UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CATEDRA DE CONTABILITATE ANUL III ZI, FR, ID MANAGEMENT ANALIZA STRATEGIC

A MEDIULUI CONCURENIAL LECTOR UNIV.DR. MITRAN PAULA CORNELIA TESTE GRILA 1. Dimensiunea si fizionomia relatiilor de piata pot fi evaluate din mai multe puncte de vedere: a. al factorilor generali specifici; b. al intereselor si aspiratiilor pietei, care definesc segmente de piata diferite; c. aspiratiile si interesele diferite ale firmelor; d. al existentei unui mediu ambiant cu anumite reglementari, care impun un anumit raspuns, comportamente diferite din partea firmelor, mai ales din punct de vedere economic. 2. Relatiile concurentiale depind de existenta: a. factorilor obiectivi si subiectivi; b.factorilor exogeni si endogeni firmei; c. unui mediu ambiant cu anumite reglementari, care impun un anumit raspuns, comportamente diferite din partea firmelor, mai ales din punct de vedere economic. d. oportunitatilor si amenintarilor. 3. Ce criteriu de diferentiere a mediilor concureniale dintre cele mentionate mai jos utilizeaza tipologia M. Porter: a. gradul de globalizare; b. numarul de surse de diferentiere; c. numarul i importanta surselor de avantaj competitiv; d. natura mediilor concurentiale. 4. Ce criteriu de diferentiere a mediilor concureniale dintre cele mentionate mai jos utilizeaza tipologia M. Porter: a. numarul de surse de diferentiere; b. numarul i importanta surselor de avantaj competitiv; c. natura mediilor concurentiale; d.starea de maturitate. 5. Ce criteriu de diferentiere a mediilor concureniale dintre cele mentionate mai jos utilizeaza tipologia M. Porter: a. numarul de surse de diferentiere; b. natura mediilor concurentiale; c. concentrarea; d. numarul i importanta surselor de avantaj competitiv.

6. Ce criteriu de diferentiere a mediilor concureniale dintre cele mentionate mai jos utilizeaza tipologia Boston Consulting Group: a. numarul de surse de diferentiere; b. natura mediilor concurentiale. c. starea de maturitate; d. gradul de globalizare. 7. Ce criteriu de diferentiere a mediilor concureniale dintre cele mentionate mai jos utilizeaza tipologia Boston Consulting Group: a. numarul i importanta importanta surselor de avantaj competitiv; b. natura mediilor concurentiale. c. starea de maturitate; d. concentrarea. 8. Ce criteriu de diferentiere a mediilor concureniale dintre cele mentionate mai jos utilizeaza tipologia Francis Bidault: a. gradul de globalizare; b. numarul de surse de difereniere; c. natura mediilor concurentiale; d. starea de maturitate. 9. Cate tipuri de medii (industrii) se pot obine combinand cele trei criterii ale tipologiei M. Porter: a. 6; b.9; c. 4; d. 12. 10. Cate tipuri de medii (industrii) se pot obine combinand cele trei criterii ale tipologiei Boston Consulting Group: a. 4; b. 6; c. 8. 11. Pe ce criterii se evalueaza tipurile clasice de medii concureniale: a. sociale si tehnice; b.economice si tehnice; c. politice i tehnice; d. implicatiile statului in economie. 12. Pe ce criterii se evalueaza tipurile politizate de medii concureniale: a. sociale si tehnice; b. economice si tehnice; c. politice i tehnice; d.implicatiile statului in economie. 13. Care sunt tipurile clasice de medii concurentiale: a. fragmentate, emergente, de trecere catre maturitate, in declin si globalizate; b. naturale, strategice, grele, in declin; c. fragmentate, de trecere catre maturitate, emergente si in declin;

d. economice, in declin, naturale, strategice i grele. 14.Care specialist in analiza mediului concurential considera mediul concurential al unei firme ca o industrie: a. P. Kotler; b.M. Porter; c. A. D. Little. 15. Care dintre variantele enumerate mai jos, sunt determinante pentru modelul lui Porter (structurii industriei): a. efectul de invatare, efectul de experienta si costul schimbarii; b. relatiile dintre firme; c. existenta obiectiva a unor interdependente i apartenenta la acelasi domeniu. 16. Care dintre variantele enumerate mai jos, sunt determinante pentru modelul filierelor (retelelor): a. efectul de invatare, efectul de experienta si costul schimbarii; b.relatiile dintre firme; c. existenta obiectiva a unor interdependente i apartenenta la acelasi domeniu. 17. Care dintre variantele enumerate mai jos, sunt determinante pentru modelul arenei strategice: a. efectul de invatare, efectul de experienta si costul schimbarii; b. relatiile dintre firme; c. existenta obiectiva a unor interdependente i apartenenta la acelasi domeniu. 18. Cresterea costului unitar in modelul lui Porter este rezultatul: a. cresterii costurilor fixe prin realizarea unor noi capacitati de productie; b. cresterii utilizarilor capacitatilor de productie; c. evitarii amenintarilor concurentilor; d. cresterii utilizarii resurselor firmei; e. stabilirii unor noi relatii comerciale. 19. Efectul de invatare in modelul lui Porter este rezultatul: a. deficientelor de management care apar prin limitarea posibilitatilor managerilor de a coordona activitatile o data cu cresterea volumului productiei; b. crearii unor bariere de intrare fata de concurenti; c. cresterea barierelor de intrare pe piata fata de concurenti. 20. Barierele de iesire in modelul lui Porter pot sa fie determinate de: a. specializarea echipamentelor (necesitatea renuntarii la anumite echipamente care nu mai pot fi folosite in noua activitate); rolul puterii publice; complementaritatea strategica a activitatilor firmei (renuntarea la o activitate influenteaza negativ o alta activitate); b. cresterea puterii de negociere pe piata de desfacere si pe cea a furnizorilor, prin oferirea unor cantitati mari de produse si prin cumpararea unor cantitati mari de resurse materiale; c. Scopurile si cultura manageriala a concurentilor. 21. Pe ce pune accent modelul lui Porter:

