Academia de Studii Economice Bucuresti

MANAGEMENTUL MARKETINGULUI - Plan de marketing -

Staiunea Sovata

Realizat de : Pascaru Valentin Gabriel

Cuprins
I. II. 1. 2. 3. 4. 5. 6. III. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. a) b) c) d) IV. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. V. Introducere .......................................................................................................................................... 3 Potenialul Natural al Staiunii Sovata ............................................................................................. 4 Aezarea geografic i relieful .............................................................................................................. 4 Clima ..................................................................................................................................................... 4 Hidrografie ............................................................................................................................................ 4 Vegetaie i faun .................................................................................................................................. 5 Faun ..................................................................................................................................................... 5 Rezervaii naturale ................................................................................................................................ 6 Analiza situatiei ................................................................................................................................... 6 Piata tinta: ............................................................................................................................................. 6 Factori demografici: .............................................................................................................................. 6 Factori geografici: ................................................................................................................................. 7 Factori comportamentali: ...................................................................................................................... 7 Nevoile si tendintele pietei:................................................................................................................... 7 Analiza SWOT ...................................................................................................................................... 7 Concurenta: ........................................................................................................................................... 8 Oferta de produse: ................................................................................................................................. 8 Obiective istorice, culturale, artistice ................................................................................................ 9 Cazare (uniti de cazare existente) ................................................................................................ 10 Mas (restaurante, alte structuri de servire a mesei) ....................................................................... 11 Divertisment .................................................................................................................................... 13 Strategia de marketing pentru programul turistic O incursiune n inutul Secuiesc ............ 15 Obiectivele de marketing .................................................................................................................... 15 Pieele vizate ....................................................................................................................................... 16 Strategiile de marketing ...................................................................................................................... 16 Strategia de promovare ....................................................................................................................... 16 Strategia de pret .................................................................................................................................. 16 Strategia de distribuie ........................................................................................................................ 17 Mixul de marketing ............................................................................................................................. 17 Produs turistic ................................................................................................................................... 18

Program turistic O incursiune n inutul Secuiesc ................................................................................... 18 1. a) b) c) VI. Costuri produs turistic ......................................................................................................................... 20 CAZARE......................................................................................................................................... 20 TRANSPORT ................................................................................................................................. 21 SERVICII...................................................................................................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................................ 23 2

I.

Introducere
Prin planul de marketing creat dorim sa facem din Staiuna Sovata una dintre cele mai

importante obiective turistice din Romania, destinat iubitorilor de cltorii . Principalele obiective urmarite sunt: creterea notorietii regiunii Sovata n raport cu celelalte regiuni ale tarii, prin oferirea unor informatii complete privitoare la locurile pe care aceasta zona le are pentru vizitat; atragerea unui numar cat mai mare de turisti din segmentul: aduli cu varste peste 50 de ani si cresterea vanzarilor de servicii turistice in aceasta zona cu cel putin 15% . Pentru a atinge aceste obiective, vom adopta o strategie concentrata, adresandu-ne numai segmentului de consumatori care ne intereseaza, si anume aduli cu varste peste 50 de ani . Acestora le vom oferi turism cultural, balnear i turism de relaxare la preturi cat se poate de accesibile. Deoarece ne-am propus creterea cotei de pia a regiunii Sovata ca si regiune turistic, vom aborda o strategie ofensiv. Vom oferi consumatorilor efectivi, dar i celor poteniali alternative de calitate la preuri accesibile pentru un sejur care sa imbine in egala masura atat dorinta de cunoastere a turistilor cat si relaxarea intr-o zona feerica. Vom incheia contracte cu cei care se ocupa in mod efectiv de principalele obiectiv turistice existente in regiune si cu proprietarii pensiunilor si hotelurilor din zon. Astfel vom putea oferi, prin discounturile de care vom beneficia de la acestia, preturi accesibile turistilor pentru sejururi de calitate superioara. Vom avea o prezen online activ, n special n reelele de socializare, creand pagini speciale unde vom promova zona si atractiile turistice specifice. De asemenea, vom crea pliante care sa promoveze zona si oferta de produse, pliante ce vor fi distribuite in marile magazine , in agentii de turism , si in alte zone frecventate de segmentul mentionat . Strategiile de marketing folosite au ca scop cresterea notorietatii regiunii Sovata si perceperea ei ca o fiind o regiune specializata in practicarea turismului cultural , balnear i de relaxare .

II.

Potenialul Natural al Staiunii Sovata

1. Aezarea geografic i relieful

Oraul Sovata se afl pe cursul superior al rului Trnava Mic, n Depresiunea Praid Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munilor Gurghiu (Carpaii Orientali). Este situat la o altitudine de 475-530 m si la 60 km est de municipiul Trgu Mure. Se nvecineaz la nord cu dealul Cireelu (912 m), la est cu dealul Stejaru (649 m), la nord -est cu dealul Becheci sau Biche (1080 m), iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vrful Saca (1777 m).

