Sunteți pe pagina 1din 21

D

EM

LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE
Pentru a-şi putea realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii unui rezultat
favorabil (profit), orice operator economic (agent economic, societate comercială)
efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii,
care sunt `nregistrate în evidenţa contabilă pe măsură ce ele se produc.

Pentru necunoscătorii într-ale contabilităţii, totul pare extrem de simplu: „cum-


peri şi plăteşti”, „vinzi şi încasezi”, însă crearea continuă de drepturi şi obligaţii
urmate de stingerea lor pe diverse căi cheamă contabilitatea să realizeze o ordine
imperios necesară.

Informaţiile contabile le ajută pe persoanele cu capacitate


decizională dintr-o companie să aibă o imagine corectă
asupra situaţiei financiare a acesteia. Contabilitatea tre-
buie să înregistreze şi să urmărească apariţia şi stingerea
obligaţiilor, a drepturilor faţă de alte persoane fizice sau
juridice într-un mod constant şi organizat.

Dat fiind rolul esenţial al contabilităţii în bunul mers al unei


companii, Institutul Eurocor vine în întâmpinarea tuturor acelora care vor să se
pregătească pentru o astfel ocupaţie provocatoare prin cursul de Contabilitate.
În cele 16 module vă invităm să descoperiţi sau să aprofundaţi modul în care
este organizată evidenţa contabilă la nivelul unei societăţi din România, pornind
de la elemente de bază până la întocmirea bilanţului contabil. Vă propunem să
studiaţi modul în care o societate poate ţine o evidenţă contabilă, care să-i ofere
o imagine clară şi un control permanent asupra patrimoniului de care dispune,
o bună cunoaştere a datoriilor pe care le are faţă de furnizori, faţă de stat, faţă
de bănci, faţă de proprii angajaţi, dar şi a sumelor pe care le are de încasat de la
clienţi, de la stat sau de la alte persoane fizice sau juridice.

Cu o structură didactică atrăgătoare şi facilă, care vă permite asimilarea rapidă


a informaţiilor, cursul Eurocor de Contabilitate vă asigură pregătirea necesară
pentru a deveni un contabil râvnit de orice companie. Accentul se pune pe partea
practică, astfel că veţi găsi numeroase exemple şi exerciţii care vă vor ajuta să vă
fixaţi cunoştinţele teoretice dobândite.

Pe lângă Certificatul Eurocor, aveţi şansa să obţineţi un certificat eliberat


împreună cu Ministerul Muncii, prin participarea la un scurt program faţă-n
faţă, sau un certificat de competenţe profesionale recunoscut oficial, în cadrul
Centrului de Evaluare Eurocor.
2 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Materialul lecţiilor se compune din 16 module ( 32 de lecţii) şi a fost astfel


conceput încât să permită asimilarea optimă a informaţiilor prezentate. Structura
didactică a modulelor, care se păstrează de-a lungul întregului curs, debutează cu o
parte de introducere şi cu precizarea obiectivelor pe care trebuie să le atingeţi prin
parcurgerea fiecărui material. Definiţiile, noţiunile noi şi informaţiile importante
sunt marcate prin caractere şi semne speciale, pentru a fi asimilate cu mai mare uşurinţă.
Un element important pentru reuşita învăţării este cel al îmbinării elementelor de
teorie cu cele cu caracter practic. Astfel, veţi găsi în interiorul modulelor numeroase
exemple, exerciţii şi aplicaţii, iar pentru verificare, la sfârşitul modulelor veţi găsi şi
o secţiune de răspunsuri la exerciţii. În plus, cursul conţine patru module consacrate
special aplicaţiilor contabile, cu scopul de a fixa temeinic cunoştinţele prezentate.
Veţi găsi şi secţiuni de întrebări de verificare şi recapitulări, care prezintă succint
cele mai importante aspecte prezentate în cadrul acesteia, dar şi o temă pentru acasă,
ce constituie o modalitate eficientă de verificare a gradului de însuşire a cunoştinţelor
prezentate. Aceasta va fi expediată pe adresa Institutului EUROCOR, urmând ca
profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită
comentariile sale pe marginea acestora. Pentru înţelegerea termenilor noi prezentaţi
în material, vă poate fi de ajutor secţiunea de dicţionar de specialitate, iar pentru
completarea şi aprofundarea cunoştinţelor vă sunt recomandate câteva titluri aparţinând
literaturii de specialitate.

Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai uşor şi eficient, pe mar-
ginea textului cuprins în curs au fost utilizate următoarele semne şi simboluri:

desemnează noţiunile şi aspectele importante prezentate în cadrul cursului

în felul acesta vor fi încadrate exemplele care vă pot clarifica aspectele


teoretice prezentate

semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

indică faptul că subiectul respectiv a mai fost tratat anterior, în cadrul


3(18)
aceluiaşi modul sau într-un modul anterior (de exemplu, în modulul 3, la
pagina 18)

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă


familiarizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma
o imagine cât mai clară asupra structurii cursului, am selectat pentru
dumneavoastră câteva fragmente din modulele acestui curs, conţinând
secţiuni teoretice, exerciţii, un model de recapitulare şi de temă pentru
acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai
puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 3