a. evaluarea directiei concurentei; b. evaluarea intensitatii concurentei; c. evaluarea varietatii concurentei. 22. Reducerea costului unitar in modelul lui Porter pune accent pe: a. cresterea costurilor de structura; b. deficientelor de management; c. pe mai buna utilizare a resurselor; d. cresterea puterii de negociere. 23. In modelul filierei intre diferitele celule concurentiale pot sa apara: a. relatii comerciale, economice i tehnice; b. relatii comerciale, economice, organizationale i tehnice; c. relatii sociale, economice, organizationale i tehnice; d. relatii concentrate si diversificate. 24. In cazul modelului filierelor (retelelor) se impun doua niveluri de analiza. Care sunt acestea: a. natura oportunitatii i disponibilitatea acesteia; b. originea perturbatiei si modul de transmitere in cadrul retelei; c. realitatea amenintarii si efectul acesteia. 25. Analiza concurentiala in cadrul modelului arenei strategice presupune cinci etape: 1. identificarea si evaluarea mijloacelor de actiune strategica pentru imbunatatirea pozitiei sau pentru mentinerea acesteia (daca este o pozitie favorabila). Important in acest caz este si o evaluare a atractivitatii mediului concurential din punctul de vedere concurentei, al ofertei, al atractiei pentru noi concurenti etc.; 2. identificarea nevoilor elementare pe care le satisface firma (industria) analizata; 3. identificarea si evaluarea ripostelor posibile; 4. identificarea si evaluarea pozitiei strategice ocupate de catre firma in raport cu ceilalti concurenti directi, respectiv in raport cu celelalte forme concurentiale; 5. identificarea filierelor (retelelor) care satisfac aceeasi nevoie prin oferte asemanatoare, substituibile sau complementare. Ordinea lor corecta este: a. 1, 5, 4, 3, 2; b. 2, 5, 4, 1, 3; c. 5, 2, 1, 3, 4; d. 4, 3, 2, 5, 1. 26. Segmentarea strategica este diferita de segmentarea de piata ( de marketing ), desi se bazeaza pe aceasta, in sensul ca: a. o include; b. o exclude; c. este complementara. 27. Care dintre metodele de mai jos constituie metode de segmentare: a. metodele moderne; b. metodele analitice si intuitive;

c. metodele Brainstorming i Delphi. 28. Care dintre urmatoarele etape fac parte din structura metodei analitice de segmentare: a. gruparea in segmente strategice de activitate; b. gruparea in baze de activitate strategic; c. identificarea factorilor - cheie de succes; d. identificarea i evaluarea segmentelor de piata. 29. Care dintre urmatoarele etape fac parte din structura metodei intuitive de segmentare: a. identificarea factorilor - cheie de succes; b. identificarea i evaluarea segmentelor de piata; c. regruparea activitatilor elementare in segmente de activitate strategica; d. identificarea si enumerarea activitatilor elementare. 30. Matricea Boston Consulting Group (BCG) se bazeaza pe : a. cota de piata si rata de crestere; b. forta competitiva si atractiile pietei pe termen mijlociu; c. pozitia concurentiala si maturitatea sectorului. 31. Matricea McKinsey se bazeaza pe: a. cota de piata si rata de crestere; b. forta competitiva si atractiile pietei pe termen mijlociu; c. pozitia concurentiala si maturitatea sectorului. 32. Matricea ADL (Arthur D. Little) se bazeaza pe: a. cota de piata si rata de crestere; b. forta competitiva si atractiile pietei pe termen mijlociu; c. pozitia concurentiala si maturitatea sectorului. 33. Legea experientei stipuleaza urmatoarele: Costul unitar al valorii adaugate a unui produs omogen, masurat in unitati monetare constant, scade cu un procentaj fix si previzibil de fiecare data cand productia cumulata se dubleaza. Mai exact, cu cat o intreprindere a fabricat mai multe produse, cu atat costurile vor fi mai competitive. Numeroase studii realizate de specialistii de la BCG au pus in evidenta ca acest procent de ucenicie (experienta) se situeaza in general intre 15 si 40%, valorile cele mai frecvente fiind intre: a. 30-40%; b. 25-30%; c. 20-25%. 34. Pentru a impune un produs nou pe piata si pentru o crestere rapida a volumului desfacerilor, beneficiind in acest fel de efectele fenomenului de experienta, firma poate sa accepte intr-o prima faza inregistrarea unor pierderi. Despre ce strategie de pret este vorba: a. strategia de penetrare; b. strategia de dominare; c. strategia-umbrela; d. strategia de recuperare;

e. strategia de abandon. 35. Strategia care nu poate fi urmata decat de una dintre firmele dominante ale sectorului si care consta in reducerea pretului de vanzare in acelasi ritm cu cel de scadere a costului este: a. strategia de penetrare; b. strategia de dominare; c. strategia-umbrela; d. strategia de recuperare; e. strategia de abandon. 36. Strategie de pret care implica mentinerea pretului initial o anumita perioada, ceea ce va permite obtinerea unor profituri mai ridicate, apoi reducerea acestuia, formeaza ceea ce se numeste in literature de specialitate: a. strategia de penetrare; b. strategia de dominare; c. strategia-umbrela; d. strategia de recuperare; e. strategia de abandon. 37. O asemenea strategie permite unei firme, a carei pozitie concurentiala este defavorabila, cresterea partii sale de piata si sa ajunga din urma liderul. Pentru castigarea unei parti din piata firma va trebui sa practice o perioada un nivel de pret inferior concurentei si adesea inferior costurilor de productie, strategia numindu-se: a. strategia de penetrare; b. strategia de dominare; c. strategia-umbrela; d. strategia de recuperare; e. strategia de abandon. 38. Aceasta strategie este urmata de firmele care, constatand ca nu reusesc sa detina o pozitie concurentiala favorabila, decid a se retrage progresiv de pe piata, in conditiile obtinerii unor profituri maxim posibile se numeste: a. strategia de penetrare; b. strategia de dominare; c. strategia-umbrela; d. strategia de recuperare; e. strategia de abandon. 39. Ce reprezinta vacile de lapte, vedetele, poverile si dilemele: a. segmente de piata; b. microsegmente de piata; c. domenii de activitate strategica.

40. Fiecarei situatii din matricea Boston Consulting Group (BCG) i se aplica una sau mai multe strategii generice. Pentru vacile de lapte este in general preferabila: a. strategia de rentabilizare; b. strategia de consolidare; c. retragerea investitiilor. 41. Fiecarei situatii din matricea Boston Consulting Group (BCG) i se aplica una sau mai multe strategii generice. Pentru vedete este in general preferabila: a. strategia de rentabilizare; b. strategia de consolidare; c. retragerea investitiilor. 42. Fiecarei situatii din matricea Boston Consulting Group (BCG) i se aplica una sau mai multe strategii generice. Pentru dileme este in general preferabila: a. strategia de rentabilizare; b. strategia de consolidare; c. retragerea investitiilor; d. strategia segmentarii. 43. Fiecarei situatii din matricea Boston Consulting Group (BCG) i se aplica una sau mai multe strategii generice. Pentru poveri este in general preferabila: a. strategia de rentabilizare; b. strategia de consolidare; c. retragerea investitiilor; d. strategia segmentarii. 44. Cate niveluri prezinta axele matricei McKinsey: a. 4; b. 6; c. 3. 45. Intre pietele diferitelor produse pot sa apara relatii: a. numai de asociere; b. de asociere, complementaritate i de substitutie; c. de asociere, de complementaritate i de indiferenta; d. de asociere, de complementaritate, de substitutie i de indiferenta; 46. Capacitatea pietei poate fi: a. efectiv si potentiala; b. relativa si absoluta; c. efectiva si relativa. 47. Din punctul de vedere al cotei relative de piata, firma poate fi: a. intotdeauna lider unic; b. intotdeauna outsider i specialist;

