Sunteți pe pagina 1din 158

TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR: Obligatia este acea componenta a raportului juridic prin care o persoana numita debitor, este

tinuta fata de alta persoana, numita creditor, sa execute o prestatie care poate consta n a da, a face sau a nu face ceva (dare, facere, non facere). obligatie naturala (obligatie civila imperfecta), respectiv acea obligatie care este executata de catre debitor de buna voie, n sensul ca acesta nu poate cere restituirea prestatiei, dar n schimb creditorul nu poate aduce ndeplinirea prin forta de constrngere a statului, n cazul n care aceasta nu este adusa la ndeplinire de buna-voie. Structura obligatiei: Ca orice raport juridic civil, si aportul de obligatie are cunoscutele elemente structurale:- subiectele, continutul si obiectul. 1).- Subiectele raportului juridic de obligatii: att persoane fizice, ct si persoane juridice. regula este ca att subiectul activ - creditorul -, ct si subiectul pasiv debitorul, se determina n momentul nasterii acestor raporturi Exceptii: - sunt raporturi juridice obligationale la care, n momentul nasterii lor, numai unul dintre subiecte este determinat, celalalt fiind doar determinabil. Subiectul activ se numeste creditor, iar subiectul pasiv se numeste debitor. Subiectele raporturilor obligationale au o dubla calitate, fiecare fiind, n acelasi timp, creditor al unei prestatii si debitor al altei prestatii. n raporturile unilaterale, o parte este numai creditor, iar cealalta parte, numai debitor. De asemenea, la obligatiile solidare, cnd exista mai multi creditori (solidaritate activa), ei se numesccocreditori iar cnd exista mai multi debitori (solidaritate pasiva), ei se numesc codebitori 2).- Continutul raportului juridic de obligatii:

Prin continutul raportului de obligatie, se nteleg toate drepturile de creanta si obligatiile corelative, care apartin subiectelor sale. Drepturile de creanta, mpreuna cu drepturile reale, alcatuiesc clasificarea fundamentala a drepturilor civile cu caracter patrimonial. O latura esentiala a raportului de obligatie, o constituie continutul sau patrimonial: dreptul de creanta se nscrie n activul patrimonial, iar obligatia corelativa este cuprinsa n pasivul acestuia. Titularul unui asemenea drept, poate sa obtina realizarea unui asemenea drept numai prin actiunea sau inactiunea debitorului, care este o persoana determinata. 3).- Obiectul raportului juridic de obligatii: Obiectul raportului juridic obligational, consta n actiunile sau inactiunile la care partile sunt ndrituite sau de care sunt tinute. Aceste actiuni reprezinta executarea uneia dintre cele trei obligatii principale, si anume obligatia de a da, a face si a nu face ceva. A).- Obligatia de a da (dare):- nseamna obligatia de a constitui sau a transmite un drept real, care nu se confunda cu obligatia de a preda, care este o obligatie de a face Obligatia de a da re ca obiect o prestatie pozitiva de a transmite sau de a constitui un drept real. Transmiterea drepturilor reale se realizeaza concomitent cu ncheierea contractului, Obligatia de a da un bun corporal individual determinat, nascuta dintr-un contract consensual, se considera executata de drept din chiar momentul nasterii sale, de unde rezulta ca, debitorul este scutit de executare. Daca nsa bunul nu a fost predat n momentul ncheierii contractului, obligatia debitorului se divide n trei obligatii distincte, si anume: - obligatia principala de a da, adica de a transmite sau constitui dreptul real asupra bunului, si obligatiile accesorii de a face, care rezida n obligatia de a conserva bunul pna la predare si obligatia propriu-zisa de a preda lucrul. Alteori nsa , obligatia dea da este cu executare succesiva, la date prestabilite prin contract, ca n cazul livrarii de marfuri n contractele de livrare sau de furnizare.

B).- Obligatia de a face (facere): - este ndatorirea subiectului pasiv dea efectua o lucrare, un serviciu si, n general, orice prestatie pozitiva n favoarea subiectului activ, cu exceptia transmiterii sau constituirii unui drept real. si obligatia de a face poate fi cu executare dintr-o data, cu executare succesiva, cu executare continua, C).- Obligatia de a nu face (non facere):- consta ntr-o conduita negativa, 18418f57s adica n abtinerea debitorului de la ceva ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat fata de creditor. Obligatia de a nu face, are ca obiect o abtinere, sau cum i se mai spune, o prestatie negativa. Obligatia de a nu face este prin natura ei, numai cu executare continua, 4).- Sanctiunea obligatiei (sanctio praecepti juris): Sanctiunea obligatiei este definita ca fiind dreptul creditorului de a recurge la forta de constrngere a statului pentru realizarea dreptului sau. Actiunea n justitie consta n posibilitatea creditorului de a obtine o hotarre judecatoreasca prin care debitorul sa fie obligat la executarea prestatiei ce o datoreaza. mijloace juridice ofensive, actiunea n justitie, obligarea debitorului la plata daunelor moratorii stabilite de catre instanta sau prin clauza penala, executarea silita, punerea n ntrziere a debitorului, plata unor amenzi de catre debitor, etc. cale defensiva. Este situatia obligatilor naturale, imperfecte, care nu sunt nzestrate cu actiune n justitie. n acest caz, creditorul nu poate obtine o hotarre judecatoreasca care sa-l oblige pe debitor la executare si, prin urmare, nu poate recurge la procedura executarii silite. Totusi, daca debitorul executa n mod voluntar prestatia pe care o datoreaza, el nu are drept la repetitiune (art.1092 Cod civil). Clasificarea obligatiilor: 1).- Clasificarea obligatiilor dupa izvorul lor: a).- contracte;

b).- acte juridice unilaterale; c).- fapte ilicite cauzatoare de prejudicii; d).- mbogatirea fara just temei; e).- gerarea intereselor altei persoane; f).- plata nedatorata. Primele doua categorii mentionate, sunt obligatii nascute din acte juridice, celelalte fiind obligatii nascute din fapte juridice. 2).- Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor: A).- O prima clasificare distinge ntre cele trei categorii de obligatii: a).- Obligatia de a da; b).- Obligatia de a face; c).- Obligatia de a nu face. Clasificarea prezinta interes, deoarece n functie de acest obiect, se vor aplica, dupa caz, reguli distincte. B).- O alta clasificare o reprezinta: a).- Obligatii pozitive ( obligatia de a da si de a face); b).- Obligatii negative (obligatia de a nu face). C).- O a treia clasificare dupa acelasi criteriu, o reprezinta: a).- Obligatii de rezultat sau determinate:- caracterizate prin aceea ca obligatia este strict precizata Obligatiile de a da si obligatiile de a nu face sunt numai de rezultat, deoarece ele constau n abtineri de la ndeplinirea de acte sau fapte materiale determinate, adica presupun rezultate nendoielnice. b).- Obligatia de mijloace sau de prudenta si diligenta:- caracterizate prin aceea ca obligatia debitorului consta n ndatorirea sa de a depune toata diligenta necesara pentru ca rezultatul dorit sa se realizeze. Obligatiile de a face pot fi att de rezultat ct si de mijloace, spre deosebire de cele de a Nu face, care sunt numai de rezultat.

Nendeplinirea rezultatului prevazut nu presupune, ipso facto, lipsa de diligenta a debitorului. Revine creditorului sa faca dovada culpei debitorului n executarea obligatiilor sale, culpa care nu mai este prezumata. Sub aspectul raspunderii, distinctia ntre cele doua obligatii este evidenta, dar sub aspect moral pare lipsita de relevanta. Sunt susceptibile de o asemenea clasificare, toate obligatiile de a face, indiferent de izvorul lor. Aceasta clasificare a obligatiilor prezinta o evidenta importanta practica, n ceea ce priveste angajarea raspunderii debitorului: - n cazul obligatiilor de rezultat, creditorul nu are obligatia dea dovedi culpa debitorului, - n cazul obligatiilor de mijloace, creditorul trebuind sa faca dovada culpei debitorului, D).- O a patra clasificare, o reprezinta: a).- Obligatii pecuniare: - acele obligatii care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani; b).- obligatii de alta natura: - pot avea ca obiect alte prestatii dect aceea de a da o suma de bani. Particularitatile obligatiilor pecuniare: au ca obiect o obligatie de a da

- obligatiile pecuniare sunt ntotdeauna de rezultat, - creditorul nu este tinut sa dovedeasca existenta si ntinderea prejudiciului, ntinderea daunelor interese moratorii (daca nu exista clauza penala) fiind egala cu dobnda legala. - obligatiile pecuniare pot fi executate ntotdeauna silit n natura, - obligatiile pecuniare cu executare succesiva sunt supuse fluctuatiilor monetare, - obligatiile pecuniare au ca obiect derivat, bunuri de gen - banii, - problema executarii defectuoase, nu se pune la obligatiile pecuniare,

- la obligatiile pecuniare, debitorul nu poate invoca niciodata cauze de exonerare de raspundere, 3).- Clasificarea obligatiilor dupa sanctiunea lor: a).- Obligatii civile sau perfecte - sunt acele obligatii a caror executare este garantata prin mijloace juridice ofensive, creditorul putnd apela la concursul fortei de constrngere a statului, atunci cnd debitorul nu executa voluntar prestatia datorata. Cvasitotalitatea obligatiilor intra n aceasta categorie; b).- Obligatii naturale sau imperfecte - sunt acele obligatii la care nu se mai poate cere executarea silita, dar, de ndata ce au fost executate, debitorul nu mai are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei. Ele sunt obligatii juridice si nu simple obligatii morale, obligatii care si-au pierdut din forta juridica. 4).- Clasificarea obligatiilor dupa opozabilitatea lor: a).- Obligatii obisnuite - sunt cele care alcatuiesc regula; b).- Obligatii reale (propter rem) - apar ca un acesoriu ale unui drept real, ca adevarate sarcini reale, cum sunt cele prevazute pentru detinatorii de terenuri agricole, de a asigura cultivarea acestora c).- Obligatiile opozabile tertilor (scriptae in rem) - sunt strns legate de posesia lucrului, corespunznd unor drepturi de creanta. Este cazul obligatiei ce revine unui locator de a asigura locatarului folosinta lucrului nchiriat. 5. durata executarii n timp: a).- Obligatiile cu executare unica (unice), sunt acele obligatii care trebuie executate o singura data, b).- Obligatiile cu executare succesiva (succesive) - sunt acele obligatii care urmeaza a fi executate esalonat n timp, c).- Obligatiile cu executare continua:- sunt acele obligatii care implica o executare nentrerupta 6. a).- Obligatiile conjuncte:- sunt acelea n cadrul carora debitorul datoreaza cumulativ aceluiasi creditor, doua sau mai multe prestatii, pe care trebuie sa le execute n totalitatea lor si deodata

b).- Obligatiile alternative:- sunt acelea care cuprind doua sau mai multe prestatii dintre care nsa, numai una singura trebuie executata c).- Obligatiile facultative (in faculalte solutionis):- sunt acelea prin care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar i se lasa facultatea de a se putea elibera si prin executarea unei alte prestatii determinate. 7.a).- Obligatii principale:- caracterizate prin faptul ca au un caracter independent fata de alte obligatii b).- Obligatii accesorii:8. a).- Obligatii transmisibile:- sunt acele obligatii care pot fi transmise att prin acte inter vivos ct si prin acte mortis causa b).- Obligatiile netransmisibile:- constituie exceptia si ele rezulta din contractele ncheiate n consideratia persoanei debitorului - intuitu personae-, 9. a).- Obligatii divizibile: - conform legii, se divid de plin drept, activ si pasiv, astfel nct, fiecare creditor poate pretinde numai partea sa din creanta si fiecare debitor datoreaza numai partea sa din datorie; b).- Obligatiile indivizibile:- conform legii, nu se divid nici sub aspect activ si nici pasiv, astfel ca, fiecare creditor poate pretinde ntreaga creanta, nu numai partea sa, si fiecare debitor poate fi silit sa execute ntreaga datorie, nu numai partea sa. Izvoarele obligatiilor: Prin izvor de obligatii, ntelegem acel fapt juridic - n sens larg -, care da nastere unui raport juridic de obligatii. Clasificarea izvoarelor dupa Codul civil. Critica adusa: a).- Contractul - este un acord de vointa ntre doua sau mai multe persoane, spre a constitui sau stinge un raport juridic (art.942 Cod civil); b).- Cvasicontractul:- este un fapt licit si voluntar, din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce ntre parti (art.986 Cod civil).gestiunea de afaceri ,plata nedatorata (art.992-art.997)

c).- Delictul - este fapta ilicita savrsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod civil); d).- Cvasidelictul - este o fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu, savrsita fara intentie, e).- Legea - izvora de obligatii n masura n care genereaza n mod direct si nemijlocit obligati Clasificarea izvoarelor obligatiilor n dreptul contemporan: Acte juridice civile: a).- Contractul; b).- Actul juridic unilateral. Faptele juridice: a).- Gestiunea de afaceri; b).- Plata nedatorata; c).- mbogatirea fara just temei; d).- Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii. Contractul civil - Art. 942 C.Civ) contractul este un acord de vointa realizat ntre doua sau mai multe persoane, pentru a crea un raport juridic, modifica sau stinge un raport juridic preexistent". Vointa juridica: Prin vointa juridica se ntelege ntlnirea concordanta a doua sau mai multe vointe individuale, cu intentia partilor de a produce efecte juridice. Vointa juridica, alaturi de cauza actului juridic, formeaza consimtamntul, care reprezinta una dintre conditiile de validitate ale oricarei conventii (art.948 Cod civil). 1. Principiul libertatii de vointa, se poate concretiza astfel: a).- fundamentul fortei obligatorii a contractului l constituie vointa partilor;

b).- orice contract este just si legitim, daca este rezultatul vointei partilor; c).- acest principiu asigura deplina libertate contractuala, att n ceea ce priveste libertatile de fond, respectiv de a introduce tot felul de clauze, ct si n ceea ce priveste libertatile de forma; d).- contractele au putere de lege ntre partile contractante, conform regulii pacta sunt servanda. Un atl principiu care guverneaza ncheierea contractelor, este principiul libertatii contractuale, conform caruia, persoanele sunt libere, prin simpla lor vointa, sa ncheie orice fel de contracte si sa creeze orice fel de obligatii, cu conditia de a nu se aduce atingere ordinii publice si bunelor moravuri. Potrivit art.5 Cod civil si art.968 Cod civil, nu se poate deroga prin conventii de la legile care intereseaza ordinea publica, bunele moravuri si normele moralei, chiar daca nu a primit o consacrare expresa printr-un text de lege. Limitele libertatii de a contracta: a).- Ordinea publica:- totalitatea reglementarilor care alcatuiesc dreptul public Ordinea publica politica priveste fundamentale ale societatii, apararea institutiilor si valorilor

Ordinea publica economica priveste realizarea economiei dirijate, Ordinea publica sociala priveste masurile de ocrotire sociala, exprimate n legislatia sociala. Faptul ca dispozitiile legale privitoare la ordinea publica sunt imperative, nu nseamna ca orice b).- Bunele moravuri - desemneaza totalitatea regulilor de conduita, care sau conturat n constiinta societatii, a caror respectare s-a impus cu necesitate, printr-o experienta si practica ndelungata c).- Exercitarea drepturilor subiective potrivit scopului lor economic si social:Clasificarea contractelor:

1.).- Clasificarea contractelor dupa modul de formare: A).- Contracte consensuale: - acele contracte care se ncheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi necesara ndeplinirea vreunei conditii de forma, precum nscrisul constatator sau act autentic. Aceste contracte sunt regula, B).- Contractele solemne:- sunt acelea pentru a caror ncheiere se cere respectarea unei anumite forme, care, ca regula, este forma autentica. nscrisul, n cazul contractelor solemne, este cerut ad validitatem si nu ad probationem. Nerespectarea formei solemne, atrage nulitatea absoluta a contractului. solemnitatea poate consta n alte formalitati dect forma autentica, cum este cazul contractului de arenda, care este valabil numai daca este ncheiat n scris si nregistrat la consiliul local, conform art.6 din Legea nr.16/1994. Uneori, cnd legea cere o anumita forma pentru unele contracte - o conditie de proba. C).- Contractele reale:- se caracterizeaza prin aceea ca, pentru formarea lor nu este suficienta simpla manifestare de vointa a partilor, ci trebuie sa aiba loc si remiterea materiala a lucrului. 2.).- Clasificarea contractelor dupa continutul lor: A).- Contracte sinalagmatice (bilaterale):- Art.943 Cod civil prevede:"contractul este bilateral sau sinalagmatic cnd partile se obliga reciproc, una catre alta". B).- Contractele unilaterale:- sunt acelea care dau nastere la obligatii n sarcina numai a uneia dintre parti importanta a).- cazul contractul sinalagmatic, trebuie ntocmit n attea exemplare cte parti cu interese contrarii sunt b).- contractele sinalagmatice - exceptia de neexecutare a contractului - rezolutiunea sau rezilierea contractului

- riscurile neexecutarii contractului 3.).- Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit de parti: A).- Contracte cu titlu oneros:- Art.945 Cod civil prevede:- "contractul oneros este acela n care, fiecare parte voieste a-si procura un avantaj a).- Contracte comutative:- sunt acele contracte n care existenta si ntinderea prestatiilor datorate de catre parti sunt certe si pot fi apreciate chiar la momentul ncheierii contractului, b).- Contracte aleatorii:- sunt acele contracte n care existenta sau ntinderea prestatiilor partilor sau numai ale uneia dintre ele, depinde de un eveniment incert. Sunt definite de art.947, alin.2 Cod civil. Avantajele pe care le vor obtine partile nu sunt cunoscute deoarece, acestea s-au obligat una fata de cealalta n functie de un eveniment viitor si nesigur n ceea ce priveste realizarea. B).- Contracte cu titlu gratuit:- Art.946 Cod civil prevede:- "contractul gratuit sau de binefacere este acela n care una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte". Una din parti se obliga sa-i procure celeilalte un folos patrimonial, fara a primi ceva n schimb, astfel ca una dintre parti a fost determinata sa contracteze animus donandi. a).-Liberalitati:- sunt acelea prin care una din parti transmite un drept din patrimoniul sau n patrimoniul celeilalte parti, una din parti nsarcinndu-se, iar cealalta mbogatindu-se. intra n aceasta categorie, n principal, contractul de donatie. b).- Contractele dezinteresate:- prin care una din parti se obliga sa faca un serviciu fara a se nsaraci pe sine si nici n scopul mbogatirii celeilalte parti. comodatul, mandatul gratuit, depozitul gratuit, etc. importanta practica: - mostenitorii rezervatari ai donatorului au dreptul de acere raportul donatiilor, putnd cere reductiunea lor n cazul depasirii cotitatii disponibile, operatie care nu este ntlnita la contractele cu titlu oneros; - legea civila interzice, att reprezentantilor legali sa faca donatii n numele celor pe care i reprezinta, ct si minorilor cu capacitate de exercitiu restrnsa; - legea civila interzice anumitor persoane sa beneficieze de liberalitati.

- actele cu titlu gratuit nu pot fi ncheiate de catre persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrnsa, - contractele cu titlu gratuit se prezuma ca se ncheie intuitu personae, ca urmare, eroarea asupra identitatii sau calitatea persoanei contractante, este un viciu de vointa - revocarea contractelor cu titlu gratuit, prin actiunea pauliana, se face n conditii mult mai usoare dect n cazul contractelor cu titlu oneros ncheiate de debitor cu - obligatiile partilor si raspunderea contractuala, n cazul contractelor cu titlu oneros, sunt reglementate cu mult mai multa severitate. 4.).- Clasificarea contractelor dupa efectele produse: A).- Contractele constitutive sau translative de drepturi reale:B).- Contractele generatoare de drepturi de creanta C).- Contracte declarative de drepturi 5.).- Clasificarea contractelor dupa modul de executare: A).- Contracte cu executare dintr-o data B).- Contracte cu executare succesiva 6.).- Clasificarea contractelor dupa cum sunt sau nu nominalizate n legislatia civila: A).- contracte numite:- sunt acele contracte reglementate prin dispozitii exprese ale Codului civil si ale altor legi B).- Contracte nenumite:- sunt acele contracte reglementate expres de lege si lipsite de o denumire legala 7.).- Clasificarea contractelor dupa unele corelatii existente ntre ele: A).- Contracte principale B).- Contracte accesorii 8.).- Clasificarea contractelor dupa modul n care se exprima vointa partilor contractante:

A).- Contracte negociate B).- Contracte de adeziune C).- Contracte fortate ncheierea contractului: 1).- Acordul de vointe: Prin ncheierea contractului ntelegem realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractului, Acest acord se realizeaza prin ntlnirea concordanta a unei oferte de a contracta, cu acceptarea acestei oferte. 2.) - Rolul vointei juridice - Vointa juridica este formata din consimtamnt si din cauza sau scopul contractului A).- Principiul libertatii actelor juridice:- conform caruia partile pot ncheia orice acte juridice civile, prevazute sau neprevazute de lege, nsa permise de aceasta, le pot modifica sau pot dispune ncetarea lor. B).- Principiul vointei interne sau reale: a).- Vointa interna: Vointa este, n ultima instanta, un act psihologic, dar pentru a avea valoare juridica, este nevoie sa fie exteriorizata. - elementul interne (vointa propriu-zisa a partilor), adica aceea ce ele au vrut cu adevarat, sensul exact si ntinderea acestui act psihologic; - elementul extern, exteriorizarea vointei, considerarea ei n sensul si n limitele date de forma de exprimare. b).- Vointa declarata: Este necesar ca vointa sa fie exteriorizata pentru a fi apta de a produce efecte juridice. Vointa juridica este formata din vointa interna si vointa declarata. Ori de cte ori declaratia de vointa (vointa exteriorizata) nu exprima exact vointa reala (interna), suntem n prezenta unei discordante ntre elementul intern, psihologic si cel extern, situatie care se cere solutionata prin a decide care dintre cele doua elemente are preponderenta sau, mai exact, care dintre ele (

vointa interna- reala sau cea externa- declarata) produce efecte juridice, pentru ca, pe baza acestei decizii, se va determina continutul contractului. Codul nostru civil a adoptat conceptia subiectiva, a vointei interne Oferta de a contracta: Cnd ambele parti sunt prezente, ele discuta clauzele contractului si si dau apoi consimtamntul n mod simultan. Dar, uneori, partile sunt departe una de cealalta, n acest caz, consimtamntul partilor se descompune n doua acte succesive:- oferta sau policitatiunea uneia dintre parti, care propune un contract n conditii determinate, si acceptarea celeilalte parti, prin care contractul ia nastere. 1. Oferta (policitatiunea) este propunerea pe care o persoana o face altei persoane sau publicului n general, de a ncheia un contract n anumite conditii. Forma ofertei este libera, ca si aceea a ntregului consimtamnt Oferta se poate face n scris, verbal sau n mod tacit. Nu se cere nici o conditie speciala de forma pentru valabilitatea ofertei. Conditiile ofertei: a).- Oferta trebuie sa fie ferma, reala, neviciata, neechivoca, precisa si completa, serioasa, constienta,

Forta obligatorie a ofertei. Raspunderea pentru revocarea ofertei: Se pune problema daca oferta, dupa ce a fost lansata, dar nainte de a fi acceptata, da nastere vreunei obligatii n sarcina ofertantului, iar n caz de raspuns afirmativ, care este natura si ct timp dureaza aceasta obligatie. pna n momentul ncheierii contractului, oferta si acceptarea sunt revocabile. n rezolvarea fortei obligatorii a ofertei, trebuie sa avem n vedere doua ipoteze: A).- Oferta este facuta unei persoane prezente: - n acest caz, oferta trebuie acceptata pe loc. Daca oferta nu este acceptata imediat, ofertantul nu are nici o obligatie.

B).- Oferta este facuta unei persoane absente: a).- daca oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul o poate revoca n mod liber, b).- daca oferta a ajuns la destinatar, urmeaza sa distingem alte doua situatii: - daca oferta este cu termen, ofertantul este dator sa o mentina pna la expirarea termenului. - daca oferta este fara termen, se admite ca ofertantul este obligat sa o mentina un timp rezonabil. Retragerea ofertei naintea termenului de expirare, atrage raspunderea raspunderii civile a ofertantului Teoria raspunderii delictuale - raspunderea pentru revocarea nainte de termen a ofertei, are la baza art.998 Daca ofertantul si-a retras n mod intempestiv oferta si prin aceasta a cauzat un prejudiciu moral destinatarului, acesta va fi obligat la plata de daune catre destinatar, Cea mai eficienta reparatie a prejudiciului ncercat de cel care a acceptat oferta, rezida n aceea n a se considera caci contractul a luat fiinta, acordul de vointa al partilor realizndu-se prin acceptarea ofertei de catre destinatarul ei. Acceptarea ofertei: Acceptarea consta n manifestarea de vointa a unei persoane de a ncheia un contract n conditiile stabilite n oferta ce i-a fost adresata n acest scop. Ca si oferta, acceptarea se poate face n orice forma, scris sau verbal. De asemenea, ea poate fi expresa, sau tacita - legea admite tacita relocatiune (art.1437), primirea mandatului poate fi tacita Conditiile acceptarii: - sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta, sa fie nendoielnica, oferta adresata unei anumite persoane poate fi acceptata numai de catre aceasta. Oferta adresata publicului, poate fi acceptata de oricine;sa nu fie tardiva Momentul si locul ncheierii contractului:

Momentul ncheierii contractului: - este acela n care acceptarea ntlneste oferta si deci s-a format consimtamntul, cu exceptia contractelor solemne, care se ncheie n momentul ndeplinirii formalitatilor cerute de lege pentru validarea lor. A).- Contractul ncheiat ntre prezenti: - momentul ncheierii contractului este acela n care ei cad de acord asupra ncheierii acestuia. B).- Contractul ncheiat prin telefon: - este considerat perfectat n momentul n care ofertantul si acceptantul au cazut de acord asupra ncheierii sale. C).- Contractul ncheiat prin corespondenta (ntre absenti): a).- Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii:- potrivit caruia contractul se considera ncheiat n momentul n care destinatarul ofertei s-a hotart sa o accepte, chiar daca vointa de acceptare nu a fost expediata ofertantului, b).- Sistemul receptiunii acceptarii:- unde contractul se considera ncheiat n momentul n care raspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, fiind indiferent de faptul ca ofertantul a luat sau nu cunostinta de cuprinsul lui. Regimul juridic al contractelor la distanta: Definitie - contractul la distanta este contractul de furnizare de servicii sau produse ntre un comerciant si un consumator, n cadrul unui sistem de vnzare organizat de catre comerciant, care utilizeaza n mod exclusiv, nainte si la ncheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicatie la distanta. ncheierea contractului la distanta: A).- Obligatia de informare - Din dispozitiile art.3 si 4 din O.G.nr.130/2000 rezulta cu claritate ca obligatia comerciantului de a informa consumatorul exista nu numai nainte de ncheierea contractului la distanta, ct si n timpul executarii acestuia. Fundamentul obligatiei de informare - n directivele europene si n cteva acte normative recent aparute, din aplicarea principiului echitatii, sau din lege, deoarece " conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres ntr-nsele, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa".

Obiectul si continutul obligatiei de informare - Obiectul obligatiei de informare poarta asupra tuturor informatiilor necesare a influenta intentia potentialului contractant/consumator de a achizitiona un produs sau serviciu util folosintei acestuia. Partile contractante: Obligatia de informare se aplica n toate raporturile juridice, gasindu-si aplicarea cea mai frecventa n raporturile dintre comercianti si consumatori. Obiectul derivat al contractului:- informatiile se pot referi la calitati inerente obiectului derivat al contractului, iar din punct de vedere subiectiv, informatiile trebuie sa vizeze scopul urmarit de creditorul obligatiei de informare, adica debitorul acestei obligatii trebuie sa se intereseze daca acesta corespunde cerintelor clientului si sa-l sfatuiasca pe acesta n legatura cu utilizarea lucrului. Natura juridica a obligatiei de informare - obligatia de a comunica creditorului acestei obligatii, un pachet de cunostinte necesare unui consimtamnt valid la ncheierea contractului , executarii n bune conditii a contractului, sau folosirii bunului achizitionat n mod corespunzator. Sanctiunea neexecutarii obligatiei de informare: Sanctiuni extracontractuale, cum sunt nulitatea relativa si daunele interese, Sanctiuni contractuale: daune-interese pe temei contractual rezultnd din raspunderea pentru vicii ascunse, pentru evictiune, etc. B).- Momentul ncheierii contractului n regimul O.G.nr.130/2000 Potrivit art.5 din, daca partile nu au convenit altfel, momentul ncheierii contractului la distanta l constituie momentul primirii comenzii de catre comerciant a).- Oferta cu termen si momentul ncheierii contractului - raspunsul de acceptare trebuie primit n interiorul termenului stabilit b).- Situatii particulare: - cnd ofertantul cere executarea imediata a contractului - n contractele unilaterale, propunerea este obligatorie ndata ce ajunge la cunostinta partii careia i este facuta.

C).- Locul ncheierii contractului: Cnd contractul se ncheie ntre partile prezente, locul ncheierii este acela n care partile se gasesc. n cazul ncheierii contractului prin telefon, locul ncheierii lui este acela unde se afla ofertantul. Cnd contractul se ncheie prin corespondenta, locul ncheierii lui este localitatea unde se afla ofertantul si unde i-a fost adresata corespondenta. Semnatura electronica. Momentul si locul ncheierii contractului: Desi toate semnaturile electronice sunt reprezentate digital (adica prin seria de cifre 1 si 0), ele pot mbraca si alte forme, create prin diverse tehnologii. Conditii: - identifica n mod unic semnatarul; - este creata cu mijloace aflate sub controlul exclusiv al semnatarului; - identifica n mod unic documentul ce contine informatiile autentificate; - este legata de informatii pe care le autentifica n asa fel nct orice modificare a acestora este detectabila. Momentul ncheierii contractului prin mijloace electronice: este cel n care "acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului". situatie speciala, dispunnd ca atunci cnd "contractul care, prin natura sa, ori la cererea beneficiarului, impune o executare imediata a prestatiei caracteristice, se considera ncheiat n momentul n care debitorul acesteia a nceput executarea doar daca ofertantul nu a cerut, n prealabil, sa i se comunice acceptarea ". Oferta sau acceptarea ofertei, precum si confirmarea primirii ofertei sau acceptarii ofertei, se considera primite atunci cnd partile carora le sunt adresate, pot sa le acceseze.

