Sunteți pe pagina 1din 46

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Utilaj Tehnologic

Studiu documentar-demolare cu explozibil

Materand: Radulescu Alexandru

Bucuresti 2014

Cuprins

1.Imagini cu cladiri demolate cu explozibil 2.Introducere.Tipuri de explozibili 3.Avantaje, dezavantaje ale acestei metode 4.Implozia 5.Comparatii cu alte metode de demolare 6.Exemple de cladiri demolate cu explozibil in Romania 7.Etape de pregatire a unei demolari 8.Siguranta.Protectia muncii.Legislatie referitoare la materiale explozive 9. Metode modern de demolare a cladirilor prin explozie controlata. Efectele exploziilor asupra mediului inconjurator 10. Ghid naional de evaluarea a riscurilor legate de activitatea de demolare a unor cldiri industriale i civile cu ajutorul explozivilor 11. Fime care se ocupa cu demolare prin explozie din ROMANIA 12.Bibliografie

Praful de pusca a fost primul explozibil,si este produs si in present,fiind utilizat pentru focurile de artificiusi cartuse oarbe.In trecut era folosit ca incarcatura propulsoare in arme,insa avea multe dejavantaje.La explozie,emana o mare cantitate de fum gros.Pe langa faptul ca indica trupelor inamice pozitia tragatorului,fumul primelor trageri inpiedica uneori vederea pentru mult timp,zadarnicind continuarea atacului.Praful de pusca lasa un reziduu care ramane in teava puscii si care necesita o curatire frecventa a acesteia.Utilizarea prafului de pusca ca explozibil militar a incetat cand s-au inventat pulberile fara fum,bazate pe nitroceluloza(azotat de celuloza). Unul dintre momentele cele mai insemnate din istoria explozibililor a fost dezvoltarea fulmicotonului,pus la punct de chimistul Christian Schonbein in anul 1845.Acest explozibil ,o forma a nitrocelulozei,a fost facut initial prin tratarea fibrelor de bumbac cu acid sulfuric si acid azotic concentrat.In present,se fac forme mai stabile de nitroceluloza prin tratarea aschilor de hartie sau de lemn cu aceeasi acizi. In 1846,Ascanio Sobreo,professor de chimie de la Institutul de Tehnologie din Torino, a produs pentru prima data nitroglicerina.Sobrero a facut acest explozibil lichid puternic prin picurarea lenta a glicerinei in acid sulfuric si acid azotic concentrat.Insa nitroglicerina este extrem de periculos de manuit,explozia putand fiind declansata prin simpal lovire sau agitare a recipientului in care se afla.