Programa cursului
CONTABILITATE
Modul 1 Evidenţa şi sistemul contabil. Patrimoniul
Evidenţa contabilă – parte a evidenţei economice
Sistemul contabil al agenţilor economici; organizarea evidenţei contabile
Sistemul computerizat de evidenţă contabilă – avantaje, criterii în
alegerea unui soft
Întreprinderea – organizaţie patrimonială
Patrimoniul – obiect al contabilităţii
Structuri patrimoniale
Modul 2 Noţiuni introductive despre bilanţ – sinteza elementelor patrimoniale
Modele de bilanţ – modelul orizontal (cu secţiuni separate), modelul
vertical (sub formă de listă sau diferenţă)
Variaţia posturilor bilanţiere pe cele două tipuri de modele de bilanţ
Modul 3 Documente de evidenţă. Contul – instrument specific contabilităţii
¾ Documente de evidenţă: clasificare, întocmire, păstrare, arhivare
¾ Contul – element al metodei contabile
¾ Reguli de funcţionare a conturilor
Modul 4 Analiza contabilă, planul de conturi general
Analiza contabilă şi formula contabilă; etapele analizei contabile
Clasificarea conturilor
Planul de conturi general
Modul 5 Aplicaţii privind modificările produse în patrimoniul societăţii de
către diferite operaţii economico-financiare
Modul 6 Activele imobilizate
Imobilizările necorporale; înregistrări contabile privind imobilizările
necorporale: luare în evidenţă, amortizare, scoatere din evidenţă
Imobilizările corporale; înregistrări contabile privind intrarea acestora
în patrimoniul societăţii, amortizări şi ieşiri din patrimoniu
Modul 7 Stocurile şi producţia în curs de execuţie
¾ Stocurile de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar;
înregistrări contabile privind intrări în patrimoniu, consum, dare în
folosinţă, după metoda inventarului permanent
¾ Stocurile de produse finite; înregistrări contabile privind obţinerea,
vânzarea şi descărcarea gestiunii în cazul utilizării costului de
producţie efectiv ca metodă de evidenţă
Modul 8 Stocurile de marfă
¾ Evidenţa contabilă a mărfurilor la cost de achiziţie
¾ Înregistrări contabile privind evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare
cu ridicata
4 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

¾ Operaţii privind evidenţa contabilă a mărfurilor la preţ de vânzare cu


amănuntul
Modul 9 Aplicaţii pentru operaţiile patrimoniale frecvente privind activele
imobilizate, stocurile, producţia în curs de execuţie şi mărfurile
Modul 10 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor
¾ Creanţele comerciale
¾ Datoriile comerciale
¾ Contabilitatea salariilor
¾ Datoriile fiscale (impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, im-
pozitul pe dividende)
Modul 11 Contabilitatea trezoreriei, a veniturilor şi cheltuielilor
¾ Decontările în numerar (prin casieria societăţii)
¾ Evidenţa contabilă a încasărilor şi plăţilor prin conturile curente la
bănci
¾ Contabilitatea avansurilor de trezorerie şi justificarea lor
¾ Operaţii contabile privind creditele bancare pe termen scurt
¾ Cheltuielile şi veniturile din exploatare, financiare şi extraordinare
Modul 12 Contabilitatea capitalurilor
¾ Capitalul social: înregistrarea în contabilitate a operaţiilor de consti-
tuire, majorare şi diminuare de capital
¾ Alte capitaluri proprii: înregistrări contabile privind rezervele din
reevaluare şi alte rezerve ale societăţii
¾ Rezultatul exerciţiului şi rezultatul reportat; înregistrări contabile
privind stabilirea rezultatului exerciţiului
Modul 13 Aplicaţii pentru operaţii patrimoniale frecvente privind creanţele şi
datoriile, trezoreria, cheltuielile, veniturile şi capitalurile
Modul 14 Balanţa de verificare
¾ Conţinutul şi clasificarea balanţelor de verificare
¾ Modul de întocmire; etape; erori
¾ Registrul jurnal şi întocmirea balanţei de verificare
Modul 15 Inventarierea patrimoniului. Regularizarea diferenţelor constatate
la inventar. Bilanţul contabil
¾ Funcţiile inventarierii, etapele de desfăşurare a inventarierii
¾ Documente ce se întocmesc cu ocazia inventarierii
¾ Stabilirea, regularizarea şi înregistrarea diferenţelor constatate la
inventar
¾ Funcţiile şi structura bilanţului
¾ Contul de profit şi pierdere
Modul 16 Aplicaţii privind înregistrarea în contabilitate a operaţiilor şi întoc-
mirea situaţiilor de raportare
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 5

La începutul fiecărui modul există o parte de introducere, care


surprinde importanţa temei abordate, şi sunt formulate obiectivele
pe care le veţi atinge prin parcurgerea respectivului modul.