2. Clima
Staiunea are o clima subalpin, cu veri rcoroase (temperatura medie n iulie este de 18,5C) i ierni blnde (temperatura medie n ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anual este de 7,6C, iar media anual a precipitaiilor este de 750 mm.

3. Hidrografie
Ape curgtoare Rul Mure este cel mai mare ru i principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea n jude, la Ciobotani i pn la ieire, n Cheani, rul strbate o distan de 180 km. Colecteaz n albia sa apele mai multor praie precum Climnel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Rstolia, Gloaia, Bistra (din munii Climani) i din munii Gurghiului principalii aflueni Gudea, Slard, Iod, Sebe , rul Gurghiu i prul Beica. Ceilali aflueni ai Mureului de pe cuprinsul judeului sunt: Luul, Lechina, Prul de Cmpie, Nirajul, Cerghid, Lscud, ulia, Ozd. Trnava Mic izvorete din Munii Gurghiului (vf. oimu) i are o lungime total de 185 km, o mare parte din drumul strbtut aflndu-se pe teritoriul judeului Mure. Afluenii principali ai rului sunt praiele: Corund, Solocma, Cumedu, Veea, Nade, Agriteu i Cund. Trnava Mare izvorte din judeul Harghita i strbate judeul Mure pe o distan mic, ntre Vntori i Dane. Pe acest sector are urmtorii aflueni: Scroafa, Crbunari, Naghiroc, apartoc i ae.
4

Principalele lacuri i iazuri din judeul Mure, n mare parte create artificial, sunt: Tureni iaz realizat pe Prul de Cmpie, Zau de Cmpie, ulia, Frgu, Lacul Ursu - n apropiere de acesta fiind i lacurile: Aluni, Negru, Rou i Verde. Alte lacuri cu scop piscicol n care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures, Petiorul de Aur (de lng Sncraiu de Mure), Uilac (aproape de Vntori), Uila (lng Bato), Toldal (30 km de Mure), Tureni (17 km de Mure), Pstrvria (15 km de Sovata).

4. Vegetaie i faun
Datorit factorilor fizico-geografici vegetaia este difereniat n funcie de zonarea altitudinal. Din perspectiva aspectelor floristice judeul Mure poate fi ncadrat n provincia dacic, partea montan din nord-est face parte din inutul Carpailor Orientali, iar zona de deal din inutul Bazinului Transilvaniei. n subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetaia este format din pajiti primare i secundare nsoite de pruc, poic, iarba stncilorjneapn, ienupr i anin verde. n etajul montan (ntre 800-1600 m) vegetaia este format din: amestecate cu brad, fag, anin alb, anin negru, lari, afiniuri, zmeuriuri, etc. Vegetaia etajului de deal i podi este grupat n 2 subetaje: subetajul gorunetelor (gorun, cer, grni, carpen, tei, frasin, alunul, cornul, sngerul, lemnul cinesc, porumbarul, mceul) i subetajul stejretelor ( stejarul, ararul, ulmul, jugastrul, pajiti sub forma fneelor i puni naturale). Vegetaia intrazonal constituit din pduri de lunc, fnee de lunc, stuf, papur, etc.

5. Faun
Ca i zon zoogeografic judeul Mure se ncadreaz n provincia dacic cu o faun difereniat n 3 etaje: etajul montan, etajul de deal i podi, etajul apelor curgtoare. Etajul montan este format din variate specii avnd numeroi reprezentani printre care: cerbul carpatin, ursul brun, rsul, jderul, jderul de piatr, pisica slbatic, veveria, mistreul (, lupul, Cprioara, cocoul de munte, cocoul de mesteacn, buha, huhurezul, piigoiul de munte, etc. Din biotopul apelor curgtoare de munte pot fi amintite speciile: pstrvul, lipanul, lostria, porcuorul de munte, crapul, cleanul, tiuca, somnu, raci, molute, raele slbatice. n etajul de deal i podi pot fi ntlnite urmtoarele: animale - iepurele, cprioara, veveria, nevstuica, prul, orbetele, celul pmntului, psri - cicocnitoarea, gaia, pupza, turturica, porumbelul gulerat, cinteza, grangurele, cucul, fazanul, etc.

6. Rezervaii naturale
Pdurea Mociar de la Solovstru, aflat pe Valea Gurghiului - suprafa 48 ha. Aici se afl unii din cei mai btrni arbori din Romnia, peste 700 de ani. n parcul dendrologic din Gurghiu aflat pe Valea Gurghiului, alturi de speciile autohtone, exist i specii exotice de arbori din Australia, America de Nord, America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc n 1740 de ctre familia Bornemisza, n cadrul curii feudale de la Gurghiu.

