plac %i-mi prevesteai un e%ec, respectul &a de prerea ta era a%a de mare 'nc$t BCD e%ecul prea de ne'nlturat. 3n &aa ta 'mi pierdusem 'ncrederea 'n mine %i 'n locul ei am cptat sentimentul unei nermurite culpa/iliti BCD -e'ncrederea &a de BCD lume, pe care 'ncercai s o provoci 'n mine BCD s-a trans&ormat 'n ne'ncredere &a de mine 'nsumi %i 'n permanent team &a de restul lumii BCD + drept c dragostea pe care mi-o arta mama era nermurit, dar, 'n mintea mea, dragostea ei era independent de tine BCD dragostea %i devotamentul ei &a de tine erau prea mari %i o mpiedicau s fie o putere spiritual de sine stttoare i durabil 'n lupta pe care o ducea un copil.) (5. @a&Aa, "crisoare ctre tata, Eevista )Fecolul "0), 1(G4 . R- Autono$ie versus ru!ine.<oi a*ilit#i &izice duc la posi*ilitatea ale(erilor% 'n practica educa#iei s&incteriene copilul 'nva# autocontrolul) dar poate resi$#i ru!ine dac nu este suprave(heat !i ajutat 'n $od corespunztor.

Ini#iativ versus culpa*ilitate. ?r(anizarea activit#ilor sale 'n jurul unui scop% 'nceperea a&ir$rii !i a e+pri$rii a(resivit#ii% nerezolvarea co$ple+ului ?edip poate duce la culpa*ilitate. VII. Persoanele a&late la v$rsta adult de mijloc tind s &iltreze pro/lemele si situatiile prin prisma e.perientei lor de viat, &apt care 'i ajut de multe ori 'n rezolvarea mai rapid si e&icient de pro/leme. Pe de alt parte cum credeti c este implicat acest speci&ic al g$ndirii adultului 'n asa-numitul Hcon&lict 'ntre generatiiI8 R- Consider ca) @ con&lictul dintre (eneratii0 a e+istat) e+ista !i va e+ista $ereu. Aiecare (eneratie vrea sa &ie respectata) tinerii isi doresc $ai $ult li*ertate de e+pri$are) cauta s '!i i$puna punctul de vedere s&id nd parintii) pro&esorii. T nra (enera#ie 'n#ele(e cu (reu c) pe vre$ea prin#ilor lor) a avea acces la o carier strlucit era $ai de(ra* un vis &ru$os care nu putea &i '$plinit &r $ari co$pro$isuri. <u cunosc lipsa li*ertatii de e+pri$are ) de cultura si chiar de *unuri prin care au trecut parintii lor. 1n ziua de azi studiul nu prezinta $are interes. Priorit#ile sunt altele- calculator) internet) &ace*ooB) Coutu*e !i orice altceva ce nu are le(atur cu !coala. .e ce sa citeasca o carte sau s $ear(a la sala de lectur pentru docu$entare cand pot descarca dupa Doo(le proiectul (ata &acut> <u se $ai ( ndesc c $ ine au lucrare) tez sau un proiect de prezentat. Fiecare generatie isi imagineaza ca este mai inteligenta decat generatia precedenta si mai inteleapta decat generatia urmatoare" -George OrwellVIII. <denti&icati 'n anturajul dumneavoastr o persoan cu v$rsta cuprins 'ntre "0 si "" ani pe care o considerati mai putin adaptat acestei etape de dezvoltare. Prezentati c$teva argumente pe /aza crora considerati c persoana respectiv este sla/ adaptat. R- Perioada cuprins 'ntre EF si 5F de ani este considerat 'n literatura de specialitate ca etapa adult t nr) 'n care indivizii &unctioneaz opti$ at t din punct de vedere &izic) c t si co(nitiv si social. Aceast perioad se su*'$parte la r ndul su 'n $ai $ulte etape ,tranzitia de la adolescent la v rsta adult 3EF"EE de ani9. Perioada EF"EE este o perioada de tranzitie in viata &iecaruia. ? persoana este sla* adaptata) deoarece este perioada in care se separa de parinti) pleaca la &acultate) se desparte de (rupul de prietenii. A$ o prieten care 'n $o$entul 'n care a plecat la &acultate) datorita separarii de parinti si prietenii nu a reusit sa se inter(reze in noul oras) in noul (rup. Este &oarte i$portant s ne pre(ati$ oarecu$ dinainte pentru ceea ce va ur$a) s ne i$paca$ cu (andul ca la un $o$ent dat ne vo$ parasi parintii si vo$ &i nevoiti sa ne cree$ propriul dru$. Acesta perioda reprezinta trecerea de la @copilarie0 la $aturitate.

S-ar putea să vă placă și