Chimistul suedez Alfred Nobel a depasit aceasta problema.In 1867 Nobel a descoperit ca poate transforma nitroglicerina intr-un explozibil care putea fi manuit in conditii relativ sigure,amestecandu-l cu o argila numita kiselgur.Rezultatul era o substanta semisolida care putea fi modelata in baghete de explozibil pe care Nobel le-a numit dinamita.Era mai putin puternica decat nitroglicerina lichida,dar putea fi manuita relativ dur si se putea declansa printrun impact violent si puternic.In dinamita produsa in present,o proportie mare a nitroglicerinei este inlocuita cu azotat de amoniu.Si in loc de kiselgur,de foloseste un amestec de pasta de lemn si azotat de sodium ,deoarece acesta face ca explozibilul sa fie manuit intr-o siguranra mult mai mare. Explozibilul numit acid picric(numit si trinitro fenol sau TNP)a fost preparat pentru prima data in 1771 de chimistul Woulfe.Desi puterea sa este compatibila cu cea a nitroglicerinei,acidul picric este mult mai putin sensibil,si de aceea set mult mai sigur de manuitde fapt a fost nevoie de 100 de ani pentru a gasi o solutie fiabila de a-l detona.In 1888 a inlocuit praful de pusca drept umplutura pentru obuzele de artilerie.Acidul picric in prezent nu este un explozibil raspandit,dar a devenit un standard fata de care sunt evaluati alti explozibili. Explozivii isi produc efectul distructiv prin combustie(ardere) rapida.Reactiile chimice care au loc determina emanarea brusca de caldura,lumina si gaze.Un factor care este hotarator pentru aficacitatea unui explozibil este puterea.Aceasta este evaluata prin cantitatea de gaz produsa de o masa de substanta data.Aceasta cantitate este comparata cu cantitatea de gaz produsa de aceeasi masa de acid picric,care este folosit drept standard si este egal cu 100.Un alt factor care determina eficacitatea unui explozibil este viteza sa de combustie.Daca combustia se extinde in material cu pana la 400 m/s,materialul este clasificat ca explozibil lent.Viteza de combustie creste odata cu cresterea presiunii,astfel incat explozibilul devine mai efficient atunci cand este ascuns intr-un spatiu mic.Asemenea materiale sunt numite si explozibili propulsori ,deoarece tind sa propulseze obiecte,si sa nu le sfarame.Explozibilii de acest tip sunt folositi drept propulsori in obuze sau rachete.Combustia rapida care are loc in explozia lenta este adesea numita deflagratie si produce o adevarata explozie.Explozibilii brizanti,pe de alta parte,ard chiar mai rapid deoarece sunt supusi unei reactii care este in mod tehnic descrisa drept detonatie.Cand se declanseaza un explozibil brizant,se declanseaza o unda de soc supersonica care se deplaseaza cu 2.000-9.000 m/s.Aceasta unda detoneaza explozibilul cand trece prin el,rezultand o combustie rapida.Unda se soc este de aceea uneori numita unda de detonare.Viteza undei de soc nu este afectata de presiune,astfel incat efectul distructiv al unui explozibil brizant nu va fi imbunatatit daca va fi plasat intr-un loc mic.Unda de soc poata sa produca de circa 100 tone/cm,astfel incat tinde sa sfarame totul in drumul sau.Explozibilii brizanti sunt folositi in bombe si obuze explosive si pentru lucrari de demolare.Siguranta unui explozibil este exprimata in termini sensibilitatii sale de detonare.Aceasta masura depinde de fractiunea de material care va exploda la lovire si de forta care trebuie exercitata pentru provocarea detonarii.Ca si la puterea de explozie,acidul picric este folosit ca standard pentru compararie fiind cotat tot cu

100.Explozibilii cu o cota de sensibitate de mai putin de o 100 sunt mai sensibili,mai putin stabili si de ceea mai putini siguri. Pe masura ce gazele produse de explozibilii lenti se dilata in aer,cresterea brusca a presiunii produce un impuls care se deplaseaza in afara in toate directiile cu o viteza de aproximativ 335 m/s(in aer)-aproximativ viteza sunetului.In cazul explozibilor brizanti,presiune creste atat de rapid incat impulsul de presiune pe care il produce este o unda de soc,sau unda expansiva care se deplaseaza mai repede decat sunetulsi loveste obiectele aflate in raza de actiune acesteia. Explozibilii brizanti sunt folositi ca elemente explosive in obuzele si bombele de razboi conventionale.Explozibilul brizanti folosit cel mai fercvent in ambele razboaie mondiale,de exemplu,a fost trotonuenul(TNT-ul).Acesta are o putere de 95,o viteza de detonatie de 7.000 m/s si o rata de sensibilitate de 110.Alt explozibil militar important este pentaeritrol tetranitul(PETN-ul).Acesta are o putere cotata la 116,o viteza de detonatie de 8.100 m/s si o rata de sensibilitate de 40(este foarte sensibil din care cauza este folosit pentru detonare).RDXul,numit si hexogen sau ciclonita este un alt explozibil foaret puternic folosit in armamentul de razboi.Are o putere cotata la 167,o viteza de detonatie de 8.400 m/s(una dintre cele mai mari),dar o rata de sensibilitate de doar 55. Tetrilul este o substanta care necesita o preparare extrem de atenta pentru utilizare ca explozibil brizant,deoarece este sub forma de pulbere,dar si foarte toxic.Are o putere de 120,o viteza de detonatie de 7.300 m/s si o rata de sensibilitate de 70.Aceasta sensibilitate face ca acest explozibil sa fie utilizat ca incarcatura intermediara pentru transferarea unei unde de soc detoanatoare de la o amorsa la incarcatura principala intr-un explozibil.(amorsele=substante care se folosesc pentru initierea unei explozii a unei incarcaturi.Acestea pot fi ignifere(care produc caldura)sau disruptive-care produc unde de soc,dupa natura explozibilului primar.) http://www.scribd.com/doc/23606328/Explozibili