c. lider, colider, outsider, challanger, specialist. 48. Care din urmatorii factori intra in categoria factorilor endogeni, care determina o anumita evolutie a pietei de desfacere: a. factorii politici; b. puterea de cumparare; c. potentialul uman. 49. Care din urmatorii factori intra in categoria factorilor endogeni, care determina o anumita evolutie a pietei de desfacere: a. factorii politici; b. puterea de cumparare; c. potentialul material. 50. Care din urmatorii factori intra in categoria factorilor exogeni, care determina o anumita evolutie a pietei de desfacere: a. potentialul uman; b. puterea de cumparare; c. potentialul material. 51. Care din urmatorii factori intra in categoria factorilor exogeni, care determina o anumita evolutie a pietei de desfacere: a. potentialul uman; b. factorii sociologici i psihologici; c. potentialul material. 52. Dupa intensitatea actiunii putem intalni in cadrul pietei de desfacere: a. factori exogeni si endogeni; b. factori ciclici, de durata, sezonieri si intamplatori; c. factori exogeni si ciclici. 53. Dupa ce criterii se pot imparti factorii exogeni pietei de desfacere: a. continut, natura, activitate spatiala; b. continut, natura si intensitate; c. continut, intensitate si activitatea lor in timp; d. natur, obiect i intensitate. 54.Printre altele, prin ce poate fi apreciat gradul de concentrare a pietei de desfacere: a. densitatea teritoriala si segmentarea pietei; b. gravitatia comerciala si marimea cumparaturii medii; c. solicitarea retelei comerciale i repartizarea teritoriala a vanzarilor. 55. In diagnosticarea pietei de desfacere sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape: a. segmentarea, diagnosticarea cererii si a ofertei; b. fundamentarea politicii de pret i definirea pietei unei firme; c. segmentarea, diagnosticarea cererii si a ofertei, identificarea posibilitatilor de ajustare a ofertei in raport cu cererea, identificarea oportunitatilor si amenintarilor. 56. Segmentarea pietei de desfacere se realizeaza in functie de:

a. tipul cumprtorului, nevoia satisfcut, tehnologia folosit pentru satisfacerea nevoilor clientului; b. oportunitati si amenintari; c. cerere si oferta; d. nevoile clientului, cerere si oferta. 57. Factorii determinanti pe termen lung ai evolutiei cererii pietei de desfacere sunt: a. factorii cantitativi si comerciali; b. factorii comportamentali ai consumului; c. factorii cantitativi, comerciali si factorii comportamentali ai consumului. 58. Evolutia cererii pietei de desfacere in functie de venituri si preturi are in vedere: a. raportul pret-competitivitate; b. ciclul de viata al produselor; c. numarul cumparatorilor; d. elasticitatea cererii in functie de venituri. 59. Evolutia cererii pietei de desfacere in functie de venituri si preturi are in vedere: a. raportul pret-competitivitate; b. ciclul de viata al produselor; c. numarul cumparatorilor; d. elasticitatea cererii in functie de preturi. 60. Evolutia produselor de substitutie are in vedere: a. raportul pret-competitivitate; b. ciclul de viata al produselor; c. numarul cumparatorilor; d. elasticitatea cererii in functie de preturi. 61. Evolutia produselor complementare are in vedere: a. raportul pret-competitivitate; b. ciclul de viata al produselor; c. coeficientul de elasticitate al complementaritatii; d. elasticitatea cererii in functie de preturi. 62. Evolutia numerica (demografica) a cumparatorilor are in vedere: a. raportul pret-competitivitate; b. cresterea numerica a cumparatorilor; c. coeficientul de elasticitate al complementaritatii; d. elasticitatea cererii in functie de preturi. 63. Produsele pentru care pretul este esential si care in general sunt obtinute ca produse de masa reprezinta: a. cumpararile comune; b. cumpararile de valoare mare; c. cumpararile speciale; d. cumparari de bunuri industriale.

64. Produsele de valoare foarte mare si care de obicei sunt obtinute la comanda reprezinta: a. cumpararile comune; b. cumpararile de valoare mare; c. cumpararile speciale; d. cumpararile de bunuri industriale. 65. Cumpararile care se realizeaza pe baza unor decizii care sunt prioritar individuale sau familiale sunt: a. cumpararile comune; b. cumpararile de valoare mare; c. cumpararile de bunuri de consum. d. cumpararile de bunuri industriale. 66. Cumpararile care se bazeaza pe baza unor decizii de grup, sunt laborioase i de lunga durata sunt: a. cumpararile comune; b. cumpararile de valoare mare; c. cumpararile de bunuri de consum. d. cumpararile de bunuri industriale. e. cumpararile de valoare foarte mare. 67. Modelul care are la baza fenomenul curbei de experienta este modelul: a. modelul Boston Consulting Group; b. modelul Arthur D.Little; c. modelul McKinsey. 68. Matricea sau grila General Electric, instrumentul de analiza multicriteriala ce se bazeaza pe reprezentarea domeniilor de activitate strategica in functie de doua dimensiuni: atractia pietei pe termen mediu (diagnostic extern) si forta competitiva sau pozitia concurentiala (diagnostic intern) este: a. modelul Boston Consulting Group; b. modelul Arthur D.Little; c. modelul McKinsey. 69. Cota care se calculeaza raportand cota de piata a intreprinderii la cota de piata a ansamblului concurentilor, a concurentilor principali sau chiar numai a concurentului principal este: a. cota de piat; b.cota relativa de piata; c. cota absoluta. 70. Indicatorul de atractie al pietei, care informeaza asupra nevoilor de lichiditati care vor fi solicitate de domeniul de activitate strategic reprezinta: a. cota relativa de piaa; b. rata de crestere a pietei; c. diagnosticul extern; d. forta competitiva.