Efectele contractului ntre parti: Interpretarea contractului: - interpretarea contractului este operatia prin care se determina ntelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea

manifestarii de vointa a partilor, n strnsa corelatie cu vointa lor interna. interpretarea este necesara atunci cnd apar neclaritati si dificultati n determinarea ntelesului exact al unui contract. Reguli de interpretare a contractelor nu sunt imperative, ci numai sfaturi sau ndrumari, sunt subsidiare, au caracter subiectiv, scopul acestor reguli fiind descoperirea vointei reale a partilor. Reguli generale de interpretare a unui contract: A).- Prioritatea vointei reale a partilor - interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor Vointa reala trebuie dovedita, iar pna la proba contrara, forma care corespunde manifestarii de vointa, se considera ca ea corespunde vointei reale B).- Contractul produce, pe lnga efectele expres aratate si alte efecte ele obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat ntr-nsele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa C). - Clauzele obisnuite ntr-un contract se subnteleg, desi nu sunt exprese ntr-nsul". Reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului: A).- Interpretarea coordonata a clauzelor contractului - toate clauzele conventiilor se interpreteaza, unele prin B).- Interpretarea clauzelor ndoielnice: a).- Cnd o clauza este primitoare de doua ntelesuri, se va interpreta n sensul ce poate avea un b).- Termenii susceptibili de doua ntelesuri, se interpreteaza n sensul care rezulta din natura contractului c).- Clauzele ndoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului ncheierii contractului (art.980): d).- Atunci cnd exista ndoiala, clauzele se interpreteaza n favoarea celui care se obliga, adica a debitorului

e). Orict de generali ar fi termenii unui contract, acesta are ca obiect numai prestatiile la care partile s-au obligat f).- Atunci cnd n contract se da exemplu pentru explicarea mai bine a obligatiilor, nu se restrnge numarul si ntinderea acestora la exemplul dat si al neaplicarii contractului la cazurile neprevazute (art.985 Cod civil). Principiul fortei obligatorii a contractului - Art.969 Cod civil dispune "conventiile legal facute, au putere de lege ntre partile contractante", potrivit adagiului pacta sunt servanda. Consecintele acestui principiu sunt urmatoarele: - contractul are forta obligatorie pentru toate partile; - contractul priveste n primul rnd partile contractante, deci se refera la relativitatea efectelor contractului; - forta obligatorie a contractului este aceeasi si pentru instantele de judecata care au sarcina de a asigura executarea lui. Intre parti - Consecinte 1.).- Obligatia partilor de a executa ntocmai contractul: 2.).- Executarea cu buna-credinta a contractului: a).- Obligatia de loialitate:- care reprezinta ndatorirea partilor de a se informa reciproc, pe toata durata contractului; b).- Obligatia de cooperare:- care consta n ndatorirea partilor de a facilita executarea contractului pentru a se asigura echilibrarea prestatiilor. 3.).- Irevocabilitatea contractului prin vointa unei parti. Simetria n contracte: - Principiul irevocabilitatii contractului exprima ideea ca un contractul nu poate fi revocat dect prin acordul partilor. Exceptiile, cnd este posibila denuntarea unilaterala a contractului, trebuie sa fie prevazute n mod expres de lege sau de contract. Revocarea contractului prin consimtamntul mutual produce efecte numai pentru viitor, opernd ca o reziliere amiabila, - partile sunt obligate sa plateasca taxele de contract;

Revocarea unilaterala a contractului :Pot fi reziliate pe cale unilaterala, de exemplu, urmatoarele tipuri de contracte: contractul de nchiriere fara termen, contractul de mandat, contractul de depozit, contractul de asigurari, Partile pot sa prevada n contractul lor, posibilitatea denuntarii unilaterale, dar cu respectarea anumitor conditii, si anume: - clauza de denuntare unilaterala nu se poate introduce ntr-un contract daca legea prevede ca el este irevocabil, - clauza de denuntare unilaterala nu trebuie sa fie o conditie pur potestativa din partea celui care se obliga Rezilierea fortata a contractelor: ncetarea contractului pentru viitor, poate avea loc si fortat, mpotriva vointei unei persoane. Este cazul contractelor intuituu personae, care se caracterizeaza prin aceea ca se ncheie n considerarea calitatilor unei anumite persoane. Contractele pot fi si modificat fortat, independent de vointa partilor, cum este cazul prorogarii legale a acestora, Contractele pot fi si suspendate temporar n mod fortat, cnd pe parcursul existentei unui contract cu executare succesiva, intervine un caz de forta majora, care mpiedica pentru un timp, executarea obligatiilor Forta obligatorie a contractului n raport cu instanta de judecata: Forta obligatorie a contractului se impune si instantei judecatoresti, nu numai partilor contractante. Singurul lucru pe care-l poate face judecatorul este acordarea pentru debitor, a unor termene de gratie cu obligatia sa arate motivele pentru care se ncuviinteaza aceste termene. Corelatia dintre forta obligatorie a contractului si forta legii Conform art.969 Cod civil, contractul este legea partilor, dar numai n situatia n care este valabil ncheiat Contractul nu poate deroga de la legea imperativa Contractul se deosebeste de lege, prin urmatoarele aspecte: - contractul obliga numai partile si avnzii lor cauza,

- contractul, specie a actului juridic civil, reglementeaza raportul juridic civil concret, - contractul, fiind opera vointei comune a partilor (art.977 Cod civil), nglobeaza vointa acestora, - contractul este opera partilor, care pot fi persoane fizice sau juridice Interventia legiuitorului n contracte: Legea noua cuprinde norme dispozitive care nu modifica contractele n curs. Interventia legiuitorului pentru modificarea duratei contractului se concretizeaza prin procedura prorogarii legale, Interventia legiuitorului pentru modificarea modalitatii de executare, se realizeaza prin moratoriul legal. Moratoriul este un termen acordat de legiuitor tuturor debitorilor sau unor categorii de debitori Teoria impreviziunii: Sunt cunoscute trei forme de revizuire: a).- revizuirea conventionala a contractelor, realizata prin clauze contractuale de revizuire, care pot fi: - clauze rebus sic stantibus, prin care partile contractante prevad ca fiecare dintre ele va putea invoca revizuirea contractului n caz de schimbare a circumstantelor economice; - clauze de variatie automatica, care au ca tipar clauza de indexare, prin care, n obligatiile pecuniare, suma datorata va varia n functie de variatia indicelui ales. b).- revizuirea legala a contractelor, la care s-a recurs n unele cazuri n vederea prelungirii contractelor c).- revizuirea judiciara a contractelor, admisa n practica judiciara, mai ales n privinta obligatiilor pecuniare succesive. Doua sunt problemele care apar n cazul impreviziunii: - impreviziunea este o problema de ordin economic

- paguba rezultata din dezechilibrul prestatiilor apare dupa ncheierea contractului. Se pune problema daca instantele de judecata pot dispune modificarea unui contract, pe motiv de impreviziune. n istorie, s-au format doua opinii diametral opuse. Practica judiciara respinge teoria impreviziunii, readaptarea contractului putnd avea loc prin acordul de vointa al partilor. Forta obligatorie a contractelor si principiul libertatii si egalitatii partilor - forta obligatorie a contractelor fata de partile contractante, avnzii lor cauza si instanta de judecata, este o consecinta a principiului libertatii si egalitatii partilor contractante Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: Principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor n contractele sinalagmatice: a).- n situatia n care, desi una dintre parti nu si-a executat propria obligatie, pretinde totusi celeilalte parti sa si-o execute pe a sa, aceasta din urma poate invoca exceptia de neexecutare a contractului; b).- daca una dintre parti nu-si executa n mod culpabil obligatiile, cealalta parte poate sa ceara n justitie rezolutiunea contractului; c).- daca o parte se afla n imposibilitate de a executa contractul, acesta nceteaza, punndu-se si problema suportarii riscurilor contractului. Exceptia de neexecutare a contractului (exceptio non adimpleti contractus) - Exceptia de neexecutare a contractului este mijlocul juridic prin intermediul caruia, una dintre partile contractului sinalagmatic, refuza sa-si execute propriile obligatii, pe motiv ca cealalta parte contractanta i solicita acest lucru fara ca aceasta din urma sa si fi executat propriile obligatii. Conditiile pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului: a).- Obligatiile reciproce si interdependente ale partilor sa-si aiba temeiul n acelasi contract: b).- Sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta, din partea celuilalt cocontractant:

c).- Neexecutarea sa nu se datoreze faptei nsesi a celui care invoca exceptia, fapta ce l-a mpiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia: d).- Partile sa nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce:- prin urmare partile sa nu fi renuntat la simultaneitatea executarii obligatiilor. Efectele exceptiei de neexecutare a contractului: Exceptia de neexecutare suspenda (provizoriu) executarea prestatiei celui care o invoca, contractul ramnnd temporar neexecutat Aceasta exceptie de neexecutare a contractului permite autorului sau sa faca presiune asupra partenerului sau contractual Rezolutiunea contractelor - Rezolutiunea este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constnd n desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor n situatia avuta anterior ncheierii contractului. Domeniul - Aceasta se aplica numai contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data - uno ictu -, Cazuri n care rezolutiunea nu se aplica unor contracte sinalagmatice: a).- Contractul de renta viagera - este lasata credirentierului numai posibilitatea de a cere executarea silita b).- Contractul de joc si prinsoare -Codul Civil nu da nici o actiune spre plata unui debit din joc si prinsoare c).- Contractul de mparteala - avnd n vedere caracterul declarativ al mpartelii, doctrina si jurisprudenta au instituit interdictia rezolutiunii n aceasta materie. Totusi, cnd copartasii au inserat un pact comisoriu expres n conventia de mparteala, se admite ca opereaza rezolutiunea conventionala. Rezolutiunea se explica prin faptul ca "obligatia unei parti contractante este cauza juridica a obligatiei celeilalte parti". Prin urmare, se considera ca temeiul juridic al rezolutiunii l constituie interdependenta si reciprocitatea obligatiilor, n contractele sinalagmatice, nendeplinirea culpabila a obligatiei de catre una din parti, lipsind de suport juridic obligatia reciproca, ceea ce duce la rezolvirea ntregului contract.

Rezolutiunea este de doua feluri:- judiciara si conventionala. Rezolutiunea judiciara: Rezulta ca rezolutiunea judiciara este regula, exceptia constituind-o cea conventionala. Conditiile cerute exercitarii rezolutiunii judiciare: a).- Una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale: Neexecutarea mbraca forme multiple. Ea poate fi totala sau partiala. Neexecutarea este totala daca debitorul nu a executat nimic din obligatiile asumate sau daca defectele calitative ale prestatiei sunt att de mari, nct lipsesc prestatia de orice valoare economica sau de orice interes pentru creditor. Neexecutarea este partiala daca debitorul a executat o anumita cantitate din prestatiile asumate sau a executat integral aceste prestatii, dar n mod defectuos, astfel nct, desi pastreaza interesul creditorului, totusi valoarea lor economica este diminuata n raport cu ceea ce s-a contractat initial. Rezulta ca, n functie de neexecutarea obligatiei - totala sau partiala -, vom fi n prezenta unei rezolutiuni totale sau partiale, dupa caz. Distinctia este necesara deoarece n cazul rezolutiunii totale se produce restitutio in integrum, iar n cazul rezolutiunii partiale, se produce partium restitutio. b).- Neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a ndeplinit obligatia Daca neexecutarea s-ar datora unor cauze exterioare, debitorul nu ar mai fi vinovat, deci nu ar mai fi raspunzator si nu s-ar mai putea pronunta rezolutiunea, urmnd a se discuta eventual problema riscului contractului. c).- Debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus n ntrziere, n conditiile prevazute de lege: Debitorul este de drept n ntrziere, n urmatoarele cazuri: - n cazurile expres prevazute de lege ( art.1079, pct.1 Cod civil); - cnd partile au convenit expres ca debitorul este de drept n ntrziere la mplinirea termenului la care trebuia sa-si execute obligatia, fara mplinirea vreunei formalitati (art.1079, pct.2 Cod civil);

- cnd obligatia nu putea fi ndeplinita dect ntr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lasat sa expire fara sa-si execute obligatia (art.1079, pct.3 Cod civil); - n cazul obligatiilor continue, cum sunt, spre exemplu, cea de furnizare a gazului, energiei electrice, etc; - n cazul obligatiilor de a nu face (art.1078 Cod civil). Punerea n ntrziere a debitorului se face fie printr-o notificare prin intermediul executorului judecatoresc, fie prin introducerea unei cereri de chemare n judecata, aceasta din urma forma fiind considerata cea mai energica. Termenul de gratie prevazut de art.1021 Cod civil reprezinta perioada de timp pe care instanta judecatoreasca o acorda debitorului n vederea executarii ntregii obligatii sau a restului acesteia. Art.1021 Cod civil dispune ca partea din culpa careia s-a rezolutionat contractul, poate fi obligata la daune-interese. Art.1021 Cod civil i lasa creditorului posibilitatea de a opta ntre a cere rezolutiunea contractului sau, dimpotriva, executarea silita a contractului atunci cnd aceste din urma lucru mai este posibil si mai prezinta interes pentru creditor. Rezolutiunea conventionala a contractului. Pactele comisorii exprese: Clauzele contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia dintre ele, se numesc pacte comisorii. Prin astfel de clauze, partile, prin vointa lor expresa, nlocuiesc rezolutiunea judiciara cu o clauza rezolutorie conventionala. A).- Pactul comisoriu expres de gradul I:- este clauza contractuala prin care partile prevad ca, n cazul n care una dintre ele nu executa prestatiile ce le datoreaza, contractul se desfiinteaza. Prin reproducerea formulei prevazute de art.1020 Cod civil ntr-un contract sinalagmatic, partile au adaugat o clauza inutila care era subnteleasa de lege. B).- Pactul comisoriu de gradul II:- este clauza prin care partile convin ca, n situatia n care o parte nu-si executa obligatiile, cealalta parte are dreptul

sa desfiinteze contractul pe cale unilaterala. n acest caz debitorul se poate libera de datorie prin executarea obligatiei pna n momentul punerii sale n ntrziere. C).- Pactul comisoriu expres de gradul III: - este clauza prin care se prevede ca, n cazul n care una din parti nu si executa obligatiile sale, contractul se considera rezolvit de drept. n aceasta situatie, instanta de judecata sesizata nu mai are posibilitatea sa acorde nici termenul de gratie si nici sa aprecieze asupra oportunitatii rezolutiunii, rezolutiunea opernd de drept. D).- Pactul comisoriu expres de gradul IV:- este clauza contractuala prin care partile prevad ca, n cazul neexecutarii obligatiei, contractul se desfiinteaza de plin drept, fara somatia sau punere n ntrziere si fara interventia instantei de judecata. Este cel mai energic pact comisoriu expres, unde, prin simpla ajungere la termen, contractul de desfiinteaza de plin drept. instanta de judecata sesizata nu are alta posibilitate dect sa constate faptul ca rezolutiunea a operat de plin drept. nscrierea n contract a unui pact comisoriu nu nlatura facultatea acestuia de a cere executarea silita a contractului si de a nu cere rezolutiunea asa cum am mai precizat si pna acum. Efectele rezolutiunii: A).- ntre parti:- rezolutiunea contractului are ca efect repunerea n situatia anterioara ncheierii contractului (restitutio in integrum), restituindu-si fiecare, ceea ce si-au prestat n temeiul contractului desfiintat. n virtutea principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, prin desfiintarea titlului autorului lor, se desfiinteaza si titlul prin care tertii au dobndit bunurile n cauza. B).- Fata de terti:- are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consimtite n favoarea lor de dobnditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit. Rezilierea contractelor sinalagmatice - Desfiintarea contractelor sinalagmatice cu executare succesiva pentru motivul ca una dintre parti nu-si

ndeplineste obligatiile asumate se numeste reziliere. Rezolutiunea contractului cu executare succesiva se numeste reziliere. Rezilierea face sa nceteze numai pentru viitor contract (ex nunc). Rezolutiunea este o cauza de ineficacitate a contractelor sinalagmatice, pe cnd nulitatea se aplica tuturor actelor juridice civile; Riscurile contractului- riscul contractului apare ca o consecinta a neexecutarii contractului sinalagmatic, prin urmare, a unei cauze independente de orice culpa a vreuneia dintre parti. Principiul res perit debitor - riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibile de executat, respectiv de partea a carei obligatie, datorita fortei majore, nu mai poate fi executata. Aplicatii a) n materie de locatiune, daca lucrul nchiriat piere n totalitate n timpul locatiunii, contractul se considera desfacut de plin drept, locatorul suportnd riscul contractului (nu mai poate pretinde chiria). b) n materia contractului de antrepriza, prevede ca daca lucrul confectionat de antreprenor piere fortuit nainte de predare, antreprenorul va suporta riscul contractului, c).n materia contractului de societate, daca lucrul respectiv piere nainte de a fi adus efectiv n societate, societatea nceteaza, proprietarul lucrului pierit suportnd riscul contractului. n situatia n care obligatia a devenit numai partial imposibil de executat, sunt posibile doua situatii: - reducerea proportionala a contraprestatiei celeilalte parti, debitorul obligatiei imposibil de executat suportnd riscul contractului n masura n care nu si-a respectat propria obligatie; - ncetarea n ntregime a contractului, atunci cnd ceea ce a mai ramas de executat nu poate asigura scopul contractului, situatie cnd riscul contractului este suportat n ntregime de debitorul obligatiei imposibil de executat. Suportarea riscurilor n contractele sinalagmatice translative de proprietate - Regula este ca n cazul contractelor translative de proprietate,

riscul contractului l suporta acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia, regula res perit domino. A):- ipoteza contractelor consensuale pure si simple, prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun cert - Daca bunul piere dupa momentul ncheierii contractului, dar nainte de a fi predat dobnditorului, riscul pieirii bunului, conform regulii res perit domino, va fi suportat de dobnditor, chiar daca acesta nu a fost predat. exceptie, cnd riscul pieirii fortuite este suportat de nstrainator, atunci cnd acesta a fost pus n ntrziere de catre dobnditor, deoarece nu si-a executat la termenul prevazut, obligatia sa. B).- ipoteza contractelor n care transmiterea proprietatii are loc ulterior momentului ncheierii contractului: - situatia nstrainarii bunurilor de gen, caz n care riscul pieirii fortuite l va suporta debitorul obligatiei imposibil de executat, - transferul proprietatii, att ntre parti, ct si fata de terti, a bunurilor imobile, n sistem de carte funciara, opereaza numai n momentul ntabularii; - n cazul vnzarii unor bunuri viitoare, transferul proprietatii are loc, de regula, n momentul predarii acestora - n cazul n care partile au convenit ca transferul proprietatii va opera la alta data, operarea va avea loc la acel moment C):- ipoteza contactelor n care transferul proprietatii este afectat de o conditie: a).- daca transmiterea proprietatii este afectata de o conditie suspensiva, riscul pieirii fortuite este suportat de nstrainator, el fiind proprietarul lucrului. b).- daca transmiterea proprietatii este afectata de o conditie rezolutorie, iar bunul piere fortuit nainte de realizarea conditiei, riscurile contractului se suporta de dobnditor, care este proprietarul lucrului pur si simplu, dreptul fiind afectat nsa de ndeplinirea sau nendeplinirea conditiei. Cine datoreaza sub conditie rezolutorie, datoreaza pur si simplu, potrivit adagiului pura este sub conditione resolvitur.

Efectele contractului fata de terti,

Relativitatea efectelor contractului. Principiul relativitatii efectelor contractului: Art.973 Cod civil prevede "conditiile n-au efect dect ntre partile contractante". Conform principiului relativitatii, un contract valabil ncheiat produce efecte numai ntre partile contractante, neputnd da nastere la drepturi si obligatii n sarcina altor persoane. Domeniul de aplicare Determinarea notiunii de parti, terti si avnzi-cauza: A).- Partile contractante: - sunt persoane fizice sau juridice care au ncheiat contractul direct sau prin reprezentant. Efectele contractului se produc fata de acestea conform clauzelor stabilite. B).- Tertii:- ntr-un sens larg si exclusiv material, tert este orice persoana straina de o situatie juridica. Tertii (penitus extranei) sunt persoane straine de contract care nu au participat direct sau prin reprezentant la ncheierea acestuia. C).- Avnd cauza - este o notiune generica prin care se desemneaza o persoana ce detine toate sau o parte din drepturile sale de la o alta persoana numita autor (auctor) si care, cu privire la acele drepturi, ia locul autorului, avnd aceleasi pozitii ca acesta din urma. Efectele contractului fata de succesorii partilor: A).- Succesorii universali si cu titlu universal: Succesorii universali sunt acele persoane care dobndesc n ntregime si nefractionat patrimoniul autorului lor, iar cei cu titlu universal sunt acele persoane care dobndesc o cota parte sau o fractiune din patrimoniul autorului lor. Ei sunt continuatorii personalitatii autorului lor, avnd vocatie att la activul ct si la pasivul mostenirii. Aceasta regula comporta si unele exceptii:

a).- partile pot stipula ca efectele acestuia nu se vor produce n beneficiul sau n sarcina succesorilor universali sau cu titlu universal; b).- contractele intuitu personae nceteaza de regula, la moartea partii contractante, fiind ncheiate n considerarea calitatii sau identitatii persoanei. B).- Succesorii cu titlu particular: - sunt acele persoane care dobndesc unul sau mai multe drepturi determinate si nu unul sau mai multe elemente ale unui patrimoniu. Nu sunt continuatorii personalitatii autorului lor. C).- Creditorii chirografari:- sunt acei creditori care au ca singura garantie a realizarii drepturilor lor de creanta, ntreg patrimoniul debitorului lor, ce constituie gajul lor general. Creditorii chirografari nu au calitatea de succesori, ei avnd o pozitie speciala fata de acestia, deoarece n nici un moment nu devin creditori sau debitori n contractele pe care le-a ncheiat debitorul lor. Opozabilitatea contractului fata de terti: Principiul relativitatii efectelor contractului da nastere la drepturi si obligatii n sarcina partilor, iar n unele cazuri, a avnzilor cauza. Trebuie respectat de toate persoanele, chiar daca nu au participat la ncheierea lui, respectiv este opozabil tuturor, inclusiv tertilor. Opozabilitatea contractului fata de tertii propriu-zisi - Opozabilitatea nu se confunda cu relativitatea efectelor contractului, ci consta n obligatia tuturor de a respecta situatia juridica creata prin contract si, prin urmare, tertele persoane nu devin obligate prin contract. A).- Cazurile de opozabilitate a contractului fata de terti: - ntr-un proces de revendicare, prtul poate opune reclamantului un contract ncheiat cu o alta persoana, prin care pretinde ca i-a fost transmis dreptul de proprietate; - invocarea contractului ca just titlu pentru uzucapiunea scurta de 10-20 de ani, cnd posesorul de buna-credinta al lucrului, l poate invoca mpotriva proprietarului lucrului;

- se poate invoca contractul pentru a dovedi mbogatirea fara justa cauza, pentru a se putea justifica marirea patrimoniului unei persoane, fiind opus unei terte persoane straine de contract, care a introdus o astfel de actiune; - contractul ncheiat cu proprietarul aparent produce efecte fata de proprietarul adevarat, datorita lui error communis facit jus; - actul simulat (aparent) produce efecte fata de terti; - mostenitorul este obligat fata de actele facute cu tertii, asupra bunurilor succesorale de catre un mostenitor aparent. Actiunea n constatarea inopozabilitatii: Consideram ca admisibila actiunea n constatarea inopozabilitatii, daca, pe lnga conditiile generale de admisibilitate a actiunii civile, ar mai fi ntrunite urmatoarele: - actiunea sa fie exercitata de acela care are calitatea de tert n raport cu un act sau cu o situatie juridica determinata; - tertul sa dovedeasca existenta actului sau a situatiei juridice susceptibila de opozabilitate; - titularul actiunii sa nu aiba la dispozitie alte mijloace de actiune, specifice situatiei date si conditiei lui de tert; - tertul sa faca dovada nendepliniri conditiilor de opozabilitate. Exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractului: - sunt acele situatii juridice n care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori n drepturi ai partilor. Clasificare - Sunt de doua feluri:- aparente si reale. A).- Contractul colectiv de munca:- este conventia dintre patroni si salariati, prin care se stabilesc, n limitele prevazute de lege, drepturile si obligatiile ce decurg din raporturile de munca. Produce efecte pentru toti salariatii din societate, indiferent de data angajarii B).- Actiunile directe: - reprezinta dreptul unor persoane de a actiona, n anumite cazuri, expres prevazute de lege, mpotriva uneia din partile din

contract, cu care nu au nici o legatura, invocnd acel contract n favoarea lor, contract fata de care au calitatea de terti propriu-zisi. n Codul civil, sunt prevazute doua asemenea cazuri: - art.1488 Cod civil, n materia contractului de antrepriza, da posibilitatea lucratorilor folositi de antreprenor, de a actiona direct pe client pentru a obtine plata sumelor ce li se cuvin, n masura n care aceste drepturi nu au fost platite antreprenorului. - art.1542, alin. final Cod civil, n materia contractului de mandat, prevede ca mandantul are o actiune directa mpotriva submandatarului n scopul de a obtine despagubiri pentru pagubele ce i-au fost cauzate. Promisiunea faptei altuia (conventia de porte - fort)- este un contract sau o clauza ntr-un contract, prin care o persoana - debitorul, se obliga fata de creditor, sa determine o terta persoana sa-si asume un anume angajament juridic n folosul creditorului din contract, Este un contract perfect valabil, deoarece debitorul promite fapta lui propriu si n nici un caz fapta altei persoane. Obligatia debitorului este o obligatie de a face, respectiv de a depune toate diligentele pentru a determina o alta persoana sa ncheie sau sa ratifice un contract. a).- una principala, n cazul n care se ncheie un contract ntre doua persoane, al carui obiect consta n prestatia debitorului de a determina un tert sa ncheie un contract cu creditorul; b).- alta accesorie, atunci cnd, printr-o clauza ntr-un contract, debitorul se obliga printre altele sa obtina consimtamntul unui tert pentru ca acesta sa ncheie un contract cu creditorul. Tertul nu devine obligat prin contractul ncheiat de creditor cu debitorul, ci numai n situatia n care va consimti sa ncheie un contract cu creditorul, va deveni obligat fata de acesta, ca urmare a manifestarii propriei lui vointe. Aplicatii practice: a).- n materia contractului de mandat, art.1546 Cod civil dispune ca mandantul nu este tinut de ceea ce mandatarul a facut peste limitele mandatului, cu exceptia cnd mandantul ratifica n mod expres sau tacit aceste acte.

b).- n cazul nstrainarii unui bun indiviz, apartinnd mai multor persoane, cnd coproprietarul nstrainator, vnznd cota sa din proprietate, se angajeaza sa determine pe ceilalti coproprietari sa-si nstraineze si ei cota lor, catre acelasi cumparator. c).- promisiunea faptei altuia este frecvent utilizata pentru a ncheia acte juridice n numele si pe seama unei persoane absente sau incapabile, pentru a se evita formalitatile de numire a unui reprezentant Efecte: n sarcina debitorului se naste o obligatie de a face si, n acelasi timp, de rezultat, deoarece debitorul se obliga sa determine o terta persoana sa ncheie sau sa ratifice un act juridic. Contractul n favoarea unei terte persoane (stipulatia pentru altul) Contractul n favoarea unei persoane este contractul prin care o parte, numita stipulant, dispune ca cealalta parte, denumita promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva n folosul unei terte persoane, straina de contract, denumita tert beneficiar. Aplicatii practice: a).- n cazul contractului de renta viagera, art.1642, alin.1 Cod civil, prevede ca renta viagera poate fi stipulata n favoarea unei terte persoane. b).- n cazul contractului de donatie cu sarcini, cnd donatorul (stipulantul) si donatarul (promitentul) au prevazut expres n contract ca acesta din urma va executa prestatia n favoarea unei terte persoane. c).- n cazul contractului de transport de bunuri, cnd expeditorul convine cu transportorul, ca acesta din urma sa predea marfa destinatarului si care nu este parte n contract d).- n cazul contractului de asigurare, cnd asiguratul (stipulant) poate stipula ca asiguratorul (promitentul), sa plateasca indemnizatia de asigurare unei terte persoane, straine de contractul de asigurare. Conditii de validitate a stipulatiei pentru altul: a).- vointa de a stipula n favoarea unei terte persoane sa fie certa, nendoielnica,

b).- tertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila. Dreptul tertului beneficiar: Se naste direct din contractul dintre stipulant si promitent si se fixeaza direct n persoana sa, deoarece aceasta este vointa stipulantului si promitentului. Nu este necesar consimtamntul tertului beneficiar ca si conditie de existenta a stipulatiei pentru altul. Efectele stipulatiei pentru altul: A.Efectele stipulatiei in raporturile dintre stipulant si promitent Stipulantul are la dispozitie toate mijloacele juridice conferite de lege oricarui creditor si partilor contractante, pentru realizarea drepturilor sale. Dreptul nascut din contract in folosul altei persoane apartine tertului beneficiar B. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre promitent si tertul beneficiar Desi beneficiarul nu este parte in contract , el dobandeste direct si nemijlocit dreptul Consecinte. a) tertul beneficiar nu suporta concursul creditorilor stipulantului b) daca tertul decedeaza inainte de confirmarea dreptului , acesta se transmite mostenitorilor sai, deoarece dreptul facea parte din patrimoniul sau; c)tertul beneficiar are actiune directa importiva promitentului , cu toate ca nu este parte in contract. d) tertul beneficiar nu este obligat sa primeasca dreptul nascut in persoana sa , putand sa accepte sau nu dreptul dobandit in virtutea contractului dintre stipulant si promitent C.Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar.

Prin stipulatie se poate urmari realizarea unei liberalitati in folosul tertului beneficiar , achitarea unei datorii anterioare, acordarea unui imprumut etc. pentru donatie -=forma autentica Teoria dreptului direct Stipulatia = o veritabila exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului Dreptul tertului isi are originea, in mod direct, in contractul incheiat intre stipulant si promitent. Avantajele acestei teorii constau in: a) dreptul tertului se poate transmite din momentul nasterii sale

b) mostenitorii stipulantului nu au nici o actiune cu privire la acest drept ; c) tertul beneficiar nu suporta concursul creditorilor stipulantului si nici insolvabilitatea acestuia ; d) acceptarea de catre tert a dreptului se face si dupa moartea stipulantului Stipulatia pentru altul este un contract de sine statator, cu efecte proprii. Simulatia - exceptie de la opozabilitatea contractului fata de terti Simulatia este o operatie juridica complexa care consta in incheierea si existenta concomitanta, intre aceleasi parti contractante, a doua contracte: unul aparent sau public, prin care se creeaza o situatie juridica aparenta , contrara realitatii; altul secret , care da nastere situatiei juridice reale dintre parti anihiland sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului public. Contractul public are rolul de a disimula vointa reala (numindu-se si ostensibil), iar contractul secret , care exprima adevarata vointa poarta denumirea decontrainscris. Conditiile simulatiei A. Contrainscrisul sa fie un act secret . Trebuie incheiat astfel incat cuprinsul si existenta sa sa nu fie cunoscuta de catre terti. B.Contrainscrisul trebuie sa fie un act contemporan cu actul aparent.

Formele simulatiei A. Contractul public este fictiv.Partile disimuleaza complet realitatea, stabilind in actul secret ca actul public nu produce nici un efect B. Actul public deghizeaza actul secret. Partile incheie un anumit contract care da nastere adevaratelor raporturi juridice dintre ele, contract care imbraca insa, forma unui alt contract Deghizarea poate fi totala sau partiala: a)Deghizarea poate fi totala , cand se urmareste a se ascunde insasi natura actului secret, ceea ce inseamna ca in actul public se indica un anumit contract , iar in actul secret se arata adevaratul contract incheiat de parti, stabilindu-se raporturile reale dintre acestea. b) Deghizarea este partiala , cand partile prin actul public limiteaza sau ascund clauzele sau efectele actului secret,cum e cazul in care partile stipuleaza in actul public un alt pret decat cel real, o dobanda mai mica, dar prin actul secret se arata adevaratul pret sau o dobanda mai mare in functie de interesele concrete: taxe de autentificare, taxe de instrainare mai mici etc. C.Interpunerea de persoane Esre cunoscuta si sub denumirea de conventie de prete-nome (imprumut de nume). Contractul aparent se incheie intre anumite persoane, fiind insotit de incheierea unuicontrainscris prin care se precizeaza, ca beneficiarul contractului este o alta persoana. Simulatia prin prete-nome este o simulatie prin interpunere de persoane indiferent ca tertul cu care contracteaza mandatarul ocult este sau nu partas la simulatie. Scopurile simulatiei A. Scopul simulatiei este acela de a crea, in deplina cunostinta de cauza, o neconcordanta intre vointa reala si cea declarata , Scopurile concrete ale simulatiei pot fi licite(conforme cu normele legale)sau ilicite (cand se urmareste eludarea dispozitiilor legale ex :prin vanzarea fictiva se urmareste sustragerea unor bunuri de la urmarire) Scopul concret al partilor este de cele mei multe oriocolirea prevederilor legale, ascunderea unor clauze etc.

Limitele simulatiei "nu se poate derooga prin conventii si dispozitii particulare, la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri"=> limitele simulatiei sunt: ordinea publica si bunele moravuri .Nulitatea nu va putea fi inlaturata prin conversiunea actului. Sanctiunea simulatiei Sanctiunea specifica sinulatiei este , ca regula, inopozabilitatea fata de tertele persoane a situatiei juridice create prin contractul secret si dupa caz, inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie Exista si doua exceptii cand simulatia este sanctionata expres cu nulitatea: donatiile facute in favoarea unei persoane incapabile sa primeasca donatia, orice donatiune deghizata sau facuta unei persoane interpuse este nula" Efectele simulatiei A. Efectele simulatiei in rapo rturile dintre partile contractante Art.1175C.civ. - intre partile contractante si intre succesorii universalisi cu titlu universal ai partilor, produce efect actul secret , in masura in care acest contract este valid sub aspectul conditiilor de fond sau de forma. B. Efectele simulatiei fata de terti in principiu tertii au cunostinta numai de existenta si continutul si continutul contractului.Principiul care domina efectul simulatiei fata de terti este acela ca lor nu le poate fi opusa situatia juridica consacrata prin contrainscris, ci numai situatia juridica care reiese din actul public C. Efectele simulatiei in rapo rturile dintre terti Situatia in care exista un conflict intre terti in sensul ca unii au interesul sa invoce actul aparent, iar altii actul secret. in acest conflict vor avea castig de cauza acei terti care se vor intemeia cu buna credinta pe actul aparent. Actiunea in simulatie - Este acea actiune prin care se cere insantei de judecata sa constate existenta si continutul actului secret , cu scpoul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real. Nu se doreste anularea actului secret, ci mentinerea acestuia in vederea producerii efectelor pentru care a fost incheiat.