Metoda exploziei controlate: avantaje, dezavantaje, costuri Metoda demolrii cldirilor prin explozie controlat este des folosit, datorit avantajelor evidente pe care le prezint. n ara noastr, folosirea ei a nceput s ia amploare doar n ultimii ani, datorit legislaiei care a devenit mai liber, permind unor firme civile s abordeze i acest domeniu. Dintre avantajele majore ale demolrii cldirilor cu ajutorul explozivilor putem enumera: 1. consumul redus de timp, 2. consumul redus de for de munc, 3. cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor metode), 4. valorificarea mai bun a materialelor rezultate din demolare, 5. grad ridicat de securitate. Exita nsa i dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi rezolvate cum ar fi:

1. protejarea seismic a cldirilor nvecinate, 2. continuitatea traficului imediat dup mpucare, 3. meninere n funciune a procesului de producie pe timpul demolrii. Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu i a biodiversitii, daune aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile. Pe plan mondial sunt consacrate dou metode de demolare a cldirilor prin explozie controlat: metoda blocurilor mari i metoda blocurilor mici. [Iacovescu] 1. Metoda blocurilor mari este folosit cu predilecie n SUA i presupune distrugerea capacitii portante a cldirii, fr a face o mprire n trepte a acesteia. 2. Metoda blocurilor mici, folosit ndeosebi n Frana (unde coeficientul care ia n considerare natura solului este mai mare comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte metode, folosirea unor trepte de ntrziere. Costul demolarii unei cladiri prin explozie controlata, este semnificativ mai redus dect cel al unei demolari mecanice. Ar fi bine ca naintea nceperii activitilor specifice s se stabileasc responsabilitile i penalitile. n lucrarea profesorului Vogel, [Vogel], este propus o form de calcul pentru stabilirea unui procentaj al fiecrui termen de tipul numr cauze x numr greeli dintr-un total de 100% astfel ca s se cunoasc mereu importana relativ a urmrilor fiecrei activiti. http://cfdp.utcb.ro/granturi/bucur/prabusire%20progresiva/%5B2%5D-2007/Rezumat-2007.pdf

Demolarea prin implozie http://www.ziuacargo.ro/articole/cum-se-demoleaza-o-cladire