Modulul 1
EVIDENŢA ŞI SISTEMTUL CONTABIL.
PATRIMONIUL
După cum puteţi observa şi din prezentarea principalelor aspecte ce vor fi urmărite
în primul modul, ne-am propus ca incursiunea noastră în lumea contabilităţii să
înceapă prin prezentarea importanţei acestei ştiinţe între ştiinţele economice.
Evidenţa contabilă, înregistrarea datelor în contabilitate se desfăşoară într-un cadru
organizat, cu respectarea reglementărilor fiscale şi
legale în vigoare. Pentru a putea fi capabili să ţinem
o evidenţă contabilă corectă, trebuie să punem o
bază solidă cunoştinţelor noastre, formată la în-
ceput din noţiuni simple, introductive. Cunoaşterea
componenţei patrimoniului unei societăţi este
necesară deoarece contabilitatea înregistrează toate
modificările ce se aduc acestuia.
Cea mai mare parte din spaţiul primului modul o acordăm exerciţiilor practice
prin care stabilim apartenenţa elementelor patrimoniale în categorii de bunuri
economice (active) sau drepturi şi obligaţii (pasive).

Obiectivele principale pe care le urmărim sunt:


9 cunoaşterea importanţei evidenţei contabile în reflectarea fidelă
a situaţiei patrimoniului unei societăţi;
9 identificarea normelor de reglementare a contabilităţii din
România;
9 cunoaşterea modului de organizare a evidenţei contabile: evidenţă
manuală versus evidenţa computerizată şi avantajele celei din urmă;
9 stabilirea obiectului contabilităţii – patrimoniul societăţii;
9 identificarea elementelor patrimoniului şi gruparea acestora;
9 enunţarea şi demonstrarea egalităţilor bilanţiere.
6 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Pentru a sesiza cât mai bine definiţiile, noţiunile noi şi informaţiile


importante, am folosit anumite semne grafice. De asemenea, pentru
a vă descurca mai uşor în explorarea materialului, pe marginea
textului veţi găsi numeroase cuvinte-cheie.

Reguli de funcţionare a conturilor (Modul 3)


După cum am spus, conturile sunt deschise pentru evidenţa elementelor patrimo-
niale de care dispune o societate.
– dacă un cont este deschis pentru evidenţa unui element patrimonial de Activ,
atunci el se numeşte „cont cu funcţie contabilă de Activ”;
– dacă un cont este deschis pentru evidenţa unui element patrimonial de Pasiv (ca-
pitaluri sau datorii), atunci el se numeşte „cont cu funcţie contabilă de Pasiv”.

1. Regula numărul 1 de funcţionare a conturilor se referă la soldurile iniţiale


ale conturilor

Conturile de Activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu


soldul iniţial al elementelor de Activ preluat din bilanţul iniţial.

Exemplu
Contul 301 „Materii prime” este un cont deschis pentru evidenţa unui element
patrimonial de Activ, deci are funcţie contabilă de Activ. Fiind un cont de Activ,
are un sold iniţial debitor (SID), trecut în partea stângă a contului, astfel:
Debit 301 „Materii prime” Credit
SID 10.000
Aceasta semnifică faptul că, la începutul perioadei, societatea are în stoc materii
prime în valoare de 10.000 lei.

Conturile de Pasiv (de capitaluri sau datorii) încep să funcţioneze prin a


se credita şi se creditează cu soldul iniţial al elementelor de Pasiv preluat
din bilanţul iniţial.

Exemplu
Contul 401 „Furnizori” este un cont deschis pentru evidenţa unui element pat-
rimonial de pasiv (de datorii), deci are funcţie contabilă de Pasiv. Fiind un cont
de Pasiv, are un sold iniţial creditor (SIC), trecut în partea dreaptă a contului,
astfel:
Debit 401 „Furnizori” Credit
SIC 10.000
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 7

2. Regula numărul 2 de funcţionare a conturilor se referă la înregistrarea


majorării elementelor patrimoniale de Activ şi Pasiv produsă de evidenţa
operaţiilor economico-financiare.

Conturile de Activ înregistrează majorarea elementelor patrimoniale de


Activ produsă de operaţii economico-financiare în debitul conturilor.

Exemplu
Dacă o societate cumpără de la un furnizor materii prime în valoare de 20.000
lei, această operaţie determină două modificări patrimoniale. Prima modificare
o constituie creşterea stocului de materii prime deţinut de societate. Acest lucru
se va evidenţia în contul 301 „Materii prime” prin înscrierea sumei de 20.000 lei
în partea de debit a contului, astfel:
Debit 301 „Materii prime” Credit
SID 10.000
Op1. 20.000

Conturile de Pasiv (capitaluri şi datorii) înregistrează majorarea elementelor


de Pasiv produsă de operaţii economico-financiare în creditul conturilor.

Exemplu
Dacă o societate cumpără de la un furnizor materii prime în valoare de 20.000 lei,
această operaţie determină două modificări patrimoniale. Prima modificare v-a
fost prezentată anterior. A doua modificare patrimonială este creşterea datoriilor
societăţii faţă de furnizor. Acest lucru se va evidenţia în contul 401 „Furnizori”
prin înscrierea sumei de 20.000 lei în partea de credit a contului.
Debit 401 „Furnizori” Credit
SIC 10.000
Op 1. 20.000

După cum ştiţi deja din modulul precedent, orice operaţie economico-financiară
determină modificarea a cel puţin două elemente patrimoniale. Deci o operaţie va
fi înregistrată în cel puţin două conturi, în cazul nostru în conturile „Materii prime”
şi „Furnizori”.