Este o actiune in constatare, care poate fi exercitata pe cale de actiune sau de exceptie,fiind imprescriptibila. Actiunea in simulatie este supusa taxei de timbru aplicabila actiunilor in constatare. Poate fi introdusa de orice persoana interesata(o parte contractanta, succesorii sau tertii propriu-zisi) . Efectul pincipalal actiunii in simulatie este de a face sa inceteze caracterul secret al contrainscrisului. Proba simulatiei - Cand forma ceruta de lege pentru actul real este actul sub semnatura privata sau actul autentic acesta nu poate fi dovedit decat printr-un contrainscris . Daca actul a fost perfectat in forma scrisa dovada existentei si cuprinsului actului secret se va face numai printr-un inscris. Exceptii (este admisibila proba cu martori sau cu prezumtii in urmatoarele situatii): 1) cand actul s-a incheiat prin frauda sau consimtamantul a fost viciat 2) cand partile au in inceput de dovada scrisa 3) cand partile contractante au fost in imposibilitate morala de a-si preconstitui un inscris pentru dovada actului real 4)in cazul unei simulatii ilicite facuta in scopul de a eluda diapozitiile imperative ale legii sau prin care se incalca interesele statului. 5) in ipoteza cand actul public este fictiv ACTUL UNiLATERAL DE DREPT CIVIL - IZVOR DE OBLiGATII Actul unilateral - izvor de obligatii caracteristic este faptul ca simpla angajare din punct de vedere juridic a unei persoane, este suficienta pentru a da nastere unei obligatii. Oferta de a contracta se are in vedere numai oferta in care s-a stabilit expres sau tacit un termen inauntrul caruia ofertantul sa primeasca acceptarea din partea destinatarului ofertei. Gestiunea de afaceri Este un fapt juridic licit prin care o persoana devine creditor sau debitor prin actele incheiate, in numele si pe seama sa, fara imputernicire de catre alta persoana . Stipulatia pentru altul. Dreptul tertului beneficiar se naste direct si nemijlocit din contractul incheiat intre stipulant si promitent. Este o

veritabila exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractulu, obligatia fata de tertul beneficiar nefiind nascuta din vointa unilaterala a promitentului Promisiunea publica de recompensa Promisiunea publica de premiere a unei lucrari , in cazul castigarii unui concurs Oferta de puga a imobilului ipotecat Titlurile de credit Actul de infiintare de catre asociat a unei societati comerciale cu raspundere limitata FAPTELE JURIDiCE - IZVOARE DE OBLiGATII Consideratii generale Fapte juridice, stricto sensu, respectiv toate actiunile omenesti licite sau ilicite savarsite fara intentia de aproduce efecte juridice, efecte care totusi se produc in puterea legii, independent de vointa celor care au savarsit faptele. 2. Clasificarea faptelor juridice in sens restrans 2 feluri: a Fapte juridice licite , sunt actiunile omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice obligationale, dar care produc asemenea efecte in puterea legii , fara ca prin ele sa se incalce normele legale in vigoare b) Fapte juridice ilicite, sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice obligationale, dar care produc asemenea efecte in puterea legii,impotriva vointei autorului lor Reglementare : faptele licite(art.986-997C.civ.) fapte ilicite (art.998999C.civ) Fapte juridice licite Gestiunea de afaceri Definitie Gestiunea de afaceri reprezinta un fapt juridic licit prin care o presoana , denumita gerant, savarseste din proprie initiativa , in lipsa unui

mandat , acte juridice sau acte materiale , necesare si utile, in interesul altei persoane numita gerat. Aplicatii practice ale gestiunii de afaceri - agentul de bursa - actele materiale si juridice pe care le face coproprietarul asupra bunurilor din coproprietate - plata pensiei de intretinere catre creditorul acesteia, in numele debitorului; -actiunea unui notar sau avocat care, in afara angajamentului a avut un client, preia initiativa unei operatiuni oportune in interesul clientului lor. Conditiile gestiunii de afaceri trebuie sa indeplineasca conditii referitoare la obiectul gestiunii , utilitatea ei, atitudinea partilor cu privirem la actele de gestiune Obiectul gestiunii Poate consta fie din acte materiale precum repararea unui bun al geratului, fie din acte juridice precum plata unor taxe / impozite sau chiar angajarea unei persoane pentru a efectua o reparatie Utilitatea gestiunii de afaceri prin savarsirea ei de cele mai multe ori se evita o pierdere patrimoniala. Atitudinea partilor fata de actele de gestiune a) Actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia . b) geratul sa nu aiba cunostiinta de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau Gerantul trebuie sa aiba capacitatea de a contracta Efectele gestiunii de afaceri Efectul principal consta in faptul ca geratul are la indemana actiunea negotiorum gestor directa impotriva gerantului pentru a-l obliga sa-i dea socoteala de gestiunea sa, iar gerantul are impotriva geratului

actiunea negotiorum gestor contraria, ori de cate ori afacerile acestuia nu au fost bine administrate. Raporturile dintre gerant si gerat Obligatiile gerantului a) obligatia de a continua afacerea inceputa pana cand geratul va avea mijloacele necesare sa se ocupe de ea. b) geratul trebuie sa depuna diligentele unui bun proprietar.(art989C.civ)(diligenta fireasca manifestata de orice bonus pater familias); c) Obligatia de a da socoteala geratului pentru toate operatiile efectuate, pentru ca acesta sa poata aprecia in concretio utilitatea lor Obligatiile geratului a.) de a plati gerantului toate cheltuiele necesare si utile pe care acesta le-a facut in cursul gestiunii -geratul va plati valoarea muncii intrebuintate si a cheltuielilor facute in limita in care ele au fost necesare si utile - obligatia de restituire nu incumba geratului in cazul cheltuielilor voluptorii facute de gerant. Raporturile dintre gerat si terti Daca gestiunea de afaceri a fost ratificata sau este utila, geratul are indatorirea sa execute toate obligatiile contractate de gerant, in nume propriu sau in numele geratului contractate de gerant in nume propriu sau in numele geratului in interesul gestiunii.(plata pretului unor materiale comandate sau achizitionate de la terti) Raporturile dintre gerant si terti Aceste raporturi depind de atitudinea gerantului .in cazul in care el a incheiat acte juridice in nume propriu cu tertii gerantul va raspunde fata de acestia Tertii trebuie aparati deoarece ei nu au cunostinta de faptul ca gerantul actioneaza pentru altcineva.daca el le aduce la cunostinta tertilor ca

actioneaza in contul geratului si gestiunea e ratificata, el nu are nici o obligatie fata de terti. Proba gestiunii de afaceri -vor putea fi dovedite cu orice mijloc de proba. Plata nedatorata Definitie Acel fapt juridic licit care rezida in aceea ca o persoana, denumita solvens executa, din eroare , o prestatie la care nu era obligata catre o alta persoana denumita accipiens, lipsind intentia de a plati pentru acesta. Cazuri de restituire a) restituirea unei plati a unei obligatii inexistente, dar cel care a platit a crezut ca exista; b)plata a fost facuta de o persoana care nu era datoare, dar care se credea datoare catre adevaratul creditor; c) debitorul plateste o datorie existenta , dar catre o alta persoana decat adevaratul creditor, avand aceasta credinta; d) obligatia era stinsa; e obligatia era nula; f) obligatia nu trebuia platita , deoarece contractul era rezolvit; g)debitorul pretului unui bun face plata prin mandat postal ,dar din cauza coincidentei numelui, aceasta ajunge la o alta persoana decat adevaratul vanzator; h)autorul unui accident rutier,asigurat pentru raspundere civila,ii plateste deja despagubiri celui ce primise deja contravaloarea prejudiciului produs de la societatea de asigurari; i)efectuarea unei plati inainte de indeplinirea conditiei suspensive; j)predarea ambelor lucruri in cazul unei obligatii alternative, desi obligatia se stinge chiar si numai prin predarea unuia dintre ele; k)plata facuta de un mostenitor in numele tuturor comostenitorilor, crezandu-se din eroare raspunzator in solidar pentru o datorie a succesiunii; l) incasarea unor drepturi de pensie peste prevederile legale;

Conditiile platii nedatorate Existenta unei plati prin plata se intelege executarea voluntara a unei obligatie de catre debitor,indiferent de obiectul ei. Datoria a carei stingere s-a urmarit prin plata sa nu existe.=> intre solvens si accipiens sa nu existe un raport obligational. Plata sa fie facuta din eroare Eroarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. numai solvensul trebuie sa fie in eroare; b. sa fi avut un caracter determinant , c. sa lipseasca orice culpa din partea solvensului acesta trebuind sa fie de buna- credinta Cazuri de restituire a platii nedatorate in care nu se cere conditia erorii solvensului - plata obligatiei sub conditie suspensiva, daca conditia nu s-a realizat; - plata unei obligatii ulterior rezolvita ; - plata facuta in executarea unei obligatii nule absolut, - plata unei datorii facuta a doua oara de catre debitor care dupa ce a efectuat prestatia, pierde chitanta, Efectele platii nedatorate - nasterea raportului obligational intre solvens si accipiens Obligatia lui accipiens trebuie analizata in functie de obiectul platii si de buna sau reaua lui credinta. Plata nedatorata a avut ca obiect un bun fungibil indiferent de buna sau reaua credinta este obligat sa restituie suma de bani sau bunurile primite in aceiasi calitate/ cantitate. a) Accipiensul de rea-credinta va mai trebui sa plateasca lui solvens si dobanzi legale

b) Accipiensul de buna-credinta in cazul in care plata a avut ca obiect o sume de bani nu are obligatia de a plati dobanzi decat din data in care devine de rea-credinta Plata a avut ca obiect un bun cert Accipiensul trebuie sa restituie lucrul in natura . Plata nedatorata a avut ca obiect un bun frugifer b)Accipiens de rea-credinta va fi obligat sa restituie toate fructele percepute si nepercepute , culese sau neculese , consumate sau neconsumate(art.994C.civ) Obligatiile solvensului Solvensul va fi obligat sa- plateasca lui accipiens, indiferent de buna sau reaua lui credinta a acestuia, valoarea cheltuielilor facute cu conservarea bunului si care i-au sporit valoarea ca o consecinta a imbogatirii fara justa cauza. Actiunea in restituirea platii nedatorate - este exercitata de cel in numele caruia se face plata Sarcina probei apartine intotdeauna solvensului care trebuie sa dovedeasca eroarea in care s-a gasit atunci cand a facut plata Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a) accipiens, fiind creditorul altei persoane , a primit plata de la solvens , crezand ca a primit plata de la adevaratul debitor si, in baza acestei credinte si-a distrus titlul constatator al creantei caz in care solvens are o actiune in regres asupra adevaratului debitor, aceasta fiind o actio in rem verso. b) a fost facuta impotriva unui incapabil de a primi o plata c) cand s-a platit de buna- voie de catre debitor o obligatie naturala imperfecta (art.1092C.civ) d) in situatia in care plata s-a facut in temeiul unui contract nul pentru o cauza imorala grava . Imbogatirea fara justa cauza Definitie - imbogatirea fara justa cauza este faptul juridic prin care are locmarirea patrimoniului unei persoane prin micsorarea corelativa a

patrimoniului altei persoane , fara ca pentru acest efect sa existe o cauza justa sau un temei legal Conditiile imbogatirii fara justa cauza Conditiile materiale a) sa existe o imbogatire a paratului care consta in marirea patrimoniului acestuia prin dobandirea unui bun sau a unei creante , facerea unei plantatii sau executarea unei lucrari etc. b) sa existe o insaracire a reclamantului, prin micsorarea patrimoniului acestuia. c) intre imbogatire paratului si insaracirea reclamantului trebuie sa existe o corelatie directa , in sensul ca ambele fenomene trebuie sa fie efectul unei cauze unice Conditiile juridice a) imbogatirea si insaracirea sa fie lipsite de o cauza justa b)imbogatitul sa fie de buna - credinta. Buna credinta se prezuma c) insaracitul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru repararea pagubei sale. Actio de in rem verso are caracter subsidiar si poate exercitata numai in absenta altui mijloc de recuperare al pierderii. Efectele imbogatirii fara justa cauza Actiunea in restituire (actio de in rem verso)- tinde la restituirea obiectului insusi de care unul din patrimonii este lipsit in profitul celuilalt. a) imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea reclamantului este mai mare b)insaracitul are dreptul la restituirea doar a valorii insaracirii Prescriptia dreptului la actiune - se prescrie in termenul general de prescriptie de 3 ani prev. de art.8 alin.(2) D.167/1958, termenul incepand sa curga din momentul in care insaracitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca imbogatirea altuia in paguba sa,cat si pe cel obligat la restituire RASPUNDEREA CIVILA

Raspunderea civila este o forma a raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligatii in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege, prejudiciul pentru care este raspunzatoare Principiile raspunderii civile Principiul repararii integrala a prejudiciului Principiul repararii in natura a prejudiciului Functiile raspunderii civile delictuale Functia preventiv - educativa indeplineste o functie preventiv -educativa prin influenta pe care o exercita asupar constiintei oamenilor, insufla o anumita teama Functia reparatorie esenta raspunderii civile consta in ideea de reparare a unui prejudiciu Raspunderea civila delictuala (art. 998-999) Terminologie Codul civil distinge ntre delictul civil, care este o fapta ilicita savrsita cu intentie (art. 998) si cvasidelict, care este o fapta ilicita savrsita prin imprudenta sau neglijenta(art. 999). Raspunderea civila delictuala este o sanctiune civila care se aplica n cazul savrsirii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, prin urmare avnd un caracter reparator, Felurile raspunderii civile delictuale Raspunderea civila delictuala este de mai multe feluri si anume: A. Raspunderea civila delictuala directa sau pentru fapta proprie. Este reglementata de art. 998-999 C. civ., care consacra regula de principiu ca fiecare persoana raspunde numai pentru faptele sale proprii. B. Raspunderea pentru fapta altei persoane. a) raspunderea parintilor pentru faptele ilicite savrsite de copiii lor minori [art. 1000 alin. (2) si (5) C. civ.];

b) raspunderea instituitorilor si mestesugarilor, pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii aflati sub supravegherea lor [art. 1000 alin. (4) si (5) C. civ.]; c) raspunderea comitentilor pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor [art. 1000 alin. (3)C. civ.] C. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, animale si ruina edificiului Raspunderea pentru fapta proprie Definitie art. 998-999 C. civ. Potrivit art. 998 C. civ., "orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara", iar conform art. 999 C. civ., "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa", Pentru a se putea angaja raspunderea civila delictuala este necesara ntrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) existenta unui prejudiciu; b) existenta unei fapte ilicite; c) existenta unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicita si prejudiciu; d) existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul; e) existenta capacitatii delictuale a celui ce a savrsit fapta ilicita. Prejudiciul- rezultatul, n efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savrsite de o alta persoana sau ca urmare a "faptei" unui animal sau lucru, pentru care este tinuta sa raspunda o anumita persoana. - ncalcarea unui drept subiectiv, - ncalcarea unui interes legitim n situatia n care s-a adus atingere unui simplu interes rezultat dintr-o situatie de fapt, este necesara ndeplinirea a doua conditii pentru existenta prejudiciului:

a) situatia de fapt sa fi avut un caracter de stabilitate,o permanenta ndestulatoare b) sa fie vorba de vatamarea unui interes licit si moral. Clasificarea prejudiciilor Prejudiciile sunt susceptibile de mai multe clasificari: a) prejudicii patrimoniale si ne patrimoniale. b) prejudicii cauzate direct persoanei umane si prejudicii cauzate direct bunurilor sale c) prejudicii previzibile si prejudicii imprevizibile. d) prejudicii instantanee si prejudicii succesive. e) prejudicii provocate personalitatii (bolile, leziunile, infirmitatile,) si prejudicii provocate personalitatii alective constnd in suferinte psihice cauzate, spre exemplu de decesul unei rude apropiate, moartea unui animal, Prejudiciul patrimonial ntotdeauna despagubirea care se acorda n cazul raspunderii civile delictuale este patrimoniala, fie ca este vorba despre o reparare n natura a pagubei, fie ca este vorba despre repararea prin echivalent banesc. Prejudiciul moral - Prin dauna morala se .ntelege prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferintele fizice sau morale pe care le resimte victima. - daunele morale sunt rezultatul vatamarii unor drepturi extrapatrimoniale; - daunele morale nu cauzeaza pierderi materiale, pecuniare; - daunele morale se caracterizeaza prin suferintele fizice sau psihice pe care le resimte persoana vatamata; - daunele morale nu sunt susceptibile de o evaluare pecuniara. Reglementare. Actualmente, prejudiciile morale nu se bucura de o reglementare unitara, ele fiind disparate n diverse acte normative. L. nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ

L nr. 11/19913 privind combaterea concurentei neloiale prevede n art. 9 art. 998-999 C. civ., se refera la prejudiciu, fara a distinge ntre prejudiciul patrimonial si cel nepatrimonial, de unde rezulta obligatia de despagubire a ambelor feluri de prejudicii. Clasificare prejudiciilor morale a) prejudicii rezultate din vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii b) prejudicii afective provenite dintr-o leziune fizica constnd n suferinte psihice c) prejudicii constnd n atingeri aduse cinstei, onoarei, demnitatii sau reputatiei unei persoane, d) prejudicii constnd n atingeri aduse dreptului la nume, la pseudonim sau la de numire e) prejudicii constnd n atingeri aduse drepturilor nepatrimoniale din cuprinsul dreptului de autor si al dreptului de inventator Repararea daunelor morale prin mijloace de natura nepatrimoniala - obligarea celui care a lezat, ntr-o publicatie demnitatea, onoarea, reputatia unei persoane, prin afirmatii mincinoase, de a-si retracta afirmatiile, tot prin publicare, n aceeasi publicatie; - obligarea editurii care a publicat opera unui autor cu modificari pe care acesta nu le-a acceptat, sa retraga din circulatie exemplarele n cauza; - obligarea editurii care a publicat o opera fara numele autorului sa completeze aceasta omisiune. Repararea daunelor morale prin masuri patrimoniale a) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor morale rezultate din leziuni sau vatamari fizice. n acordarea despagubirilor morale pentru dureri fizice, instantele se ntemeiaza pe caracteristicile leziunilor descrise de catre medici n expertizele medico-legale n care se consemneaza suferintele fizice, natura, durata si intensitatea durerilor.

b) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor morale pur afective. n aceasta categorie se ncadreaza toate prejudiciile morale ce constau n suferinte pur psihice, independente de leziunile sau vatamarile fizice. Criterii de evaluare a despagubirilor banesti pentru daune morale a) referitor la durerea fizica, aceasta este posibil a fi masurata. b) n cazul prejudiciilor estetice situatia se prezinta intr-un mod corespunzator, insa cu luarea in considerare si a altor elemente referitoare la sex, vrsta, stare familiala, conditie sociala si profesionala a victimei. c) prejudiciul fiziologic rezultnd din vatamari corporale, consta in privarea persoanei de avantajele unei vieti normale. d) prejudiciul de agrement, consta n imposibilitatea de a continua, din anumite activitati sportive, artistice sau distractive pe care victima trebuie sa dovedeasca ca le-a practicat si anterior, si care include privarea victimei de aptitudinea de a desfasura astfel de activitati n viitor. Daunele pe care le pot cere si obtine pacientii in cazul intentarii unei actiuni impotriva medicului care l-a tratat in mod necorespunzator, sunt de mai multe categorii, astfel: a) daune actuale - compensatie pentru cheltuielile medicale trecute si viitoare b) daune nominale - acordate cnd victima a probat elementele constitutive ale cazului sau, dar nu poate dovedi daune actuale; c) daune punitive - sunt acordate pentru a pedepsi autorul prejudiciului Conditii cerute pentru repararea prejudiciului A. Prejudiciul cert presupune att existenta lui sigura, nendoielnica, ct si posibilitatea evaluarii lui in prezent. Prejudiciul trebuie sa fie direct, practica judiciara cernd constant, n materie de raspundere delictuala, ca pagubele sa fie o consecinta directa a faptei pagubitoare. Prejudiciul asa-numit prin ricoseu este tot un prejudiciu direct, reparabil n masura in care se stabileste ca este consecinta aceleiasi fapte ilicite

Prejudiciul indirect iese din sfera de aplicare a raspunderii deoarece el nu are legatura cauzala cu fapta ilicita Prejudiciul viitor si cert nu trebuie confundat cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine si prin urmare nu poate justifica acordarea de despagubiri. B. Prejudiciul sa nu fi fost reparat Victima este ndreptatita la o singura reparatie integrala a prejudiciului suferit, ea neputnd cumula mai multe despagubiri pentru aceeasi paguba. Pot aparea asemenea situatii n urmatoarele cazuri: a) Victima prejudiciului primeste pensie de la asigurarile sociale. b) Victima prejudiciului primeste despagubiri de la o societate de asigurari. - victima avea calitatea de persoana asigurata, n cazul unei asigurari de persoane, victima va primi de la societate de asigurare suma asigurata, care se va cumula cu despagubirile datorate pentru repararea pagubei de catre cel raspunzator de producerea ei. n cazul asigurarii de bunuri, victima va primi indemnizatia de asigurare atunci cnd se produce riscul asigurat, care are caracter de despagubire si care nu se poate cumula cu despagubirile datorate de autorul prejudiciului. Daca prejudiciul este mai mare dect indemnizatia de asigurare, victima are dreptul de a pretinde diferenta de la autorul prejudiciului. - n cazul n care autorul prejudiciului este asigurat de raspundere civila, victima prejudiciului poate primi despagubire de la societate de asigurare. c) victima prejudiciului primeste despagubiri de la o terta persoana. si n acest caz avem doua situatii: - cnd terta persoana plateste in locul autorului prejudiciului, victima va putea urmari pe autor numai pentru diferenta de prejudiciu neacoperit. - cnd terta persoana plateste cu intentia de a veni in ajutorul victimei, aceasta si pastreaza neatins dreptul de a obtine despagubiri de la autorul prejudiciului. Principiile care guverneaza repararea prejudiciului

Principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat Autorul prejudiciului va repara att prejudiciul efectiv, ct si beneficiul nerealizat Autorul raspunde att pentru prejudiciile imprevizibile Principiul repararii in natura n principiu, prejudiciul se repara n natura, care consta n activitatea de nlaturare a prejudiciilor suferite de o persoana, prin modalitatile: restituirea bunurilor sustrase, inlocuirea bunurilor distruse cu altele de acelasi fel, distrugerea lucrarilor executate, spre exemplu in cazul incalcarii obligatiilor de a nu face etc. Repararea prin echivalent a prejudiciului Repararea n natura a prejudiciului nu se poate realiza n toate situatiile, cum ar fi spre exemplu n cazul mortii, pierderii capacitatii totale sau partiale de munca a unei persoane A. Cuantumul repararii prin echivalent al pagubelor materiale este cel din momentul pronuntarii hotarrii, B. Stabilirea prejudiciului n caz de vatamare persoane, presupune mai multe ipoteze: a integritatii unei pentru prejudiciile previzibile, ct si

a) vatamarea integritatii corporale are efecte de scurta durata - pentru determinarea reparatiei se iau n calcul toate cheltuielile rucute cu nsanatosirea, diferenta de retribuire pe perioada concediului medical etc. Cuantumul despagubiri lor se va acorda si n functie de dauna morala suferita, ca prejudiciu estetic, dureri fizice etc. De obicei despagubirile se acorda sub forma unei sume globale; b) n cazul n care vatamarea sanatatii ori a integritatii corporale are ca efect pierderea sau diminuarea capacitatii de munca cu caracter permanent - situatia n care persoana vatamata era ncadrata n munca si a suferit o diminuare a veniturilor pe care le primea, este ndreptatita sa primeasca, sub forma unor prestatii periodice, diferenta dintre pensia sau ajutorul social, platite de asigurarile sociale, si veniturile lunare de care a fost lipsita ca urmare a vatamarii

- situatia n care persoana vatamata era ncadrata n munca si nu a suferit diminuari ale veniturilor pe care le primea, se vor acorda despagubiri banesti, deoarece victima trebuie sa depuna eforturi mai mari pentru realizarea aceluiasi randament, are nevoie de cheltuieli suplimentare - situatia n care persoana vatamata era ncadrata n munca si ulterior stabilirii despagubirilor au survenit modificari n capacitatea de munca a victimei, fie prin nrautatirea, fie prin mbunatatirea acesteia. n aceasta situatie, daca victima prejudiciului si-a recapatat total sau partial capacitatea de munca, este posibila reducerea sau chiar sistarea despagubirilor acordate, tinndu-se cont si de posibilitatea victimei de a se putea ncadra sau rencadra n munca. - n situatia n care persoana vatamata era la data vatamarii o persoana majora, nsa nencadrata n munca, n stabilirea despagubirilor urmeaza sa se tina cont de un criteriu concret, prin care sa se evalueze daunele suferite efectiv de victima. - n situatia n care persoana vatamata era la data vatamarii o persoana minora, nencadrata n munca, stabilirea despagubiri lor se face tinnd cont de toate mprejurarile de fapt, de situatia concreta, de ngrijirile pe care trebuie sa le primeasca, Stabilirea prejudiciului n cazul n care prin fapta ilicita s-a cauzat moartea unei persoane a) cei ndreptatiti la despagubire au dreptul la pensie de urmas, vor putea pretinde si despagubiri pentru diferenta dintre pensie si valoarea ntretinerii pe care o primeau. b) cei indreptatiti la despagubire nu au dreptul la pensie de urmas din partea asigurarilor sociale, astfel ca pot aparea mai multe situatii, si anume: - vor avea dreptul la despagubiri si persoanele care nu aveau drept la intretinere, dar se aflau n fapt n ntretinerea victimei, daca aceasta ntretinere avea caracter de stabilitate, situatie care presupune ca ar fi existat si n viitor. Nu vor putea nsa pretinde despagubiri, persoanele care la data decesului, nu se aflau n nevoie si nu erau n incapacitate de a munci [art. 86 alin. (2) C fam.].

- "copiii au dreptul la pensie de urmas pna la vrsta de 16 ani sau, daca si continua studiile, pna la terminarea acestora, dar fara a depasi vrsta de 25 de ani, respectiv de 26 de ani, n cazul acelora care urmeaza studii superioare cu o durata de scolarizare mai mare de cinci ani". Plata prestatiilor periodice este datorata incepnd cu data savrsirii faptei ilicite si nu cu data pronuntarii hotarrii. Fapta ilicita - fapta contrara normelor juridice si regulilor de convietuire sociala, are ca rezultat, de regula si ncalcarea unui drept subiectiv al unei persoane, dar n unele situatii si atingerea unor interese legitime ale unei persoane. Trasaturi caracteristice ale faptei ilicite a) fapta are caracter obiectiv, n sensul ca reprezinta o manifestare exterioara a unei atitudini de constiinta si de vointa a unei persoane, b) fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice, subiective, c) fapta este contrara ordinii sociale, fiind reprobata de societate. De cele mai multe ori fapta ilicita consta dintr-o actiune Este insa de retinut ca nu numai actiunea poate fi fapta ilicita, ci si in actiune a, nendeplinirea unor activitati sau neluarea unor masuri, atunci cnd aceasta activitate, potrivit legii, trebuie sa fie intreprinsa de o anumita persoana. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei Legitima aparare art. 44 alin. (2) C. pen., Pentru ca fapta sa fie considerata ca a fost savrsita n legitima aparare trebuie ndeplinite urmatoarele conditii: a) atacul sa fie material, sa fie direct, sa fie imediat, si sa fie injust, b) atacul sa fie ndreptat asupra unei persoane sau a drepturilor acesteia ori mpotriva unui interes obstesc; c) atacul sa puna n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;

d) apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu mprejurarile n care s-a produs atacul. Va exista totusi legitima aparare, daca depasirea unei aparari proportionale s-a datorat tulburarii sau temerii n care se gasea persoana n cauza (exces justificat). Starea de necesitate- art. 45 alin. (2). Fapta cauzatoare de prejudicii a fost savrsita "pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi nlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau, al altuia sau un interes obstesc". conditii: a) sa fie vorba de un pericol grav si iminent; b) pericolul sa nu poata fi nlaturat n alt mod; c) pericolul sa ameninte viata, integritatea corporala sau sanatatea unei persoane, un bun important sau un interes obstesc. ndeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege ori a ordinului superiorului conditiile: a) ordinul sa fie pus n executare de persoanele care au aceasta obligatie. Asadar, ordinul trebuie sa emane de la autoritatea legitima, adica de la organul competent; b) ordinul sa fie emis cu respectarea dispozitiilor legale, de regula n scris si sa fie semnat; . c) ordinul sa nu aiba caracter vadit ilegal si abuziv; d) modul de executare a ordinului sa nu fie ilicit si savrsit din culpa. Exercitarea unui drept. Abuzul de drept Exercitiul normal al unui drept subiectiv, chiar daca aduce unele restrngeri sau prejudicii dreptului subiectiv al altei persoane, nu are caracter ilicit, daca el este exercitat n conditii normale Abuzul de drept poate fi inteles n doua sensuri:

a) exercitarea dreptului subiectiv prin depasirea limitelor acestuia, b) exercitarea dreptului subiectiv fara a se depasi limitele sale, dar nu in vederea scopului pentru care a fost recunoscut dreptul, ci cu intentia de a cauza altuia un prejudiciu Consimtamntul victimei - Atunci cnd victima consimte la desfasurarea unei activitati care contine un potential pericol, n sensul ca-i poate pricinui o paguba, chiar daca ulterior se produce vatamarea, fapta cauzatoare de prejudicii este lipsitade caracter ilicit. Consimtamntul trebuie dat anterior savrsirii faptei Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu Necesitatea raportului de cauzalitate - Ca si prejudiciul raportul de cauzalitate este o cerinta generala a raspunderii civile fie ea contractuala sau delictuala Specificul raportului de cauzalitate - Raportul de cauzalitate este dedus din dispozitiile art. 1086 C. civ., care prin enuntul "daunele interese nu trebuie sa cuprinda dect ceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei", a) intereseaza nu raportul de cauzalitate n general, ci cel specific dintre actiune sau inactiunea omeneasca cu caracter ilicit si prejudiciu,

b. pentru analizarea raportului de cauzalitate intereseaza numai actiunea omeneasca respectiva, ceea ce da raportului de cauzalitate un caracter obiectiv c) fapta ilicita poate fi ori o actiune ori o inactiune, daca are importanta pentru producerea prejudiciului; d) trebuie sa se tina cont de faptul ca orice fapta umana se desfasoara n societate si prin urmare se afla e) cnd se procedeaza la izolarea artificiala a corelatiilor necesare determinarii raportului de cauzalitate, selectarea factorilor trebuie sa tina cont si de criteriul oferit de lege, cerinta pe care aceasta o impune comportamentului uman, f) raportul de cauzalitate nu este ntotdeauna un raport direct ntre fapta si prejudiciu, ci, n foarte multe cazuri, acesta este un raport mediat,

Sisteme propuse pentru determinarea raportului de cauzalitate n dreptul romnesc B. Sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii.- la stabilirea raportului cauza trebuie avut in vedere ca fenomenul cauza nu actioneaza singur si izolat, ci ca desfasurarea lui este conditionata de anumiti factori, care, fara a produce ei efectul pagubitor, favorizeaza producerea acestui efect "nlesnind nasterea procesului cauzal, grabind si favoriznd dezvoltarea procesului sau agravndu-i ori asigurndu-i rezultatele negative" Vinovatia autorului prejudiciului Vinovatia - conditie generala a angajarii raspunderii civile delictuale Necesitatea vinovatiei ca element al raspunderii, rezulta in mod expres din dispozitiile art. 998 C. civ., care prevede obligatia de reparare a prejudiciului celui "din a carui greseala s-a ocazionat si ale art. 999 C. civ., care obliga pe acela care a cauzat prejudiciul "prin neglijenta sau imprudenta sa". Definitie - atitudinea psihica a autorului faptei ilicite si pagubitoare fata de fapta respectiva si fata de urmarile acestei fapte. Elementul intelectiv consta n reprezentarea n constiinta omului a urmarilor faptei pe care a savrsit-o sau pe care urmeaza sa o savrseasca. Elementul volitiv este concretizat n actul psihic de deliberare si decizie cu privire la comportamentul ce urmeaza sa fi avut loc. Vinovatia presupune ca fapta ilicita a fost savrsita de o persoana libera de a decide, constienta de actele si faptele sale, prin care se produce un prejudiciu. Locul si importanta vinovatiei a) Factorul intelectiv presupune un anumit nivel semnificatiei sociale a faptei si a urmarilor acesteia. al cunoasterii, a

b) La rndul sau si factorul volitiv presupune libertate de decizie si de deliberare din partea autorului sau, rara de care nu poate exista vinovatia. c) cauze care nlatura caracterul vinovatiei, fapta victimei nsesi, fapta unei terte persoane, cazul fortuit si forta majora. Formele vinovatiei

A. intentia directa, cnd autorul faptei prevede si urmareste producerea rezultatului; intentia in directa, cnd autorul faptei prevede rezultatul faptei si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. B. Culpa n forma imprudentei (usurinta), cnd autorul faptei prevede rezultatul fapte sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; culpa n forma neglijentei, cnd autorul faptei nu prevede rezultatul faptei, desi trebuia si putea sa-l prevada. Gradele culpei in terminologia clasica a dreptului civil a) culpa lata, care este o culpa grava , fiind aceea de care nu s-ar face vinovat nici omul cel mai marginit ; b) culpa levis ,este o culpa usoara, fiind imprudenta pe care nu ar savrsi-o un bonus pater familias; c)culpa levissima, este o culpa forte usoara,este aceea care ar fi putut fi evitata de un excelent parinte de familie. Totusi culpa va exista si n urmatoarele situatii: fapta ilicita a fost savrsita, desi altul n-ar fi ndeplinit-o; va exista culpa si atunci cnd exista obligatia de a savrsi o anumita actiune, dar persoana ramne pasiva; va exista culpa si n situatia n care persoana are obligatia de a continua actiunea si aceasta o ntrerupe Criterii pentru stabilirea vinovatiei - criteriul subiectiv- Se va compara comportarea celui care a pricinuit paguba ,cu conduita sa obisnuita . n aceasta conceptie numai n situatia n care faptuitorul,tinnd seama de nsusirile sale individuale ,putea sa prevada urmarile antisociale ale faptei sale va fi raspunzator pentru fapta sa . - criteriul obiectiv, abstract,prin raportarea comportamentului autorului concret la comportamentul model al unei persoane abstracte, luate ca termen de comparatie.Este mbratisat ,n prezent si de practica judiciara A.Situatia minorilor Minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani sunt prezumati ca fiind lipsitii de discernamnt,prezumtie relativa,care poate fi

rasturnata, facndu-se dovada ca au actionat cu discernamnt n momentul savrsirii faptei ilicite Pentru minorii cu vrsta peste 14 ani, legea stabileste o prezumtie relativa de existenta a discernamntului. n acest caz ,minorul este cel care va trebui sa rastoarne aceasta prezumtie, deoarece victima este scutit de sarcina probei vinovatiei. B.Situatia persoanelor lipsite de discernamnt care nu au fost puse sub interdictie. Aceste persone sunt prezumate ca au capacitate delictuala, putnd nlatura aceasta prezumtie relativa facnd dovada ca la momentul savrsirii faptei nu au actionat cu discernamnt. C.Situatia persoanelor puse sub interdictie. Raspunderea interzisului va fi angajata numai n situatia n care victima prejudiciului va reusi sa faca dovada, ca la data comiterii prejudiciului, interzisul a actionat cu discernamnt. Cauzele care nlatura vinovatia . a)cnd fapta autorului a fost singura cauza a prejudiciului, va va trebui sa se demonstreze lipsa totala a vinovatiei, b) cnd la producerea prejudiciului a concurat pe lnga fapta ilicita a autorului ,faptele ilicite ale mai multor persoane sau un eveniment exterior: - daca fapta ilicita a autorului s-a intersectat cu faptele altor persoane , raspunderea fata de victima a tuturor celor care au contribuit la producerea prejudiciului va fi solidara , -daca la producerea prejudiciului a contribuit pe lnga fapta ilicita a unei persoane si un eveniment exterior se va putea pune problema unei diminuari a despagubirilor , c) cnd paguba este consecinta exclusiva a unei cauze straine neiputabile autorului, acesta va fi exonerat de raspundere ; d) pentru ca o fapta sa fie exoneratoare de vinovatie ,este necesar sa nu fi existat anterior, o fapta ilicita si vinovata a autorului care sa influenteze desfasurarea acelei fapte . A. Forta majora ,care este o mprejurare de origine externa ,cu caracter exceptional ,care este imprevizibila si inevitabila . Forta majora este necesar sa ndeplineasca trei conditii:

a) sa fie externa , b) sa fie imprevizibila , c)sa fie inevitabila sau irezistibila d)cauza straina sa nu-i fie imputabila celui chemat sa raspunda . B .Cazul fortuit este o mprejurare interna care si are originea n campul de activitate a celui chemat sa raspunda sau ntr-o mprejurare externa care nu are caracter extraordinar si poate fi prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este n stare omul cel mai capabil . a) mprejurari interne , intrinseci lucrurilor si animalelor b)mprejurari externe , - cazul fortuit exclude raspunderea civila. C.Fapta unei terte persoane - Raspunderea civila va fi nlaturata si n situatia n care tertul este necunoscut , D.Fapta victimei nsesi . a)cnd legea nu prezuma culpa prtului, victima trebuie sa dovedeasca existenta tuturor conditiilor necesare tragerii la raspundere a acestuia b) cnd legea prezuma culpa prtului ,acesta nu se poate apara de raspundere dect daca va putea dovedi ca prejudiciul a fost cauzat numai de fapta victimei sau si de aceasta fapta. Dovada vinovatiei - Dat fiind caracterul subiectiv al vinovatiei , dovada sa directa este practic imposibila urmnd a se dovedi numai elementele exterioare de comportament , Raspunderea civila delictuala a persoanei juridice pentru fapta proprie - actele juridice facute de organele personei juridice , n limitele puterilor care le-au fost conferite , sunt actele persoanei juridice sesi Conditiile angajarii raspunderii persoanei juridice pentru fapta proprie a)fapta sa fi fost savrsita de catre organele personei juridice b) fapta ilicita sa fi fost savrsita de organele persoanei juridice cu prilejul exercitarii functiei lor

Raspunderea proprie a personelor fizice care intra n componenta organelor persoanei juridice Faptul ca persoana juridica raspunde pentru prejudicile cauzate prin savrsirea faptei ilicite de catre organele sale , nu exclude raspunderea proprie a persoanei sau persoanelor fizice ce alcatuiesc organul de conducere , raspundere care functioneaza att de fata de persoana juridica ,ct si fata de victima prejudiciului. Din prevederile art.35 din Decretul 31/1954 decurg doua consecinte : a)victima prejudiciului poate chema n judecata pentru despagubiri , fie persoana juridica singura , fie numai persoanele fizice care alcatuiesc organul de conducere , fie persoana juridica n solidar cu persoanele fizice care alcatuiesc organul sau de conducere . b) persoana juridica platind despagubirea , are o actiune n regres mpotriva persoanelor fizice care alcatuiesc organul sau de conducere , RSPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTEi PEROANE Raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de Copiii lor minori Raspunderea apartine n primul rnd parintilor , indiferent daca filiatia este casatorie sau din afara casatoriei . Raspunderea revine ambilor parinti , deoarece Constitutia consacra principiul deplinei egalitati ntre sexe . Fundamentarea raspunderii parintiilor - n fundamentarea raspunderii parintilor pentru faptele copiilor minori , se porneste de la constatarea existentei unei relatii cauzale ntre felul n care acestea si-au ndeplinit ndatoririle parintesti si faptele copiilor minori . Se declanseaza o tripla prezumtie n privinta parintilor si anume : - prezumtia ca au existat abateri n ndeplinirea ndatoririlor parintesti , care s-au dopvedit a fi adevarate actiuni sau inactiuni ilicite , de natura a angaja raspunderea parintilor ; - prezumtia vinovatiei parintilor , de obicei n forma neglijentei , n ndeplinirea ndatoririlor care le reveneau ; - prezumtia raportului de cauzalitate ntre ndeplinirea de catre parinti a ndatoririlor care le reveneau si savrsirea de catre copilul lor minor a faptei ilicite.