Cladirile mari, cosurile inalte, turnurile sau alte tipuri de structuri pot fi distruse prin implozie, cu ajutorul explozibilor. Este o metoda foarte rapida prabusirea in sine dureaza secunde un expert avand grija ca aceasta cladire sa se prabuseasca pe propria amprenta, pentru a nu avaria structurile invecinate, fapt care este esential pentru structurile inalte din zonele urbane. Orice eroare poate avea rezultate catastrofale si unele dintre demolari au esuat, avariind serios structurile invecinate. Unul dintre cele mai mari pericole provine de la bucatile de constructie care zboara in toate directiile si care pot chiar si sa omoare privitorii daca nu sunt controlate cum trebuie. Si mai periculoasa este esuarea partiala a unei incercari de implozie. Cand o cladire nu se prabuseste complet, structura devine instabila, inclinandu-se la un unghi primejdios si fiind plina de explozivi inca nedetonati, dar armati, ceea ce face apropierea muncitorilor foarte dificila. Un al treilea pericol provine de la presiunea exercitata in timpul imploziei. Cand cerul este senin, unda de soc, cea de energie si cea sonora merg in sus si se disperseaza, dar daca plafonul de nori este jos, unda de soc poate merge orizontal sau diagonal, spargand geamuri sau cauzand alte daune cladirilor din jur. Desi implozia controlata este metoda la care se gandeste in general publicul atunci cand este vorba despre demolari, datorita spectaculozitatii sale, poate fi periculoasa si trebuie folosita ca ultima solutie, atunci cand alte metode nu pot fi aplicate sau ar deveni prea costisitoare. Pentru pregatirea unei cladiri pentru implozie, sunt necesare preparative laborioase, care dureaza saptamani sau chiar luni. Intai sunt indepartate toate elementele de valoare, cum ar fi cablurile de cupru, apoi alte materiale,

elementele de sticla care pot fi periculoase si materialele de izolare, care se pot imprastia peste tot. Sunt indepartati si peretii care nu fac parte din structura de rezistenta. Se creeaza sparturi pentru explozibili in coloanele de rezistenta si podelele selectate, apoi se plaseaza explozibilii, cum ar fi nitroglicerina, TNT sau C4. Coloanele mai mici si peretii sunt infasurati in cordoane de detonare, iar scopul este de a folosi cat mai putin explozibil cu putinta. Zonele unde este plasat explozibilul sunt acoperite cu materiale geotextile groase si sisteme de imprejmuire, pentru a opri reziduurile care zboara in toate partile la detonare. Iar curatenia de dupa consuma mult mai mult timp decat demolarea propriu-zisa.

Comparatii intre metode de demolare Specificatie parametri Metoda de demolare adoptat Manual Zidrie de crmid, piatr, constructii de pmnt Constructii cu 2-3 nivele si fr lucrri speciale de protectie Redus, creste cu cresterea personalului, dar devine neeconomic Mediu, persistent Nu este cazul Nu este cazul Local, mari Nu este cazul Precar Foarte mare Medii (60%) Mecanizat Orice material, dar foarte dificil pentru constructiile metalice si din beton Constructii de 20 m nltime. Peste aceast nltime sunt necesare lucrri speciale, costisitoare. Mare, depinznd de numrul utilajelor folosite Mare, de lung durat Nu este cazul Medii Local, mari Nu se urmresc n general Precar Mare 100% Explozivi Orice fel de material

Material

nltimea maxim a obiectului de demolat

Nici o limitare

Aria de lucru

Datorit vitezei de executie, explozia se face sectorial, nedepinznd de suprafat Mare, dar instantaneu Dirijate, controlate Se controleaz prin explozie Mari, dar de scurt durat Sunt indicate prin aparatura de urmrire Maxim, prin aplicarea si respectarea tehnologiei Deosebit de redus Mici (de regul sub 40%)

Nivel de zgomot Vibratii seismice Fisuri Degajri de praf Msurarea efectelor demolrii Securitatea executantilor Timpul afectat pentru demolare Costuri necesare (comparativ cu

Specificatie parametri

Metoda de demolare adoptat Manual Mecanizat Explozivi

demolarea mecanizat) (http://kruk.ro/beneficii.html)