71. Domeniile strategice de activitate unde cresterea este redusa, nevoile de finantare fiind deci limitate, dar in schimb pozitia de lider face din aceste activitati surse de degajare de lichiditati importante constituie domeniul strategic: a. poverile; b. dilemele; c. vacile de lapte; d. vedetele. 72. Domeniile care creeaza resurse financiare importante ce permit finantarea nevoilor generate de cresterea pietei, sunt echilibrate sau excedentare in lichiditati si constituie partea dinamica a portofoliului activitatilor sunt: a. poverile; b. dilemele; c. vacile de lapte; d. vedetele. 73. Domeniile strategice de activitate imbatranite, pentru care intreprinderea n-a stiut sa se impuna in ceea ce priveste cota de piata, care se caracterizeaza printr-o dubla absenta de nevoi si de degajari de lichiditati si nu aduc intreprinderii nici crestere, nici marja de profitabilitate reprezinta: a. poverile; b. dilemele; c. vacile de lapte; d. vedetele. 74. Domeniile de activitate strategica cu o puternica rata de crestere, dar pentru care intreprinderea n-a reusit inca sa cucereasca pozitii concurentiale dominante, care necesita resurse financiare pentru a-si asigura dezvoltarea sunt: a. poverile; b. dilemele; c. vacile de lapte; d. vedetele. 75. Indicatorul care permite aprecierea atractiilor unui sector, potentialul sau reprezinta: a. atuurile intreprinderii; b. maturitatea sectorului; c. forta concurentiala. 76. Matricea care diferentiaza patru niveluir de maturitate (faze ale ciclului de viata), cu caracteristicile sale specifice: demarajul, cresterea, maturitatea si declinul, reprezinta: a. modelul Boston Consulting Group; b. modelul Arthur D. Little; c. modelul McKinsey. 77. Cu cate scenarii se lucreaza in cadrul metodei scenariilor: a. 2; b. 3; c. 4.

78. Scenariul care se apreciaza ca ar avea cea mai mare probabilitate de realizare se numeste: a. scenariu pe termen lung; b. scenariul tendinta; c. scenariul optimist; d. scenariul pe termen scurt. 79. Scenariul care se apreciaza ca se poate regasi in situatiile cele mai putin favorabile se numeste : a. scenariu pe termen lung; b. scenariul tendinta; c. scenariul optimist; d. scenariul pesimist. 80. Scenariul care se apreciaza ca se poate regasi in situatiile cele mai favorabile se numeste : a. scenariu pe termen lung; b. scenariul tendinta; c. scenariul optimist; d. scenariul pesimist. 81. Totalitatea consumatorilor care i manifest dorina de a dobndi un anumit produs, alcatuiesc: a. relatiile de piata; b. piata firmei; c. piata potentiala; d. piata efectiva; e. piata produsului. 82. Care dintre notiunile de mai jos pot constitui elemente ale segmentarii: a. segmentul de activitate strategic, factorii cheie de succes, avantajul concurential; b. microsegmentul de piata, metode analitice elementele de valoare pentru cumparator; c. segmentul de activitate strategic, factorii cheie de succes, strategia de marketing. 83. Dimensiunile pietei atinse la un moment dat definesc: a. relatiile de piata; b. piata firmei; c. piata potentiala; d. piata efectiva; e. piata produsului. 84. Categoria economica ce reprezint spaiul economico geografic n care firma este prezent cu oferta sa de bunuri economice produse i este format din piaa produselor alcatuieste: a. relatiile de piata; b. piata firmei; c. piata potentiala; d. piata efectiva;

e. piata produsului. 85. Cand o nevoie este satisfacuta de mai multe tipuri de produse pot sa apara relatii de: a. indiferenta; b. substitutie; c. asociere; d. complementaritate. 86. Cand cresterea nevoii pentru un anumit produs determina cresterea cererii si pentru alt produs pot sa apara relatii de: a. indiferenta; b. substitutie; c. asociere; d. complementaritate. 87. Cand aceeai nevoie poate fi satisfacuta prin mai multe tipuri de produse pot sa apara relatii de: a. indiferenta; b. substitutie; c. asociere; d. complementaritate. 88. Cererea total pentru un anumit bun economic defineste: a. cota de piata; b. dinamica pietei; c. capacitatea pietei; d. gravitatia comerciala; e. cota relativa de piata. 89. Proporia n care potenialul pieei a fost satisfcut prin ofert i / sau prin vnzrile efectuate: a. cota de piata; b. dinamica pietei; c. capacitatea pietei; d. gravitatia comerciala; e. gradul de saturatie al pietei. 90. Identificarea factorilor care determin o anumit evoluie a pieei i cuantificarea influenei lor se refera la: a. cota de piata; b. dinamica pietei; c. capacitatea pietei; d. gravitatia comerciala; e. gradul de saturatie al pietei. 91. Repartizarea teritorial a ofertei i cererii pentru un anumit bun economic sau pentru ntreaga activitate a firmei reprezinta: a. cota de piata; b. aria pietei;

c. capacitatea pietei; d. gravitatia comerciala; e. gradul de saturatie al pietei. 92. Care dintre factorii enumerati mai jos constituie factori ai cererii pe termen scurt pentru piata de desfacere: a. anticiparea evolutiei mediului; b. anticiparea evolutiei preturilor; c. evolutia produselor comerciale; d. sezonalitatea si conjunctura economica. 93. Care dintre factorii enumerati mai jos constituie factori ai cererii pe termen scurt pentru piata de desfacere: a. elasticitatea pe termen scurt si mai ales elaticitatea pretului; b. anticiparea evolutiei preturilor; c. evolutia produselor comerciale; d. evolutia modalitatilor de finantare a cumparatorilor. 94. Care dintre factorii enumerati mai jos constituie factori comerciali ai cererii pentru piata de desfacere: a. anticiparea evolutiei mediului; b. anticiparea evolutiei preturilor; c. evolutia produselor comerciale; d. sezonalitatea si conjunctura economica. 95. Compatibilitatea produselor cu cererea in cadrul diagnosticarii ofertei pietei de desfacere presupune: a. capacitatea de a oferi produsul acolo unde se cere; b. cantitatea oferita, caracteristicile produsului, resursele consumate; c. corespondenta produselor din punctul de vedere al al timpului, spatiului, al caracteristicilor si al cantitatilor cerute; d. tendinta de crestere sau reducere a duratei de utilizarea produselor. 96. Disponibilitatea produsului in cadrul diagnosticarii ofertei pietei de desfacere se refera in principal la : a. capacitatea de a oferi produsul acolo unde se cere, cu costuri de transport rationale, evolutia tehnologiilor de distributie-transport; b. cantitatea oferita, caracteristicile produsului, resursele consumate; c. corespondenta produselor din punctul de vedere al al timpului, spatiului, al caracteristicilor si al cantitatilor cerute; d. tendinta de crestere sau reducere a duratei de utilizare a produselor. 97. Durata de utilizare a produselor in cadrul diagnosticarii ofertei pietei de desfacere se refera in principal la : a. capacitatea de a oferi produsul acolo unde se cere, cu costuri de transport rationale, evolutia tehnologiilor de distributie-transport; b. cantitatea oferita, caracteristicile produsului, resursele consumate; c. corespondenta produselor din punctul de vedere al al timpului, spatiului, al caracteristicilor si al cantitatilor cerute;