3. Regula numărul 3 de funcţionare a conturilor se referă la înregistrarea


diminuării elementelor patrimoniale de Activ şi Pasiv produsă de evidenţa
operaţiilor economico-financiare.

Conturile de Activ înregistrează diminuarea elementelor patrimoniale de


Activ produsă de operaţii economico-financiare în creditul conturilor.
8 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Cheltuieli şi venituri (Modul 1)

Cheltuielile reprezintă consum de resurse, sume


plătite pentru achiziţii de servicii.
Veniturile reprezintă sume de încasat pentru
vânzări de bunuri şi servicii, câştiguri din alte
surse.

Cheltuielile şi veniturile sunt grupate după natura


activităţii: activitatea de exploatare, activitatea
financiară, activitatea extraordinară.

activitatea din Se referă la operaţii curente ale societăţii, cum ar fi: producţie, desfacere de bunuri
exploatare şi servicii, în general operaţii realizate cu scopul derulării obiectului de activitate
al societăţii.
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE VENITURI DIN EXPLOATARE
– consum de materii prime; – venituri din vânzări de produse finite;
– cheltuieli cu mărfurile vândute (costul – venituri din vânzări de mărfuri;
mărfurilor vândute); – venituri din lucrări executate şi servicii
– costul serviciilor cumpărate (cheltuieli cu prestate;
energia, apa, gaze, chirii); – alte venituri din exploatare.
– cheltuieli cu salariile şi cu contribuţiile
societăţii la bugetul asigurărilor sociale leg-
ate de salarii, cheltuieli cu diverse impozite
şi taxe (cheltuieli cu impozitul pe profit, pe
teren etc.);
– cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor;
– alte cheltuieli din exploatare.
TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Avem astfel următoarele formule:


Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare
Venituri din exploatare > cheltuieli din exploatare = profit din activitatea de exploatare
Venituri din exploatare < cheltuieli din exploatare = pierdere din activitatea de
exploatare

activitatea Se referă la operaţii cu caracter bănesc, valutar, financiar.


financiară
CHELTUIELI FINANCIARE VENITURI FINANCIARE
– cheltuieli din diferenţe de curs valutar; – venituri din diferenţe de curs valutar;
– cheltuieli cu dobânzile bancare; – venituri din dobânzi;
– cheltuieli din investiţii financiare cedate; – venituri din investiţii financiare cedate;
– pierderi din creanţe legate de participaţii; – alte venituri financiare.
– alte cheltuieli financiare.
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL VENITURI FINANCIARE

Rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare


Venituri financiare > cheltuieli financiare = profit din activitatea financiară
Venituri financiare < cheltuieli financiare = pierdere financiară
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 9

Înţelegerea tuturor aspectelor teoretice prezentate este asigurată


de numeroasele exemple, care redau situaţii concrete din
contabilitatea unei firme.

Evidenţa contabilă – parte a evidenţei economice (Modul 1)


Pentru a înţelege mai bine acest concept, să plecăm de la un exemplu.

Exemplu
Societatea comercială Lira S.A. achiziţionează de la un furnizor materii prime
necesare procesului de producţie. Această tranzacţie are la bază un document
justificativ, respectiv o factură emisă de către furnizor. Factura va sta la baza
înregistrării în contabilitate a operaţiei de achiziţie. Orice tranzacţie va fi
înregistrată în contabilitate.

Ca să înţelegem mai bine evidenţa contabilă, trebuie


s-o punem în contextul evidenţei economice.

Evidenţa economică reprezintă acea operaţiune


prin care se consemnează (se înregistrează)
toate procesele economice care au loc în cadrul
unei societăţi, în ideea cunoaşterii activităţii
desfăşurate de aceasta.

Evidenţa contabilă este o formă a evidenţei eco-


nomice prin care se înregistrează toate operaţiile
economico-financiare care au loc în activitatea
unei societăţi.

operaţii eco- Principalele tipuri de operaţii economico-finan-


nomico-finan- ciare ce se regăsesc în activitatea oricărei societăţi
ciare sunt: achiziţii, vânzări, încasări, plăţi etc. Toate aceste
operaţii sunt înregistrate (consemnate) în contabili-
tate pe baza unor documente justificative (facturi,
chitanţe, dispoziţii de plată, ordine de plată etc.), pe
măsură ce ele se produc. Înregistrarea operaţiilor se
face valoric, folosind ca etalon bănesc leul.

Exemplu
Societatea comercială Lira S.A. plăteşte furnizoru-
lui său datoria provenită din achiziţia de materii
prime. Pentru aceasta întocmeşte un ordin de
plată care este dus şi operat de către ofiţerul de
cont al societăţii. Acest ordin de plată stă la baza
înregistrării în contabilitate a operaţiei de plată.
10 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Transpunerea elementelor patrimoniale în bilanţ; bilanţul sub


formă de tablou şi bilanţul sub formă de listă sau diferenţă
(Modul 2)
modelul Să vedem mai întâi cum se realizează un bilanţ sub formă de tablou. Pentru a
orizontal înţelege mai uşor principiul de funcţionare, vom porni de la un exemplu.