Conditiile raspunderii parintilor pentru fapta copiilor minori . Conditii generale Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada cu privire la : existenta prejudiciului ; existenta faptei ilicite a minorului ;

existenta raportului de cauzalitate ntre fapta ilicita a minorului si prejudiciul produs . Conditii speciale A.Minoritatea Parintii raspund chiar daca ulterior savrsirii faptei copilul devine major . B . Comunitatea de locuinta cu parintii sai a)minorul are locuinta legala la parintii sai , dar , temporar , se afla n alta parte , cu consimtamntul parintilor . Ei sunt prezumati n culpa nu numai pentru lipsa de supraveghere , ci si de lipsa n educatie sau educatia necorespunzatoare pe care au dat-o minorilor lor . b. Minorul a parasit locuinta fara voia parintilor sai , Parintii vor fi exonerati de raspundere numai daca au exercitat osupraveghere corespunzatoare , iar n caz de disparities-au depus depus toate diligentele necesare pentru readucerea minorului la domiciliu sau n cazul n care se va dovedi ca si-au ndeplinit n mod corespunzator obligatia de supraveghere si totusi nu au putut mpiedicarea savrsirii unei infractiuni . c) Minorul are locuinta legala la parintii sai , dar se afla internat n spital , n timpul savrsirii faptei ilicite . n cast caz se va angaja raspunderea parintilor d) Minorul este internat ntr-o scoala de munca si reeducare , printr-o hotarre judecatoreasca , iar fiind fugit , savrseste o fapta ilicita prejudiciabila. Au fost pronuntate decizii n sensul angajarii raspunderii parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii savrsite de minor , e)Minorul nu locuiette cu parintii sai , deoarece acestia se aflau n executarea unei pedepse privative de liberare ori erau arestati preventiv, - se

considera ca nu sunt aplicabile prevederile art. 1000 alin. (2) deoarece lipseste att comunitatea de locuinta ct si posibilitatea supravegherii de catre parinti minorului . f) Minorul are locuinta n alta parte , n scopul desavrsirii nvataturii , pregatirii profesionale ori ca urmare a ncadrarii n munca , situatie n care savrseste o fapta prejudiciabila . Schimbarea locuintei n acest caz nu duce la ncetarea drepturilor si ndatoririlor parintesti , motiv pentru careva fi angajata raspunderea parintilor g) Minorul are locuinta la unul dintre parintii, n situatia n care acestia nu au locuinta comuna . ipoteza n care parintii sunt divortati , despartiti n fapt sau an cazul copilului nascut din afara casatoriei. n principiu , pentru fapta minorului va raspunde parintele caruia acesta i-a fost ncredintat Probleme speciale referitoare la raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copii lor minori n domeniul informaticii . H.G. nr. 490/1991 - accesul neautorizat , att la un anumit calculator , ct si ntr-un sistem informatic ; - alterarea programelo informatice , constnd n introducerea n calculator a unor programe virus ; - utilizarea sau reproducerea neautorizata a unui program informatic ocrotit de lege ; - frauda informatica care se realizeaza prin introducerea n ordinatoare a unor informatii false ; - interceptarea neautorizata a unor informatii n curs de trasmitere , aducndu-se atingere unor interese economice, militare , comerciale industriale. nlaturarea prezumtiilor stabilite de lege nlaturarea raspunderii parintilor are loc atunci cnd nu sunt ndeplinite conditiile generale si speciale prevazute de lege pentru existenta acesteia , cum ar fi : lipsa prejudiciului , fapta minorului nu are caracter ilicit , prejudiciului se datoreaza n totalitate unei cauze straine Parintii sunt aparati de raspundere daca probeaza ca n-au putut mpiedica faptul prejudiciabil. Daca nu au reusit sa rastoane prezumtiie facand dovada

contrara, partintii pot fi exorenati de raspundere numai daca:Fac dovada ca un fapt exterior copilului, a determinat cauzal savirirea de catre acesta a faptei, fac dovada lipsei lor de discernamnt pe o perioada mai lunga de timp de natura a nlatura vinovatia pentru nendeplinirea ndatoririlor parintesti. Efectele raspunderii "Parintii vor raspunde integral fata de victima prejudiciului cauzat de minor. Daca repararea, voluntar sau n temem unei hotarri judedecatoresti, a fost acordata de un singur parinte,.acesta are drept de regres mpotriva celuilalt parinte pentru partea sa de contributie, Actiunea in regres - Parintele care a achitat integral despagubirea va avea o actiune n regres impotriva celuilalt parinte, Raspunderea institutorilor pentru faptele elevilor si a mestesugarilor pentru faptele ucenicilor, ce se afla sub a lor supraveghere art. 1OOO alin. (4) C. civ -" institutorii si artizanii (sunt responsabili), de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii tot timpul ce se gasesc sub a lor priveghere". a) institutorul Termenul nu se refera si la cadrele didactice din nvatamntul superior, public sau privat \ b) artizanul : - persoana fizica care are ndatorirea de a se preocupa de pregatirea si supravegherea ucenicilor si nu persoana juridica unde artizanul si desfasoara activitatea. c) calitatea de elev o au toti tinerii care nvata ntr-o unitate scolara, de stat sau privata, dintre cele mentionate mai nainte; d) calitatea de ucenic apartine celor care si asigura pregatirea profesionala prin aceasta forma de pregatire. Conditiile raspunderii Conditii generale a) existenta prejudiciului; b) existenta faptei ilicite a elevului sau ucenicului

c) existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu. Conditii speciale a) cel care a savrsit fapta ilicita sa fie elev sau ucenic si sa fie minor, respectiv sa fi savrsit fapta prejudiciabila nainte de mplinirea vrstei de 18 ani ; b) fapta ilicita cauzatoare de prejudicii sa fi fost savrsita de elev sau ucenic in timpul in care se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea institutoru/ui sau mestesugarului c) elevul sau ucenicul au cauzat prejudiciul unei terte persoane si nu lor insasi. Efectele raspunderii - victima prejudiciului l poate actiona n justitie, pentru repararea prejudiciului, temeiul raspunderii fiind fapta proprie a acestuia, bazata pe art.998-999 C. civ. Exonerarea de raspundere a institutorului sau mestesugarului Codul civil admite nsa, n art. 1000 alin. (5) C. civ., posibilitatea de exonerare de raspundere, daca se face dovada ca n-a putut fi mpiedicat faptul prejudiciabil. Corelatia dintre raspunderea parintilor si raspunderea institutorilor si mestesugarilor Raspunderea parintilor este generala si subsidiara fata de raspunderea institutorilor si meseriasi/ar, n situatia n care institutorul sau mestesugarul va reusi sa inlature prezumtiile stabilite prin art. 1000 alin. (4) C. civ., in mod automat se va reactiva raspunderea parintilor, Raspunderea comitentului pentru faptele prepusilor sai art. 1000 alin. (3) C. civ "Stapnii si comitentii (raspund) de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor n functiile ce li s-au ncredintat Domeniul de aplicare

a) comitentul este persoana fizica sau juridica care are dreptul sa dea instructiuni, sa actioneze, sa indrume si sa controleze activitatea unei persoane fizice, numite prepus, b) prepusul este persoana care primeste instructiunile, directivele sau indrumarile de la comitent, cu obligatia pentru aceasta de a le urma si de a se supune ntocmai ordinelor primite.Ceea ce este definitoriu pentru calitatea de comitent si prepus este existenta unui raport de subordonare, a unui raport de autoritate, pe baza acordului dintre ei. Teorii obiective Teoria garantiei - Raspunderea comitentului intervine pur si simplu, ca o garantie a acestuia, n solidar cu prepusul, fata de victima prejudiciului, garantie care ofera posibilitatea victimei de a fi despagubita prompt si integral. a) conceptia garantiei obiective, care se justifica pe riscul de activitate, detasata de orice idee de culpa prezumata a comitentului. b) conceptia garantiei subiective, mai apropiata de sistemul Codului civil, n care se arata ca raspunderea comitentului fiind o cautiune legala, este normal ca sarcina avansarii despagubiri lor si aceea a suportarii eventualei insolvabilitati a prepusului sa revina comitentului. Conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului Conditii generale Este necesar ca n persoana prepusului, sa fie ntrunite toate conditiile raspunderii pentru fapta proprie, prevazute Victima prejudiciului va trebui sa faca dovada: existentei prejudiciului, existentei faptei ilicite a prepusului, existentei raportului de cauzalitate ntre fapta ilicita si prejudiciu si existentei vinovatiei prepusului. Pentru existenta raspunderii comitentului, este necesara dovedirea vinovatiei prepusului. Conditii speciale - existenta raportului de prepusenie; - savrsirea faptei ilicite si prejudiciabile de catre prepus n cadrul functiilor ncredintate de comitent.

Raportul de prepusenie - un raport ce se caracterizeaza printr-o relatie de subordonare intre comitent si prepus si care ia nastere printr-un acord de in temeiul caruia comitentul are dreptul de a da dispozitii ori instructiuni pe care prepusii sunt obligati sa le ndeplineasca in limite functiei incredintate. Temeiurile A.Contractul de munca B. Calitatea de membru al unei organizatii cooperatiste C. Contractul de mandat, ,in mod exceptional, un contract de mandat poate da nastere unui raport de prepusenie, n masura n care se stabileste prin contract o deplina subordonare a mandatarului fata de mandant D. Contractul de antrepriza, in cazuri exceptionale, se poate grefa un raport de prepusenie pe un contract de antrepriza, in masura in care antreprenorul se subordoneaza efectiv autoritatii beneficiarului lucrarii E. Raporturi de prepusenie pot aparea si ocazional intre membrii de familie intre prieteni Particularitati ale raportului de prepusenie A. Raportul de prepusenie al medicului Medicii pot avea calitatea de prepusi atunci cnd se pune problema ndeplinirii sau nendeplinirii unor obligatii de serviciu care sunt prevazute n regulamentele de ordine interioara. B. Raportul de prepusenie al avocatului salarizat n interiorul profesiei Avocatul salarizat n interiorul profesiei este prepusul C. Raportul de prepusenie al notarului stagiar numai notarul public exercita o profesie liberala,notarul stagiar neavnd calitatea de notar public - el exercitndu-si activitatea n baza unui contract individual de munca -,ci calitatea unui salariat n sensul Savrsirea faptei n functiile ncredintate - Comitentul nu raspunde daca fapta ilicita a prepusului nu are nici legatura cu exercitiul functilor incredintate. B. comitentul raspunde daca prepusul a actionat n cadrul normal al functiei incredintate, cauznd prejudiciul prin nedibacie, neglijenta sau imprudenta,

C. divergente de opinii au aparut in situatia in care prepusul a abuzat in functia incredintata si a actionat in propriul sau interes ori in situatia in care, cu ocazia exercitarii functiei, dar fara legatura cu aceasta, savrseste o fapta prejudiciabila. n literatura de specialitate si in practica judiciara s-au afirmat unele principii, care ar trebui aplicate cu mai multa consecventa. Aceste principii sunt urmatoarele: - comitentul trebuie sa raspunda pentru tot ce prepusul savrseste in cadrul normal al functiei, - comitentul trebuie sa raspunda si pentru exercitiul abuziv al functiei - comitentul nu raspunde pentru pagubele cauzate de prepus prin fapte ce nu au nici o legatura cu functia incredintata, chiar daca ele au fost savrsite n timpul exercitarii acesteia. Comitentul nu raspunde daca a luat masurile necesare pentru a prentmpina producerea faptei. - comitentul nu raspunde daca victima a stiut ca prepusul actioneaza n interes propriu; - comitentul nu raspunde cnd activitatea prepusului a iesit din sfera n care cornitentul are obligatia de a si exercita supravegherea. Efectele raspunderii comitentului fata de victima prejudiciului A. Prepusul si comitentul raspund pe temeiuri diferite. Astfel, prepusul raspunde pentru fapta proprie, pe temeiul art. 998-999 C. civ., iar comitentul pentru fapta altuia (garant al prepusului), B. Nu exista o ordine n care victima sa cheme la raspundere pe comitent sau pe prepus comitentul va chema n garantie pe prepus,chiar daca acest lucru nu a fost facut de victima C. n ceea ce priveste solidaritatea comitent-prepus, s-a pus pr.oblema modului n care se va solutiona aceasta, n situatia in care prepusii unor comitenti diferiti au provocat impreuna un prejudiciu unei terte persoane

a) victima prejudiciului ar avea posibilitatea sa se adreseze oricaruia dintre comitenti b) victima prejudiciului poate recupera de la fiecare comitent partea de prejudiciu cauzata de prepusul sau. D. Daca prepusii a doi comitenti produc impreuna cte un prejudiciu fiecaruia din comitenti, raspunderea lor va fi solidara fata de victima, iar fiecare comitent va raspude in solidar cu prepusul sau, dar numai limita contributia prepusului sau, la repararea prejudiciului suferit de catre celalalt comitent prejudiciat. E. in ceea ce priveste cauzele de exonerare de raspundere, comitentul poate invoca numai acele imprejurari care sunt de natura sa inlature insasi raspunderea prepusului pentru fapta proprie. Efectele raspunderii comitentului n raporturile cu prepusul. Regresul comitentului - Acest raport care este de drept material se valorifica sub aspect procedural prin chemarea n judecata a prepusului de catre comitent, pe calea actiunii in regres. Regresul poate fi total, daca se stabileste ca prepusul este singurul vinovat de producerea prejudiciului, sau partial, daca prepusul reuseste sa faca dovada unei culpe proprii a comitentului care a concurat, la producerea prejudiciului. B. Comitentul care a platit are dreptul sa recupereze integral de la prepus despabirea platita, chiar daca fata de victima a raspunsin mod solidar cu prepusul C. Prepusul nu se poate apara mpotriva comitentului invocnd prezumtia de raspundere instituita de art. 1000 alin. (3) C. civ., ci numai dovedind fapta proprie a comitentului D. n situatia n care mai multi prepusi ai aceluiasi comitent au cauzat mpreuna prejudiciul, n regresul comitentului se mentine raspunderea solidara a prepusilor E. Probleme deosebite apar la actiunea in regres, in situatia n care prepusii, unorcomitenti diferiti cauzeaza prejudiciul unui tert a) n cazul in care fiecare dintre comitenti a platit despagubiri victimei, n limita partii aferente prejudiciului creat de prepusul sau, fiecare dintre comitenti are actiune in regres impotriva prepusului sau.

b) n cazul in care numai unul dintre comitenti a platit despagubiri victimei, dar numai in limita partii de despagubiri aferente, acesta se va putea intoarce numai impotriv propriului prepus sau a propriilor prepusi, caz in care acestia vor raspunde solidar. c) n cazul in care unul dintre comitenti a platit mai mult dect partea sa din despagubire, apare o situatie mai complexa, care a fost rezolvata de practica judiciara in felul urmator: - comitentul platitor poate sa urmareasca pe celalalt comitent, pentru ceea ce a platit , - cuantumul despagubirilor pe care comitentul platitor l poate recupera de la proprii sai prepusi, n situatia n care a platit mai mult dect partea sa. - regresul pe care comitentul care a platit mai mult l are mpotriva prepusilor altui comitent, are ca obiect numai suma care corespunde partii din paguba pe care acestia au pricinuit-o. Corelatia dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor n cazul n care minorul, n functiile ncredintate de catre comitent, savrseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, fie comitentului, fie unei terte persoane, raspunderea comitentului nlatura definitiv raspunderea parintilor Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri n general,de animale si de edificii Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general Reglementare art. 1000 alin. (1) C. civ. "suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat de fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra". Nu intra sub incidenta acestei raspunderi acele bunuri, care prin lege, au instituita o raspundere speciala si anume: . a) animalele, pentru care este instituita raspunderea prevazuta de art. 100/ C. civ.

b) edificiile, n cazul n care prejudiciul a fost produs prin ruina acestui a ca urmare a lipsei de ntretinere sau a unui viciu de constructie, caz prevazut de art. 1002 C.civ.; c) aeronave le, caz in care se raspunde potrivit art. 47 C. aerian; d) instalatii nucleare, e) lucrurile nesusceptibile de apropriere, f) lucrurile fara stapn, care pna a intra n proprietatea statului, de fapta lor raspunde cel care le are in folosinta. Notiunea de paza si de paznic al lucrului Paza juridica a fost definita ca fiind puterea de directie, control si supraveghere pe care o persoana fizica sau juridica poate exercita n mod independent, asupra unui lucru sau animal. Paza juridica se deosebeste in mod esential de paza materiala - paza materiala este tot o putere de directie, control si supraveghere pe care o persoana fizica sau juridica o exercita asupra unui lucru, dar care este sub autoritata pazitorului juridic. a) Cnd lucrul se afla n proprietate comuna, pe cote-parti sau n devalmasie paza juridica se prezuma ca apartine solidar tuturor coproprietarilor. b) are calitatea de pazitor juridic si titularul unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate c) titularul posesiei, , are calitatea de paznic juridic al lucrului d) n cazul in care proprietarul lucrului transmite paza juridica a lucrului printr-un act juridic calitatea de paznic juridic va reveni detetorului precar Notiunea de cauzare da catre lucru a prejudiciului a) fapte autonoma a lucrului, independent de participarea omului. autonomia se refera la absenta oricarei legaturi ntre fapta lucrului si fapta omului. b) viciul propriu al lucrului, care a determinat producerea prejudiciului. c) iesirea lucrului de sub controlul, directia si autoritatea omului.

d) lucrul in miscare sau stationare, a ocupat un loc preponderent fata de fapta omului in producerea prejudiciului, Persoana care beneficiaza de prevederile art. 1000 alin. (1) C. civ. In principiu raspunderea ntemeiata pe prevederile art. J 000 alin. (J) C. civ., poate fi invocata de orice persoana interesata A. Raspunderea in cazul coliziunii de vehicule. n situatia n care prin coliziunea a doua vehicule, aflate n paza juridica a doua persoane se cauzeaza un prejudiciu unei terte persoane, se va angaja raspunderea prevazuta de art. 1000 alin. (1) C. civ., care este o raspundere solidara. B. Raspunderea in situatia in care intre victima si pazitorul juridic al lucrului exista un raport contractual. n principiu n acest caz va fi o raspundere contractuala si nu o raspundere delictuala, C. Raspunderea in situatia in care s-a cauzat un prejudiciu cu ocazia efectuarii unui serviciu gratuit si benevol de catre pazitorul juridic, in favoarea victimei Conditiile raspunderii Pentru a se putea angaja raspunderea pe temeiul art. 1000 alin. (J) C. civ., victima prejudiciului va trebui sa faca dovada: a) existentei prejudiciului; b) existentei raportului de cauzalitate dintre "fapta lucrului" si prejudiciu; c) lucrul sa se afle n paza juridica a unei persoane. Cauzele de exonerare de raspundere Pentru a se exonera de raspundere, paznicul juridic al lucrului trebuie sa faca dovada: a)fapta victimei in masura care intruneste caracteristicile unei adevarate forte majore,exonera de raspundere total pe paznicul juridic. b) fapta unei terte persoane, il va exonera total de raspundere pe paznicul juridic al lucrului in situatia in care intruneste caracterele unei adevarate forte majore.

c) forta majiora duce la exonerarea totala de raspundere a paznicului juridic aii crului nu si cazul fortuit, desi ambele exclud vinovatia acestuia. Efectele raspunderii pentru lucruri Victima prejudiciului este ndreptatita sa obtina despagubiri de la cel care are paza juridica a lucrului Daca paznicul juridic a platit despagubirile, el va putea urmari paznicul material, printr-o actiune in regres, n situatia n care exista mai multi paznici juridici care au numit un singur paznic material, acesti paznici juridici vor fi solidar raspunzatori fata de victima n conformitate cu art1003 C. civ Daca exista mai multi paznici juridici, iar fiecare si-a numit un paznic material, victima se va putea ndrepta mpotriva oricarui paznic juridic Cnd la producerea prejudiciului a concurat si fapta unui tert, iar paznicul juridic a platit despagubiri ce depasesc ntinderea corespunzatoare participarii sale, el are o actiune n regres mpotriva tertului participant, pentru tot ceea ce a platit n plus. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale Animalele pentru care se raspunde Textul art 1001 C. civ. se refera la animalele care pot fi apropriate ntr-o forma oarecare si care pot fi efectiv supravegheate. intra n aceasta categorie, n primul rnd, animalele domestice, indiferent de specie, precum si animalele salbatice aflate n captivitate din gradinile zoologice, circuri etc. Persoanele care sunt chemate sa raspunda Principiul este ca raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, revine persoanei care are paza juridica a acestuia, in momentul producerii prejudiciului.Paza juridica decurge din dreptul pe care-l are o persoana de a se folosi de animalul respectiv, Persoanele care sunt indreptatite prejudiciului in temeiul arte 1001 C. civ. sa pretinda repararea

n principiu, si pot sprijini cererea de reparatiune pe acest text toti cei care au suferit o paguba patrimoniala prin fapta unui animal

Conditiile raspunderii a) existenta prejudiciului produs de catre animal; b) existenta raportului de cauzalitate ntre "comportamentul" animalului si prejudiciu; c) la data producerii prejudiciului, animalul se afla n paza juridica a unei persoane. Cauze de exonerare de raspundere a) fapta victimei, care a provocat reactia animalului b) fapta unei terte persoane pentru care cel ce are paza juridica a animalului nu este tinut a raspunde c) cazul deforta majora, nu insa si cazul fortuit. Efectele raspunderii Victima prejudiciului poate sa urmareasca pe cel care are paza juridica a animalului temeiul art. 1001 C. civ. De asemenea, aceasta poate urmari direct pe cel care are paza materiala a animalului, temeiul art. 998-999 C. civ. Daca cel care are paza juridica a platit despagubirile, el are dreptul la o actiune n regres, pe temeiul art. 998-999 C. civ., mpotriva celui care a avut paza materiala a animalului n momentul n care acesta a cauzat paguba, daca din culpa acestei persoane, animalul s-a aflat n situatia de a produce paguba. Raspunderea pentru ruina edificiului Domeniul de aplicare a) edificiu, este orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor materiale care se incorporeaza solului devenind, b) prin ruina edificiului se intelege darmarea, surparea, dezagregarea sau orice desprindere si cadere a unor elemente, care provoaca un prejudiciu unei alte persoane. Persoana raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului este numai proprietarul acestuia.

Sustinem teza raspunderii solidare a coproprietarilor edificiului ruinat Raspunderea va apartine si superficiarului, deoarece el este proprietarul edificiului,avnd si un drept de folosinta asupra terenului. Conditiile raspunderii a) existenta prejudiciului; b) existenta raportului de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu; c) ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de ntretinere ori de un viciu de constructie. Cauze de exonerare de raspundere Cauzele de exonerare de raspundere sunt: a) fapta victimei, cum este situatia n care victima a intrat ntr-un loc nchis, cu toate ca exista un anunt care interzicea trecerea; b)fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut a raspunde; c) cazul de forta majora, dar nu si cazul fortuit, cum este situatia n care ruina edificiului s-a datorat unui cutremur. Efectele raspunderii Daca toate conditiile raspunderii sunt intrunite, proprietarul edificiului va fi obligat sa repare prejudiciul cauzat victimei. Sarcina probei revine celui pagubit .n cazul in care ruina edificiului se datoreaza culpei altei persoane, proprietarul are o actiune in regres impotriva: a) vnzatorului b) locatarului c) constructorului sau proiectanlului, d) uzufructuarului, pe temeiul contractului de uzufruct, in cazul in care acesta nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau privind repararea lucrului. Raspunderea civila contractuala

Raspunderea civila contractuala a fost definita ca fiind obligatia debitorului de a reparaea prejudiciului cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intrziere a obligatiilor sale contractuale. Conditiile raspunderii contractuale - trebuie ca intre cel chemat sa raspunda si cel fata de care se raspunde, sa existe un contract, o legatura contractuala. Daca exista un contract, pentru a se naste raspunderea civila contractuala, este necesar sa fie ntrunite cele patru conditii ale raspunderii civile: fapta ilicita, existenta ui prejudiciu, existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia debitorului. Prejudiciul Prejudiciul consta in consecintele daunatoare de natura patrimoniala sau netrimoniala, efecte ale incaicarii de catre debitor a dreptului de creanta apartinnd creditorului sau contractual, prin neexecutarea, executarea cu intrziere sau necorespunzatoare a prestatiilor la care s-a ndatorat. Fapta ilicita Fapta ilicita a debitorului consta in nerespectarea ,dreptului de creanta al creditorului prin neexecutarea obligatiilor contractuale A. Neexecutarea obligatiei, asa cum am aratat, poate fi totala sau partiala,culpabila si neculpabila(imposibilitate materiala de executare). n cazul obligatiilor de rezultat, raspunderea debitorului este angajata prin simplul fapt material al neobtinerii rezultatului urmarit. Aici creditorul va face dovada numai a neatingerii rezultatului, culpa debitorului neconstituind o conditie necesara a raspunderii sale. Pentru obligatiile de mijloace, raspunderea pentru neexecutare se angajeaza numai in cazul in care debitorul nu a depus diligenta la care s-a indatorat. B. Executarea necorespunzatoare consta n executarea acesteia de catre debitor, cu nerespectarea conditiilor de calitate determinate, fie prin inserarea n contract a unor clauze specifice, fie prin standardele uzuale.

C. Executarea cu mtrziere a obligatiilor contractuale, consta n executarea n natura a obligatiei dupa mplinirea termenului suspensiv stabilit de catre parti n contract. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu - art. 1086 C. civ., care dispune ca "daunele interese nu trebuie sa cuprinda dect ceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei" Vinovatia debitorului a) debitorul va fi obligat la plata despagubiriior nu numai atunci cnd actioneaza cu intentia de a-l pagubi pe creditor, dar si atunci cnd i produce acestuia un prejudiciu actionnd din culpa, prin urmare ori de cte ori nu-si executa obligatia din vina sa; b) n sarcina debitorului opereaza o prezumtie de vina, ceea ce face sa se spuna ca n materie contractuala vina debitorului este prezumata. Pentru a putea fi exonerat de raspundere, potrivit art. 1083 C. civ., debitorul trebuie sa faca dovada ca nu si-a executat obligatia datorita unui caz fortuit sau fortei majore. Asupra urmarilor raporturilor juridice contractuale, "cauza straina" prevazuta de art. 1082 C. civ. va putea: - sa faca imposibila executarea, ceea ce la contractele unilaterale duce la stingerea obligatiei - sa suspende temporar executarea obligatiei, debitorul executnd-o cu ntrziere, dar fara a plati penalitati pentru aceasta. n cazul obligatiilor de rezultat, vinovatia debitorului este prezumata n cazul obligatiilor de mijloace, situatia este opusa, deoarece debitorul nu se oblige sa obtina un anumit rezultat, ci numai sa depuna toate diligentele necesare pentru obtinerea acestuia. Daunele interese - despagubirile in bani pe care debitorul este indatorat sa le plateasca in scopul repararii prejudiciului in momentul n care cele patru conditii ale raspunderii civile contractuale sunt ntrunite Daunele-interese ntotdeauna se stabilesc n bani, Conditia punerii in intrziere a debitorului

n cazul n care debitorul nu-si ndeplineste la termen obligatia, el trebuie sa fie pus n intrziere, in mora. ntrzierea presupune o culpa comisa fie de creditor fie de debitor Punerea in intrziere este manifestarea unilaterala de vointa a creditorului,de a pretinde debitorului, executarea prestatiei pe care acesta o datoreaza. Modalitatile punerii in ntrziere a) Notificarea prin intermediul executorului judecatoresc b) cererea de chemare in judecata a debitorului, prin care se cere executarea obligatiei prin actiune in justitie. B. Cazuri n care punerea n ntrziere opereaza de drept a) cazurile anume determinate de lege b) cnd partile au prevazut expres n contract ca debitorul este n ntrziere la implinirea termenului de executare, fara notificare n acest sens. c) cnd obligatia, prin natura sa, nu putea fi ndeplinita dect ntr-un termen determinat, pe care debitorul nu l-a respectat d) n cazul obligatiilor continue, cum sunt obligatiile de furnizare a apei e) n cazul ncalcarii obligatiei de a nu face. Efectele punerii n ntrziere a) de la data punerii n ntrziere debitorul datoreaza creditorului dauneinterese moratorii, caci qui in mora est culpa non vocat - cine este n ntrziere nu este lipsit de culpa b) de la data punerii n ntrziere se constata refuzul debitorului de a executa obligatia, ceditorul fiind ndreptatit sa ceara daune-interese compensatorii c) daca obligatia are ca obiect prestatia de a da un bun individual determinat, ca efect al punerii in intrziere, riscul se stramuta asupra debitorului d) daca lucrul care nu a fost predat la timp a devenit inutil pentru creditor acesta poate

cere rezolutiunea judiciara a contractului. Efectele punerii in intrziere inceteaza in cazul in care debitorul recurge la oferta de plata urmata de consemnatiune, atunci cnd creditorul refuza sa primeasca plata. De la data consemnarii bunului sau a sumei de bani, inceteaza pentru debitor obligatia de a plati daune-interese moratorii si de a suporta riscul pieirii fortuite a lucrului. Clasificarea daunelor-interese Daunele-interese compensatorii sunt despagubiri banesti datorate creditorului pentru a-i repara prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori exerutarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor. Daunele-interese moratorii sunt despagubiri banesti care reprezinta echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin ntrzierea executarii obligatiei asumate prin contract de catre debitor fara a fi necesar a se face dovada vreunui prejudiciu de catre creditor. La obligatiile n natura, daunele se pot stabili de partile contractante, si atunci ele se numesc daune moratorii conventionale; daca partile nu se nteleg asupra acestui aspect, daunele se stabilesc atunci la cerere ca daune moratorii judiciare. La obligatiile n bani, daunele moratorii se vor stabili printr-un calcul procentual din suma datorata, adica se adauga la capital, purtnd numele de dobnda.Pentru acordarea daunelor moratorii sunt necesare doua conditii: a) b) fapta debitorului; punerea n ntrziere acestuia.