d. tendinta de crestere sau reducere a duratei de utilizarea produselor. 98. Evolutia si disponibilitatea tehnicilor de productie in cadrul diagnosticarii ofertei pietei de desfacere pot influenta : a. capacitatea de a oferi produsul acolo unde se cere, cu costuri de transport rationale, evolutia tehnologiilor de distributie-transport; b. cantitatea oferita, caracteristicile produsului, resursele consumate; c. corespondenta produselor din punctul de vedere al al timpului, spatiului, al caracteristicilor si al cantitatilor cerute; d. tendinta de crestere sau reducere a duratei de utilizarea produselor. 99. In cadrul diagnosticarii ofertei pietei de desfacere care sunt factorii cu influenta pe termen lung: a. factorii ce tin de atractivitatea mediului; b. nivelul pragului de rentabilitate; c. elasticitatea ofertei si pretului. 100. In cadrul diagnosticarii ofertei pietei de desfacere care sunt factorii cu influenta pe termen scurt: a. factorii ce tin de atractivitatea mediului; b. nivelul pragului de rentabilitate; c. cultura concurentiala; d. disponibilitatea materiilor prime. 101. Mediul care se refera la ansamblul influentelor care sunt controlabile si care isi au cauzele in interiorul firmei se refera la: a. mediul politic; b. mediul economic; c. mediul extern; d. mediul intern. 102. Segmentul care cuprinde in general mediul intern si ansamblul intreprinderilor, organizatiilor si indivizilor din cadrul mediului extern (variabile controlabile) se refera la: a. mediul politic; b. mediul economic; c. mediul extern; d. mediul intern. e. micromediul. 103. Segmentul care cuprinde in general variabilele necontrolabile, care se grupeaza in mediul economic, geografic, natural, tehnologic, cultural i politico-legislativ se refera la: a. macromediul; b. mediul instabil; c. mediul extern; d. mediul intern. e. micromediul.

104. Fundamentarea unei strategii pe piaa furnizorilor presupune parcurgerea etapelor specifice unui proces de analiz strategic: 1. identificarea oportunitilor i ameninrilor, respectiv poziionarea firmei pe segmentul de pia ales din punctul de vedere al activitii de asigurare cu resurse materiale. 2. segmentarea strategic a pieei furnizorilor; 3. diagnosticarea strategic a pieei furnizorilor, a ofertei i a cererii; 4. segmentarea nomenclatorului de materiale. Care este ordinea lor: a. 1, 3, 4, 2, ; b. 4, 2, 3, 1; c. 3, 2, 1, 4. 105. In segmentarea nomenclatorului de materiale a pietei furnizorului, daca se doreste o abordare diferentiata a tuturor produselor se foloseste: a. metoda 20/80; b. metoda ABC; c. metoda segmentarii dupa importanta economica; d. metoda segmentarii dupa riscul de piata. 106. In segmentarea nomenclatorului de materiale a pietei furnizorului, daca se doreste nunai identificarea segmentului cu impactul cel mai puternic se foloseste: a. metoda 20/80; b. metoda ABC; c. metoda segmentarii dupa importanta economica; d. metoda segmentarii dupa riscul de piata. 107. Segmentarea propriu-zisa a pietei furnizorilor in cadrul pietei furnizorilor se refera la: a. enumerarea activitatilor elementare, identificarea factorilor cheie de succes si gruparea segmentelor de piata in segmente de analiza strategica; b. posibilitatea armonizarii cererii cu oferta; c. descrierea si calitatea produselor, tehnologia si timpul de livrare etc. d. nivelul de risc al segmentului de piata strategic. 108. Alegerea pietei tinta in cadrul pietei furnizorilor se refera la: a. enumerarea activitatilor elementare, identificarea factorilor cheie de succes si gruparea segmentelor de piata in segmente de analiza strategica; b. posibilitatea armonizarii cererii cu oferta, nivelul de risc al segmentului de piata strategic i conformitatea cu obiectivele; c. descrierea si calitatea produselor, tehnologia si timpul de livrare etc. 109. Diagnosticarea carei categorii ecomice a pietei furnizorilor trebuie s reflecte n ce msur oferta corespunde caracteristicilor cererii din punctul de vedere al cererii n general fa de un anumit produs, respectiv al cererii proprii, rezultat dintr-o evaluare corect a nevoilor de consum: a. cerere;

c. conjunctura; c. oferta; d. relatiile pietei. 110. Care sunt principalele influente ale evolutiei ofertei pe piata furnizorilor: a. raportul dintre capacitatea de productie si cerere, structura costului, barierele de intrare si de iesire etc.; b. evaluarea pietei agreate; c. caracterizarea furnizorilor. 111. Care sunt principalele influente ale evolutiei ofertei pe piata furnizorilor: a. gradul de concentrare si dimensiunea tehnologica etc.; b. evaluarea pietei agreate; c. caracterizarea furnizorilor. 112. Evaluarea pietei agreate pe piata furnizorilor are in vedere: a. specificitatea resursei oferite; b. poziia resursei pe curba de viata; c. stabilirea pietei agreate (segmentarea furnizorilor dupa cifra de afaceri, dupa implementarea sistemului de management al calitatii); d.durata creditarii. e. reducerile de pret. 113. Analiz care are scopul de a evidenia dac resursa oferit nu se caracterizeaz prin anumite trsturi specifice care s determine creterea dependenei consumatorului fa de furnizor i deci acesta s fie dezavantajat concurenial caracterizeaz: a. specificitatea materialului (resursei) oferite; b. poziia pe curba de via; c. poziia pe pia. 114. Principalele trasaturi comportamentale ale furnizorului corespunzatoare stadiului (fazei) de dezvoltare lansare a ciclului de viata sunt: a. furnizorul este dispus sa accepte sugestiile consumatorilor pentru perfectionarea produsului, fiind ocazia de punere la punct a acestuia pe masura consumatorului; b. prodususul este pus la punct, furnizorul accepta totusi sugestiile consumatorilor, nevoile financiare sunt destul de mari, mai ales pentru dezvoltarea productiei. Siguranta privind potentialul de productie si calitate al furnizorului poate sa constituie baza inceperii unor actiuni de parteneriat cu acestia; c. produsul este pus la punct, existand o buna experienta. In acelasi timp concurenta creste, iar pentru pastrarea avantajelor furnizorul va pune accent pe particularitatile produsului care il avantajeaz. Exista posibilitatea obtinerii unor preturi sanatoase, adica a unor raporturi pret/calitate avantajoase. d. nevoile financiare ale furnizorului sunt mari pentru relansarea produsului sau pentru inlocuirea acestuia. Totusi se pot obtine avantaje pe termen scurt pentru aceste resurse, pe care trebuie sa se bazeze aprovizionarea. 115. Principalele trasaturi comportamentale ale furnizorului corespunzatoare stadiului (fazei) de dezvoltare dezvoltare a ciclului de viata sunt:

a. furnizorul este dispus sa accepte sugestiile consumatorilor pentru perfectionarea produsului, fiind ocazia de punere la punct a acestuia pe masura consumatorului; b. prodususul este pus la punct, furnizorul accepta totusi sugestiile consumatorilor, nevoile financiare sunt destul de mari, mai ales pentru dezvoltarea productiei. Siguranta privind potentialul de productie si calitate al furnizorului poate sa constituie baza inceperii unor actiuni de parteneriat cu acestia; c. produsul este pus la punct, existand o buna experienta. In acelasi timp concurenta creste, iar pentru pastrarea avantajelor furnizorul va pune accent pe particularitatile produsului care il avantajeaz. Exista posibilitatea obtinerii unor preturi sanatoase, adica a unor raporturi pret/calitate avantajoase. d. nevoile financiare ale furnizorului sunt mari pentru relansarea produsului sau pentru inlocuirea acestuia. Totusi se pot obtine avantaje pe termen scurt pentru aceste resurse, pe care trebuie sa se bazeze aprovizionarea. 116. Principalele trasaturi comportamentale ale furnizorului corespunzatoare stadiului (fazei) de dezvoltare maturitate a ciclului de viata sunt: a. furnizorul este dispus sa accepte sugestiile consumatorilor pentru perfectionarea produsului, fiind ocazia de punere la punct a acestuia pe masura consumatorului; b. prodususul este pus la punct, furnizorul accepta totusi sugestiile consumatorilor, nevoile financiare sunt destul de mari, mai ales pentru dezvoltarea productiei. Siguranta privind potentialul de productie si calitate al furnizorului poate sa constituie baza inceperii unor actiuni de parteneriat cu acestia; c. produsul este pus la punct, existand o buna experienta. In acelasi timp concurenta creste, iar pentru pastrarea avantajelor furnizorul va pune accent pe particularitatile produsului care il avantajeaz. Exista posibilitatea obtinerii unor preturi sanatoase, adica a unor raporturi pret/calitate avantajoase. d. nevoile financiare ale furnizorului sunt mari pentru relansarea produsului sau pentru inlocuirea acestuia. Totusi se pot obtine avantaje pe termen scurt pentru aceste resurse, pe care trebuie sa se bazeze aprovizionarea. 117. Principalele trasaturi comportamentale ale furnizorului corespunzatoare stadiului (fazei) de dezvoltare declin a ciclului de viata sunt: a. furnizorul este dispus sa accepte sugestiile consumatorilor pentru perfectionarea produsului, fiind ocazia de punere la punct a acestuia pe masura consumatorului; b. prodususul este pus la punct, furnizorul accepta totusi sugestiile consumatorilor, nevoile financiare sunt destul de mari, mai ales pentru dezvoltarea productiei. Siguranta privind potentialul de productie si calitate al furnizorului poate sa constituie baza inceperii unor actiuni de parteneriat cu acestia; c. produsul este pus la punct, existand o buna experienta. In acelasi timp concurenta creste, iar pentru pastrarea avantajelor furnizorul va pune accent pe particularitatile produsului care il avantajeaz. Exista posibilitatea obtinerii unor preturi sanatoase, adica a unor raporturi pret/calitate avantajoase. d. nevoile financiare ale furnizorului sunt mari pentru relansarea produsului sau pentru inlocuirea acestuia. Totusi se pot obtine avantaje pe termen scurt pentru aceste resurse, pe care trebuie sa se bazeze aprovizionarea. 118. Avand in vedere pozitia resursei (produsului) pe piata furnizorului, atunci cand furnizorul detine o experienta foarte buna, produsul se gaseste in faza de maturitate i exista o marja de profit acceptabila, preturi acceptabile, putem spune ca aceste trasaturi caracterizeaza :

a. pozitia vaca de lapte; b. pozitia vedeta; c. pozitia dilema; e. pozitia piatra de moara (poveri). 119. Avand in vedere pozitia resursei (produsului) pe piata furnizorului, atunci cand produsul se caracterizeaza printr-o curba de experienta buna, dar este inca in faza de dezvoltare-maturitate n ceea ce priveste curba de viata, cresterea pietei putand diminua avantajele concurentiale, exista nevoi de resurse financiare si este necesara utilizarea unor preturi ridicate putem spune ca aceste trasaturi caracterizeaza : a. pozitia vaca de lapte; b. pozitia vedeta; c. pozitia dilema; e. pozitia piatra de moara (poveri). 120. Avand in vedere pozitia resursei (produsului) pe piata furnizorului, atunci cand produsul este nou pe o piata in dezvoltare, gasindu-se la stadiul lansare-dezvoltare, experienta de productie fiind limitata, cerandu-se preturi mai putin favorabile, iar furnizorul trebuie sa fie receptiv la sugestiile consumatorului, putem spune ca aceste trasaturi caracterizeaza : a. pozitia vaca de lapte; b. pozitia vedeta; c. pozitia dilema; e. pozitia piatra de moara (poveri). 121. Avand in vedere pozitia resursei (produsului) pe piata furnizorului, atunci cand produsul este o problema pentru furnizor, fiind in faza de declin, furnizorul poate sa creeze avantaje comerciale de pret, dar insotite uneori de noncalitate, putem spune ca aceste trasaturi caracterizeaza : a. pozitia vaca de lapte; b. pozitia vedeta; c. pozitia dilema; e. pozitia piatra de moara (poveri). 122. Pretul care este asteptat de consumator in raport cu utilitatea resursei (produsului), cel care asigura cel mai eficient raport valoare calitate este: a. pretul logic; b. pretul psihologic; c. pretul umbrel; d. pretul sanatos. 123. Pretul care este asteptat de consumator in raport cu existenta anumitor conditii la un moment dat (un anumit nivel al costului de productie la furnizor, evolutia cererii si ofertei, inflatia) este: a. pretul logic; b. pretul psihologic; c. pretul umbrel; d. pretul sanatos.