Exemplu
S.C. Mara S.A. are în patrimoniu următoarele elemente patrimoniale:
– materiale 2.000 lei
– utilaje 2.000 lei
– furnizori 4.000 lei
– casa 1.000 lei
– efecte comerciale de primit 2.000 lei
– acreditive 16.000 lei
– capital social 20.000 lei
– impozit pe salariu 2.000 lei
– clienţi 4.000 lei
– calculatoare 16.000 lei
– cheltuieli de dezvoltare 2.000 lei
– salarii 14.000 lei
– credite bancare pe termen scurt 8.000 lei
– disponibil în cont la bancă 24.000 lei
– capital social 20.000 lei
– rezultatul exerciţiului (profit) 17.000 lei
– efecte eomerciale de plătit 4.000 lei
Transpunem elementele patrimoniale în bilanţul contabil cu secţiuni separate
(modelul orizontal) în felul următor:
ACTIV PASIV

I. Active imobilizate 20.000 I. Datorii pe termen scurt 32.000


1. imobilizări necorporale 2.000 1. Datorii comerciale 8.000
– cheltuieli de dezvoltare 2.000 – furnizori 4.000
2. imobilizări corporale 18.000 – efecte comerciale
– utilaje 2.000 de plată 4.000
– calculatoare 16.000 2. Datorii fiscale 2.000
– impozit pe salariu 2.000
II. Active circulante 49.000
3. Datorii financiare 8.000
1. stocuri 2.000
– credite bancare pe
– materiale 2.000
termen scurt 8.000
2. creanţe 6.000
4. Datorii salariale 14.000
– clienţi 4.000
– salarii 14.000
– efecte comerciale de primit 2.000
3. casa şi conturi la bănci 41.000 II. Capital şi rezerve 37.000
– casa 1.000 1. Capital social 20.000
– disponibil la bancă 24.000 2. Rezultatul exerciţiului 17.000
– acreditive 16.000

TOTAL ACTIV 69.000 TOTAL PASIV 69.000


Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 11

Variaţia posturilor în bilanţul sub formă de listă sau diferenţă


(modelul vertical)

Exemplu
S.C. Prima S.A. are în patrimoniu următoarele elemente patrimoniale:
– lei –
– capital social 50.000
– rezerve legale 500
– utilaje 40.000
– furnizori 10.000
– terenuri 20.000
– cont curent la bancă 5.000
– materii prime 10.000
– casa 500
– rezultatul exerciţiului (profit) 5.000
Pentru a rezolva acest exemplu vom folosi cunoştinţele dobândite la transpunerea
elementelor patrimoniale în bilanţul sub formă de listă sau diferenţă.
Se vor grupa elementele patrimoniale sub forma bilanţului listă sau diferenţă
(modelul orizontal simplificat):
Bilanţ la 1 ianuarie
– lei –
Utilaje 40.000
Terenuri 20.000
Materii prime 10.000
Cont curent la bancă 5.000
Casa 500
Total active 75.500

Furnizori 10.000
Credite bancare pe termen scurt 10.000
Total datorii 20.000

Capital social 50.000


Rezerve legale 500
Rezultatul exerciţiului (profit) 5.000
Total capitaluri proprii 55.500

ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII


75.500 – 20.000 = 55.500
În cazul acestei forme de bilanţ, operaţiile economico-financiare vor fi analizate
prin prisma influenţei pe care o produc asupra activelor, datoriilor sau capitalurilor
proprii ale societăţii.
Egalitatea fundamentală de la care se porneşte în analiza operaţiilor este: ACTIV
– DATORII = CAPITALURI PROPRII
12 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Exerciţiile sunt foarte utile pentru valorificarea cunoştinţelor


teoretice prezentate şi, pentru a verifica soluţiile dumneavoastră,
aveţi la dispoziţie secţiunea de răspunsuri la exerciţii.

Activul şi pasivul patrimoniului (Modul 1)

Exerciţiul 4
S.C. ANA S.A. este o societate comercială care are ca obiect de activitate
obţinerea şi comercializarea de prăjituri şi produse de patiserie. Societatea
dispune de următoarele elemente patrimoniale:
– bomboane;
– pateuri;
– utilaje;
– rezerve legale;
– cheltuieli de constituire;
– programe informatice;
– disponibil la bancă;
– numerar în casierie;
– capital social subscris vărsat;
– arome alimentare;
– clădiri;
– dulap frigorific;
– cuptoare electrice;
– efecte comerciale de plătit;
– TVA de plată;
– impozit pe salarii;
– datorii privind C.A.S. (contribuţia societăţii la asigurările sociale);
– datorii privind C.F.S. (contribuţia societăţii la fondul de şomaj);
– datorii privind C.A.S.S. (contribuţia societăţii la asigurările sociale de
sănătate);
– profit;
– făină;
– zahăr;
– halate;
– bonete;
– clienţi;
– furnizori;
– debitori;
– ouă.
Să se grupeze elementele patrimoniale de care dispune societatea în Activ
şi Pasiv.
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 13

Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor (Modul 3)

Exemplu
S.C. Delta S.A. înregistrează în contabilitate operaţia de achiziţie de materii prime
de la un furnizor, conform facturii fiscale. Această operaţie produce modificări
atât asupra stocului de materii prime al S.C. Delta S.A., cât şi asupra datoriei
S.C. Delta S.A. faţă de furnizor. Operaţia se va înregistra atât în contul 301 „Ma-
terii prime”, cât şi în contul 401 „Furnizori”. Suma se va înregistra în debitul
unui cont („Materii prime”) şi în creditul altui cont („Furnizori”). Aceasta este
o dublă înregistrare.