III.

Analiza situatiei

1. Piata tinta:
Avnd n vedere c dorim s facem cunoscute frumuseile peisagistice ale Statiunii Sovata si posibilitatea zonei de a deveni spatiul perfect de relaxare pentru iubitorii de cultura si calatorii , ne propunem ca viitorii turiti s fie locuitori ai Romaniei. Potrivit cercetarilor facute in ultimii ani, turistii de la noi din tara nu sunt pusi in tema cu oferta de produse turistice existente in zona Sovata, acestia alegand ca si destinatii zone precum: Amara , Arieseni, Balta Alba , Baile Olanesti , Baile Herculane.

2. Factori demografici:
Turismul este o creatie umana, rezultata din nevoia de recreere. Pretutindeni si n toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al aparitiei si dezvoltarii turismului. Cresterea numerica a populatiei, n special a populatiei urbane, a dus la cresterea numarului de turisti. Structura populatiei pe grupe de vrsta influenteaza volumul fluxurilor turistice, alegerea locului de destinatie, a perioadei deplasarii, a mijloacelor de transport utilizate si a tipului de turism. De asemenea si structura profesionala a turistilor reprezinta un factor foarte important in alegerea destinatiei turistice. Vizam o participare mai mare a adultilor cu studii medii si superioare, cu venituri medii si peste medie, locuitori ai mediului urban pasionati de cultura , calatorie si care doresc s petreaca un sejur relaxant dar si fructuos din punct de vedere al cunostintelor acumulate .

3. Factori geografici:
Oferta noastra include promovarea intensiva a Statiunii Sovata cu principlalele obiective turistice in randul locuitorilor din capitala, dar si a locuitorilor din marile orase ale tarii. Am ales promovarea zonei in special in Bucuresti mizand pe numarul mare de locuitori si posibilitatile financiare ale acestora, dar si pe expunerea mare la media existenta aici in comparatie cu alte zone din Romania.

4. Factori comportamentali:
Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului n natura si n societate. Alegerea zonei Sovata ca si destinatie turistica are la baza factorii socio-culturali si psihologici care depind de motivatiile turistilor, de criteriile care stau la baza alegerii unei destinatii turistice, de experienta turistilor si de posibilitatile lor de evaluare in raport cu experienta lor turistica. Factorii sociali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului sunt: cultura, clasa, pozitia sociala,

comportamentul familial si grupul (grupul de referinta). Potentialii turisti carora ne adresam au un background cultural mediu si ridicat, avand o cultura generala bogata si spirit aventurier.

5. Nevoile si tendintele pietei:

Pe plan intern principalele nevoi ale potentialilor turisti sunt: nevoia de acumulare de noi experiente si de cunoastere a unor noi oameni care sa le impartaseasca hobby-urile si pasiunile , de relaxare , de imbunatatire a sanatatii .

6. Analiza SWOT
Puncte Tari Zona propice pentru desfasurarea numeroaselor tipuri de turism ( cultural , balnear , de relaxare , ecoturism ,turism culinar s.a. ) Raportul foarte bun calitate-pret al serviciilor oferite; Zona insuficient exploatata turistic; Infrastructur specific pentru turism ,structuri pentru spa, turism termal, balnear, sporturi n natur, timp liber

Puncte

Lipsa unei promovari adecvate a zonei;

Slabe

Echipamente i faciliti de tratament i agrement nvechite Sezon turistic scurt Lipsa activitilor / divertismentului de sear

Oportunitati

Dezvoltarea retelelor sociale si a mediului online; Targurile de turism si expozitii viitoare;

Diversificarea i creterea atractivitii turistice (intern, extern)

Amenintari

Oportunitati mari de afaceri si investitii straine;

Zonele cu atractie turistica ridicata care vizeaza acelasi segment de consumatori;

Ofertele variate de turism adresate aceluiasi segment de consumatori;

Promovarea intensa a altor zone cu potential turistic din Romania

7. Concurenta:
Regiunea Sovata, desi reprezinta o parte a tarii noastre deosebit de frumoasa si plina de potential turistic mai ales pentru cei care cauta relaxarea, nu este atat de cunoscuta sau atat de bine promovata ca alte regiuni. Astfel ca, aceasta regiune are o concurenta serioasa cand vine vorba de a castiga calea catre concediul si inimile potentialilor turisti. Zonele concurente pot fi usor enumerate, incepand cu Amara , Arieseni, Balta Alba , Baile Olanesti , Baile Herculane

8. Oferta de produse:
Regiunea Sovata este valoroasa din punct de vedere al obiectivelor ce pot fi vizitate si al frumusetii unice a peisajelor,al locurilor de cazare i alimentatie publica .

a) Obiective istorice, culturale, artistice

Muntele de sare - Cu un spectaculos aspect i care se afl n spatele Lacului Rou i Lacului Verde. Specialitii susin c, odinioar, n tinereea planetei noastre, aici se ntindea Marea Mediteran la retragerea apelor, n urm a rmas i Muntele de Sare. Cu toate c masivul de sare este, aa cum i spune i numele, alctuit din sare, pe laturile sale cresc pduri de fagi i stejari, dar se gsesc i pduri de castani, carpeni sau mesteceni.