Evaluarea daunelar-interese - Fixarea cifei daunelor-interese se poate face fie de catre judecator, dupa ce acesta constata neexecutarea sau ntrzierea executarii si prejudiciul creditorului, fie de catre parti,n mod prealabil, printr-o clauza introdusa anticipat n contract denumita clauza penala A. Evaluarea judiciara problema este de a sti daca judecatorii au dreptul de a aloca creditorului daune viitoare pentru fiecare zi de intrziere adusa in executarea obligatiei. Doctrina si jurisprudenta le ofera judecatorilor aceasta facultate, sub

conditia insa de a constata in deciziile lor greseala debitorului si de a evalua prejudiciul viitor. In principiu, debitorul va fi obligat numai la repararea prejudiciului previzibil la momentul ncheierii contractului. Debitorul de buna-credinta este obligat sa plateasca daunele interese pentru cauzele prevazute, n ntregime iar instantele nu au dreptul sa le reduca, chiar daca li s-ar parea ca sunt excesive. Este reparat numai prejudiciul direct, care se gaseste n legatura cauzala cu faptul care a generat neexecutarea contractului. B. Evaluarea legala. Dobnda legala Art. 1088 C. civ., "la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde dect dobnda legala, afara de regulile speciale n materie de comert, de fidejusiune si societate. a) creditorul nu trebuie sa faca dovada ca prin intrziere la executare i s-a cauzat un prejudiciu b) creditorul nu poate pretinde ca echivalent al prejudiciului dect dobnda stabilita de lege, c) daunele-interese sunt datorate, de regula, de la data chemarii n judecata, d) daunele interese prevazute de art. 1088 C. civ. sunt daune-moratorii, destinate a repara prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutarea la termen a unei obligatii pecuniare; e) nu este permisa plata anticipata a dobnzii si este interzisa, n principiu, dobnda la dobnda (anatocism). Dobnda legala a fost fixata de Decretul nr. 311/1954 la un platon de 6% anual. - daca raportul juridic civil este stabilit prin act scris, dobnda nu poate depasi dobnda legala cu mai mult de 50% pe an; - daca raportul juridic nu este constatat prin act scris dobnda care se poate acorda de instanta este cea stabilita la nivelul taxei de scont;

- pentru dobnda pentru intrziere in plata unei obligatii banesti, partile sunt libere sa stabileasca in conventii rata acestei dobnzi. Evaluarea conventionala. Clauza penala - partile pot conveni asupra cuantumului despagubiri/or dupa ce s-a produs prejudiciul Partile pot conveni printr-o clauza in cuprinsul contractului sau printr-o conventie separata, inainte de producerea prejudiciului, cuantumul daunelor-interese datorate de debitor, ca urmare a neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau cu ntrziere a obligatiei asumate de catre acesta. Aceasta este ceea ce se cheama o clauza penala. Obiectul clauzei penale consta fie intr-o suma de bani, fie ntr-un alt obiect. n al doilea rnd, utilitatea clauzei penale rezulta din scutirea partilor de orice proba cu privire la existenta si ntinderea prejudiciului si, implicit, a cuantumului daune lorinterese datorate de debitor. Clauza penala are o functie sanctionatorie, deoarece debitorul plateste suma de bani cuprinsa n continutul acesteia, suma care poate depasi limitele prejudiciului suferit de creditor, prin urmare depasind elementul reparator al acesteia. Este si un mijloc de stimulare a debitorului la o conduita contractuala corecta, pentru a nu fi supus consecintelor rezultate din clauza penala. Clauzei penale i s-a mai recunoscut si o functie de garantie, care este eficienta numai n masura n care cuantumul penalitatii este stabilit n mod corespunzator, intr-o suma care sa fie cel putin egala cu despagubirile pe care debitorul ar fi obligat sa le plateasca in lipsa unei clauze penale, precum si o functie de evaluare a despagubirilor pe care le-ar plati partea culpabila n cazul nerespectarii obligatiilor prevazute n contract. Natura juridica a clauzei penale. n mod evident, clauza penala are o natura con.tractuala. Caracterele juridice ale clauzei penale: - clauza penala are un caracter accesoriu si prin urmare va urma soarta obligatiei principale conform regulii accesorium sequitur principale

- partile fixeaza anticipat valoarea prejudiciului cauzat creditorului, nlaturndu-se astfel dificultatile care le ridica probarea lui - debitorul obligatiei cu clauza penala nu are un drept de optiune ntre a executa obligatia principala si plata clauzei penale, el nu poate refuza executarea oferind clauza penala. Creditorul insa, in caz de neexecutare de catre debitor a obligatiei principale, poate cere fie executatrii obligatiei, fie plata clauzei. Clauza penala este obligatorie intre parti, astfel inct instanta de judecata nu are dreptul sa-i reduca sau mareasca cuantumul Se cere ca neexecutarea sa provina din vina debitorului, aceasta sa-i fie imputabila, iar in situatia in care va dovedi existenta unei cauze straine va fi exonerat de plata clauzei penale. Creditorul obligatiei cu clauza penala este un creditor chirografar, care vine n concurs cu ceilalti creditori, fara vreun drept de preferinta. Conventii de modificare a raspunderii contractuale Conventiile prin care partile stabilesc clauze de modificare trebuie sa intervina nainte de producerea prejudiciului pentru creditor. A. Clauze exoneratoare de raspundere a debitorului sunt admise numai n ipoteza n care vina acestuia mbraca forma neglijentei sau imprudentei B. Clauze de limitare sau plafonare a raspunderii sunt acelea prin care partile stabilesc o limita maxima a despagubirilor la care este obligat debitorul, chiar daca prejudiciul suferit de creditor depaseste aceasta limita C. Clauzele de agravare a raspunderii sunt cele prin care debitorul poate sasi asume raspunderea chiar si atunci cnd neexecutarea lato sensu a obligatiilor sale se datoreaza cazului fortuit sau fortei majore. Cumulul celor doua forme de raspundere - n nici un caz victima prejudiciului, prin cumulul celor doua raspunderi, nu poate primi doua despagubiri, una pe temei contractual si alta pe temei delictual, despagubiri care, cumulate, sa depaseasca cuantumul despagubirii suferite. EXECUTAREA,CIRCULAIA, OBLiGAIILOR. GARANTAREA si STINGEREA

ASPECTE COMUNE ALE OBLiGATIILOR

Obligatii complexe Obligatiile pure si simple sunt acele raporturi de obligatii care si produc efectele n mod ireversibil si se executa n ntregime, imediat dupa nasterea lor. Obligatiile complexe sunt acele raporturi obligationale care prezinta anumite Clasificare a) obligatii afectate de modalitati, cnd elementul suplimentar afecteaza fiinta sau executarea obligatiei, adica exigibilitatea acesteia. Acestea sunt obligatii sub conditie si obligatii cu termen; b) obligatii cu subiecte multiple, care au o pluralitate de subiecte. c) obligatii cu obiecte multiple, care au o pluralitate de obiecte. Obligatiile afectate de modalitati Termenul - este un eveniment viitor si sigur ca se va produce, care afecteaza fie executarea, fie stingerea unei obligatii . Codul civil nu defineste termenul, aratnd doar n art. 1O22 ca "termenul se deosebeste de conditie pentru ca el nu suspenda angajamentul, ci numai amna executarea" Clasificare A. Dupa efectele pe care le produce, distingem ntre: a) termen suspensiv, care suspenda executarea ndeplinirea unui eveniment viitor si sigur. obligatiei pna la

b) termen extinctiv este acela la a carui mplinire obligatia civila se stinge pentru viitor. B. Dupa momentul cunoasterii sau necunoasterii mplinirii sale, termenul poate fi: a) termen cert, cnd data mplinirii este cunoscuta din momentul nasterii raportului juridic obligational, cum ar fi o anumita data din calendar, o sarbatoare fixa etc. b) termenul incert, cnd data mplinirii nu este cunoscuta in momentul nasterii raportului obligational, dar aceasta data sigur se va mplini n viitor.

C. Dupa izvorul sau, termenul poate fi: a) termen legal, b) termenul conventional, cnd c) termenul judiciar D. Dupa persoana care beneficiaza de termen, acesta poate fi: - termen n favoarea debitorului; - termen n favoarea creditorului; - termen n favoarea ambelor parti. a) n cele mai numeroase cazuri termenul este stipulat in favoarea debitorului b) Numai prin exceptie termenul este fixat in interesul creditorului, exceptie care poate sa rezulte nu numai din conventie, dar si din mprejurari si din natura contractului. Termenul rezulta din imprejurari ca este fixat n favoarea creditorului cnd spre exemplu acesta din urma cumpara un cine de vnatoare care i se va preda n ziua deschiderii sezonului de vnatoare. c) n fine termenul poate fi stipulat in favoarea ambelor parti Acest lucru se ntmpla de obicei n cazul contractului de mprumut cu dobnda, mai E. Dupa modulin care afost obligational, termenul poate fi: precizat in raportul juridic

a) termen expres, cnd este prevazut de parti n mod formal; b) termen tacit, cnd este dedus din natura raportului juridic obligational sau din alte mprejurari, Efectele termenului A. Efectele termenului suspensiv a) pendente termine creditorul patrimoniului debitorului sau, poate lua masuri de conservare a

b) daca debitorul executa obligatia inainte de implinirea termenului el face o plata valabila si nu una ne datorata si ca urmare nu poate cere restituirea ei. c) n cazul obligatiilor care au ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat, creditorul devine proprietar din momentul nasterii raportului juridic, urmnd a suporta riscul pieirii d) creditorul nu poate opune compensatia legala, deoarece creantele reciproce nu suntexigibile. e) pna la implinirea termenului suspensiv nu curge prescriptia f) creditorul nu poate cere debitorului executarea obligatiei inainte de termen, Efectele termenului extinctiv Are ca efect stingerea raportului obligational pentru viitor. Pna la mplinirea termenului extinctiv obligatia exista si partile trebuie sa o execute definitiv. Efecte specifice termenului de gratie. Termenul de gratie produce acelasi efect suspensiv ca si termenul legal sau conventional, dar acesta se acorda de instanta numai n favoarea debitorului, tinnd cont de situatia sa patrimoniala, Sunt situatii anume prevazute de lege in care nu se poate acorda termenul de gratie, cum sunt: a) n cazul contractului de depozit (art. 1616 C. civ.); b) n cazul n care partile au prevazut un pact comisoriu expres (art. 1367 C. civ.); c) n materie comerciala nu se acorda termenul de gratie (art. 44 C. cam.); d) n cazul rezolutiunii vnzarii de imobile [art. 1366 alin. (1) C. civ. ]; e) n rezolutiunea vnzarii de producte si bunuri mobile (art. 1370 C. civ.). Renuntarea la termen. Decaderea din beneficiul termenului Renuntarea la termen. Partea n folosul careia a fost prevazut termenul poate renunta la beneficiul acestuia.

a) daca termenul a fost stipulat in beneficiul debitorului, ceea ce se prezuma daca nu sunt stipulatii sau circumstante contrarii (art. 1024 C. civ.), debitorul poate renunta la termen si, n consecinta, poate oferi creditorului plata, adica poate obliga pe creditor sa primeasca executarea obligatiei. b) daca termenul a fost stipulat in beneficiul creditorului, acesta poate renunta la termen, si poate solicita debitorului executarea imediata a obligatiei.(ambele cazuri renuntare unilaterala) c) daca termenul a fost prevazutin beneficiul ambelor parti, ele pot renunta la acesta numai prin acordul lor de vointa si, in acest caz, suntem n prezenta unui act bilateral, a unei conventii. Decaderea din beneficiul termenului. Debitorul este decazut de drept din beneficiul termenului n doua situatii: a) cnd prin fapta sa a micsorat garantiile pe care le-a dat creditorului. b) cnd a devenit insolvabil Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta actului juridic civil Clasificare 1. Dupa efect a. b. suspensiva - de indeplinirea sa depinde nasterea actului juridic rezolutorie - de indeplinirea sa depinde desfiintarea actului juridic depinde realizarea sau nerealizarea

2. Dupa cauza de care evenimentului, conditia poate fi:

a) conditie cauzala este aceea a carei realizare depinde de intmplare, de hazard, nefiind n puterea vreuneia dintre parti b) conditia mixta este acea mprejurare a carei realizare depinde att de vointa uneia din parti, ct si de vointa unei terte persoane determinate c) conditia potestativa este aceea a carei realizare depinde de vointa uneia din parti(art. 1006 C. civ.). La rndul ei aceasta este de doua feluri:

- conditia potestativa pura atunci cnd realizarea evenimentului viitor depinde exclusiv de vointa uneia dintre parti; - conditia potestativa simpla este acel eveniment viitor a carui realizare sau nerealizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior ori de vointa unei persoane nedeterminate. C. Dupa cum conditia evenimentului, ea poate fi: a) conditie pozitiva, b) conditie negativa). D. Dupa alte criterii, cnd nu produce efecte juridice valide, conditia poate fi: a) conditia imposibila este aceea care consta ntr-un eveniment ce nu se poate realiza material sau juridic b) conditia imorala este aceea care contravine regulilor de convietuire sociala. c) conditia ilicita este aceea care contravine legii sau prin care se urmareste obtinerea unui rezultat contrar legii. Efectele conditiei - se produc, n principiu, retroactiv, adica momentul nasterii raportului obligational afectat de conditie si nu acela al ndeplinirii neindeplinirii conditiei (art. 1015 C. civ.). Efectele conditiei suspensive A. Pendente conditione. Este intervalul de timp dintre momentul nasterii raportului obligational si momentul realizarii conditiei. n acest interval de timp se considera ca obligatia nu exista B. Eveniente conditione. Este situatia n care conditia suspensiva s-a realizat. Ca urmare a acestui fapt, obligatia se considera nascuta retroactiv, din momentul nasterii raportului obligational, producndu-si efectele ex tunc. "Conditia ndeplinita are efect din ziua n care angajamentul s-a contractat". Consecintele efectului retroactiv sunt urmatoarele: a) plata efectuata de debitor pendente conditione devine o plata datorata si nu se mai poate cere restituirea ei; consta in indeplinirea sau neindeplinirea

b) drepturile transmise pendente conditione de catre creditor la terte persoane sunt validate, devenind pure si simple. Tot astfel, actele tacute de catre debitor se anuleaza retroactiv; c) daca ntre ncheierea contractului si realizarea conditiei apare o lege noua, ea nu se aplica obligatiei, deoarece obligatia se considera nascuta n momentul ncheierii contractului; d) o ipoteca constituita si nscrisa pendente conditione, este validata retroactiv; e) caracterullezionar al unui contract se analizeaza n functie de momentul ncheierii co,ntractului si nu de cel al ndeplinirii conditiei. De la caracterul retroactiv al efectelor conditiei suspensive ndeplinite exista si unele exceptii, astfel: - prescriptia extinctiva ncepe sa curga numai de la data realizarii acesteia [art. 7 alin. (3)din Decretul nr. 167/1958]; - riscurile produse pendente conditione sunt n sarcina nstrainatorului - fructele culese de nstrainatorul bunului ramn ale sale - actele de administrare tacute pendente conditione de catre instrainator ramn - legatarul sub conditie suspensiva are dreptul la fructe din momentul realizarii acesteia; - partile pot conveni prin conventie sa nlature caracterul retroactiv al conditiei suspensive. C. Deficiente conditione. Este situatia in care conditia nu s-a realizat. Daca nu s-a realizat conditia suspensiva, se considera ca intre cele doua parti nu a existat niciodata un raport obligational, astfel inct toate prestatiile se restituie, iar garantiile constituite n favoarea dobnditorului se desfiinteaza retroactiv. Efectele conditiei rezolutorii

A. Pendente conditione. Raportul obligational este considerat pur si simplu, neafectat de nici o modalitate. De aici decurg consecintele: a) debitorul trebuie sa-si execute obligatia asumata, creditorul putnd cere executarea ei; b) dobnditorul sub conditie rezolutorie al unui bun individual determinat, suporta riscul pieirii in calitate de proprietar (res perit domino); c) dreptul dobndit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte intre vii sau mortis causa. B. Eveniente conditione. Raportul obligational se desfiinteaza cu efect retroactiv. Aceasta rezulta expres din cuprinsul art. 1019 C. civ., care dispune: "conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert". De aici decurg consecintele: . a) partile trebuie sa fie repuse n situatia anterioara, urmnd ca fiecare parte sa-si restituie prestatiile executate pendente conditione; b) drepturile constituite cu privire la un bun pendente conditione, de catre dobnditorol unui bun individual determinat, se desfiinteaza retroactiv, C. Deficiente conditione. n cazul n care conditia rezolutorie nu s-a ndeplinit, raportul juridic obligational se va consolida definitiv, fiind considerat pur si simplu din momentul nasterii sale. Sarcina - Este specifica contractelor cu titlu gratuit (liberalitati) si consta ntr-o obligatie de a da, de a face sau de a nu face, impusa de dispunator gratificatului. stabileste numai o obligatie fata de una din parti, Sarcina da contractului un caracter sinalagmatic Obligatiile alternative Definitie Obligatia alternativa este acea obligatie al carui obiect consta n doua sau mai multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea de catre debitor a unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei. Toate prestatiile sunt datorate de debitor, iar executarea uneia dintre ele duce la stingerea obligatiei n ntregime.

n privinta creditorului, obligatia alternativa indeplineste si rolul unei garantii, deoarece are posibilitatea sa obtina plata chiar si atunci cnd executarea uneia din prestatii a devenit imposibila datorita fortei majore, cazului fortuit, culpei debitorului sau scoaterii din circuitul civil. Efecte A. Cnd alegerea obiectului prestatiei apartine debitorului, acesta va preciza singur care prestatie o executa, fara a cere consimtamntul creditorului. Daca debitorul din eroare face plata ambelor lucruri, el poate cere repetitiunea unuia dintre ele. Aceeasi solutie este aplicabila si creditorului cnd din eroare, si n necunostiinta dreptului de optiune ce-i era acordat, a cerut sau a primit plata unui lucru determinat, avnd dreptul, n asemenea caz, de a cere celalalt lucru de la debitor, restituind lucrul primit. Daca la scadenta debitorul nu opteaza asupra prestatiei care va fi executata, creditorul poate cere executarea silita pentru oricare din prestatiile datorate, dar numai pentru una din ele; Daca obligatia are doua obiecte, iar unul dintre ele este imoral, ilicit sau imposibil, ea se considera pura si simpla, avnd un singur obiect care urmeaza a fi prestat (art. 1029 C. civ.); Daca obligatia are doua obiecte si unul din ele piere sau nu mai poate fi predat din orice alta cauza, chiar imputabila debitorului, obligatia alternativa devine pura si simpla B. Cnd alegerea obiectului prestatiei afost lasata creditorului. Creditorul poate face alegerea numai daca acest drept i-a fost recunoscut in mod expres in conventie, consimtamntul tacit fiind exclus. a) daca obligatia are doua obiecte si numai unul a pierit fara culpa debitorului, creditorul are dreptul de a primi obiectul ramas, fara ca el sa aiba dreptul sa ceara valoarea lucrului pierit, pentru ca aceasta valoare nu era datorata; b) daca unul din obiecte piere din culpa debitorului, creditorul are dreptul de a opta ntre obiectul ramas sau pretul obiectului pierit; c) daca amndoua obiectele pier din culpa debitorului, creditorul poate pretinde plata pretului oricaruia din ele;

d) daca numai unul din obiecte a pierit din culpa debitorului (celalalt a pierit fortuit), creditorul nu are drept de optiune, putnd cere numai valoarea bunului pierit din greseala debitorului. Potrivit art. 1032 C. civ., daca amndoua obiectele au pierit fara culpa debitorului, obligatia va fi stinsa. Obligatiile facultative - este aceea n care debitorul se obliga la o singura prestatie, cu facultatea pentru el, de a se libera, executnd o alta prestatie determinata. Au ca obiect o singura prestatie, dar debitorul poate executa o alta prestatie determinata. Efecte Creditorul poate cere debitorului sa execute numai prestatia care constituie obiectul obligatiei, Daca obiectul obligatiei piere fortuit, din cauza de fqrta majora, fara culpa debitorului sau este scos din circuitul civil, debitorul va fi liberat de orice plata, deoarece el este tinut numai la aceasta prestatie, care reprezinta obiectul obligatiei. Daca lucrul piere din culpa debitorului acesta va trebui sa plateasca contravaloarea lucrului. Obligatiile conjuncte - este acea obligatie cu pluralitate de subiecte (mai multi creditori sau mai multi debitori), ntre care creanta sau datoria se divide de plin drept. Efecte a) daca sunt mai multi debitori, fiecare este tinut si poate fi urmarit numai pentru plata partii sale din datorie; b) daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitar numai pentru partea sa din creanta; c) insolvabilitatea unuia dintre debitori este suportata de catre creditor, deoarece ceilalti codebitori nu pot fi urmariti pentru partea celui insolvabil; d) punerea n ntrziere a debitorului si ntreruperea prescriptiei efectuata de unul dintre creditori nu produce efecte si n favoarea celorlalti creditori care au ramas pasivi;

e) punerea n ntrziere a unui debitor si ntreruperea prescriptiei fata de unul din debitori nu au nici un efect n raport cu ceilalti debitori; f) plata facuta de catre un debitor a cotei sale parti nu are efect liberator pentru ceilalti debitori. n realitate, aceste obligatii sunt mai degraba disjuncte, fiecare dintre ele avnd o viata proprie, fara a se pune probleme deosebite n ceea ce priveste executarea acestora. Obligatiile solidare - este acea obligatie cu subiecte multiple, n cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului ntreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorata creditorului. Datoria sau creanta nu se mai divide ntre subiectele raportului obligational. Solidaritatea are un caracter de exceptie, ea neputndu-se prezuma Solidaritate activa - exista mai multi creditori, fiecare avnd dreptul sa ceara debitorului comun plata ntregii creante, Daca unul dintre creditori a primit ntreaga datorie, el este obligat sa o mparta cu ceilalti creditori, cu exceptia cazului n care dovedeste ca obligatia a fost contractata numai n interesul sau (art. 1034 C. civ.). Efectele solidaritatii active A. Raporturile dintre creditorii solidari si debitorul lor comun, unde se produc urmatoarele efecte: a) fiecare dintre creditori are dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrala a creantei b) debitorul poate plati ntreaga creanta oricaruia dintre c) remiterea de datorie facuta de unul din creditorii solidari libereaza pe debitor numai pentru partea acestuia B. Raporturile dintre creditorii solidari. a)fiecare creditor solidar poate primi plata creantei in ntregime

b) daunele moratorii cerute de catre unul din creditori profita si celorlalti creditori. c) punerea in intrziere a debitorului de catre unul dintre creditorii solidari foloseste si celorlalti creditori d) ntreruperea prescriptiei facuta de unul din creditorii solidari profita tuturor creditorilor solidari (art. 1036 C. civ.).. a) nici unul dintre creditori nu poate face singur acte de dispozitie, precum novatia, remiterea de datorie, b) daca unul dintre creditori a obtinut o hotarre judecatoreasca, efectele ei vor profita si celorlalti numai in cazul in care este favorabila creditorului urmaritor c) cnd debitorul devine mostenitorul unic al unuia dintre creditori sau unul dintre creditorii solidari devine mostenitorul unic al debitorului, va opera confuziunea, d) daca unul dintre creditorii solidari ulterior ncheierii contractului, obtine garantarea obligatiei printr-un contract de ipoteca, gaj etc., aceste garantii vor profita si celorlalti creditori Solidaritatea pasiva - obligatia cu mai multi debitori, la care creditorul este ndreptatit sa ceara oricarui codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei. Cazuri de solidaritate pasiva legala a) cnd mai multe persoane prin fapta lor ilicita au cauzat, n comun, un prejudiciu altei persoane, raspund solidar fata de victima (art. 1003 C. civ.). b) cnd mandantii au mputernicit un singur mandatar pentru o afacere comuna, fiecare raspunde solidar pentru toate efectele mandatului (art. 1551 C. civ.). c) executorii testamentari ai aceleiasi mosteniri sunt raspunzatori solidar pentru bunurile mobile ncredintate [art. 918 alin. (2) C. civ.]; d) antreprenorul sau arhitectul raspund solidar pentru ruina edificiului datorata unui viciu de constructie sau a terenului pe care a fost amplasata (art. 1483 C. civ.);

e) n cazul mprumutului de bani, imprumutatii sunt obligati solidar fata de mprumutator, f) s-a decis n practica judiciara ca, nerespectarea contractului de comodat de catre comodatari, care au folosit lucrul pentru o alta destinatie dect cea convenita si un timp mai ndelungat dect se cuvenea, restituindu-l avariat, atrage raspunderea lor solidara fata de comodant. Conditiile de existenta a solidaritatii pasive a) toti debitorii trebuie sa fie obligati a presta acelasi lucru - edeam peculliam b) codebitorii in genere trebuie sa fie obligati in acelasi timp si prin acelasi act, c) fiecare codebitor trebuie sa fie obligat pentru toata datoria, altfel, obligatia ar fi conjuncta; d) plata facuta de unul dintre debilori trebuie sa libereze pe toti Trasaturile caracteristice ale solidaritatii pasive A. Obligatia solidara are unul si acelasi obiect, cu toate ca exista mai multi debitori B. Exista o pluralitate de raporturi obligationale distincte ntre fiecare debitor solidar si creditorul sau. C. Obligatia solidara este divizibila prin transmiterea ei pe cale de succesiune. Efectele solidaritatii pasive - creditorul unei obligatii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fara ca debitorul sa poata opune beneficiul de diviziune A. Efectul principal al solidaritatii pasive consta n obligatia oricarui debitor de a plati n ntregime datoria, ei fiind tinuti de o prestatie unica. Debitorul solidar urmarit, poate introduce o cerere de chemare n garantie a celorlalti codebitori. Din dreptul care apartine creditorului de a cere plata integrala de la oricare dintre debitorii solidari, rezulta pentru fiecare debitor dreptul corelativ si reciproc de a platit toata datoria si de a-l obliga pe creditor la primirea platii integrale,

Obligatia codebitorilor se poate stinge si prin alte modalitati juridice dect plata, dintre care amintim: a) compensatia, care stinge datoriile reciproce pna la concurenta celei mai mici dintre ele. b) novatia prin schimbare de debitor, in cazul in care unul dintre debitori se obliga in locul tuturor codebitorilor, c) remiterea de datorie, intervenita intre un codebitor solidar si creditor, daca este totala, va libera pe toti codebitorii solidari. Daca este o remitere partiala, in favoarea unui anumit debitor, l va libera numai pe acesta, creditorul putnd urmari pe ceilalti codebitori solidari pentru partea ramasa (an. 1141 C. civ.); d) orice alt mod de stingere a obligatiilor intre creditor si unul dintre debitorii solidari, va libera pe ceilalti debitori de creditorul comun. B. Efectele secundare a) ntreruperea prescriptiei extinctive. b) punerea in ntrziere a unui codebitor produce efecte fata de toti ceilalti codebitori solidari. c) cererea de dobnzi facuta de creditor mpotriva unuia dintre codebitorii solidari, are ca efect curgerea dobnzilor fata de toti codebitorii (art. 1046 C. civ d) riscul pieirii lucrului obiect al prestatiei din culpa unui debitor, angajeaza raspunderea tuturor codebitorilor. e) tranzactia. n cazul n care un codebitor solidar tranzactioneaza cu creditorul, daca este nefavorabila, nu poate fi opusa celorlalti codebitori solidari (art. 1056 C.civ.), deoarece reprezentarea reciproca a codebitorilor se aplica numai actelor care au drept scop micsorarea sau stingerea datoriei; f) hotarrea judecatoreasca favorabila, continuata de un codebitor, profita si celorlalti codebitori, daca aceasta este rezultatul unei exceptii comune tuturor debitorilor. g) apelul introdus de catre un codebitor profita si celorlalti codebitori. Exceptii invocate de debitorul solidar opozabile creditorului..

A. Exceptiile comune (absolute sau generale) pot fi invocate de catre oricare dintre codebitorii solidari,acestea fiind: a) cauzele de nulitate care afecteaza acordul de vointa al partilor, att cele care privesc nulitatea absoluta, cum este de exemplu, imoralitatea sau ilicitatea obiectului obligatiei sau lipsa formei solemne a actului juridic care cuprinde obligatia solidara, ct si cele care privesc nulitatea relativa, cum sunt de exemplu, viciile de consimtamnt; b) modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa, cum este cazul n care toti debitorii s-au obligat sub o conditie sau sub rezerva aceluiasi termen, oricare dintre ei poate invoca nendeplinirea conditiei sau neajungerea la termen, paraliznd astfel urmarirea creditorului. Daca toti debitorii solidari s-au obligat sub conditie suspensiva, creditorul nu poate sa le ceara plata nainte de mplinirea conditiei, c) cauzele de stingere a obligatiilor: - plata facuta de catre un codebitor solidar, constituie o exceptie care poate fi invocata de oricare dintre ei - darea in plata facuta de catre un codebitor stinge ntreaga obligatie, aceasta fiind de altfel asimilata platii; - daca unul dintre codebitori noveaza ntreaga datorie, aceasta va putea fi invocata de catre toti ceilalti; - remiterea de datorie facuta chiar si n mod tacit - compensatia care opereaza asupra ntregii datorii, este o alta exceptie comuna, d) alte exceptii comune pot fi: realizarea conditiei rezolutorii, cnd toti codebitorii s-au obligat sub rezerva aceleiasi conditii, pierderea fortuita a bunului individual determinat si nici unul dintre codebitori nu a fost pus in ntrziere, prescriptia etc. B. Exceptiile personale (relative sau particulare) a) Exceptiile personale care folosesc si celorlalti codebitori sunt: - remiterea de datorie consimtita unuia dintre codebitorii solidari, profita tuturor codebitorilor solidari

- confuziunea stinge obligatia pentru partea din datorie ce revine codebitorului fata de care a operat, ceilalti codebitori fiind tinuti n solidar numai pentru partea din datorie - compensatia partii unuia din codebitorii solidari libereaza pe ceilalti pentru acea parte. - renuntarea la solidaritate facuta de creditor n favoarea unuia dintre codebitorii solidari face ca obligatia sa ramna solidara fata de ceilalti, micsorata cu partea codebitorului respectiv. b) Exceptiile pur personale, care pot fi invocate numai de catre un codebitor solidar si profita numai lui, sunt: - cauzele de nulitate relativa care opereaza numai in privinta unuia dintre codebitorii solidari, cum este un viciu de consimtamnt. - modalitatile (termen, conditie), consimtite numai unuia dintre codebitorii solidari. Efectele solidaritatii pasive intre codebitorii solidari Efectul principal al solidaritatii pasive n raporturile dintre codebitorii solidari, consta n aceea ca ori de cte ori un codebitor solidar plateste ntreaga creanta, prestatia executata se mparte de plin drept ntre codebitori, a) actiunea derivnd din subrogarea legala n drepturile creditorului platit codebitorul care a platit se subroga n dreptul creditorului. b) actiunea personala ntemeiata pe mandat sau gestiunea de afaceri, caz n care codebitorul platitor devine un simplu creditor chirografar al codebitorului pentru care a platit. ncetarea solidaritatii pasive a) plata ntregii datorii facuta creditorului b) moartea unuia dintre codebitorii solidari, cnd datoria se divide ntre mostenitori proportional c) renuntarea la solidaritate, facuta de catre creditor, care poate fi clasificata in functie de doua criterii :

- renuntare totala, care isi va produce efectele fata de toti codebitorii, datoria devenind divizibila, - renuntare partiala, care isi va produce efectele numai fata de codebitorul pentru care a fost consimtita, Obligatii indivizibile - acea obligatie cu pluralitate de subiecte al carei obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor. a) natura prestatiei care formeaza obiectul obligatiei, caz in care indivizibilitatea este naturala b) vointa partilor. n acest caz indivizibilitatea este voluntara, desi obiectul obligatiei este divizibil, executarea ei nu se poate face dect n ntregime, deoarece asa au convenit partile, cum este cazul obligatiei de restituire a cheltuielilor de scolarizare Efecte Efectul principal al indivizibilitatii obligatiei consta n faptul ca orice creditor poate pretinde de la oricare dintre debitori executarea n ntregime a prestatiei si oricare debitor poate fi constrns la executarea prestatiei la care are drept creditorul. A. indivizibilitatea activa este de regula naturala si se produce ca urmare a mortii ere. ditorului unei creante cu obiect indivizibil, titulari devenind mai multi mostenitori. a) fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea in intregime a prestatiei ce formeaza obiectul obligatiei indivizibile (art. 1064 C. civ.); b) punerea in intrziere sau intreruperea prescriptiei efectuata" de unul dintre creditori produce efecte in beneficiul tuturor creditorilor; c) remiterea de datorie, darea n plata, cesiunea de creanta si novatia facuta de unul dintre creditori, cu privire la dreptul de creanta sunt inopozabile celorlalti creditori B. indivizibilitatea pasiva poate fi naturala sau conventionala si produce urmatoarele efecte: a) fiecare codebitor poate fi obligat sa execute in intregime prestatia datorata (art.1062 C. civ.);

b) punerea in intrziere a unui codebitor ori intreruperea prescriptiei produce efecte fata de toti ceilalti codebitori; c) debitorul urmarit nu poate opune beneficiul de diviziune, d) daca s-a stipulat o clauza penala referitoare la obligatia indivizibila, plata acesteia poate fi ceruta in totalitate de la debitorul in culpa, sau de la ceilalti in proportie cu partile lor, iar ipotecar pentru tot (art. 1071 C. civ.). Obligatiile in solidum La obligatiile in solidum nu exista unicitate de obiect a obligatiei si nici reprezentarea codebitorilor de catre altul , neexistand acea pluralitate de raporturi care se formeaza intre fiecare creditor si debitor . Trasaturi definitorii a) izvorasc din lege ; b)fiecare dintre codebitori raspunde fata de creditor pentru plata intregii datorii,acesta fiind singurul aspect sub care se poate face o similitudine intre obligatiile in solidum si obligatiile solidare Asernanari si deosebiri ntre obligatiile solidare si obligatiile in solidum A. Asemanari a) n ambele situatii se considera ca exista solidaritate: b) obligatiile in solidum se asearnana cu solidaritatea pasiva prin faptul ca produc acelasi efect principal: ndatorirea fiecarui codebitor de a plati datoria n ntregime(art. 1039, 1042 si 1043 C. civ.). B. Deosebiri a) nu se produc efectele secundare la obligatiile in solidum. b) la obligatiile in solidum nu are loc o divizare a datoriei, fiecare fiind obligat pentru tot Circulatia obligatiilor - acele modificari care intervin in structura obligatiilor care insa nu produce stingerea lor ci doar transmiterea sau transformarea acestora.