124. Sistemul de pret care consta in aceea ca pretul va ramane nemodificat un anumit timp stabilit de comun acord (durata contractului), care se foloseste in general in conditii de stabilitate, a carui arie de aplicabilitate este in tendinta de reducere reprezinta: a. sistemul cu pret rediscutat la fiecare comanda; b. sistemul cu pret fix; c. sistemul cu pret indexat. 125. Sistemul care se practica in situatiile in care conditiile de productie ce determina nivelul preturilor sunt foarte greu de anticipat sau exista riscul unor fluctuatii foarte mari, sistem ce poate fi foarte avantajos pentru consumator, dar care poate sa aiba influente negative in cazul cresterii preturilor reprezinta: a. sistemul cu pret rediscutat la fiecare comanda; b. sistemul cu pret fix; c. sistemul cu pret indexat. 126. Sistemul ce se practica in cadrul in cadrul unor relatii contractuale stabile, ce are la baza un algoritm de calcul asupra caruia s-a convenit anterior reprezinta: a. sistemul cu pret rediscutat la fiecare comanda; b. sistemul cu pret fix; c. sistemul cu pret indexat. 127. Obstacolul legat de natura activitii sau rezultatul aciunii voluntare sau involuntare a uneia sau mai multor ntreprinderi existente deja pe pia si care mpiedica mai mult sau mai puin eficient concurena potenial s se exercite pe aceast pia reprezinta : a. o oportunitate ; b. o amenintare ; c. un factor cheie de succes ; d. o bariera de intrare pe piata. 128. Costurile de transfer ce reprezinta costurile imediate pe care producatorul trebuie sa le suporte pentru a trece de la o activitate la alta este o : a. o oportunitate ; b. o amenintare ; c. un factor cheie de succes ; d. o bariera de intrare ; e. o bariera de iesire de pe piata. 129. Care dintre categoriile mai jos constituie bariere de intrare pe piata: a. costurile fixe de iesire; b. activele durabile si specializate; c. nevoile de captal. 130. Obstacolul legat de natura activitatii desfasurate sau rezultatul actiunii voluntare sau involuntare a unor persoane sau organisme impiedicand mai mult sau mai putin eficient iesirea de piata a ntreprinderii, mentionand-o la sectoarele in declin reprezinta: a. o oportunitate ;

b. o amenintare ; c. un factor cheie de succes ; d. o bariera de intrare ; e. o bariera de iesire de pe piata. 131. Care dintre categoriile mai jos constituie bariere de iesire de pe piata: a. bariere politice si sociale; b. efectul de experienta; c. nevoile de capital. 132. In situatia in care nivelul barierelor de intrare si de iesire este scazut rentabilitatea va fi: a. scazuta si instabila; b. scazuta, dar stabila; c. ridicata si instabila; d. ridicat, dar stabila. 133. In situatia in care nivelul barierelor de intrare si de iesire este ridicat rentabilitatea va fi: a. scazuta si instabila; b. scazuta, dar stabila; c. ridicata si instabila; d. ridicat, dar stabila. 134. In situatia in care barierele de intrare sunt ridicate, iar cele de iesire sunt scazute rentabilitatea va fi: a. scazuta si instabila; b. scazuta, dar stabila; c. ridicata si instabila; d. ridicat, dar stabila. 135. In situatia in care barierele de intrare sunt scazute, iar cele de iesire sunt ridicate rentabilitatea va fi: a. scazuta si instabila; b. scazuta, dar stabila; c. ridicata si instabila; d. ridicat, dar stabila. 136. Costurile antrenate de conditiile curente de productie si vanzare, plus costurile pe care noul intrat le prevede pentru a face fata barierelor de intrare si actiunilor de riposta ale intreprinderii defineste: a. pretul curent; b. pretul agresiv; c. pretul de descurajare la intrare; d. preturi fixe. 137. In analiza strategica a produselor de substitutie se utilizeaza: a. cota de piata; b. volumul ofertei;

c. coeficientul de elasticitate al cererii; d. gradul de saturatie al pietei. 138. Capacitatea furnizorului de a utiliza resursele potentiale de care dispune presupune: a. atitudinea furnizorului; b. capacitatea de intelegere; c. eficienta si calitatea resurselor umane. 139. Capacitatea de rezolvare a problemelor consumatorului de catre furnizor presupune: a. atitudinea furnizorului; b. capacitatea intelectuala; c. eficienta si calitatea resurselor umane; d. seriozitatea si rigoarea relatiilor. 140. Ansamblul firmelor producatoare de bunuri/servicii identice sau profund substituibile defineste: a. concurentii directi; b. concurentii indirecti; c. concurenta din cadrul mediului concurential. 141. Intensitatea competitiei din cadrul unei industrii (mediu concurential) este determinata de mai multi factori. Care sunt unii dintre acestia prezentati in urmatoarea enumerare: a. coeficientul de import si export; b. barierele de mobilitate si grupurile strategice; c. gradul de atomizare a industriei si gradul de diferentiere a produselor si serviciilor. 142. Intensitatea competitiei din cadrul unei industrii (mediu concurential) este determinata de mai multi factori. Care sunt unii dintre acestia prezentati in urmatoarea enumerare: a. coeficientul de import si export; b. ritmul de crestere a pietei si nivelul costurilor fixe. c. barierele de mobilitate si grupurile strategice; 143. Definirea nevoilor de consum in cadrul pietei furnizorilor se refera la: a. identificarea factorilor cheie de succes; b. posibilitatea armonizarii cererii cu oferta; c. descrierea si calitatea produselor, tehnologia si timpul de livrare etc. d. nivelul de risc al segmentului de piata strategic. 144. Formula de calcul a cotei de piata este: a. C j = N j I j b. C = N j I j
j =1 m

c. K S =
d. Ci =

O 100 C Oi 100 C

Ci e. Ri = C * 100 i 145. Formula de calcul a pietei produsului este: a. C j = N j I j b. C = N j I j

j =1 m

c. K S =

O 100 C Oi 100 C

d. Ci =

Ci e. Ri = C * 100 i 146. Formula de calcul a pietei firmei este: a. C j = N j I j b. C = N j I j

j =1 m

c. K S = d. Ci =

O 100 C Oi 100 C

Ci e. Ri = C * 100 i 147. Formula de calcul a gradului de saturatie al pietei: a. C j = N j I j b. C = N j I j

j =1 m

c. K S = d. Ci =

O 100 C Oi 100 C

Ci e. Ri = C * 100 i 148. Formula de calcul a cotei relative de piata: a. C j = N j I j b. C = N j I j

j =1 m

c. K S = d. Ci =

O 100 C Oi 100 C

Ci e. Ri = C * 100 i 149. In ce situatie, pentru o anumita industrie (mediu concurential), domeniul de analiza pertinent este spatiul national: a. coeficientul de import i coeficientul de export sunt mai mici de 10%; b. coeficientul de import i coeficientul de export sunt mai mari de 50%; c.coeficientul de import i coeficientul de export sunt cuprinsi intre 10% i 50%. 150. In ce situatie, pentru o anumita industrie (mediu concurential), domeniul de analiza pertinent este mondial: a. coeficientul de import i coeficientul de export sunt mai mici de 10%; b. coeficientul de import i coeficientul de export sunt mai mari de 50%; c. coeficientul de import i coeficientul de export sunt cuprinsi intre 10% i 50%. 151. In ce situatie, pentru o anumita industrie (mediu concurential), domeniul de analiza pertinent este mediu internationalizat: a. coeficientul de import i coeficientul de export sunt mai mici de 10%; b. coeficientul de import i coeficientul de export sunt mai mari de 50%; c. coeficientul de import i coeficientul de export sunt cuprinsi intre 10% i 50%. 152. Grupul ce consta in ansamblul firmelor concurente de pe o piata, al caror comportament este asemanator formeaza: a. barierele de mobilitate; b. reprezentarea grupurilor strategice;