Vila Justiiei - La inceputul anilor 1900 Ministerul Justitiei a inceput constructia acestei vile care a functionat de-a lungul anilor ca Centru de Pregatire ,odihna si tratament pentru personalul din Ministerul Justitiei. In anul 1997 a inceput renovarea centrului iar in 2002 s-a dat in folosinta si functioneaza ca Centru de Pregatire si odihna, pentru personalul din Sistemul Justitiei.

Izvorul Maria - cu ap potabil, aflat n parcul din imediata vecintate a autogrii din Sovata. Vila Berndy - construit n memoria primarului municipiului Trgu Mure Prtia Aluni-> amenajat lng cabana cu acelai nume tot mai solicitat de iubitorii sporturilor de iarn. Partia de ski Alunis este situata la 8 km de statiunea Sovata, pe cursul superior al raului Tarnava Mica, in Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Muntilor Gurghiu. Este formata din partia mare si traseul pentru incepatori. Este omologata de Ministerul Turismului si are un grad mediu de dificultate.

Lacul Negru - Singurul lac de origine antroposalin din staiunea Sovata este Lacul Negru, situat n partea sudic a Muntelui de Sare. Lacul s-a format ntr-o min prsit de sare, datnd din ocupaia romana. Lacul este situat n interiorul staiunii Sovata, pe strada Bradului. Bazele de tratament ale hotelurilor din localitate se alimenteaz cu ap din lacul situat ntr-o cavitate salin adnc, nconjurat de pdure, unde lumina soarelui nu ajunge, din acest fapt lacul primind i denumirea de Negru. Lacul Negru prezint i el efectul de heliotermie, astfel c vara, temperatura apei variaz n funcie de acumularea cldurii solare n apa srat, apa cald fiind protejat de un strat de ap proaspat provenit din rulee, care nu se amestec cu ap sarat, ci se menine la suprafat, acionnd ca un izolator termic.

Centrul Cultural Domokos Kzmr - Centrul Cultural Domokos Kazmer din oraul Sovata, este noua denumire oficial a Casei de Cultur din staiunea mureean. Este amplasat chiar n centrul oraului pe Strada Principal, undeva n apropierea Primriei i a Grupului colar. Un alt fapt inedit este c acest cldire este nscris n Lista Monumentelor Istorice din Romnia i asta se vede i cu ochiul liber prin arhitectura deosebit a acestei construcii din Sovata.

Lacul Ursu- n localitatea Sovata gsim cel mai mare lac srat heliotermic al lumii (40235 m2), singurul lac heliotermic al Europei (nclzindus-se de la soare). Fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variaz n funcie de acumularea cldurii solare n apa srat, apa cald fiind protejat de un strat de ap proaspat provenit din rulee, care nu se amestec cu ap sarat, ci se menine la suprafat, acionnd ca un izolator termic. Componentele principale ale apei este sarea de mas (NaCl), a crei concentraie este mai mare la adncime, varieaz ntre 6-31%. Turitii vin la Lacul Ursu atat pentru relaxare cat si pentru vindecarea anumitor boli ginecologice, reumatismale, endocrine, metabolice, neurologice. De asemenea, in zona, posibilitatile de cazare sunt multiple, turistii putand alege in a se caza in gazda la localnici, experimentand astfel traiul acestora si mancarea traditionala gatita chiar de ei, sau pot alege varianta pensiunilor sau a hotelurilor.

b) Cazare (uniti de cazare existente)

Pentru cazare n staiunea Sovata avem urmtoarele hoteluri: Hotel Danubis Sovata **** A fost votat ca cel mai bun hotel din Romnia n anul 2004. Este singurul hotel de 4 stele n Sovata si se situteaz la 200 de m de Lacul Ursu. Este un hotel total renovat cu propria lui baz de tratament. Ofer servicii terapeutice, wellness i fitness. Hotel Edelweiss *** Hotelul Edelweiss se afla localizat pe Str. Stana de Vale nr.9, in mijlocul unui minunat cadru natural si al unui parc cu o suprafata de 6000 m2. Pozitia pe care acest hotel o detine este una privilegiata, facilitand accesul usor catre principalele puncte de interes ale Statiunii Sovata. Hotel Pacsirta **** este situat n centrul staiunii Sovata Bi, n vecintatea Lacului Ursu. Hotel Brdet ** Hotel Aluni *** situat la 100 m de Lacul Ursu, pune la dispozitia turistilor 284 locuri de cazare. Pe langa serviciile turistice clientii pot beneficia si de tratamente cu aerosoli salini in incinta salii de tratament salin din complexul Alunis.