Prin transformarea obligatiei ntelegem acea operatie juridica prin intermediul careia, ca urmare a acordului de vointa al partilor raportului obligational, se pro duce o schimbare a unuia din elementele acestui raport, respectiv subiecte, obiect sau cauza. Cesiunea de creanta Definim cesiunea de creanta ca fiind acea conventie prin care o parte denumita creditor cedent transmite, cu titlu oneros sau gratuit, creanta pe care o are asupra unui tert, denumit debitor cedat, celeilalte parti denumita creditor cesionar. Caracterele juridice ale cesiunii de creanta a) atunci cnd cesiunea are loc cu titlu oneros, fiind o adevarata vnzare a drepturilor de creanta, aceasta se constituie ca un contract sinalagmatic b) cesiunea de creanta este un contract consensual, respectndu-se prevederile art. 1295 C. civ., putnd fi ncheiata prin simplul acord de vointa al partilor - solo consensum c) n cazul n care cesiunea de creanta se realizeaza cu titlu gratuit prin intermediul unei donatii, aceasta are un caracter solemn Conditii de fond ale cesiunii de creanta a) partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrnsa trebuie sa incheie prin ocrotitorul legal. b) consimtamntul partilor- precizam ca aceasta conditie de fond, este de esenta cesiunii de creanta transmiterea proprietatii creantei cedate ca simplu efect al consimtamntului, independent de orice notificare sau acceptare a cedatului; c) n ceea ce priveste obiectul cesiunii de creanta precizam ca orice creanta poate forma obiectul unei cesiuni. Exista totusi si drepturi de creanta care nu pot forma obiectul unei cesiuni, fiind deciarate incesibile n virtutea prevederilor legale si a strnsei legaturi cu persoana creditorului, cum ar fi: salariul, pensia de ntretinere, pensiile alimentare acordate de justitie si alte creante care au caracter pur personal.

d) n ceea ce priveste cauza cesiunii de creanta si in aceasta materie sunt aplicabile dispozitiile art. 966 C. civ.: "obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect". Conditii de forma ale cesiunii de creanta Cesiunea de creanta este un contract consensual, fiind valabil ncheiat din momentul realizarii acordului de vointa, nensotit de vreo forma. Atunci cnd cesiunea de creanta se face prin intermediul unui anumit contract, ea trebuie sa ndeplineasca conditiile de fond si forma ale acelui contract. Formalitati cerute de lege pentru asigurarea opozabilitatii cesiunii de creanta cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana, dect dupa ce a notificat debitorului cesiunea A. Notificarea. Prin notificarea facuta de cedent sau cesionar debitorului cedat, i se aduce acestuia la cunostinta persoana noului creditor si c1auzele esentiale ale contractului de cesiune. initiativa instiintarii debitorului, ntr-o forma recunoscuta, valabila, poate fi luata fie de catre cedent, fie de catre cesionar, Legea nu stabileste nici un termen nlauntrul caruia urmeaza a se ndeplini aceasta formalitate. Referitor la locul unde trebuie facuta notificarea de regula, nu poate fi luat n considerare dect domiciliul general al debitorului n cazul in care exista mai multi debitori conjuncti, notificarea va trebui facuta fiecaruia din acestia, n cazul in care exista mai multi debitori obligati solidari s-a considerat, totusi, ca fiind mai potrivita notificarea fiecarui debitor n parte, pentru ca acestia sa cunoasca cesiunea. B. Acceptarea din partea debitorului cedat (art. 1393 C. civ.), are semnificatia ca acesta a luat la cunostinta despre cesiune, adica de schimbarea creditorului sau initial n sensul ca a stiut de existenta cesiunii de creanta, se face prin nscris autentic. Daca acceptarea se face prin inscris sub

semnatura privata, ea nu va fi opozabila celorlalti terti, Efectele cesiunii de creanta Efectul general - transmiterea dreptului de creanta de la cedent la cesionar in schimbul pretului stipulat sau cu titlu gratuit. Efecte speciale ntre parti cesiunea de creanta transfera dreptul de creanta din patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului, Transferarea dreptului de creanta are loc chiar n momentul realizarii acordului de vointa ntre cedent si cesionar. Se considera ca actiunile pe care le are cedentul pentru executarea creantei vor fi dobndite si de catre cesionar, deoarece ele sunt inseparabile de dreptul care a fost cesionat. creanta se transmite la valoarea ei nominala, indiferent ca cesiunea este cu titlu oneros si cesionarul a dobndit-o la un pret inferior sau este cu titlu gratuit. Obligatia de garantie. n cazul in care cesiunea unei creante s-a facut cu titlu oneros aceasta, echivalnd cu o vnzare, este firesc ca cedentul sa fie tinut, fata de cesionar de obligatia de garantie. Daca cesiunea este cu titlu gratuit, cedentul nu are obligatia legala de garantie, dar aceasta poate fi stipulata prin conventia partilor. A. Garantia de drept (legala) este subnteleasa ca orice vnzare si cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala a creantei si a accesoriilor sale, cum ar fi spre exemplu ipotecile, privilegiile sau cauti unile. B. Garantia conventionala se stabileste prin acordul de vointa al partilor, deoarece regulile din aceasta materie nu sunt de ordine publica, fiind supletive. Clauze de agravare a obligatiei de garantie, prin care cedentul se poate obliga sa garanteze solvabilitatea debitorului, legea prezumnd ca s-a garantat solvabilitatea actuala a debitorului, dar nu si cea viitoare, si numai pna la suma primita drept pret al cesiunii.

De asemenea cedentul se poate obliga sa garanteze si solvabilitatea viitoare a debitorului cedat (art. 1398 C. civ.), dar numai prin intermediul unei stipulatii exprese.. Clauze de limitare a obligatiei de garantie, prin care, de exemplu, cedentul sa fie descarcat de orice obligatie de garantie si prin urmare cedentul nu, raspunde de existenta creantei obiect al cesiunii. Fata de terti, cesiunea produce efecte numai din momentul notificarii prin intermediul executorului judecatoresc sau din momentul acceptarii de catre debitorul cedat prin nscris autentic. a) pna la notificarea sau acceptarea cesiunii de creanta, debitorul cedat poate plati in mod valabil cedentului b) n cazul n care cedentul a nstrainat creanta la mai multi cesionari, ntre acestia se naste un conflict care va fi solutionat conform regulii qui prior tempore potior jure. Ca urmare a acestui fapt, cesionarul care notifica primul sau obtine acordul debitorului cedat, va deveni tert fata de celelalte acte de cesiune facute de cedent, n afara de cazul fraudei c) pna la indeplinirea formalitatilor de publicitate, creditorii chirografari sunt considerati terti, Retractul litigios Prin retractul litigios s-a pus la dispozitia debitorului cedat un mijloc juridic eficient, prin care sa nlature, n dreptul civil, inlaturarea de specula a cesionarului, care cumparnd o creanta litigioasa la un pret scazut, urmareste sa o incaseze la valoarea ei nominala. Retractul litigios reprezinta o manifestare de vointa care produce efecte juridice indiferent daca cesionarul este de acord sau nu. Retractul litigios poate fi exercitat pe cale judiciara, n cadrul unui proces pornit de cesionar mpotriva debitorului cedat, sau pe cale extrajudiciara, printr-o notificare trimisa cesionarului de catre debitorul cedat, prin intermediul executorului judecatoresc. Conditii a) sa existe un proces nceput, dar neterminat asupra fondului dreptului b) cesiunea trebuie facuta n schimbul unui pret.

c) manifestarea de vointa de a exercita retractullitigios trebuie nsotita de faptul material al platii pretului real al cesiunii, cu dobnzile aferente din ziua platii si a cheltuielilor tacute de catre cesionar; d) retractul litigios sa fie exercitat naintea instantei sau pe cale extrajudiciara. printr-o notificare, transmisa cesionarului de catre debitor prin intermediul executorului judecatoresc. Efectele retractului litigios Retractul litigios are ca efect desfiintarea retroactiva a cesiunii de creanta litigioase fata de retractant, ca si cum ar fi vorba despre ndeplinirea unei conditii rezolutorii. n schimb, fata de cedent si cesionar, retractul litigios nu produce nici un efect, ntre ei continund sa-si produca efectele cesiunea. Subrogatia n drepturile creditorului prin plata creantei - modalitate de transmitere, in baza legii sau a vointei partilor, a unui drept de creanta insotit de toate garantiile si accesorii/e sale de catre partile unui raport obligational catre o terta persoana care, prin plata pe care o face catre creditorul initial, ii ia locul acestuia. Felurile subrogatiei Subrogatia legala a) subrogatia n folosul celui care, fiind el nsusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta (art. 11O8 pct. 1C. civ.). b) subrogatia n folosul aceluia care, dobndind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil este ipotecat c) subrogatia in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface (are interes sa plateasca), prevazuta de art. 1108 pct. 3 C. civ. n dreptul nostru civil sunt obligati impreuna cu altul: - codebitorii solidari; - codebitorii obligatiilor indivizibile; - fidejusorii ntre ei.

Sunt obligati pentru altul, adica pentru debitorul principal: - fidejusorii; - cautiunea reala, care constituie o ipoteca pentru un bun al sau, pentru a garanta o datorie a debitorului; - tertul detentor al unui imobil ipotecat pentru garantarea datoriei debitorului, care plateste pe creditorii nscrisi asupra imobilului, tertul dobndind imobilul ipotecat fie de la debitori, fie de la cautiunea reala. d) subrogatia in folosul mostenitorului sub beneficiu de inventar, care a platit din propriul sau patrimoniu datoriile succesiunii (art. 1108 pct. 4 C. civ.). Subrogatia conventionala A. Subrogatia consimtita de creditor este prevazuta de art. 1107 C. civ. care dispune: "cnd creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, n contra debitorului; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si tacuta tot ntr-un timp cu plata". a) subrogatia se face de catre creditor, prin consimtamntul sau, fara a fi necesar consimtamntul debitorului. b) subrogatia trebuie sa se produca concomitent cu plata c) conventia de subrogare dintre creditor si tertul solvens trebuie sa fie expresa, sa rezulte in mod nendoielnic. d) pentru ca subrogatia sa fie opozabila terti lor este necesara data certa a chitantei eliberata de creditor. B. Subrogatia consimtita de debitor este prevazuta de art. 1107 alin. (2) C. civ. si se efectueaza atunci "cnd debitorul se mprumuta cu o suma (de bani) spre a-si plati datoria si subroga pe mprumutator n drepturile creditorului". Conditii : a) actul de imprumut si chitanta de plata sa se faca in forma autentica. b) n actul de imprumut sa se prevada in mod expres suma ce se imprumuta pentru a se plati datoria;

c) n chitanta de plata a datoriei sa se arate in mod expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de la tertul pe care l subroga. Efectele subrogatiei - indiferent ca este legala sau conventionala, efectul principal al subrogatiei este acela ca subrogatul ia locul creditorului platit, dobndind toate drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului afara de vreo stipulatie contrara care ar margini efectele subrogatiei. Cesiunea de datorie - operatia juridica prin care un debitor, numit debitor cedent, transmite datoria sa unei alte persoane, numita debitor cesionar, care se obliga, de regula, n locul sau, fata de creditorul cedat. Spre deosebire de cesiunea de creanta, cesiunea da datorie nu este posibila fara acordul creditorului, Se caracterizeaza prin: a) existenta unei datorii vechi care se transmite la debitorul cesionar cu toate caracterele; b) garantiile si exceptiile ce o insotesc; c) debitorul cesionar este singurul indatorat fata de creditorul cedat; d) transferul datoriei se face prin acordul de vointa intervenit exclusiv intre cedent si cesionar. Mijloacele juridice de transformare a obligatiilor Novatia este acea operatiune juridica prin care, urmare a acordului de vointe dintre partile unui raport juridic obligational, o obligatie veche se stinge, concomitent cu nasterea unei noi obligatii care o nlocuieste pe prima. Felurile novatiei A. Novatia obiectiva (mutata causa debendi) se produce intre creditorul si debitorul initial, prin schimbarea obiectului, cauzei sau modalitatilor obligatiei initiale. a) la novatia prin schimbarea obiectului, creditorul si debitorul raportului obligational initial nu se schimba, avnd loc doar o transformare a obiectului obligatiei.

b) si la novatia prin schimbarea cauzei, subiectele raportului obligational initial ramn neschimbate, ca de altfel si obiectul obligatiei, ceea ce se schimba fiind cauza obligatiei. c) la novatia prin schimbarea modalitatilor, aceasta se transforma dintr-o obligatie pura si simpla, intr-o obligatie conditionala. B. Novatia subiectiva este aceea care se realizeaza prin schimbarea creditorului sau debitorului initial. a) novatia prin schimbare de debitor are loc atunci cnd un tert se obliga fata de creditor sa plateasca datoria, fara a cere consimtamntul debitorului initial b) novatia prin schimbare de creditor are loc prin substituirea creditorului initial cu un nou creditor (terta persoana), indicata de creditorul initial. Conditiile novatiei a) existenta unei obligatii vechi valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie b) sa se nasca, prin acordul partilor, o obligatie noua valabila. Asadar, noua obligatie care nlocuieste vechiul raport obligational trebuie sa fie valabila din punct de vedere juridic. c) obligatia noua trebuie sa contina un element nou (aliquid novi) fata de vechea obligatie. d) sa existe o intentie a partilor de a nova (animus novandi), respectiv de a transforma obligatia veche n una noua. e) partile sa aiba capacitate de a nova. Proba novatiei urmeaza regulile de drept comun, fiind necesar ad probationem un nscris (art. 1191 C. civ.). Efectele novatiei a) stingerea obligatiei vechi mpreuna cu toate garantiile sale (gaj, ipoteca, fidejusiune, privilegii) si nlocuirea ei cu o obligatie noua. b) nasterea unei noi obligatii concomitent cu stingerea obligatiei initiale. Noua obligatie are intotdeauna caracter contractual, deoarece rezulta din vointa partilor, indiferent de izvorul vechii obligatii.

Delegatia - este conventia prin care un debilor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debilor, alaturi de el sau in locul lui. Subiectele delegatiei poarta denumiri specifice: - delegant - debitorul initial, cel care propune creditorului un alt debitor in locul sau,cel care face delegatia; - delegat - persoana care se obliga alaturi sau in locul debitorului; - delegatar - creditorul care primeste angajamentul. Felurile delegatiei A. Delegatia perfecta este aceea prin care delegatarul accepta pe delegat ca debitor n locul delegantului, pe care-l elibereaza. B. Delegatia imperfecta este aceea care nu are caracter novator, delegatarul acceptndu-i pe delegat, fara a-l libera pe delegant, pastrnd doi debitori (delegat si delegant). Efectele delegatiei A. Delegatia perfecta stinge obligatia veche si o nlocuieste cu una noua, Sunt nsa doua situatii prevazute de art. 1133 C. civ., n care obligatia delegantului subzista fata de delegatar: a) cnd delegatarul si-a rezervat expres dreptul de a urmari pe delegant n caz de insolvabilitate a delegatarului. b) cnd delegatul este insolvabil n momentul delegatiei. B. Delegatia imperfecta adauga un nou raport obligational la cel preexistent. Delegatarul are doi debitori, delegantul si delegatarul, putnd urmari la alegerea sa pe oricare dintre ei sau pe amndoi pentru realizarea creantei, Executarea obligatiilor - creditorul are dreptul de a obtine de la debitor ndeplinirea exacta a obligatiei", iar n caz de neexecutare totala sau partiala ori de neexecutare corespunzatoare, creditorul "are dreptul la despagubiri". Executarea obligatiilor se poate realiza in doua moduri principale: a) executarea directa sau in natura a obligatiilor, care consta n ndeplinirea exacta a prestatiei la care debitorul s-a obligat.

b) executarea indirecta a obligatiilor, atunci cnd din diferite motive executarea n natura nu mai este posibila, creditorul putnd pretinde echivalentul prejudiciului ncercat din aceasta cauza, respectiv despagubiri. Executarea directa a obligatiilor Principiul executiirii n natura a obligatiilor Executarea n natura a obligatiei nseamna executarea prestatiei nsasi la care s-a obligat debitorul si nu plata unui echivalent banesc n locul acesteia. Executarea voluntara n natura a obligatiilor Plata a fost definita ca fiind executarea voluntara a obligatiei de catre debitor, indiferent de obiectul ei. Definita astfel, plata constituie modul firesc de stingere a unei obligatii, orice obligatie lund nastere pentru a fi executata. Plata are ca efect stingerea raportului juridic obligational, raport care se poate stinge si prin alte moduri, dar in cadrul carora creditorul nu primeste ceea ce i se datoreaza. Plata, fiind prestatia lucrului datorat, naturalis rei debite prestatio, nu se poate concepe fara o datorie Conditiile platii Persoanele care pot face plata Plata poate fi facuta de debitor, de orice persoana interesata sau neinteresata, principiul general fiind acela ca orice persoana interesata sau nu poate face plata. n primul rnd, plata se face valabil de catre debitor, personal sau prin reprezentantul sau Plata poate fi facuta si de o persoana interesata, cum este, de exemplu, dobnditorul unui imobil ipotecat pentru a evita urmarirea silita a imobilului dobndit, in cazul in care debitorul nstrainator nu achita datoria creditorului ipotecar. n ultimul rnd, plata poate fi facuta si de orice persoana neinteresata, care o poate face fie in numele debitorului, in baza unui contract de mandat sau a gestiunii de afaceri, fie in nume propriu atunci cnd face o liberalitate debitorului.

Plata poate fi facuta de tert si mpotriva vointei debitorului si fara intentia de a face o liberalitale. n acest caz, tertul va avea o actiune in restituire impotriva debitorului Exceptii de la principiul ca plata poate fi facuta de orice persoana interesata a) n cazul obligatiilor de a face intuituu personae, plata nu poate fi facuta dect de debitorul acelei obligatii b) cnd partile au stabilit expres, prin acordul lor de vointa, ca plata nu poate fi facuta de o alta persoana dect debitorul c) minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani, d) alienatul sau debilul mintal pus sub interdictie, Conditii speciale cerute pentru aface plata n cazul obligatiilor de a da Pentru a fi valabila este necesara si ndeplinirea a doua conditii, respectiv: - plata sa fie facuta de proprietarul lucrului dat n plata; - autorul platii sa fie capabil de a nstraina. Persoanele care pot primi plata Cel indreptatit sa primeasca plata este, in primul rnd, creditorul, iar dupa moartea acestuia, plata urmeaza a se face mostenitorilor acestuia. n cazul cesiunii, cesionarul poate primi plata deoarece el devine creditor. Pentru ca mandatarul sa poata primi o plata nu este necesar ca el sa aiba un mandat special Totodata, plata poate fi facuta si unui submandatar al mandatarului daca acesta din urma are dreptul de a substitui pe altul in locul sau. De asemenea, uzufructuarul poate primi, n capitalurilor, deoarece tine locul proprietarului. general, singur plata

Situatii n care plata este valabila desi ea afost efectuata catre alte persoane dect cele ndreptatite sa o primeasca a) cnd creditorul ratifica plata facuta unei persoane care nu avea dreptul de a primi

b) cnd plata desi a fost facuta altei persoane, a profitat creditorului, cum este cazul platii facuta unui creditor al creditorului, plata care a dus la stingerea obligatiei pe care creditorul o avea fata de alta persoana c) cnd plata a fost facuta cu buna-credinta unui creditor aparent (art. 1097 C. civ.). d) plata a fost facuta unui reprezentant aparent al creditorului, dar sunt ndeplinite conditiile aparentei, iar platitorul a fost de buna-credinta. Obiectul platii - creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru dect acela ce i se datoreaza, chiar daca valoarea lucrului oferit ar fi egala sau mai mare". n cazul n care creditorul a primit din eroare un alt lucru dect cel care i era datorat, el poate sa restituie lucrul dat si sa ceara, totodata, sa i se predea lucrul ce i se datoreaza. Indivizibilitatea platii - debitorul nu poate sili pe creditor a primi o parte din datorie, fie datoria divizibila chiar". Aceasta nseamna ca un debitor nu se poate libera de datorie dect platind tot ceea ce datoreaza, chiar daca obiectul platii ar fi divizibil, cum este cazul unei sume de bani. Principiul indivizibilitatii cunoaste si unele exceptii cnd plata poate fi fractionata. a) prin conventia partilor se stabileste ca plata sa fie divizibila b) prin succesiune legala, cnd debitorul lasa mai multi mostenitori, fiecare platind pro parte (art. 1060 C. civ.). d) cnd instanta de judecata acorda debitorului mici termene de gratie pentru a face plata e) cnd datoria este platita de mai multi fidejusori si unul dintre ei invoca beneficiul de diviziune t) posesorul unei cambii. bilet la ordin sau cec nu poate refuza o plata partiala; g) purga ipotecii. cnd cel care a dobndit un imobil ipotecat, ofera creditorilor pretul imobilului cnd l-a cumparat sau valoarea lui n cazul in care l-a primit cu titlu gratuit. Daca pretul oferit nu este suficient pentru acoperirea integrala a datoriei, purga va duce la divizarea platii, deoarece obligatia dobnditorului este numai pna la concurenta pretului platit. Data platii

n cazul obligatiilor pure si simple, plata trebuie mcuta la momentul nasterii raportului obligational, deoarece n acel moment obligatia a devenit exigibila. Daca obligatia este afectata de un termen suspensiv, plata trebuie facuta la termenul stipulat, Daca acest termen a fost prevazut exclusiv n favoarea debitorului, acesta poate face plata si anticipat n cazul n care termenul a fost prevazut exclusiv n favoarea creditoru/ui, plata se poate face anticipat numai cu consimtamntul acestuia Daca termenul este prevazut n favoarea ambelor parti (de exemplu, la contractul de imprumut cu dobnda), plata se va face la termenul stipulat sau daca partile convin, plata se poate face si anticipat Locul platii Plata trebuie sa se faca la locul stabilit de catre parti, Daca partile nu au stabilit locul platii, atunci aceasta se va face la domiciliul debitorului, plata fiind cherabila. Daca partile stabilesc ca plata se face la domiciliul creditorului, atunci plata este portabila. Regula prevazuta de art. 1104 C. civ., conform carei a in lipsa de conventie plata trebuie sa se faca la domiciliul debitorului, sufera mai multe exceptii. a) n materie de depozit, potrivit dispozitiilor art. 1615 C. civ., daca in conventie nu se prevede locul restituirii, plata se va face la locul unde se afla lucrul depozitat in momentul restituirii, b) n materie de amanet, in lipsa de conventie contrara, lucrul amanetat in locul unde se afla in momentul predarii; c) n cazul vnzarii fara termen, cnd plata trebuie sa se faca in momentul predarii lucrului vndut si, dupa care, daca nu s-a determinat nimic in privinta platii prin contract cumparatorul este obligat sa faca plata pretului la locul si in timpul in care se face predarea lucrului vndut. Cheltuielile pentru efectuarea platii - cheltuielile pentru efectuarea platii sunt n sarcina debitorului, deoarece plata are ca scop liberarea debitorului, este drept ca el sa suporte toate cheltuielile. Aceasta norma fiind supletiva,

partile, de comun acord, pot stabili ca aceste cheltuieli sa fie facute de creditor sau de ambele parti. Proba platii Se face conform regulilor de drept comun referitoare la proba actelor juridice. Sarcina probei revine celui care face o propunere n fata justitiei Creditorul care pretinde executarea unei obligatii trebuie sa dovedeasca existenta acesteia, prezumtii de plata: a) remiterea voluntara a titlului original, care este un inscris sub semnatura privata, facuta de creditor debitorului, face sa se prezume absolut ca acesta a fost liberat prin plata sau prin remitere de datorie b) remiterea voluntara a titlului original, care este un inscris autentic sau o hotarre judecatoreasca, face sa se prezume relativ ca acesta a fost liberat prin plata sau prin remitere de datorie Imputatia platii A. imputatia conventionala imputatia platii se face prin acordul partilor sau prin vointa uneia dintre ele, respectiv creditor sau debitor. Se presupune ca exista un singur debitor care are de platit mai multe datorii aceluiasi creditor, si plata facuta neputnd acoperi toate datoriile, urmeaza a se decide care din aceste datorii va trebui sa fie considerata stinsa cu preferinta. Debitorul va putea insa sa faca imputatia platii in urmatoarele limite: a) plata sa fie suficienta pentru a stinge ntreaga datorie asupra careia se face imputata, b) daca unele obligatii sunt exigibile, iar altele neexigibile, se poate face imputatia numai asupra obligatiilor scadente, caci n caz contrar s-ar face o plata anticipata;

c) cnd creanta este producatoare de dobnzi, plata se imputa mai inti asupra dobnzilor B. lmputatia legala n cazul n care nici una dintre parti nu a facut imputatia platii, aceasta se va face dupa regulile nscrise n art. 1113 C. civ.: a) daca una dintre datorii este scadenta, iar alta nescadenta, plata se imputa mai inti asupra celei scadente b) daca toate datoriile sunt scadente, imputatia se face asupra celei mai oneroase pentru debitor (de exemplu cea producatoare de dobnzi mai mari). c) daca toate datoriile sunt scadente si la fel de oneroase, imputatia se vaface asupra celei mai vechi dintre ele; d) daca toate datoriile sunt scadente, la fel de oneroase si au aceeasi vechime, imputatia se va face proportional cu fiecare din ele, respectiv o plata partiala, ceea ce constituie o exceptie de la principiul indivizibilitatii platii. Oferta reala de plata. Opozitia la plata Oferta reala de plata Prin oferta se intelege prezentarea cuiva a ceea ce i se datoreaza, cu observarea formalitatilor prevazute de lege in aceasta privinta. Daca oferta care i se face este valabila, dar creditorul refuza primirea ei, in aceasta situatie, legea i-a pus la dispozitie debitorului o procedura prin care se poate libera de obligatia sa, numita oferta de plata urmata de consemnatiune. Reglementata de Codul civil n art. 1114-1121 si de Codul de procedura civila in art. 586-590 si cuprinde trei etape: a) oferta reala de plata facuta de debitor creditorului, prin intermediul executorului judecatoresc, somndu-l sa se prezinte la o anumita data si ntrun anumit loc pentru a primi plata. Daca creditorul primeste plata, debitorul va fi liberat, situatie ce se va consemna ntr-un proces-verbal; b) consemnarea sumei de bani sau a lucrului la dispozitia creditorului, atunci cnd acesta refuza plata;

c) validarea consemnarii de catre instanta dejudecata, prin hotarre ramasa definitiva. Ca efecte, oferta reala de plata urmata de consemnatiune este liberatoare pentru debitor si, ca urmare, acesta nu va mai fi tinut sa plateasca daune moratorii pentru executarea cu ntrziere a obligatiei si nici sa suporte riscul pieirii fortuite a lucrului, care cu toate ca este de gen, prin consemnare se individualizeaza. Ofertele reale trebuie, n principiu, sa fie pure si simple; ele nu pot fi facute cu conditii pe care debitorul nu le-ar putea face chiar daca ar plati efectiv si direct. Debitorul poate totusi, cnd face oferta, sa insereze oarecare conditii, proteste sau rezerve, Oferta reala urmata de consemnatiune nu este o veritabila plata, deoarece debitorul poate retrage suma depusa mai inainte ca creditorul sa accepte plata. Opozitia la plata Opozitia la plata este interventia pe care o face cineva catre debitor de a nu efectua plata fara prezenta sau consimtamntul sau. Poate fi facuta de a) un alt creditor al aceluiasi debitor b) creditorul care a pierdut titlul la purtator sau acesta i s-a furat si afla ca debitorul este gata sa faca plata celui care prezinta titlul; c) creditorul creditorului (creditorul popritor) in cazul popririi. catre tertul poprit (debitorul), ca acesta din urma sa nu plateascacreanta creditorului sau (popritul). Executarea silita n natura a obligatiilor Executarea silita nu poate fi ceruta obligatiilor care presupune o participare strict personala din partea debitorului, cum este cazul obligatiilor intuituu personae Executarea silita in natura a obligatiilor dupa obiectul lor

Executarea obligatiilor de a da A. Obligatia de a da are ca obiect o suma de bani. n acest caz executarea ei n natura este ori cnd posibila, chiar si in cazul in care debitorul refuza executarea, deoarece creditorul, pe temeiul dreptului sau de gaj general asupra patrimoniului debitorului, va putea trece la executarea silita prin vnzarea bunurilor acestuia, iar din pretul obtinut si va satisface creanta. B. Obligatia de a da are ca obiect un bun individual determinat. a) obligatia de a constitui sau transfera dreptul de proprietate sau un alt drept real b) obligatia de predare a lucrului, care este o obligatie de aface, Aceasta obligatie se va putea realiza pe cale silita in natura, numai cta vreme bunul se gaseste la debitor. Daca bunul a fost distrus sau instrainat de debitor, executarea in natura devine imposibila, urmnd a se executa prin echivalent. C. Obligatia de a da are ca obiect un bun de gen. n acest caz dreptul de proprietate se transmite numai n momentul individualizarii bunului, ceea ce presupune un fapt personal al debitorului. Creditorul are posibilitatea uneia din urmatoarele optiuni: a) sa ceara executarea silita n natura cnd acest lucru este posibil b) sa achizitioneze cantitatea de bunuri ce formeaza obiectul obligatiei din alta parte, pe contul debitorului, urmnd a recupera pretul prin executarea silita a bunurilor debitorului; c) sa accepte executarea prin echivalent, respectiv plata de despagubiri din partea debitorului. Executarea obligatiilor de a face si de a nu face Obligatia de a face si obligatia de a nu face, au ca obiect, fie aducerea la ndeplinire a unui fapt, fie o abtinere. n schimb, celelalte obligatii de a face si de a nu face, pot fi executate in natura, din urmatoarele motive:

a) s-ar permite debitorului ca prin simpla sa manifestare unilaterala de vointa, sa schimbe obiectul obligatiei din ceea ce datora obiectiv, ntr-o suma de bani; b) art. 1077 C. civ., prevede n privinta obligatiilor de a face, ca n caz de neexecutare a lor, creditorul poate fi autorizat de instanta judecatoreasca sa le aduca la ndeplinire, pe cheltuiala debitorului; c) art. 1076 C. civ., prevede posibilitatea creditorului de a cere instantei de judecata, obligarea debitorului de a distruge ceea ce a facut cu ncalcarea acestei obligatii sau autorizarea de a distruge el nsusi pe cheltuiala debitorului. Daunele cominatorii - reprezinta un mijloc juridic pentru constrngerea debitorului la executarea unei obligatii de a face, ce nu este susceptibila de executare silita si presupune un fapt personal al debitorului. Daunele cominatorii se acorda la cerere, de instanta de judecata si constau n condamnarea debitorului la plata unei sume de bani pe zi, saptamna sau luna de ntrziere, pna la executarea obligatiei n natura. Caractere juridice a) daunele cominatorii reprezinta un mijloc de constrngere., b) daunele cominatorii sunt un mijloc de constrngere pecuniara. c) daunele cominatorii au drept scop asigurarea executarii unei hotarri judecatoresti. d) daunele cominatorii reprezinta un mijloc subsidiar de a obtine executarea silita. e) daunele cominatorii nu au un caracter reformator. f) daunele cominatorii cu caracter nelimitat n timp g) daunele cominatorii au un caracter provizoriu. Daunele cominatorii pot fi modificate de instanta de judecata n cazul n care debitorul persista n neexecutarea obligatiei. Sfera daunelor cominatorii

n literatura de specialitate, s-a apreciat ca sfera aplicarii daunelor cominatorii cuprinde exclusiv obligatiile de a face care se nfatiseaza cu caracter strict personal si obligatiile de a nu face. S-a considerat insa ca n cazul obligatiilor de a da, pot exista situatii cnd creditorul are interes sa ceara daune cominatorii. n orice caz acestea nu se pot aplica obligatiilor avnd drept obiect sume de bani, deoarece acestea produc dobnzi. Daunele cominatorii nu se pot acorda daca: a) obligatia consta n a da o suma de bani, deoarece executarea silita este posibila ntotdeauna; b) executarea n natura a obligatiei nu mai este cu putinta; c) este posibila executarea silita directa, n natura. d) refuzul debitorului de a executa obligatia n natura este ferm, astfel nct se ncepe executarea silita indirecta, prin echivalent. Amenzile civile cominatorii reprezinta un mijloc de constrngere indirecta a debitorului pentru a-l determina sa execute obligatia de a face sau a nu face. Amenzile civile cominatorii nu se confunda cu daunele cominatorii : a) amenzile civile cominatorii se fac venit la bugetul statului, n timp ce daunele cominatorii se pot transforma n daune-interese si astfel, contribuie la refacerea prejudiciului suferit de creditor; b) amenzile civile cominatorii reprezinta o institutie juridica de drept procesual civil si pot fi aplicate n faza de punere n executare a hotarrilor judecatoresti, c) cuantumul amenzilor civile cominatorii este expres prevazut de lege, respectiv ntre 200.000 lei si 500.000 lei pe zi de intrziere (art. 580 C. proc. civ.), n timp ce cuantumul daunelor cominatorii se stabileste de instanta de judecata n functie de puterea de rezistenta a debitorului n neexecutarea de bunavoie a obligatiei; d) amenzile civile comlnatorii sunt supuse executarii silite prin intermediul organelor fiscale competente

Garantarea executarii obligatiilor Prin garantarea obligatiilor ntelegem totalitatea mijloacelor juridice, respectiva drepturilor si actiunilor recunoscute de lege sau nascute din acordul de vointa al partilor raportului obligational, prin a caror executare se asigura realizarea drepturilor de creanta. A. Garantiile generale sunt recunoscute tuturor creditorilor, cea mai cunoscuta fiind dreptul de gaj general al creditorilor chirografari B. Garantiile speciale, spre deosebire de cele generale, sunt recunoscute numai anumitor creditori, fiind diferite de acelea pe care le poate utiliza orice creditor n limita gajului general. Creditorii care beneficiaza numai de mijloace generale de garantare a drepturilor lor de creanta se numesc creditori chirografari, iar creditorii carora le sunt recunoscute mijloace juridice speciale de garantare, se numesc creditori cu garantii sau garantati. Clasificarea garantiilor A. Garantiile generale ale executarii obligatiilor, care sunt mijloace juridice recunoscute tuturor creditorilor si se intemeiaza pe dreptul general de gaj asupra patrimoniului debitorului. - mijloace preventive si de conservare cum sunt: dreptul de a cere separatia de patrimoniu, dreptul de a cere punerea sechestrului asigurator asupra bunurilor debitorului, actiunea oblica etc.; - mijloace reparatorii: actiunea pauliana si actiunea in simulatie. B. Garantiile speciale ale executarii obligatiilor sunt acelea care confera creditorului garantat anumite drepturi si prerogative suplimentare fata de cele oferite oricarui creditor. a) garantii personale b) garantii reale Dreptul de gaj general al creditorilor art. 1718 C. civ. care dispune: "oricine este obligat personal este tinut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare".