Dubla înregistrare reprezintă înregistrarea simultană şi cu aceeaşi sumă


în conturi a modificărilor ce se produc asupra elementelor patrimoniale ca
urmare a înregistrării operaţiilor economico-financiare în contabilitate.

Exemplu
Sc. Delta S.A. înregistrează în contabilitate operaţia prin care plăteşte din
contul de la bancă o datorie pe care o are la un furnizor. Această operaţie se
înregistrează în debitul contului 401 „Furnizori” (scade datoria S.C. Delta S.A.
faţă de furnizor, -P/D) şi în creditul contului 5121 „Cont curent la bancă în lei”
(scade disponibilul din bancă al S.C. Delta S.A.,-A/C). Conturile 401 „Furni-
zori” şi 5121 „Cont curent la bancă în lei” sunt conturi corespondente.

Corespondenţa conturilor reprezintă legătura reciprocă dintre două sau mai multe
conturi în care un cont se debitează şi altul sau mai multe conturi se creditează sau
unul sau mai multe conturi se debitează şi alt cont se creditează.

Exerciţiul 7
Stabiliţi conturile corespondente şi partea de debit sau credit în care se vor
înregistra următoarele operaţii economico-financiare:
1. S.C. Amadeus S.A. achiziţionează de la un furnizor, conform facturii
fiscale, obiecte de inventar (halate) în valoare de 10.000 lei.
2. S.C. Amadeus S.A. plăteşte datoria de 10.000 lei la furnizor, conform
ordinului de plată din contul său de la bancă.
3. S.C. Amadeus S.A. dă în folosinţa angajaţilor halatele cumpărate, con-
form bonului de consum.
4. S.C. Amadeus S.A. plăteşte avans salarial în numerar, conform listei de
avans chenzinal şi registrului de casă, în valoare de 5.000 lei.
14 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Analiza contabilă (Modul 4)


Pentru a înţelege mai uşor acest concept, să pornim de la un exemplu.

Exemplu
Contabilul S.C. Beta S.R.L. are de înregistrat în contabilitate operaţiile bancare din
extrasul de cont pe care l-a ridicat de la bancă. În acest document apare înscrisă suma
de 4.000 lei prin care societatea Beta S.R.L. plăteşte o datorie la furnizorul Alfa S.A.
Contabilul procedează la o analiză a operaţiei pe care o are de înregistrat, cu scopul
final al determinării conturilor afectate de operaţia respectivă.

Analiza contabilă reprezintă examinarea, stud-


ierea operaţiei economico-financiare pe baza
documentelor justificative pentru stabilirea
conturilor necesare înregistrării operaţiei în
contabilitate şi a părţii de debit sau credit în care
se vor înregistra modificările patrimoniale.

etape Pentru a realiza o analiză contabilă corectă trebuie parcurse 4 etape:


a. Natura operaţiei (N.O): enunţarea pe scurt a operaţiei pe care o avem de înreg-
istrat. În exemplul de mai sus, natura operaţiei este: plată datorie la furnizor.
b. Modificări patrimoniale (MP): se vor prezenta elementele patrimoniale care
se modifică în urma operaţiei, cu indicarea apartenenţei la Activul sau Pasi-
vul (capitaluri proprii sau datorii) patrimoniului şi a sensului de modificare,
respectiv creştere sau scădere. În exemplul nostru, modificările patrimoniale
sunt: scade datoria societăţii Beta la furnizor (-P/datorii) şi scade disponibilul
din contul curent de la bancă (-A).
c. Conturile corespondente (CC): se vor specifica conturile asociate elemen-
telor patrimoniale care se modifică, indicându-se partea de debit sau de credit
în care se înregistrează operaţia. În exemplul nostru: 401 „Furnizori” -P ,
contul se debitează (-P/D) şi 5121 „Cont curent la bancă în lei” -A, contul
se creditează (-A/C).

Cunoştinţele dobândite în modulele anterioare vă vor ajuta să încadraţi corect


elementele patrimoniale în Activul sau Pasivul patrimoniului şi să aplicaţi regulile
de funcţionare a conturilor pentru a stabili în care parte a conturilor (în debit sau
credit) se vor înregistra sumele din operaţii.

Exemplu
În evidenţa contabilă a S.C. Petra S.A. se înregistrează operaţiile cuprinse în
registrul de casă, făcându-se o analiză contabilă detaliată.
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 15

Caietele de aplicaţii vă ajută să aveţi o imagine de ansamblu


asupra evidenţei contabile a unei societăţi, ilustrându-vă operaţii
pe care le efectuează în mod obişnuit un contabil.