Datorita realizarii practice si a dotarilor Incintei Haloterapeutice, mediul creat in interiorul acesteia corespunde tuturor exigentelor de calitate europene in ceea ce priveste confortul termic al persoanelor care vor efectua procedurile de haloterapie. Pensiuni n staiunea Sovata: Pensiunea Isuica *** Pensiunea Eurosandoor
10

Pensiunea Klarissa Pensiunea Barbatina Pensiunea Casa Maria Hanul Conitei Pensiunea Rubin

c) Mas (restaurante, alte structuri de servire a mesei)

Restaurant Terasa Boema Sovata Mure Este situat la numai 2 minute de lacul termal srat Ursu. Restaurantul - teras Boema ofer

un agreabil loc de popas n stil tradiional. Terasa Boema propune o bogat buctrie tradiional cu specific romnesc i secuiesc, dar i reete internaionale.

Restaurant Ciuperca Mica / Kicsigomba, Sovata Este situat pe malul Lacului Ursu. Este un restaurant cu o lung tradiie culinar. Pe terasa

Ciupercii Mici, asa cum este denumit nc de la inceputurile sale restaurantul, sunt prezente fotografii reprezentative din perioada comunist, pe cnd avea doar un etaj.

11

Astzi este structurat pe dou etaje, n centrul su aflndu-se o scar n spiral care le leag. Dei din exterior pare destul de mic, putem spune c este foarte bine compartimentat, astfel c nu d impresia de strmt sau aglomerat, nici mcar cnd este la capacitate maxim.

Restaurant Danubis Sovata Restaurantul i ateapt musafirii cu buffet suedez i buctrie deschis oferind o gam

larg i variat de meniuri cu specialiti transilvnene i internaionale, precum i muzic live. n incinta hotelului mai gasii o teras de var, drink bar i cafe bar. Orar : 7:00 - 10:00; 12:00 - 16:00; 18:00 - 23:00 Drink bar, Caf Orar : 9:00 - 24:00; n timpul verii : 9:00 - 2:0

12

Restaurant Edelweiss Restaurantul hotelului are 60 locuri fiind prevzut cu un semineu i si asteapt clienii cu

un meniu bogat i select, duminic fiind deschis doar pentru oaspeii cazai. De restaurant apartine i o teras cu 60 de locuri.

Restaurant Pacsirta Oferta culinar a restaurantului se bazeaz pe gusturi transilvnene i internaionale.

d) Divertisment

Renumele Sovatei se datoreaz lacurilor, ce prezint fenomenul de heliotermie. n Sovata exist n total ase lacuri srate, dou cu ap dulce si un alt lac srat transformat n mlatin (Lacul erpilor. Lacurile srate din Sovata sunt de tip carstic formate din doline de sare n depresiuni mici sau mari, ns formarea lor este legat si de exploatarea srii din trecut. Astfel se remarc: Lacul Ursu, Lacul Negru, Lacul Aluni, Lacul Mierlei, Lacul Verde i Lacul Rou ca lacuri cu ape sarate si Lacul Paraschiva si Lacul Dulce ca lacuri cu apa dulce.

Lacul Ursu Format in anul 1875 este cel mai mare lac heliotermal din lume si unic n Europa. Lacul are

o adancime, circa 18 m la suprafa, temperatura apei poate avea 10-20 grade, la 1metru se
13

nregistreaz o temperatur de 30-40 de grade Celsius, iar la peste 1.5 metri temperatura poate avea 40-60 grade, aceste temperaturi fiind n funcie de anotimp.

Prtia de ski Sovata Partia din Sovata are o lungime de 1200 metri i o diferen de nivel de 350 metri pe traseul

de dificultate medie i o lungime de 1100 metri cu diferen de nivel de 350 metri pe prtia cu dificultate sczut. Prtia este dotat cu o instalaie de telescaun, precum i cu o instalaie schi-lift pe 300 metri pe prtia destinat nceptorilor.