Gajul general al creditorilor nu are nimic comun cu dreptul de gaj care este un drept real accesoriu, care confera titularului sau atributele de urmarire si preferinta. Caracterizare Gajul general este caracterizat de principiul libertatii de vointa a debitorului, de a-si administra patrimoniul asa cum doreste Caracteristic este si faptul ca este un gaj comun, apartinnd tuturor creditorilor chirografari, care au cu totii o pozitie egala fata de bunurile supuse executarii. Totusi dreptul de gaj ofera creditorilor si anumite prerogative, dintre care amintim: a) dreptul de a lua anumite masuri de conservare asupra bunurilor debitorului b) dreptul de a actiona pentru a nlatura neglijenta debitorului, prin actiunea oblica; c) dreptul de a actiona pentru a nlatura anumite acte frauduloase ncheiate de debitor,prin actiunea pauliana d) dreptul de a proceda la executarea silita asupra bunurilor aflate n patrimoniul debitorului la data urmaririi. Aceste prerogative nu apara pe creditori de riscul insolvabilitatii debitorului Faptul ca un creditor are o creanta mai veche, nu-i ofera prioritate fata de ceilalti. Garantiile generale ale obligatiilor Mijloace de conservare a patrimoniului debitorului Aceste masuri conservatorii pot fi exercitate numai in scopul conservarii patrimoniului, nu si pentru executarea obligatiilor Enumerare

a) cererea de punere a sechestrului asigurator pe anumite bunuri ale debitorului, pentru a se preintmpina distrugerea, pierderea, ascunderea acestora, Masurile asiguratorii sunt: - sechestrul judiciar - sechestrul asigurator - poprirea asiguratorie consta n indisponibilizarea sumelor de bani sau titlurilor de credit pe care debitorulle are de primit de la un tert debitor al sau, pentru ca ulterior creditorul sa-si poata realiza creanta; b) cererea de inscriptie sau transcriptie imobiliara ori de nscriere n cartea funciara a dreptului de proprietate sau a altui drept real dobndit de debitor asupra unui bun imobil, cnd debitorul neglijeaza acest lucru; c) dreptul creditorilor de a interveni n procesele debitorilor cu privire la bunuri din patrimoniul lor si n procesele de imparteala ale debitorilor, d) dreptul creditorilor de a cere separatia de patrimoniu la moartea debitorului, e) punerea de peceti pe bunurile debitorului si inventarierea lor, la moartea debitorului, pentru a se evita sustragerea; f) dreptul creditorului de a introduce actiunea oblica; g) dreptul creditorului de a introduce actiunea pauliana; h) dreptul creditorului de a introduce actiunea in declararea simulatiei, i) dreptul de a promova o actiune in plata creantei, de a cere anularea unei ipoteci constituite de catre debitor in favoarea unui alt creditor ori dreptul de a intentaactiunea in repetitiune pentru neplata unui bun ce nu era datorat. Actiunea oblica (indirecta sau subrogatorie) Actiunea oblica a fost definita ca fiind acel mijloc juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cnd acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite. Pentru a se stabili domeniul de aplicare al actiunii oblice trebuie avute n vedere urmatoarele:

A. Creditorul chirografar va putea exercita numai actiunile privind drepturile care se afla n patrimoniul debitorulul si sunt pe cale de a se pierde B. Creditorul chirografar nu se va putea substitui debitorului n administrarea patrimoniului acestuia. C. Creditorul chirografar nu poate intenta acele actiuni care au un caracter exclusiv personal cum sunt : a) actiunile prin care se apara drepturile personale nepatrimoniale, precum: actiunile b) actiunile cu caracter patrimonial, care implica o apreciere subiectiva din partea titularului lor, cum ar fi: actiune a n revocare a unei donatii pentru ingratitudine, revocarea donatiei ntre soti, acceptarea unei donatii, c) actiunile care privesc drepturi patrimoniale incesibile (neurmaribile), cum sunt: pensia de ntretinere, dreptul Dreptul de uz este un drept real care permite titularului sa posede, sa foloseasca bunul, obiect al dreptului de uz si sa-i culeaga fructele numai pentru nevoile familiei sale. Fructele bunului, obiect al dreptului de uz, nu vor putea fi urmarite de creditorii uzuarului, tocmai datorita destinatiei lor. Dreptul de abitatie este acel drept real imobiliar, care are ca obiect o casa de locuit si care permite titularului sau sa posede si sa foloseasca imobilul proprietatea altei persoane in scopul satisfacerii nevoilor sale de locuit si ale familiei sale. Conditiile exercitarii actiunii oblice A. Debitorul sa fie inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze intentarea actiunii, micsornd prin aceasta gajul general al creditorilor sai. B. Creanta pe care o are creditorul trebuie sa fie certa, adica sa fie ferma,sa fie lichida, adica sa aiba cuantumul determinat si sa fie exigibila, adica sa se poata executa (sa nu fie suspendata printr-un termen sau conditie). C. Creditorul trebuie sa aiba un interes serios si legitim pentru a exercita actiunea. Exista un asemenea interes atunci cnd prin neglijenta sau refuzul debitorului de a cita actiunile corespunzatoare, acesta devine insolvabil sau i se agraveaza insolvabilitatea

Efectele actiunii oblice a) prtul actionat poate opune creditorului toate exceptiile si apararile pe care le-ar putea opune si debitorului, b) daca creditorul cstiga procesul, bunul asupra caruia purta dreptul este readus in patrimoniul debitorului. c) actiunea este opozabila debitorului numai n cazul n care acesta a fost introdus in proces. Actiune pauliana (revocatorie)a fost definita ca fiind acea actiune prin care creditorul poate cere desfiintarea pe cale judecatoreasca a acte/ar juridice ncheiate de debitor n vederea prejudicierii sale. n dreptul actual, actiunea pauliana nu se indreapta impotriva debitorului ci impotriva tertului cu care debitorul a ncheiat actul, deoarece debitorul fiind n genere insolvabil, obligatia de a repara prejudiciul se concentreaza asupra tertului dobnditor. Actele care nu pot fi revocate prin intermediul actiunii pauliene, acestea sunt urmatoarele: a) actele relative la drepturile neurmaribile sau la cele exclusiv personale, strns legate de persoana debitorului, b) plata unei datorii exigibile facuta de un debitor, chiar insolvabil, si chiar cu reacredinta nu poate fi atacata de ceilalti creditori. c) contractarea unor noi datorii. Debitorul si pastreaza dreptul de a-si administra patrimoniul si de a ncheia acte care sa duca la modificarea juridica a acestuia. Conditiile exercitarii actiunii pauliene A. Actul atacat sa fi creat un prejudiciu creditorului, care consta n faptul ca, prin acel act debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate existenta(eventus damni). B. Frauda debitorului, care consta in faptul ca debitorul a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor. C. Creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila,in principiu, anterioara actului atacat.

D. Complicitatea tertului dobnditor la frauda debitorului. Complicitatea tertului consta n faptul ca prin acel act si-a dat seama ca vor fi prejudiciati creditorii debitorului, datorita insolvabilitatii acestuia. Aceasta conditie este necesara numai n cazul n care actul atacat este cu titlu oneros Daca actul este cu titlu gratuit, este suficient sa se stabileasca prejudiciul pricinuit si frauda debitorului, nefiind necesara conditia complicitatii tertului dobnditor la frauda. a) daca dobnditorul este cu titlu oneros si de buna-credinta, actiunea pauliana este in operanta fata de subdobnditor, b) daca tertul dobnditor este cu titlu oneros si de rea-credinta sau este un doanditor cu titlu gratuit, impotriva subdobnditorului se poate introduce actiunea numai dacaactul este cu titlu gratuit sau, daca este cu titlu oneros, tertul sa fie de rea-credinta. Efectele actiunii pauliene A. Fata de tertul dobnditor actul este revocat, Daca prejudiciul este inferior valorii obiectului contractat, tertul poate pastra bunul dobndit, oferindu-i creditorului plata creantei. Daca tertul dobnditor nu are un interes sa-1 despagubeasca pe creditorul reclamant, va trebui sa restituie bunul primit de la debitor. Daca tertul a dobndit bunul cu titlu gratuit, el este obligat sa-l restituie. Daca bunul este producator de fructe, tertul este obligat sa le restituie din momentul chemarii sale n judecata, Daca tertul a nstrainat bunul, el este obligat sa restituie pretul primit, Daca tertul este de rea-credinta si a nstrainat bunul, el va fi obligat sa plateasca daune-interese echivalente cu pretul primit ori cu valoarea bunului daca aceasta este superioara pretului vnzarii. B. Fata de debitor, actul revocat continua sa ramna n fiinta si sa-si produca efectele in raporturile cu tertul.

Tertul dobnditor cu titlu oneros se va putea ndrepta mpotriva debitorului, printr-o actiune n garantie, pentru a obtine ceea ce a platit creditorului, mai precis pentru toata valoarea de care a fost lipsit prin actiunea creditorului urmaritor. C. Fata de ceilalti creditori ai debitorului, actiunea pauliana nu produce nici un efect, revocarea actului profitnd numai creditorului care a introdus actiunea Ceilalti creditori nu beneficiaza de efectul actiunii pauliene Prin urmare, actiunea pauliana are un caracter individual, cel care a introdus actiunea exercitnd un drept propriu. Efectul actiunii pauliene nu este de a reintoarce lucrul n gajul comun al tuturor creditorilor si de a profita tuturor creditorilor. Prescriptia actiunii paulieneTermenul de prescriptie al actiunii pauliene este de 30 de ani din ziua n care a fost facut actul fraudulos. De asemenea, tertul dobnditor de buna-credinta nu poate opune creditorului uzucapiunea de 10-20 de ani, pentru ca aceasta uzucapiune se poate opune numai actiunilor reale. Garantiile personale. Fidejusiunea Fidejusiunea a fost definita ca fiind un contract prin care o terta persoana, numita fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane sa plateasca datoria debitorului daca acesta nu o va face el nsusi la scadenta. Felurile fidejusiunii A. Fidejusiunea conventionala, cnd partile raportului obligational, debitorul si creditorul, cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant de catre debitor; B. Fidejusiunea legala, reglementata n art 1675 C. civ., atunci cnd printr-un text de lege debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiilor care-i revin. C. Fidejusiunea judecatoreasca, cnd ntr-o cauza judecatoreasca dispune aducerea unui fidejusor. Caracterele juridice ale fidejusiunii litigioasa instanta

A. Este un contract accesoriul fata de obligatia principala a debitorului. Consecinte a) fidejusiunea urmeaza soarta obligatiei principale, potrivit regulii accesorium sequitur principale, in privinta cauzelor de validitate si de stingere. b) ntinderea fidejusiunii nu poate.fi mai mare dect datoria debitorului si nu poate fi mai oneroasa c) fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se ntinde la toate accesoriile datoriei B. Este un contract consensual n sensul ca simplul acord de vointa al partilor (solo consensum) este suficient pentru ncheierea sa valabila. C. Este un contract esentialmente unilateral dnd nastere la obligatii numai in sarcina fidejusorului, nefiind supus regulii multiplului exemplar. D. Este un contract cu titlu gratuit, fidejusorul neurrnarind sa obtina un echivalent de la creditorul cu care a ncheiat conventia, n schimbul obligatiei sale. Conditiile privind persoana fidejusorului a) fidejusorul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. b) fidejusorul trebuie sa fie o persoana solvabila. c)fidejusorul sa aiba domiciliul in raza de competenta teritoriala a tribunalului unde trebuie executata obligatia. Obligatii care pot fi garantate Pot fi garantate orice fel de obligatii, inclusiv intuituu personae, n mod obisnuit garantndu-se obligatiile banesti. Pot fi garantate att obligatiile existente, ct si obligatiile viitoare sau chiar cele eventuale Obligatiile naturale nu pot fi garantate prin fidejusiune, fiind lipsite de sanctiune, astfel nct fidejusorul nu se poate regresa mpotriva debitorului principal.

Obligatia fidejusorului poate fi garantata de alt fidejusor [art. 1665 alin. (2) C. civ. Efectele fidejusiunii Raporturile dintre fidejusor si creditor Principiul care domina aceste raporturi este acela ca n caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate urmari direct pe fidejusor, A. Beneficiul de discutiune este facultatea oferita de lege fidejusorului, de a cere creditorului, sa urmareasca mai nti bunurile debitorului si numai n situatia n care nu va fi ndestulat, sa urmareasca bunurile sale (art. 1662 a) invocarea exceptiei sa aiba loc nainte de a se trece la dezbaterea n fond a cauzei (limine litis b) fidejusorul trebuie sa indice bunurile debitorului principal care pot fi urmarite si sa avanseze cheltuielile necesare urmaririi acestor bunuri, astfel nct creditorul sa nu fie prejudiciat cu nimic prin aceasta unnarire; c) este necesar ca fidejusorul sa-si ia angajamentul ca va raspunde de toate daunele ce se vor cauza, eventual, creditorului prin urmarirea debitorului principal; d) bunurile indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean unde trebuie sa se faca plata. Beneficiul de discutiune nu poate fi invocat in urmatoarele situatii: - cnd fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a obligat n mod solidar cu debitorul principal, - in cazul fidejusiunii judecatoresti (art. 1677, 1678 C. civ Efectele beneficiului de discutiune sunt unnatoarele: - suspenda si amna urmarireafidejusorului de catre creditor; - reduce obligatia fidejusorului, in limita in care urmarirea debitorului principal a satisfacut creanta creditorului. B. Beneficiul de diviziune este tot o facultate recunoscuta fidejusorului, n cazul n care mai multi fidejusori garanteaza fata de acelasi creditor pentru una si aceeasi datorie. Problema se

pune n cazul n care sunt mai multi fidejusori care garanteaza aceeasi datorie. fiecare dintre fidejusori raspunde pentru ntreaga datorie Beneficiul de diviziune nu poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el Beneficiul de diviziune nu se poate invoca n raporturile dintre cofidejusori, Insolvabilitatea unuia dintre cofidejusori va fi suportata de ceilalti, n afara de doua cazuri de exceptie: a) cnd creditorul a divizat urmarirea prin vointa sa (art. 1668 C. civ.); b) cnd unul sau toti ceilalti fidejusori au devenit insolvabili dupa ce cofidejusorul fata de care a nceput urmarirea a invocat beneficiul de diviziune. . Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita, Regresul fidejusorului contra debitorului principal este de esenta fidejusiunii. Temeiul regresului, de regula, il constituie subrogatia legala n drepturile creditorului platit Regresul se poate ntemeia si pe mandat sau gestiunea de afaceri, Fidejusorul pierde dreptul la orice regres mpotriva debitorului principal, cnd: a) daca a platit fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor b) daca nu l-a instiintat pe debitor despre efectuarea platii, iar acesta a platit a doua oara Raporturile dintre fidejusori Daca mai multi fidejusori au garantat pentru unul si acelasi debitor, fidejusorul care a platit are o actiune n regres divizibila mpotriva celorlalti fidejusori (art. 1674 C.civ.), dar numai n cazurile expres prevazute de lege a) fidejusorul care a platit a fost urmarit n judecata de catre creditor;

b) cnd debitorul este n stare de faliment sau de insolvabilitate; c) cnd debitorul s-a ndatorat sa-l elibereze de datorie ntr-un anumit termen, care a expirat; d) cnd datoria principala a ajuns la scadenta etc. Stingerea fidejusiunii Fidejusiunea se poate stinge pe cale directa sau indirecta. A. Fidejusiunea se stinge n mod indirect, ca urmare a stingerii obligatiei principale, B. Fidejusiunea se poate stinge si n mod direct, independent de soarta obligatiei principale, aplicndu-se modurile generale de stingere a obligatiilor (art. 1679 C.civ.), cum sunt: a) remiterea de fidejusiune; b) confuziunea intervenita ntre patrimoniul creditorului si cel al fidejusorului. c) compensatia opusa de fidejusor creditorului etc. nsa, fidejusiunea se poate stinge printr-un mod specific, independent de soarta obliatiei principale, numit cedentarum actionum, cnd din culpa creditorului, fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea prin plata datoriei principale, sa dobndeasca privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (art. 1682 C. civ.). Garantiile reale Contractul de gaj - acel contract prin care debitorul sau o alta persoana remite creditorului sau unui tert un bun mobil corporal sau incorporal, n vederea garantarii executarii unei obligatii . Dupa modul n care se stabileste obligatia de a constitui gajul, acesta poate fi: a) gajul conventional, prin care partile convin asupra necesitatii constituirii gajului; b) gajul legal, prin care legea obliga anumite persoane sa constituie un gaj, cum este L. nr. 22/1969;

c) gajul judecatoresc, prin care instanta dispune instituirea sa, cum este cazul cautiunii prevazute n caz de executie vremelnica (art. 269 C. proc. civ.). Caracterele contractului de gaj a) este un contract accesoriu, deoarece nu are o existenta de sine statatoare, presupunnd existenta unei obligatii principale pe care o garanteaza. b) gajul cu deposedare este un contract real, deoarece nu i-a nastere dect prin remiterea efectiva a bunului gajat. Daca contractul de gaj este fara deposedare. atunci acesta este un contract consensual. c) este un contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina creditorului d) este un contract indivizibil, deoarece bunul mobil este afectat in intregime garantarii datoriei e) este un contract formalist, deoarece inscrisul trebuie notificat debitorului creantei gajate; f) este un contract constitutiv de drepturi, deoarece prin el se constituie dreptul real de gaj, obligatiile si drepturile nascute din raportul juridic de gaj fiind noi, necunoscute deci inainte de incheierea lui; g) contractul de gaj este un act juridic cu caracter patrimonial h) contractul de gaj este un contract care poate fi afectat de modalitati, termen, conditie. Conditii de validitate A. Persoana care constituie gajul, debitorul sau un tert, trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu si sa fie proprietarul bunului gajat. B. Obiectul gajului l poate constitui numai bunurile mobile corporale sau incorporale, consumptibile sau neconsumptibile, individual determinate sau generice, numai dacase afla n circuitul civil. C. Pentru a se putea asigura opozabilitatea si posibilitatea de proba a gajului sunt necesare mai multe formalitati,

a) gajul trebuie constatat printr-un nscris nregistrat in regula [art. 1686 alin. (3) C. civ], care poate fi autentic sau sub semnatura privata, fiind necesar numai ad probationem b) daca obiectul gajului este un bun mobil incorporal (o creanta), ntocmirea unui nscris este obligatorie, indiferent de valoarea datoriei c) n cazul cambiilor si biletelor la ordin, gajul poate fi constituit prin gir cu clauza"valoare n garantie" sau o alta clauza din care sa rezulte ca au fost date n gaj; d) gajul asupra actiunilor, partilor sociale si obligatiunilor nominale ale societatilor comerciale se face prin transfer nscris n registrele societatii. Efectele gajului Contractul de gaj da nastere unui drept real accesoriu A. Dreptul de retentie n cazul gajului cu deposedare, care da posibilitatea creditorului sa refuze restituirea bunului gajat pna la achitarea ntregii datorii, a dobnzilor si a spezelor datoriei B. Dreptul de urmarire, care da posibilitatea creditorului de a revendica bunul gajat din mna oricuis-ar gasi. C. Dreptul de preferinta, care confera creditorului posibilitatea de a fi platit cu prioritate din pretul bunului gajat, fata de alti creditori. a) n cazul in care debitorul nu-si plateste datoria, creditorul are urmatoarele drepturi privind realizarea gajului: - poate cere instantei sa-i aprobe sa retina lucrul in contul creantei - poate cere vnzarea lucrului la licitatie, urmnd a fi platit cu preferinta b) nsa contractul de gaj da nastere si la anumite obligatii in sarcina creditorului: - obligatia de conservare a bunului gajat, - obligatia de a nufolosi si de a nu-si insusi fructele si veniturile acestuia. - obligatia de a restitui bunul gajat imediat ce i-a fost platita creanta in intregime de catre debitor

c) De asemenea si debitorul are anumite obligatii, dupa cum urmeaza: - obligatia de a despagubi pe creditor pentru toate cheltuielile necesare si utile facute cu conservarea bunului - obligatia de a despagubi pe creditor pentru daunele provocate de bunul gajat ca urmare a unor vicii de structura. Aceasta actiune se numeste actio pignoratitia contraria; - obligatia de a se abtine de la deturnarea obiectului gajat sau de la distrugerea acestuia, n cazul gajului fara deposedare. Stingerea gajului A. Gajul se poate stinge pe cale accesorie, ca o consecinta a stingerii obligatiei principale. B. Contractul de gaj se poate stinge si pe cale principala, independent de obligatia principala, prin modurile obisnuite de stingere a obligatiilor n general, precum: renuntarea creditorului la garantie, pieirea totala a bunului gajat din cauza de forta majora etc. Contractul de garantie reala mobiliara (gajul electronic) - drept real accesoriu, ce are ca obiect un bun mobil, afectat garantarii unei obligatii civile sau comerciale. nascuta din orice contract, ncheiat ntre persoane fizice sau juridice. Caractere juridice a) este un contract consensual, putndu-se ncheia prin simplu acord de vointa al celor doua parti, nsa legea garantiilor prevede ncheierea sa n forma scrisa b) este un cofltract bilateral (sinalagmatic), deoarece da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti c) este un drept real mobiliar, creditorul garantat bucurndu-se de dreptul de urmarire si de dreptul de preferinta, d) este un drept accesoriu, nsotind creanta pe care o garanteaza si avnd soarta juridica a acesteia.

e) este indivizibil, bunul mobil fiind afectat n ntregime pentru garantarea obligatiei principale. f) contractul de garantie este titlu executoriu, astfel ca n cazul n care debitorul nu va ndepllini obligatia garantata, creditorul va putea sa execute garantia n temeiul contractului, nvestit cu formula executorie, n conditiile legi. Domeniul de aplicare a) toate cesiunile drepturilor de creanta, chiar daca cesiunea nu are drept scop garantarea executarii unei obligatii; b) vnzarile conditionate, precum si orice alte acte juridice, indiferent de forma sau de denumirea lor, c) toate formele de nchiriere, inclusiv orice leasing, pe un termen mai mare de un an; d) contractele de consignatie, care au ca obiect bunuri prevazute la art. 6 din lege, daca valoarea bunului care urmeaza a fi vndut este mai mare dect echivalentul n lei al sumei de 1000 euro. Constituirea garantiei reale mobiliare Garantiile reale mobiliare se constituie numai pe baza unui contract de garantie Contractul de garantie reala mobiliara se ncheie ntre partile contractante care poarta denumirea de creditor si debitor, avnd ca obiect bunurile prevazute de lege. a) prin indisponibilizarea valorilor conform regulilor pietii pe care sunt tranzactionate; b) prin conventie, pentru valorile necotate pe o piata autorizata; b) prin andosarea valorilor. Obiectul garantiei reale mobiliare a) orice bun mobil corporal sau incorporal, individual determinat sau generic fungibil sau nefungibil b) o universalitate de bunuri mobile

c) bunurile mobile prin anticipatie, cum sunt padurile, mineralele si hidrocarburile etc. [arl. 6 alin. (5) lit. j)]; d) bunurile mobile accesorii ale unui imobil, e) bunurile imobile prin destinatie reglementate de arl. 467, 468 C. civ.; f) produsele bunului ce formeaza obiectul garantiei g) un bun viitor, garantia reala producndu-si efectul in momentul in care debitorul obtine proprietatea asupra bunului respectiv. Obligatiile garantate a) orice obligatie de a da, a face sau de a nu face; b) obligatiile pure si simple; c) obligatiile prezente sau viitoare. d) obligatii afectate de modalitati e) obligatiile indivizibile obligatiile solidare, deoarece indivizibilitatea este o solidaritate mai accentuata; f) obligatiile exprimate in moneda nationala sau moneda straina Publicitatea contractului de garantie mobiliara - se realizeaza, potrivit art. 29 alin. (1) din L. nr. 99/1999, prin inscrierea avizului de garantie reala la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. Se face in scopul de a asigura opozabilitatea fata de terti si de a stabili ordinea de prioritate nscrierea unui aviz de garantie isi produce efectele timp de 5 ani, existnd insa posibilitatea, pentru creditor, de reinnoire nainte de expirarea acestui termen. 1. Reguli speciale de publicitate a) daca obligatia garantata nu depaseste echivalentul n lei al sumei de 300 Euro, publicitatea se poate face fie prin nscrierea unui aviz de garantie reala la Arhiva Electronica, fie prin luarea n posesie a bunului afectat garantiei.

b) cnd garantia reala se constituie pe sume de bani, valori mobiliare sau titluri reprezentnd bunuri, precum si cecuri, bilete la ordin, iar transferul presupune posesia sau andosarea, atunci publicitatea se face numai prin posesia sau andosarea acestora; c) cnd garantia reala se constituie pe valori mobiliare, care pot fi transferate prin simpla nregistrare n registrele ce deservesc piata de valori mobiliare, publicitatea se realizeaza prin simpla nregistrare; d) publicitatea garantiilor sau sarcinilor reale constituite asupra vapoarelor si avioanelor se realizeaza prin nregistrarea unei formular de aviz de garantie reala n registrul unde se afla nregistrat titlul de proprietate asupra acestora. 2. Efectele indeplinirii formalitatilor de publicitate Garantia reala mobiliara devine opozabila tertilor, inclusiv celor care dobndesc dreptul de proprietate sau un alt drept asupra bunului mobil afectat garantiei, ulterior ndeplinirii acestei formalitati. De la data ndeplinirii formalitatilor de publicitate se determina si ordinea de prioritate a creditorilor aceluiasi debitor 3. Exceptii de la prioritatea dobndita potrivit publicitatii mobiliare a) garantia reala constituita in favoarea vnzatorului bunului sau a creditorului al carui mprumut a facut posibila cumpararea bunului, are prioritate asupra unei garantii reale anterioare sau asupra altei sarcini b) garantia reala asupra recoltei sau asupra produselor ce se vor obtine din valorificarea acesteia, constituita in scopul obtinerii de catre debitor a fondurilor necesare pentru a o produce sau constituita in perioada de crestere a plante lor ori in cursul unei perioade de 6 luni inainte de recoltare, are prioritate asupra oricarei alte garantii reale sau sarcini din momentul nscrierii la arhiva. c) garantia reala asupra pasarilor, bovine lor, cabalinelor, ovinelor, porcinelor si pestelui sau asupra produselor lor, constituita in scopul asigurarii fondurilor care sa i permitadebitorului achizitionarea de nutreturi, medicamente sau hormoni pentru hrana sau tratarea animalelor, are prioritate asupra oricarei alte garantii reale sau sarcini constituite pe acelasi bun ori pe utilitatile lui, alta dect garantia reala constituita

Efectele garantiei reale mobiliare- anumite drepturi si obligatii. 1. Drepturile si obligatiile creditorului A. Drepturile creditorului a) dreptul de a urmari bunul n minile oricarei persoane s-ar afla. b) dreptul de a i se plati de catre debilor cheltuielile rezonabile, inclusiv cele pentru asigurare si plata oricaror taxe, c) dreptul de a percepe fructele sau dobnzile bunului afectat garantiei, n contul debitorului, d) dreptul de a transmite garantia reala mobiliara. e) dreptul de a primi de la debitor cheltuielile pe care le-a facut cu depozitarea bunului si pastrarea bunului, avnd un drept de retentie asupra bunului, pna la plata acestor cheltuieli. B. Obligatiile creditorului: a) obligatia de a ntretine bunul si de a-l folosi ca un bun proprietar, b) obligatia de a restitui bunul afectat garantiei, n situatia n care debitorul ndeplineste obligatia garantata, 2. Drepturile si obligatiile debitorului A. Drepturile debitorului: a) dreptul de a administra si de a dispune de bunul afectat garantiei si de produsele acestuia b) dreptul de a cere fostului creditor sa i se predea bunul, n situatia n care si-a executat obligatia c) debitorul are dreptul la o suma echivalenta cu 30% din valoarea obligatiei garantate existente la momentul vnzarii sau la diferenta dintre pretul pietei si pretul de vnzare, n functie de care dintre ele este mai ridicat, precum, si la despagubiri pentru orice daune rezultnd din vnzarea cu rea-credinta, daca creditorul vinde bunul afectat garantiei cu ncalcarea prevederilor legii garantiilor;

d) dreptul debitorului de a solicita creditorului la orice moment o declaratie cu privire la valoarea obligatiei garantate care este datorata la respectiva data, e) debitorul are dreptul sa constituie o a doua garantie reala pe acelasi bun. B. Obligatiile debitorului: a) de a-si ndeplini obligatia prevazuta n contract, asa dupa cum partile au stabilit ca ea se va executa; b) obligatia de a preda bunul, obiect al garantiei, c) obligatia de a ntretine bunul si de a-l folosi ca un bun proprietar, prin exercitarea actelor de conservare necesare unei bune functionari a acestuia, n caz contrar putndu-se constitui un sechestru asupra bunului n favoarea creditorului; d) obligatia, cnd este cazul de a tine evidenta contabila a bunurilor afectate garantiei sau, a produselor acestuia; e) obligatia de a nu distruge sau degrada bunul din neglijenta Procedura de executare instituita prin titlul VI din L. nr. 99/1999 1. Dreptul de optiune al creditorului - creditorul are dreptul de a trece la realizarea garantiei, avnd posibilitatea de a opta ntre procedura de executare reglementata de Codul de procedura civila si cea privind executarea garantiei reale mobiliare, reglementata potrivit dispozitiilor din titlul VI al L. nr. 99/1999. Stingerea garantiei reale mobiliare a) garantia reala mobiliara se stinge indirect, ca urmare a stingerii obligatiei principale b) garantia reala mobiliara se poate stinge si direct, independent de raportul obligational principal, astfel: desfiintarea dreptului de proprietate al debitorului asupra bunului afectat garantiei, renuntarea creditorului la garantie, desfiintarea contractului de garantie reala mobiliara, adjudecarea bunului n cadrul procedurii de executare declansata de unul dintre creditori. Arhiva Electronica de Garantii Mobiliare

Reprezinta un sistem de evidenta a prioritatilor garantiilor reale mobiliare, structurata pe persoane si pe bunuri. Opozabilitatea fata de terti a unei garantii reale mobiliare va putea fi invocata, conform art. 1182 C. civ., de la data efectuarii formalitatilor de publicitate care constau n nregistrarea avizului de garantie la Arhiva. Arhiva este exploatata prin concesionare de catre Guvern, catre persoane fizice sau juridice, ce ntrunesc anumite cerinte si numite operatori. Arhiva va fi organizata ntr-o baza de date unica, usor accesibila, care va reflecta corect si la zi informatiile, va nscrie avizele de garantii reale si alte mentiuni, fara a exercita controlul de legalitate sau de alta natura asupra acestora. Ipoteca - drept real accesoriu care are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane, fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul n stapnirea oricui s-ar afla si de afi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun Caracterele generale ale ipotecii A. este un drept real asupra unui imobil care confera titularului sau cele doua atribute: atributul urmaririi bunului n minile oricui s-ar afla si atributul de preferinta privind satisfacerea cu prioritate a creantei sale fata de ceilalti creditori. B. este un drept accesoriu, deoarece insoteste si garanteaza un drept principal, C. este o garantie imobiliara, deoarece numai bunurile imobile se pot ipoteca D. este o garantie specializata, sub un dublu aspect: poate fi constituita numai asupra unui imobil sau imobile individual determinate (art. 1774 C. civ.) si, totodata, pentru garantarea unei creante a carei valoare este determinata Prin urmare, specializarea ipotecii, implica consemnarea ad validitatem, n cuprinsul actului constitutiv de ipoteca, a trei operatiuni:

a) indicarea naturii si situatiei fiecarui imobil afectat garantiei ipotecare de debitorul garant ipotecar sau, dupa caz, de fidejusorul ipotecar ori e catre acestia mpreuna; b) precizarea prin act a sumei pentru care ipoteca este constituita; c) stabilirea cauzei obligatiei garantate. E. ipoteca este indivizibila (art. 1746 C. civ.), imobilul fiind afectat n ntregime pentru garantarea creantei ipoteca continua sa existe asupra intregului imobil chiar daca a fost platita o parte din datorie Felurile ipotecii a) ipoteca conventionala, atunci cnd ia nastere din conventia partilor, n formele prevazute de lege [art. 1749 alin. (2) C. civ].; b) ipoteca legala, cnd ia nastere n virtutea unei dispozitii speciale a legii Ipoteca conventionala - este aceea care ia nastere prin conventia partilor, cu respectarea formelor cerute de lege Conditii de fond A. cel ce constituie ipoteca trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu, avnd capacitatea de a nstraina imobilul B. cel ce constituie ipoteca trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al bunului, deoarece nimeni nu poate dispune de drepturile altuia n cazul desfiintarii dreptului de proprietate al celui care a constituit ipoteca, se va anula si ipoteca conform principiului, resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, cu exceptia urmatoarelor situatii (ipoteca nu se stinge): - revocarea unei donatii pentru ingratitudinea donatarului, nstrainarile facute de acesta, precum si ipotecile constituite asupra imobilului donat vor ramne neatinse(art. 834 C. civ.);