Aplicaţia 2 (Modul 5)
Folosind, în primul rând, cunoştinţele dobândite în modulul 2 privind creşterea
sau descreşterea elementelor patrimoniale în urma operaţiilor şi, în al doilea rând,
cunoştinţele dobândite în modulul 3 privind regulile de funcţionare a conturilor,
vom stabili în care parte a conturilor (în debit sau credit) vom înregistra sumele
din operaţiile precedente.
Operaţia 1
Creşte stocul de materii prime al societăţii (+A). Este o creştere a unui element de
Activ care se înregistrează în debitul contului 301 „Materii prime”.
301 „Materii prime” + A/D
Creşte datoria societăţii faţă de furnizor (+P). Este o creştere a unui element de
Pasiv (datorii) care se înregistrează în creditul contului 401 „Furnizori”.
401 „Furnizori” + P/C
Conturile corespondente sunt „Materii prime” şi „Furnizori”.
Operaţia 2
Scade disponibilul din contul curent al societăţii (-A). Este o scădere a unui element
de Activ care se înregistrează în creditul contului 5121 „Cont curent la bancă în
lei”.
5121 „Cont curent la bancă în lei” -A/C
Scade datoria societăţii faţă de furnizor (-P). Este o scădere a unui element de Pasiv
(datorii) care se înregistrează în debitul contului 401 „Furnizori”.
401 „Furnizori”-P/D
Conturile corespondente sunt „Cont curent la bancă în lei” şi „Furnizori”.
Operaţia 3
Scade numerarul din casieria societăţii (-A). Este o scădere a unui element de Activ
care se înregistrează în creditul contului 5311 „Casa în lei”.
5311 „Casa în lei” -A/C
Creşte creanţa societăţii asupra salariatului (+A). Este o creştere a unui element de
Activ care se înregistrează în debitul contului 542 „Avansuri de trezorerie”.
542 „Avansuri de trezorerie” + A/D
Conturile corespondente sunt „Casa în lei” şi „Avansuri de rezorerie”.
16 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Operaţia 4

Creşte stocul de obiecte de inventar al societăţii (+A). Este o creştere a unui element
de Activ care se înregistrează în debitul contului 303 „Obiecte de inventar”.

303 „Obiecte de inventar” + A/D

Scade creanţa societăţii asupra salariatului (-A). Este o scădere a unui element de
Activ care se înregistrează în creditul contului 542 „Avansuri de trezorerie”.

542 „Avansuri de trezorerie” - A/C

Conturile corespondente sunt „Obiecte de inventar” şi „Avansuri de trezorerie”.

Aplicaţia 3
După cum vă reamintiţi din modulul precedent, după analiza operaţiilor economi-
co-financiare procedam la întocmirea formulei contabile. Astfel, pentru operaţiile
prezentate mai sus, analiza şi formula contabilă se prezintă astfel:

1. N.O. Achiziţie materii prime de la furnizor

M.P. – creşte stocul de materii prime al societăţii (+A)

– creşte datoria societăţii faţă de furnizor (+P)

C.C. – 301 „Materii prime” + A/D

– 401 „Furnizori” + P (datorii)/C

F.C.

D C

3.000 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 3.000

2. N.O. Plată datorie la furnizor din contul de la bancă

M.P. – scade datoria societăţii faţă de furnizor (-P)

– scade disponibilul din cont (-A)

C.C. – 401 „Furnizori” –P (datorii)/D

– 5121 „Cont curent la bancă” –A/C

F.C.

D C

1.000 401 „Furnizori” = 5121 „Cont curent la bancă 1.000


în lei”
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 17

Pentru a vă sistematiza mai bine cunoştinţele acumulate de-a


lungul lecţiilor, aveţi la dispoziţie atât secţiuni de întrebări de
verificare după fiecare capitol, cât şi un rezumat.

Întrebări de verificare
1. Ce conturi sunt implicate în înregistrarea contabilă a înfiinţării unei
societăţi?
2. Ce documente stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiilor de
plăţi în numerar (din casieria societăţii) şi din contul de la bancă?
3. Care este relaţia de calcul a preţului de vânzare?
4. Ce se întâmplă cu conturile de venituri şi cheltuieli la sfârşitul lunii?
5. Care este contul care arată prin soldul său dacă societatea a obţinut la
sfârşitul lunii profit sau pierdere?

REZUMATUL MODULULUI 4

4.1 Analiza contabilă reprezintă examinarea, studierea operaţiei economico-


financiare pe baza documentelor justificative pentru stabilirea conturilor
necesare înregistrării operaţiei în contabilitate şi a părţii de debit sau credit
în care se vor înregistra modificările patrimoniale.

4.2 Etapele analizei contabile sunt: natura operaţiei, modificările patrimoni-


ale, conturile corespondente cu indicarea părţii de debit şi credit în care se
înregistrează operaţia.

4.3 Formula contabilă reprezintă forma de reprezentare grafică a echilibrului


dintre conturile corespondente.

4.4 Formula contabilă conţine următoarele elemente: valoarea operaţiei eco-


nomice, simbolul şi denumirea contului corespondent debitor, semnul de
egalitate şi simbolul şi denumirea contului corespondent creditor.

4.5 Formulele contabile simple sunt formule contabile în cadrul cărora un


singur cont se debitează şi un alt cont se crediteză.

4.6 Formule contabile compuse cuprind în structura lor un singur cont care
se debitează şi două sau mai multe conturi care se creditează sau invers.
18 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Cu ajutorul răspunsurilor la exerciţii vă puteţi verifica


soluţiile propuse.