Salina Praid Este una dintre cele mai mari mine de sare din tara si Europa ale carei inceputuri istorice

dateaza din epoca romana. Salina Praid este situata in jud. Harghita, la 5 km de statiunea Sovata. Prin exploatari masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C, umiditate scazuta 66-70% si presiune mai mare decat la suprafata in medie de 735-738 mmHg. Corundul

14

se situeaza langa drumul national 13A, la 11 km de Praid, 18 km de Sovata, 29 km de Odorheiu Secuiesc si 80 km de Miercurea-Ciuc. Este una din cele mai mari comune ale judetului Harghita, cea mai renumita asezare a Tinutului Sarii. Numele de Corund e inseparabil de ceramica populara, fiind unul din centrele olaritului popular din Transilvania. Locuitorii comunei au ndeletniciri variate. Biserica cu hramul Schimbarea la fata este o biserica din lemn, construita intre anii 1931-1932. Interiorul a fost pictat in tehnica tempera in vara anului 1934. Cele mai reprezentative picturi sunt Iisus la doisprezece ani in templu, intrarea in Ierusalim, Iisus la fantana lui Iacov. Mocnia Sovata Sau locomotiva cu aburi pentru linie ngust seria 764052, face parte din lotul de 10 locomotive construite n anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care dou au ajuns n Romnia, fiind conservate pn n anul 2011, n depoul Sibiu. Locomotivei propriu-zise i s-a adugat tenderul ( componenta unde se depoziteaz apa i crbunele), care a fost produsla UzineleReian anul 1916. Capacitatea rezervorului de ap este de 3 mc, iar cea a combustibilului de 3 tone. Mocnia funcioneaz cu crbune sau lemn de esen tare. Garnitura de tren are 3 vagoane, dou nchise i unul tip gondol. Toate vagoanele au o lungime cuprins ntre 11 i 12 metri. Vagonul gondol a fost construit 1953, iar celelalte dou n anii 1985 i 1991. Cele trei vagoane au fost renovate n anul 2003 i au o capacitate total de 90 de locuri. Viteza maxim a mocniei este de 35km/h, iar autonomia este de 30 km.

IV.

Strategia de marketing pentru programul turistic O incursiune n inutul Secuiesc

1. Obiectivele de marketing
Prin stabilirea acestor obiective, dorim s ducem la ndeplinire misiunea de a face din regiunea Sovata una dintre atraciile turistice nsemnate ale Romniei . Cresterea notorietatii regiunii Sovata;

15

Atragerea unui numar mai mare de turisti din segmentul - adulti cu varste de peste 50 de ani, pasionati de calatorie, cunoastere , relaxare;

Promovarea atraciilor turistice din regiunea Cheile Nerei (lacuri, pesteri); Pozitionarea regiunii Sovata in mintea consumatorilor ca o regiune cu atractii diverse si preturi accesibile; Creterea numarului de inoptari cu minim 10%; Cresterea vanzarilor de servicii turistice in regiunea Sovata cu minim 15%;

2. Pieele vizate
Avnd n vedere c dorim s facem cunoscute posibilitatile zonei Cheile Nerei, ne propunem ca viitorii turiti s fie locuitori ai Bucuretiului sau rezideni ai oraselor mari ale tarii . Ne propunem s atragem, n primul rnd, turisti cu vrste de peste 50 de ani, iubitori ai gastronomiei romanesti, locuitori ai mediului urban, cu venituri si educatie medie sau peste medie.

3. Strategiile de marketing
Pentru atragerea turistilor vom adopta o strategie concentrata, n sensul n care le vom oferi consumatorilor nostri, produse sau servicii corespunztoare nevoilor lor. Avnd n vedere faptul c ne-am propus creterea cotei de pia a regiunii Sovata ca si regiune turistic, vom aborda o strategie ofensiv. Vom ncerca s le oferim consumatorilor efectivi, dar i celor poteniali alternative de calitate la preuri accesibile.

4. Strategia de promovare
Strategia de promovare va avea loc pe mai multe planuri, pentru a obine maxim de rezultate. n acest scop, am acordat o atenie sporit promovrii online prin reelele de socializare cum ar fi Facebook sau Twitter. Totodat, se vor distribui pliante care sa explice oferta de produse si sa o prezinte potentialilor clienti in marile magazine.

5. Strategia de pret
n ceea ce privete politica de pre se va folosi atat strategia pretului de patrundere pe piata cat si strategia preturilor orientate dupa preturile concurentei. Posibilitile de cazare sunt numeroase pentru potenialii consumatori, oferindu-li-se un raport calitate/ pret avantajos.

16

6. Strategia de distribuie
Potenialii consumatori pot nchiria camere sau pot cumpara pachetele turistice prin agenii de voiaj, direct de la pensiuni sau prin Internet. Acetia vor afla de aceste posibiliti prin intermediul pliantelor distribuite in magazinele de specialitate si prin mediul online. 7. Mixul de marketing - a fost conceput pe baza celor patru piloni ai activitatii de marketing: produsul, pretul ,distributia si promovarea, toate contribuind la organizarea eficienta a activitatii desfasurate.