- pna la moarte a lui de cujus, reductiunea pentru ntregirea rezervei succesorale, nu afecteaza pe tertii care au dobndit ipoteci de la donator asupra imobilului donat(art. 655 C. civ.); - raportul succesoral datorat ntre descendenti, nu desfiinteaza ipotecile constituite de descendentul donatar supus raportului (art. 765 si 769 C. civ) n cazul mostenitorului aparent de buna-credinta, actele de dispozitie asupra bunurilor succesorale, inclusiv constituirea de ipoteci, sunt opozabile adevaratului mostenitor, conform principiului error communis facit jus: Conditii de forma Contractul de ipoteca fiind un contract solemn, ipoteca conventionala este valabila numai daca este ncheiata in forma autentica (art. 1772 C. civ.), forma ceruta ad validitatem, sub sanctiunea nulitatii absolute. Formele de publicitate a ipotecii tin numai de opozabilitatea acesteia fata de terti si nu de solemnitatea contractului. Ipoteca legala - ia nastere n virtutea unei dispozitii speciale a legii (art. 1749 C. civ.), fara a fi necesara ncheierea unui contract de ipoteca. Ipotecile legale prevazute de Codul civil (art. 1753 C. civ. ) sunt: a) ipoteca femeii maritate asupra bunurilor barbatului (abrogata); b) ipoteca minori lor si interzisilor asupra bunurilor tutorelui (abrogata); c) ipoteca statului, a comunelor si a stabilimentelor publice asupra mnuitorului de bani publici. Ipoteca prevazuta de L. nr. 22/1969, modificata prin L. nr. 54/1994 Legea impune celui care angajeaza o persoana n functia de gestionar, sa constituie ipoteca asupra unor bunuri imobile, proprietatea acestuia sau a unei terte persoane, pentru garantarea eventualelor pagube produse unitatii de catre gestionar. ipoteca se constituie printr-un contract scris, flira a fi necesara forma autentica. Ipoteca prevazuta de O.G. nr. 61/2002 Se prevede posibilitatea pentru organul de executare, n cadrul procedurii urmaririi silite reglementate prin acest act normativ, de a cere instantei de

judecata sa dispuna nfiintarea unei ipoteci asiguratoare asupra bunurilor imobile care apartin debitorului sau a persoanelor care raspund solidar cu acesta. Ipoteca prevazuta de Codul de procedura penala Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care au dispus instituirea unui sechestru, trebuie sa ceara luarea unei inscriptii ipotecare, n baza actului prin care s-a dispus sechestrul si a procesului-verbal de sechestru (art 166 C. proc. pen.). Ipoteca prevazuta n alte legi speciale Creditele acordate de catre CEC, pentru cumpararea unei locuinte, se vor garanta prin constituirea unei ipoteci asupra locuintei dobndite, nscrierea ipotecii urmnd a se face pe baza contractului de mprumut, la cererea CEC. Ipoteca legala o gasim prevazuta n L nr. 190/1999 privind creditul ipotecar. Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare reprezinta o operatiune necesara, determinata de lipsa acuta de locuinte existenta pentru o mare parte a populatiei. Publicitatea ipotecii 1.Scopul publicitatii Prin nscrierea ipotecii, aceasta devine opozabila fata de terti, de la data nregistrarii cererii. 2. Formalitatile nscrierii ipotecii conventionale Pentru a se putea nscrie ipoteca conventionala, ambele parti, direct sau prin mandatarii lor cu procura autentica, trebuie sa se prezinte la judecatorie, cu actul autentic de constituire a ipotecii (art. 1781 C. civ.). Judecatorul, dupa verificarea actului, dispune prin ncheiere nscrierea ipotecii, facnd mentiune pe actul original, cu privire la data si numarul de ordine al nscrierii (art. 1782 C. civ.). 3. Formalitatile inscrierii ipotecii legale n cazul ipotecii legale nu mai este necesara prezenta ambelor parti la judecatorie, fiind suficient ca numai creditorul sau mandatarul acestui a sa fie prezent si sa ceara inscriptia ipotecii, n virtutea titlului (art. 1783 C. civ.).

4. Radierea si reducerea inscriptiilor ipotecare n cazul n care datoria a fost achitata in ntregime, ipoteca ramne fara obiect, nscrierea ei trebuind sa fie stearsa. Daca plata a fost facuta partial, inscriptia se va restrnge, prin operatia numita reducerea inscriptiei. Efectele ipotecii A. Efectele fata de debitor. Debitorul este cel caruia i apartine imobilul ipotecat si care pastreaza, n principiu, toate atributele dreptului de proprietate: posesia, folosinta si dispozitia juridica. El are dreptul de a culege fructele, sa le consume sau sa le nstraineze, ca orice proprietar. Debitorul poate transmite imobilul ipotecat, care se va transmite catre noul dobnditor grevat cu sarcinile reale, binenteles daca aceste sarcini sunt conservate potrivit legii. Orice act de nstrainare a imobilului ipotecat dupa declansarea procedurii executarii silite, va fi lovit de nulitate B. Efectele fata de creditor. Creditorul care si-a conservat dreptul prin inscriptia ipotecara, are recunoscut un drept real accesoriu, fara deposedarea proprietarului, care-i confera cele doua atribute specifice. Astfel creditorul are un drept de urmarire a imobilului n mna oricui s-ar gasi drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai debitorului, C. Efectele fata de tertii dobnditori ai imobilului. Problema se pune numai n situatia n care debitorul nstraineaza imobilul ipotecat, iar debitorul nu-si plateste datoria. a) tertul poate opune creditorului anumite exceptii, cum sunt: stingerea datoriei, nulitatea actului de ipoteca, nulitatea inscriptiei, exceptia de garantie contra evictiunii dacacreditorul este mostenitorul vnzatorului etc. b) tertul poate plati datoria debitorului, caz in care se subroga in drepturile creditorului, putnd urmari la rndul sau pe debitor [art. 1108 alin. (2) C. civ.]; c) tertul poate recurge la purga ipotecii, procedura care este reglementata de art. 18011814 C. civ. Ea consta in oferta pe care tertul o face creditorului de a-i plati datoriile si sarcinile ipotecare, pna la concurenta pretului imobilului stipulat prin actul de nstrainare sau pna la concurenta valorii imobilului, daca acesta a fost dobndit cu titlu gratuit, chiar daca creantele nu

au ajuns la scadenta. Daca creditorul accepta oferta si tertul plateste pretul, imobilul va fi degrevat de ipoteci. d) tertul poate delasa (abandona) imobilul n mna creditorului, caz in care urmarirea se va face fara participarea sa e) tertul poate lasa ca procedura executarii silite sa-si urmeze cursul impotriva sa. Transmisiunea ipotecii Dreptul de ipoteca se poate transmite prin acte juridice odata cu creanta sau separat de aceasta. De regula se transmite o data cu creanta Cesiunea ipotecii se poate face n folosul unui alt creditor sau n favoarea imobilului ipotecat, si poate fi totala cnd se face in favoarea unui alt creditor ipotecar sau a unui creditor chirografar sau partiala, cnd se face asupra rangului sau a dreptului de urmarire. Transmiterea ipotecii poate avea loc si prin renuntare, care poate fi totala (att dreptul de urmarire ct si cel de preferinta), care se face in favoarea unui alt creditor ipotecar sau a dobnditorului imobilului, ori partiala (fie numai dreptul de urmarire, fie numai dreptul de preferinta). Stingerea ipotecii A. Stingerea pe cale accesorie, ca urmare a stingerii raportului de obligatie garantat, precum plata, B. Stingerea pe cale principala, n cazul n care se stinge numai ipoteca, raportul obligational principal ramnnd n vigoare. Aceasta se poate realiza prin: a) renuntarea creditorului la ipoteca (art. c. civ.]. Renuntarea poate fi expresa sau tacita, b) purga obtinuta de dobnditorul imobilului c) prescriptia cnd imobilul este dobndit de un tert prin uzucapiune (art. 1800 alin. (1) d) anularea actului constitutiv al ipotecii; e) rezolutiunea dreptului de proprietate al constituientului ipoteci 1800 alin. (1) pct. 2

f) prin con fuziune, adica aceeasi persoana ntruneste att calitatea de creditor ipotecar, ct si cea de proprietar al bunului ipotecat; g) pieirea imobilului, ipoteca primite (art. 1721C. civ.); stramutndu-se asupra despagubirilor

h) exproprierea imobilului, ipoteca se stramuta asupra justei si prealabilei despagubiri (art. 28 din L. nr. 33/1994). Privilegiile - dreptul unui creditor de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori, n considerarea calitatii creantei sale. Privilegiile, in afara de privilegiul creditorului gajist, rezulta intotdeauna din lege si prin urmare sunt de stricta interpretare, fiind exceptii de la regula conform careia patrimoniul debitorului formeaza gajul general al creditorilor. Clasificare A. Privilegii generale, care la rndullor sunt: a) privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului (art. 1727 C. civ.); b) privilegii generale asupra debitorului (art. 1729 C. civ.). tuturor bunurilor mobile ale

B. Privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile ale debitorului (art. 1730 C. civ.). C. Privilegii speciale asupra anumitor bunuri debitorului (art. 1737), adevarate ipoteci privilegiate. imobile ale

Efectul principal al oricarui privilegiu ii constituie dreptul de preferinta al creditorului privilegiat, ceea ce inseamna ca indiferent daca urmarirea a fost declansata din initiativa sa sau a unui alt creditor, el va fi preferat in cadrul operatiunii de imparteala a pretului obtinut din vnzare. Privilegiile generale 1. Codul civil A. Privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile, care sunt: a) privilegiul cheltuieli/or de judecata, conform caruia creditorul care a facut cheltuieli in proces sau in timpul executarii silite, de care au beneficiat si

ceilalti creditori, are dreptul sa le recupereze cu preferinta din sumele ce formeaza obiectul urmaririi b) privilegiul statului pentru impozite B. Privilegiile generale asupra bunurilor mobile, care se pot extinde si asupra imobilelor, dupa ce n prealabil, din aceste imobile, s-au despagubit creditorii ipotecari ori cei cu privilegii imobiliare (art. 1729 C. civ.). Ordine: a) privilegiul cheltuielilor de judecata facute in interesul comun al creditorilor. b) privilegiul cheltuielilor de nmormntare a debitorului. c) privilegiul cheltuielilor pentru ngrijire ultimei boli facute in decurs de un an inaintea decesului. d) privilegiul drepturilor banesti ale salariatilor; e) privilegiul obiectelor de subzistenta date debitorului si familiei sale in decurs de 6 luni. 2. Modificarea ordinii de preferinta prin art. 409 C. proc. civ. In cazul in care urmarirea are drept obiect salariul cuvenit persoanelor incadrate in munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului: a) obligatiile de ntretinere sau alocatia pentru copii; b) plata despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale; c) plata datoriilor catre stat provenite din impozite si taxe; d) plata despagubirilor pentru repararea pagube lor pricinuite proprietatii socialiste. Prin disparitia proprietatii socialiste, acest text trebuie interpretat n sensul ca se refera la pagubele pricinuite bunurilor care apartin domeniului public, deoarece numai proprietatea publica are un regim preferential fata de proprietatea privata; . e) toate celelalte datorii, care se aplica si sumelor provenite n baza dreptului de autor sau inventator, remuneratiei cuvenite membrilor cooperativelor mestesugaresti, precum si pensiilor de orice fel.

3. Modificarea ordinii de preferinta prin O.G. nr 61/2002 cu modificarile si completarile uiterioare In cazul n care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori a) creantele reprezentnd cheltuielile de orice fel, tacute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie; b) creantele reprezentnd salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, c) creantele rezultnd din obligatii de ntretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, e) creantele rezultnd din mprumuturi acordate de stat; f) creantele reprezentnd despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite; g) creantele rezultnd din mprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi; h) creantele reprezentnd amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; i) alte creante. 4. Ordinea de preferinta stabilita prin L. nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului Potrivit art. 106 alin. (1) din lege fondurile obtinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, constituite ca ipoteci sau ca alte garantii reale n favoarea creditorilor, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: a) taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vnzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art. 22; b) creantele creditorilor garantati, cuprinznd tot capitalul si dobnzile.

Privilegii speciale mobiliare - poarta asupra unui anumit bun determinat sau a unor bunuri determinate din patrimoniul debitorului, din pretul caruia creditorul se va ndestula cu preferinta. 1. Privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideea de gaj a) privilegiul chiriifor si arenzilor (art. 1730 pct. 1 C. civ.). Acest privilegiu confera proprietarului un adevarat drept de gaj asupra bunurilor mobile (mobilierul) ale chiriasului sau asupra recoltei anului n curs si asupra a tot ce serveste la exploatarea terenului arendat, pna la plata chiriei sau arenzii. b) privilegiul creditorului gajist (art. 1730 pct. 3 C. civ.), fiind consecinta dreptului de gaj asupra unui bun, prevazut de art. 1686 alin. (1) C. civ.; c) privilegiul hangiului (art. 1730 pct. 6 C. civ.), care confera hangiului sau hotelierului un privi.legiu asupra bagajelor aduse de clienti, pentru recuperarea sumelor datorate pentru cazare, la care se poate adauga dupa caz si serviciile oferite d) privilegiul carausului (art. 1730 pct. 7 C. civ.), este recunoscut pentru creanta cheltuielilor de transport si a celor accesorii transportului. Privilegiul dureaza ct timp lucrul este la caraus si 24 de ore de la predarea lucrului destinatarului. 2. Privilegii speciale mobiliare sporirii patrimoniului debitorului intemeiate pe ideea

a) privilegiul vnzatorului unui bun mobil al carui pret nu a fost platit de cumparator b) privilegiul arendasului pentru plata sumelor datorate pentru seminte, cheltuiala recoltei anului curent si pentru instrumentele de exploatare agricola 3. Privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideea conservarii unor bunuri in patrimoniul debitorului Privilegiul se exercita asupra pretului bunului, fiind garantate numai cheltuielile necesare si utile. Cheltuielile de mbunatatire a lucrului nu se bucura de acest privilegiu, ci numai de dreptul de retentie. Concursul intre privilegiile speciale mobiliare Ordine :

a) cheltuielile pentru conservarea bunului premerg celelalte privilegii speciale mobiliare [art. 1732 alin. (1) C. civ.}; b) privilegiul creditorului gajist, hangiului si carausului premerg pe cel al vnzatorului neplatit al bunului mobil, cu exceptia cazului cnd au stiut ca pretul nu era platit, cnd au primit bunul [art. 1733 alin. (1) C. civ.]; c) privilegiullocatorului premerge privilegiul vnzatorului neplatit, afara de faptul n care vnzatorul a ncunostintat locatorul, ca pretul nu era nca platit [art. 1733 alin. (2) C. civ.]; d) privilegiul vnzatorului de seminte sau de instrumente agricole, care se exercita asupra pretului recoltei, respectiv asupra pretului acestor instrumente, premerg privi legiului locatorului de imobile (art. 1734 C. civ.); e) concursul ntre creditorii cu privilegii pentru cheltuieli de conservare se rezolva n favoarea celui care a facut ultimele cheltuieli, deoarece a conservat gajul celorlalti creditari; f) n cazul concursului dintre vnzatorii succes ivi de mobile, privilegiul apartine celui care a vndut a doua oara fata de cumparatorul sau (art. 1700 pct. 5 C. civ.). Concursul intre privilegiile speciale mobiliare si privilegiile generale a) cheltuielile de judecata vin naintea tuturor creantelor n interesul carora au fost facute (art. 1731 C. civ.); b) cheltuielile de conservare a bunului premerg cheltuielilor ultimei boli, creantelor din salariu si creantelor rezultate din prestarea de alimente catre debitor (art. 1732 C.civ.); c) cheltuielile de nmormntare privilegii (art. 1735 C. civ.); premerg tuturor celorlalte

d) privilegiile speciale primeaza celor generale (art. 1736 C. civ.), deci dupa cheltuielile de judecata si cele de nmormntare, vin privilegiile mobiliare speciale. Privilegii speciale imobiliare - au ca obiect bunuri individual determinate, asemanndu-se cu ipotecile, si i-au nastere doar n virtutea legii, avndu-se n vedere calitatea creantelor. Art. 1737

Privilegiile speciale imobiliare sunt enumerate in art. 1737 C. civ., fiind urmatoarele: 1. Privilegiul vnzatorului imobilului - Are ca obiect imobilul vndut pna la achitarea integrala a pretului. in cazul n care s-au facut mai multe vnzari succesive fara a se plati pretul, primul vnzator este preferat celui de-al doilea, acesta este preferat fata de al treilea si asa mai departe [art. 1737 alin. (1) C. civ.]. 2. Privilegiul copartasilor - copartasii sunt privilegiati asupra imobilelor succesiunii pentru garantia impartelii facute ntre ei si asupra sumelor pe care acestia si le datoreaza ntre ei. 3. Privilegiul arhitectilor, constructorilor si lucratorilor - Privilegiul este recunoscut acestor persoane pentru plata sumelor datorate de client, cu titlu de pret al construirii sau repararii unui imobil (arl. 1737 pct. 4 C. civ.). ntinderea creantei se stabileste prin expertiza, fara a putea depasi sporul de valoare al imobilului. 4. Privilegiul rezultat din separatia de patrimonii - Creditorii defunctului si legatarii cu titlu particular pot cere separarea de patrimonii, pentru a evita concursul cu creditorii proprii ai mostenirii Concursul intre privilegiile imobiliare si ipoteci - n caz de concurs ntre privilegii si ipoteci, se acorda preferinta privilegiilor. nsa, daca nu s-a respectat termenul prevazut de lege pentru conservarea privilegiului, ipoteca premerge privilegiului, acesta din urma capatnd rang numai de la data nscrierii efective, deci dupa ipotecile nscrise anterior. Concursul ntre privilegiile imobiliare, inclusiv ipotecile si privilegiile generale. Ordine a) privilegiile imobiliare si ipotecile sunt precedate numai de cheltuielile de judecata; b) privilegiile imobiliare si ipotecile sunt preferate privilegiilor generale mobiliare. Dreptul de retentie - acel drept real ce confera creditorului, n acelasi timp debitor al obligatiei de restituire sau de predare a bunului altuia, posibilitatea de a retine acel bun n stapnirea sa si de a refuza restituirea lui pna cnd debitorul sau, creditor al lucrului, va plati datoria ce s-a nascut n sarcina lui, n legatura cu lucrul respectiv.

Caracterele juridice ale dreptului de retentie a) se admite originea ex lege a dreptului de retentie, ct si cea conventionala; b) dreptul de retentie este un drept real impefect, care da nastere la dreptul de urmarire si preferinta, c) are opozabilitate erga omnes, att fata de debitorul proprietar al lucrului, ct si fata de creditorii sai chirografari, de cei privilegiati sau ipotecari, ulteriori detinerii bunului de catre creditorul retentor; d) este indivizibil prin natura sa, fiind un mijloc de constrngere al debitorului, e) acest drept confera titularului numai o detentie materiala si nu posesia bunului, f) are un caracter accesoriu, existenta sa fiind legata de raportul principal de obligatii, g) are un efect static, fiind o garantie pur pasiva, care functioneaza ct timp bunul se afla n detentia retentorului Aplicatii practice In cazul contractului de vnzare-cumparare, vnzatorul nu poate fi obligat sa predea lucrul pna ce nu i se achita pretul (art. 1322 C. civ n cazul contractului de locatiune, chiriasul poate fi evacuat numai daca in prealabil locatorul sau noul dobnditor il despagubesc de cheltuielile facute. n cazul contractului de depozit, depozitarul poate retine lucrul depozitat pna la plata integrala a cheltuielilor ce i se datoreaza de deponent ...etc Conditiile dreptului de retentie a) sa existe o conexiune ntre datoria detinatorului lucrului si lucrul ce se tinde a se retine, b) creanta retentorului sa fie certa, lichida si exigibila. c) bunul referitor la care se invoca dreptul de retentie, sa fie proprietate a exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului, ct priveste cheltuielile pretinse. d) lucrul trebuie sa fie un bun corporal mobil sau imobil aflat in stapnirea retentorului.

Natura juridica a dreptului de retentie Fiind un drept real imperfect, dreptul de retentie este o garantie pasiva, in sensul ca nu confera prerogativa urmaririi bunului n mna altei persoane, incetnd in momentul deposedarii voluntare a retentorului. Dreptul de retentie are un caracter absolut, fiind opozabil tuturor, pe cnd exceptia de neexecutare a contractului are caracter relativ, izvornd dintr-un contract sinalagmatic. Efectele dreptului de retentie Facultatea pe care o dobndeste creditorul aflat in posesia bunului de a refuza restituirea acestui a pna la plata integrala a sumei datorate. Dreptul de retentie nu confera creditorului un drept de preferinta si nici de a se folosi de bun. Dreptul de retentie nu poate fi acordat in cazul in care actul juridic este lovit de nulitate absoluta si nici atunci cnd intrarea in detinerea materiala a bunului s-a facut printr-un act samavolnic ori ca urmare a savrsirii acestuia. Titularul dreptului de retentie nu poate invoca uzucapiunea, deoarece el are o simpla detentie precara a lucrului proprietatea debitorului. Stingerea obligatiilor Cf. art. 1091 C. civ., mijloacele de stingere sunt : plata, novatia, remiterea voluntara, compensatia, confuziunea, pieirea lucrului, anularea sau rezolutiunea, prin efectul conditiei rezolutorii si prin prescriptie. - novatia nu este un mijloc de stingere a obligatiilor, ci un mod de transformare a acestora; - nulitatea si rezolutiunea nu duc la stingerea obligatiilor, deoarece atunci cnd ele opereaza duc la desfiintarea cu efect retroactiv a raportului obligational nsusi, ca si cnd acesta nici nu ar fi existat (desfiintare ex tunc). - prescriptia extinctiva nu duce la stingerea dreptului subiectiv de creanta, acesta continund sa existe, ci numai la stingerea dreptului material la actiune Clasificarea modurilor de stingere a obligatiilor

A. Dupa rolul vointei partilor cu privire la incetarea raportului juridic obligational, a) moduri voluntare de stingere a obligatiilor, care implica o manifestare de vointa a partilor, b) moduri de stingere a obligatiilor care opereaza n afara manifestarii de vointa a partilor, B. Dupa cum stingerea obligatiei a dus sau nu la realizarea creantei creditorului, se distinge ntre: a) moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului, cum sunt: compensatia, confuziunea, darea n plata; b) moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului, cum sunt: remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare. Stingerea obligatiilor prin realizarea creantei Compensatia - un mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi natura, existente ntre doua persoane, astfel nct fiecare este, concomitent, creditor si debitor al celeilalte. a) reprezinta un mod simplificat de executare a obligatiilor, evitndu-se plata dubla, pierderea de timp b) este privita ca un mijloc de garantare a realizarii creantei creditorului, Domeniul de aplicare - se pot stinge orice fel de obligatii indiferent de izvorul lor Cazurile in care nu opereaza compensatia unor creante reciproce, cazuri prevazute de an. 1147, astfel: a) cnd se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar. b) cnd se pretinde restituirea unui depozit neregulat, format din bunuri fungibile, care au fost consumate de catre depozitar c) cnd creanta este insesizabila, cum este cazul pensiei de intretinere.

d) compensatia nu opereaza nici in dauna drepturilor dobndite de alte persoane, Felurile compensatiei 1. Compensatia legala - compensatia se opereaza de drept, n puterea legii, si chiar cnd debitorii n-ar sti nimic despre aceasta; cele doua datorii se sting reciproc n momentul cnd ele se gasesc existnd deodata si pna la concurenta cotitatilor lor respective A. Conditii: a) obligatiile sa fie reciproce, adica sa fie ntre aceleasi persoane, b) creantele sa aiba ca obiect bani sau bunurifungibile de aceeasi natura (art. 1145 C. civ c) creantele ce urmeaza a se compensa sa fie certe, adica existenta lor sa nu fie contestata d) creantele reciproce safie lichide respectiv sa fie determinata cu exactitate valoarea lor. e) creantele reciproce sa fie exigibile, adica sa fie ajunse la scadenta. Compensatia vafi rezolvita (desfiintata), daca partile au facut acte incompatibile cu stingerea prin compensatie a datoriilor reciproce, Efecte - Compensatia legala stinge creantele reciproce la fel ca si plata, art. 1144 C. civ. dispunnd: "cele doua datorii se sting reciproc n momentul cnd ele se gasesc existnd deodata si pna la concurenta cotitatilor lor respective". 2. Compensatia conventionala - Compensatia conventional este aceea care opereaza prin acordul de vointa al prtilor. Se recurge la aceasta compensatie n cazul n care nu sunt ntrunite conditiile pentru a putea opera compensatia, iar partile au interes sa stinga obligatiile reciproce ntre ele. 3. Compensatia judecatoreasca - opereaza n temeiul unei hotarri judecatoresti definitive, n cazul n care unul dintre creditorii reciproci se adreseaza instantei de judecata, cu toate ca datoriile reciproce nu sunt lichide

De asemenea compensatia judecatoreasca opereaza atunci cnd creditorul cheama n judecata pe debitor pentru a-si executa obligatia, iar acesta la rndul sau formuleaza cerere reconventionala, prin care solicita obligarea creditorului reclamant la plata unor despagubiri. Renuntarea la compensatie Partile pot renunta la efectele compensatiei mplinite. Prin urmare, daca una dintre parti plateste, n deplina cunostinta de cauza, o datorie compensata, ea este n drept sa pretinda plata de la debitor. Se considera deci ca si cum compensatia nu ar fi operat. Caz de renuntare tacita la compensatie: atunci cnd debitorul accepta pur si simplu ca creditorul sa cesioneze creanta unui tert. Confuziunea - modul de stingere a unei obligatii, care consta n ntrunirea n aceeasi persoana, att a calitatii de debitor, ct si a calitatii de creditor, n cadrul aceluiasi raport obligational. Art. 1154 C. civ Este, de exemplu, cazul creditorului care-l mosteneste pe debitor sau invers, sau cnd intervine o cesiune de creanta ntre creditor si debitor. Domeniul de aplicare - Confuziunea se poate aplica tuturor obligatiilor, indiferent de izvorul lor. n cazul persoanelor fizice se ntlneste n special n cazul succesiunii Efecte - Confuziunea nu este n sine un mod de stingere a obligatiilor. Nu se poate spune ca datoria se stinge prin con fuziune, cum se stinge prin plata sau prin compensatie. Confuziunea se produce fara sa existe nici o prestatie proprie sau' fictiva. Confuziunea stinge raportul obligational, cu toate accesoriile si garantiile sale, ceea ce inseamna ca va fi eliberat si garantul personal, respectiv fidejusorul. n cazul obligatiilor solidare, daca confuziunea se produce ntre creditor si unul dintre codebitorii solidari, creanta se va stinge numai pentru partea acestuia Confuziunea nceteaza atunci cnd a ncetat cauza care a provocat-o, urmnd ca efectele confuziunii sa se desfiinteze si sa renasca vechea

obligatie, deoarece confuziunea nu este o cauza propriu-zisa de stingere a obligatiilor, ci mai ales o piedica n executarea ei.. Darea n plata - operatia juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie dect aceea la care s-a obligat la ncheierea raportului juridic obligational. Este de exemplu cazul in care in loc de o suma de bani se preda un lucru cu o valoare echivalenta. Darea n plata (datio in solutum) se poate face numai cu acordul creditorului, Darea n plata se aseamana cu novatia prin schimbare de obiect, dar exista si deosebiri a) novatia opereaza prin conventia partilor ncheiata nainte de plata, iar la darea n plata conventia partilor intervine n momentul efectuarii platii; b) novarea este un mod de transformare a obligatiilor, pe cnd darea n plata este un mod de stingere a obligatiilor. La darea n plata conventia intervine n momentul efectuarii platii. Esential este ca nainte de predarea lucrului are loc un acord privind remitereaprimirea unui alt bun. Faptul primirii de catre creditor a bunului fara se opuna nu are alta semnificatie dect a unui acord prealabil tacit. Efecte Darea in plata opereaza ca o varianta a platii, producnd, in principiu, aceleasi efecte ca si aceasta, respectiv stingerea obligatiei cu toate accesoriile si garantiile sale. Daca prestatia initiala a avut o valoare mai mare, debitorul va fi obligat la plata unei suite, in caz contrar fiind considerata o liberalitate (iertare partiala de datorie). Daca noua prestatie consta intr-un bun individual determinat, cel care face plata trebuie sa fie proprietarul bunului. Daca creditorul primeste de buna voie un imobil sau un alt lucru in plata datoriei principale, fidejusorul ramne liberat, chiar cnd creditorul a fost evins de acel lucru, prin urmare, garantia obligatiei vechi nu se mentine. Stingerea obligatiilor prin nerealizarea creantei creditorului

Remiterea de datorie - mod voluntar de stingere a obligatiilor care consta in renuntarea cu titlu gratuit de catre creditor la valorificarea creantei pe care o are fata de debitorul sau . Se realizeaza pe baza unui acord de vointe intre creditor si debitor, data la care va inceta raportul obligational. Conditiile remiterii de datorie Remiterea de datorie apare ca un contract cu titlu gratuit, ceea ce implica intentia creditorului de a face o liberalitate debitorului sau. De asemenea trebuie sa ndeplineasca toate conditiile de validitate ale contractelor, prin urmare creditorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune. Atunci cnd se face prin acte ntre vii, remiterea de datorie constituie o donatie indirecta Remiterea de datorie nu are valoare daca nu a fost acceptata de catre debitor. Daca debitorul decedeaza nainte de a accepta oferta de remitere de datorie, aceasta devine caduca si nu trece asupra mostenitorilor. Proba remiterii de datorie Remiterea de datorie fiind un contract este supusa dreptului comun privind proba actelor juridice. Doua prezumtii de remitere de datorie si anume: a) cnd creditorul nmneaza voluntar debitorului nsusi titlul original al creantei sale, care este un nscris sub semnatura privata, opereaza o prezumtie absoluta,juris et de jure, de liberare de datorie; b) cnd creditorul inmneaza voluntar debitorului titlul original constatator al creantei sale, care este un inscris autentic sau copia legalizata a unei hotarri judecatoresti investita cu formula executorie, opereaza o prezumtie relativa, juris tantum, de liberare de datorie. Efectele remiterii de datorie Remiterea de datorie stinge att obligatia principala, ct si obligatiile accesorii si garantiile care o insotesc Remiterea de datorie facuta unuia dintre codebitorii solidari libereaza si pe ceilalti, Remiterea de datorie facuta unuia dintre fidejusori nu libereaza pe debitorul principal.

Imposibilitatea fortuita de executare - Obligatia se poate stinge si prin faptul ca executarea a devenit imposibila datorita cazului fortuit sau fortei majore, independent de culpa debitorului. Debitorul este liberat prin interventia cazului fortuit sau fortei majore, daca pieirea obiectului obligatiei a avut loc fara culpa debitorului si nainte de punerea sa n ntrziere. Daca a fost pus n ntrziere, debitorul va fi liberat numai daca va face dovada ca lucrul ar fi pierit chiar daca s-ar fi aflat la creditor. Daca bunul piere n ntregime, obligatia se va stinge integral, iar cnd bunul piere partial, obligatia se va stinge n masura pierderii bunului.n cazul n care bunul a fost furat, cel ce l-a sustras nu este liberat de obligatia de restituire a pretului, indiferent de cum acesta a pierit sau s-a distrus. Domeniul de aplicare - Imposibilitatea fortuita de executare poate privi obligatiile de a da un bun individual determinat, de a face si de a nu face. Daca pieirea bunului a avut loc din culpa unui codebitor solidar sau dupa ce acesta a fost pus n ntrziere, ceilalti codebitori nu vor fi exonerati de raspundere. Pieirea fortuita a bunului exonereaza de raspundere att pe debitor, ct si pe fidejusor, dar cnd pieirea bunului s-a datorat din culpa debitorului, fidejusorul nu va fi liberat. Conditii a) pieirea obiectului obligatiei sa se fi produs independent de orice culpa a debitorului; b) pieirea bunului care constituie obiectul derivat al raportului juridic sa se fi produs mai nainte ca debitorul sa fi fost pus n ntrziere. Efecte - Daca sunt ndeplinite conditiile aratate, imposibilitatea fortuita de executare va duce la stingerea obligatiei, mpreuna cu accesoriile si garantiile sale, Cnd imposibilitatea fortuita de executare este temporara, debitorul va fi obligat la executare dupa ce aceasta devine posibila, practic obligatia nestingndu-se, ci numai suspendndu-se executarea ei