Exerciţiul 8
S.C. Lira S.A. a înregistrat în cursul lunii ianuarie următoarele venituri şi chel-
tuieli:
– venituri din chirii 50.000 lei
– venituri din dobânzi 1.000 lei
– venituri din vânzarea mărfurilor 100.000 lei
– venituri din vânzarea produselor finite 90.000 lei
– costul mărfurilor vândute (cheltuieli privind mârfurile) 60.000 lei
– consum de materii prime (cheltuieli cu materiile prime) 30.000 lei
– cheltuieli cu dobânzile bancare 1.000 lei
– cheltuieli cu serviciile bancare (commision bancar) 500 lei
– cheltuieli cu gazele 1.500 lei
– cheltuieli cu salariile 10.000 lei.
Să se grupeze veniturile şi cheltuielile societăţii după natura activităţii (exploatare,
financiară, extraordinară), să se calculeze rezultatele parţiale şi rezultatul brut, iar
dacă acesta este favorabil societăţii (profit), să se calculeze impozitul pe profit
datorat bugetului de stat.

RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII

Exerciţiul 8
– lei –
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE VENITURI DIN EXPLOATARE
Cheltuieli cu mărfurile 60.000 Venituri din chirii 50.000
Cheltuieli cu materiile prime 30.000 Venituri din servicii de transport 30.000
Cheltuieli cu serviciile bancare 500 Venituri din vânzări de mărfuri 100.000
Cheltuieli cu gazele 1.500 Venituri din vânzări
Cheltuieli cu salariile 10.000 produse finite 90.000

TOTAL 102.000 TOTAL 270.000

Rezultatul din exploatare = 270.000 – 102.000 = 168.000 lei (profit din exploatare)

CHELTUIELI FINANCIARE VENITURI FINANCIARE

Cheltuieli cu dobânzile bancare 1.000 Venituri din dobânzi 1.000

TOTAL 1.000 TOTAL 1.000

Rezultatul financiar = 1.000 – 1.000 = 0


Rezultatul brut = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar = 168.000 = 168.000 lei (profit)
Impozit pe profit = 16% × 168.000 = 26.880 lei
Contabilitate lec]ie demonstrativ\ 19

Fiecare lecţie se încheie cu o temă pentru acasă, care valorifică


cunoştinţele asimilate într-o lecţie.

TEMA PENTRU ACASĂ 5

1. Operaţia „acordarea unui avans pentru deplasare în numerar” determină


următoarele modificări ale elementelor patrimoniale:
a) Creşte numerarul din casierie, scade contul curent de la bancă.
b) Creşte creanţa societăţii asupra angajatului, scade numerarul din casierie.
c) Scade creanţa societăţii asupra angajatului, scade numerarul din casierie.
d) Scade numerarul din casierie, creşte contul curent de la bancă.

2. Operaţia „restituirea de către angajat a avansului de trezorerie primit”


determină o modificare patrimonială de tipul:
a) ACTIV – (D + X) = CP – X;
b) (ACTIV + X) – (D + X) = CP;
c) (ACTIV – X) – (D – X) = CP;
d) (ACTIV – X + X) – D = CP.

3. Se dau următoarele date privind patrimoniul unei societăţi: creditori


1.000 lei, debitori 1.000 lei, furnizori de imobilizări 5.000 lei, cont curent
la bancă 2.000 lei, impozit pe salarii 1.000 lei, efecte comerciale de pri-
mit 1.000 lei, capital social 2.000 lei, terenuri 5.000 lei. Valoarea totală
a activelor societăţii este de:
a) 9.000 lei;
b) 8.000 lei;
c) 7.000 lei;
d) 10.000 lei.

4. Notaţi cu adevărat (A) sau fals (F) următoarele afirmaţii:


a) Plata dividendelor în numerar se înregistrează în debitul contului „Casa”
şi în creditul contului „Dividende de plată”.
b) Restituirea unui credit bancar pe termen scurt se înregistrează în debitul
contului „Credite bancare pe termen scurt” şi în creditul contului „Cont
curent la bancă în lei”.
c) Justificarea unui avans pentru deplasarea de către un angajat prin achiziţia
de obiecte de inventar se înregistrează în debitul contului „Obiecte de
inventar” şi în creditul contului „Avans de trezorerie”.
20 lec]ie demonstrativ\ Contabilitate

Temele se rezolvă pe formularele speciale din interiorul caietelor


de curs, pe care le puteţi trimite spre corectare profesorului
personal. Veţi primi astfel un feedback asupra cunoştinţelor pe
care le-aţi dobândit de-a lungul studiului.

L U
M P
X E
E

Cu acest exemplu de formular de temă se `ncheie lecţia demonstrativă a acestui curs.


Sperăm că am reuşit prin toate fragmentele selectate să vă convingem de structura facilă
a cursului nostru, dar şi de utilitatea tuturor informaţiilor prezentate. Evident că numai
parcurgând cu atenţie toate modulele veţi reuşi să vă pregătiţi temeinic pentru un job
foarte solicitat pe piaţa actuală a forţei de muncă.
Vă dorim mult succes şi vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru
înscriindu-vă la cursul Contabilitate!

021/33.225.33; www.eurocor.ro