c. grupul strategic. 153. In functie de ce factor de identificare al grupurilor strategice intreprinderile pot fi sistematizate in specializate, multispecializate si generalizate: a. tipurile de avantaje competitive; b. gradul de angajare internationala a firmei; c. comportamentele firmelor fata de segmentele industriei; d. caracteristicile intreprinderii. 154. Dificultatile pe care o firma le intampina daca doreste sa treaca dintr-un grup strategic in altul au fost denumite in literatura de specialitate: a. barierele de mobilitate; b. reprezentarea grupurilor strategice; c. grupul strategic. 155. Identificati barierele de ordin comercial: a. structura i organizarea intreprinderilor, finantarea intreprinderilor, competentele de management, sistemele de control de gestiune etc.; b. marimea gamei de produse, natura tehnologiilor incorporate in produs, canalele de distributie, politica de marca etc.; c. exploatarea efectelor de scara, procedeele de fabricare utilizate, politica de aprovizionare, sistemul de marketing etc. 156. Identificati barierele referitoare la caracteristicile ofertei, ale productiei: a. structura i organizarea intreprinderilor, finantarea intreprinderilor, competentele de management, sistemele de control de gestiune etc.; b. marimea gamei de produse, natura tehnologiilor incorporate in produs, canalele de distributie, politica de marca etc.; c. exploatarea efectelor de scara, procedeele de fabricare utilizate, politica de aprovizionare, sistemul de marketing etc. 157. Identificati barierele referitoare la caracteristicile intreprinderii: a. structura i organizarea intreprinderilor, finantarea intreprinderilor, competentele de management, sistemele de control de gestiune etc.; b. marimea gamei de produse, natura tehnologiilor incorporate in produs, canalele de distributie, politica de marca etc.; c. exploatarea efectelor de scara, procedeele de fabricare utilizate, politica de aprovizionare, sistemul de marketing etc. 158. Dinamica concurentiala in cadrul reprezentarii grupurilor strategice este influentata de: a. avantajul costului si diferentierea produselor si serviciilor fata de cele ale concurentilor; b. marimea si diversitatea activitatilor; c. numarul grupurilor strategice, marimea lor, gradul de diferentiere si distanta strategica dintre grupuri. 159. Obtinerea de costuri de productie inferioare celor ale concurentilor, gratie exploatarii economiilor de scara, acumularii efectului experientei sau a oricaror surse

de reducere a costurilor unitare, mentinand o anumita paritate sau o anumita proximitate in termeni de calitate defineste: a. avantajul costului; b. diferentierea produselor si serviciilor; c. lantul valorii. 160. Identificati factorii comuni de reducere a costurilor i de diferentiere a produselor si serviciilor: 1. economiile la scara, efectul de experienta, gradul de utilizare a capacitatilor de productie; 2. costuri de productie reduse si acces privilegiat; 3. momentul intrarii in industrie, gradul de integrare; 4. alegerile de strategie si politica generala, existenta efectelor de integrare interna si externa; 5. relatiile cu partenerii institutionali (actori) a. 1, 3, 4; b. 3, 5; c. 2, 4, 5; d. 1, 2, 4. 161. Lantul valorii presupune descompunerea activitatilor firmei in activitati pertinente din punct de vedere strategic, in scopul de a intelege comportamentul costurilor si de a identifica sursele potentiale de diferentiere. Aceste activitati sunt: a. logistica intrarilor si iesirilor; b. marketingul si vanzarile; c. dezvoltarea tehnologica; d. activitatile primare si de sustinere; e. managamentul resurselor umane si serviciile. 162. In ceea ce priveste evaluarea ofertei de credite, care sunt factorii de natura interna care motiveaza o firma financiar-bancara sa acorde credite: a. factori sociali i factori ce tin de risc i profit; b. factori tehnologici si factori concurentiali; c. factori ce in de risc i profit, factori ce in de disponibilitatea unui capital corespunztor, factori ce in de raportul cost/profit si factori ce in de segmentul de pia i de portofoliul de produse bancare. d. factori economici, politici si factori ce in de segmentul de pia i de portofoliul de produse bancare. 163. Matricea care ncrucieaz impactul concurenial al unei tehnologii asupra factorilor cheie ai succesului activitii (dup cum tehnologia este minor, de vrf, cheie, de baz) cu gradul de stpnire a tehnologiei exercitat de ctre firm, utilizata in analiza strategica a progresului tehnic este : a. matricea pozitie concurentiala-pozitie tehnologica; b. matricea impact concurential-stapanirea tehnologiilor; c. analiza tridimensionala ; d. model global de diagnostic integrand tehnologia.

164. Matricea care combina pozitia concurentiala a intreprinderii si care propune o matrice pentru industriile la inceputul ciclului de viata si cealalta pentru industriile la finele ciclului utilizata in analiza strategica a progresului tehnic este : a. matricea pozitie concurentiala-pozitie tehnologica; b. matricea impact concurential-stapanirea tehnologiilor; c. analiza tridimensionala ; d. model global de diagnostic integrand tehnologia. 165. Matricea, care, in comparatie cu matricea BCG clasica, introduce inca o axa grad de stapanire a tehnologiei i inlocuieste rata de crestere cu potentialul de dezvoltare a activitatii si cota e piata cu prezenta de piata utilizata in analiza strategica a progresului tehnic este : a. matricea pozitie concurentiala-pozitie tehnologica; b. matricea impact concurential-stapanirea tehnologiilor; c. analiza tridimensionala ; d. model global de diagnostic integrand tehnologia. 166. Modelul care se inspira din modelul clasic al oportunitatiloramenintarilor/punctelor forte-punctelor slabe si care duce la o analiza in profunzime a patrimoniului tehnologic si arata ca alegerile sunt conditionate de cultura intreprinderilor si de valoarea conducatorilor utilizat in analiza strategica a progresului tehnic este : a. matricea pozitie concurentiala-pozitie tehnologica; b. matricea impact concurential-stapanirea tehnologiilor; c. analiza tridimensionala ; d. model global de diagnostic integrand tehnologia. 167. De cine a fost propus modelul global de diagnostic integrand tehnologia : a. Dussauge i Ramanantsoa ; b. Arthur D. Little ; c. M. Porter ; d. Danilla. 168. De cine a fost realizata analiza tridimensionala : a. Dussauge i Ramanantsoa ; b. Arthur D. Little ; c. M. Porter ; d. Danilla. 169. Cui apartine principiul avantajului competitiv: a. Dussauge i Ramanantsoa ; b. Arthur D. Little ; c. M. Porter ; d. Danilla. 170. Care dintre urmatorii specialisti imparte mediile concurentiale in doua mari tipuri si anume, tipuri clasice i tipuri politizate : a. McKinsey ; b. Arthur D. Little ;

c. M. Porter ; d. Francis Bidault.