Politica de promovare:

Din cauza faptului ca ne adresam unei anumite categorii de turisti, mai exact turistii, promovarea va fi la randul ei facuta cu grija, astfel incat aceasta sa ajunga doar la publicul tinta. Deoarece bugetul este unul foarte scazut, promovarea se va face mai ales in mediul online, prin retelele de socializare, concepandu-se pagini care sa fie actualizate si care sa contina toate detaliile necesare consumatorilor interesati. De asemenea prin prezenta pliantelor in magazinele de specialitate din marile orase ale tarii speram ca informatia va ajunge exact la publicul tinta vizat.

Distributie:

Strategia de distribuie aleasa va fi una selectiv direct deoarece activitatea procesului de livrare a produselor i serviciilor turistice, se desfasoar n momentul contactului dintre noi, furnizorii de servicii i client. Sistemul de distribuie se va reduce astfel la formele de vnzare i modalitile de plat. Modalitati de plata a serviciilor noastre: Plata produselor noastre se va face in proportie de 40 % in avans cu o luna inainte de sejur, restul urmand a fi achitat cu o saptamana inainte de plecare.Plata se va face n numerar la sediul nostru din Piatra Neamt, str Veseliei, nr5 .In cazul in care nu se poate ajunge la sediu pentru achitarea sejurului exista posibilitatea platii prin ordin de plata sau mandat postal,care se va efectua in contul firmei noastre .

17

V.

Produs turistic

Program turistic O incursiune n inutul Secuiesc

Ziua 1 ( 1 iunie) Turitii vor pleca din autogara Piatra Neam cu destinaia Sovata, durata traseului fiind de 2 ore si 55 minute . Plecarea va fi dimineaa la ora 9 urmnd ca acetia s ajung la destinaie la ora 12:00 , urmnd s fie cazai la Hotel Alunis Sovata . La ora 1300 turitii sunt invitai , pentru a servi prnzul, la restaurantul hotelului. La ora 1500 avem inclus n program o vizit a staiunii Sovata cu trenuleul, aceasta fiind o modalitate relaxant de a se familiariza cu staiunea. Participanii se vor urca n tren la hotelul unde sunt cazai . La ora 2000 fi servit cina .

Ziua 2 (2 iunie) Servirea micului dejun de tip bufet suedez ntre orele 8:00-10:00. incepand cu ora 11:00 acestia vor vizita Salina Praid . La ora 1400 acestia vor servi masa de pranz. Ora 15:00 Parcul de agrement Adrenalin Plus Sovata Seara se incheie la ora 20:00 cand turistii vor servi cina in restaurantul hotelului. Ziua 3(3 iunie) Ziua incepe cu un mic dejun intre orele 8:00-09:30. 9:30-12:00 Dupa acest mic dejun se v-a participa la o drumetie. Cel mai popular traseu n Sovata este cel care nconjoar lacurile din staiune (Lacul Ursu, Lacul Alunis, Lacul Mierlei, Lacul Verde, Lacul Rou, Lacul Paraschiva, Lacul Tivoli , Lacul Negru )
18

ncepnd cu ora 13:00 turitii sunt invitati la o plimbare cu mocanita acesta fiind reabilitat recent, mocnia cu aburi circul din nou pe traseul Sovata - Cmpu Cetii. Durata unei cltorii este de 1h i 45min. La ora 20:00 turistii sunt invitai s serveasc cina. Ziua 4(4 iunie) 8:00 9:00 -servirea micului dejun dup care se face chek-out din hotel 10:00 13:00 plecarea spre Corundul. 13:30-14:30 pranz restaurant Edelweiss Urmat de vizitarea Bisericii Schimbrii la Fa i bisericile catolice din Odorheiul Secuiesc i la Muntele de Sare, inedit prin vegetaia crescut chiar prin muntele de sare. 18:00 plecarea spre Piatra-Neam. Obiective turistice Salina Praid este una dintre cele mai mari mine de sare din ar i Europa ale crei nceputuri istorice dateaz din epoca roman. Salina Praid este situat n jud. Harghita, la 5 km de staiunea Sovata. Prin exploatri masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C, umiditate scazuta 66-70% si presiune mai mare decat la suprafata in medie de 735-738 mmHg. Corundul se situeaza langa drumul national 13A, la 11 km de Praid, 18 km de Sovata, 29 km de Odorheiu Secuiesc si 80 km de Miercurea-Ciuc. Este una din cele mai mari comune ale judetului Harghita, cea mai renumita asezare a Tinutului Sarii. Numele de Corund e inseparabil de ceramica populara, fiind unul din centrele olaritului popular din Transilvania. Locuitorii comunei au ndeletniciri variate. Biserica Schimbarea la fa este o biseric din lemn, construit ntre anii 1931-1932. Interiorul a fost pictat n tehnic tempera in vara anului 1934. Cele mai reprezentative picturi sunt Iisus la doisprezece ani in templu, intrarea in Ierusalim, Iisus la fantana lui Iacov. Mocnia Sovata, sau locomotiva cu aburi pentru linie ngust seria 764052, face parte din lotul de 10 locomotive construite n anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care dou au ajuns n Romnia, fiind conservate pn n anul 2011, n depoul Sibiu. Locomotivei propriu-zise i s-a adugat tenderul ( componenta unde se depoziteaz apa i crbunele), care a fost produsla UzineleReian anul 1916. Capacitatea rezervorului de ap este de 3 mc, iar cea a combustibilului de 3 tone. Mocnia funcioneaz cu crbune sau lemn de esen tare. Garnitura de tren are 3 vagoane, dou nchise i unul tip gondol. Toate vagoanele au o lungime cuprins ntre 11 i 12 metri. Vagonul gondol a fost construit 1953, iar celelalte dou n
19

anii 1985 i 1991. Cele trei vagoane au fost renovate n anul 2003 i au o capacitate total de 90 de locuri.Viteza maxim a mocniei este de 35km/h, iar autonomia este de 30 km/h.

Pret: Pretul serviciilor constituie un factor important in atragerea segmentului de consumatori vizat.. Pretul intregului sejur este foarte avantajos, obtinandu-se discounturi semnificative de la partenerii nostri. De asemenea pentru un grup de 20 persoane se va acorda o reducere de 20% din pretul total al sejurului.

1. Costuri produs turistic

a) CAZARE

Pentru cazarea turitilor vom apela la serviciile hotelului Aluni Sovata. Este un hotel de 2 stele situat la 100 m de Lacul Ursu. Pe lng serviciile de cazare hotelul mai pune la dispoziia turitilor urmtoarele servicii: sal de fitness, piscin cu ap srat i dulce, camer de tratament salin, centru de tratament reumatologic i ginecologic, etc.

Am contactat prin e-mail acest hotel i am fost informat cu privire la tariful de cazare. Tariful de cazare pentru perioada 1-4 iunie 2014 este de 120 lei/pers/noapte. Vom beneficia de o reducere de 10% i tariful de cazare va fi de 108 lei/pers/noapte. Pentru o camer dubl tariful va fi de: 108 lei*2= 216 lei camer dubl Vom avea nevoie de un numr de 10 camere, deci total tarif de cazare = 216lei * 10 =2160 lei Turitii vor beneficia de acces gratuit la piscinele cu ap dulce i srat , saunele i sala de fitness ale Complexului Aluni.
20

TOTAL TARIF CAZARE = 2160 lei * 3 NOPI + CAZARE OFER 96 LEI * 3 NOPI = 6768 LEI
b) TRANSPORT

Pentru transportul turitilor vom apela la firma de transport Alis Grup. Firma a fost contactat tramite e-mail i ulterior telefonic pentru a stabili preul. Vom plti firmei 1365 lei pentru transportul persoanelor. Microbuzul va rmne la dispoziia noastr. n acest pre nu este inclus cazarea oferului.
c) COSTURI - SERVICII

Prima zi prnz 25lei/zi/pers * 20 = 500 lei - Prnz ofer = 25lei trenule = 6lei/pers * 20 = 120 lei cin = 20lei/per * 20 = 400 lei + cin ofer =420 lei Total prima zi = 1065 lei A doua zi salina Praid = parcare microbuz 10 lei + pre bilet 20 lei * 20 = 410 lei prnz = 25lei/per *20 + ofer 20 lei = 525 lei parc Adrenalina Plus = 20lei/pers*20 = 400 lei cina = 20lei/pers * 20 + ofer 20 lei= 420 lei Total a doua zi = 1755 lei A treia zi prnz = 25 lei/pers*20 + ofer 25 lei= 525 lei Mocnia=30lei/pers * 20 = 600 lei Cin = 20lei/pers * 20 + ofer 20 lei= 420 lei Total a treia zi = 1545 lei A patra zi prnz = 20 lei/pers * 30 + ofer 30 lei = 630 lei Total a patra zi = 630 lei

TOTAL SERVICII = 4995 LEI

21

TOTAL COST PRODUS TURISTC = CAZARE 6768 LEI + TRANSPORT 1365 LEI + COST SERVICII 4995 LEI = 13128 LEI Costul pachetului turistic pentru 20 de persoane fr adaos este de 13128lei. Costul pachetului turistic pentru o persoan fr adaos este de 656,4 lei.

Se percepe un comision de 20% de ctre agenia de turism. Costul pachetului turistic pentru 20 de persoane cu adaos este de 13128 lei * 20% + 13128 lei= 15753,6 lei Costul pachetului turistic pentru o persoan cu adaos este de 656,4 lei * 20% + 656,4 lei=787,7 lei

22

VI.

Bibliografie
http://sovata.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata http://www.sovata-alunis.ro/

23