Cladiri demolate prin explozie


Demolarea Furnalelor nr.4,5 ,7,8,9 din incinta S.C. Siderurgica S.A.Hunedoara Demolarea Halei Aglomerator nr.1 si 2 din incinta S.C. Siderurgica S.A. Hunedoara Demolarea Halei O.S.M. nr. II din incinta S.C. Siderurgica S.A. Hunedoara Demolarea prin lucrari de impuscare a unor fundatii aflate pe amplasamentul fostelor mori de carbune, bloc nr. 3, din incinta Termocentralei Mintia Deva - Dezafectarea prin mijoace mecanizate de Cuptoare industriale Demolarea fundatiilor existente pe amplasamentul viitoarelor fundatii, ghene si ventilatoare, aflate intre Halele de electroliza nr. 6 si 7 din incinta S.C. ALRO S.A. Slatina Demolarea fundatiilor existente pe amplasamentul viitoarelor fundatii pentru ventilatoare VRA si VRB din incinta S.C. CASIAL S.A. Deva Heidelbergcement Group Spargeri cu exploziv a aproximativ 5.000 t supragabariti din fonta in incinta S.C. Sidermet S.A. Calan Demolare turn cicloane, pile cuptor nr. 2 si refacere-consolidare scara acces si lift in incinta Lafarge Romcim , sucursala Hog Demolare Hala paletizare si Garaj auto din incinta Lafarge Romcim , sucursala Hoghiz Demolarea prin taiere cu flacara oxi-gaz a cosurilor de fum a Centralei Termice, Certeju de Sus Demolarea prin mijloace clasice a blocului 105 garsoniere si blocului nefamilisti (P+4) in cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare la mina Ghelar Central Demolarea traseului funicular si a statiilor incarcare si descarcare in cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare la mina Ghelar Central Demolarea cu exploziv a pavilionului administrativ (P+3) si a pavilionului auto din incinta Lafarge Romcim, sucursala Hoghiz Demolarea cu protectie seismica a podului c.f. ce traverseaza drumul european din loc. Simian, Turnu-Severin Demolare structura de rezistenta sala cazane Centrala electrica Paroseni Demolarea si ecologizarea Fabricii de var - Moldocim Bicaz Heidelbergcement Group Demolarea Culei si Pod Statia C.F.R. Sibiu Demolare Electrofiltru 1,3 , Elevatoare - Statie Marna Holcim S.A. Alesd Demolare cuptoare var, concasoare argila, concasoare calcar si poduri rulante Holcim S.A. Alesd Demolarea cu exploziv de platforme din interiorul Fabricii de oxigen Hunedoara Demolare a structurii de rezistenta sala cazane Centrala electrica Paroseni

Demolarea sectiei FURNALE S.C. Combinatul Siderurgic Resita S.A. Demolarea si ecologizarea Fabricii vechi de ciment: Moldocim Bicaz- Heidelbergcement Group Demolare corp cladire birouri cos de fum, concasoare de argila, concasoare Marna Holcim S.A Demolare Depozit Mecanizat Comat S.A. Sibiu Demolare Laminor 800 Mittal Steel Hunedoara Demolare Mori materii prime Fabrica de ciment Holcim Alesd Demolare Turn apa (rezervor apa) din incinta S.C. Protos S.A. Alba Iulia Dezmembrare prin lucrari de impuscare a zidului de sprijin CF in zona Dragare din Portul Constanta Demolare fundatii beton armat Fabrica de Zahar Tandarei, jud. Ialomita Demolare cladiri dezafectate din cadrul Fabricii de Spirt Alba Iulia S. C. Vinalcool S.A. Alba Iulia Demolare Autogara Deva S.C. Quasar Industries S.R.L. Demolare Statie Petrom nr. 5 Deva S.C. Ra- Stas Construct S.R.L. - Resita Demolare Otelaria Electrica nr.2 Mittal Steel Hunedoara Demolare cladiri, fosta Fabrica de Mobila - S.C. Mobinex S.A.- S.C. Moldconstruct S.R.L. Piatra-Neamt Demolare si ecologizare amplasament S.C. Contactoare Buzau S.C. Kiz Projects Arad Demolare prin lucrari de impuscare a Halei Soda Caustica din incinta Uzinei de Produse Sodice Govora Dezmembrare si demolare instalatii inchise operational din incinta Uzinei Cocso Chimice (exhaustoare gaz de cocs, instalatie apa amoniacala bruta, racire primara gaz de cocs, racire finala gaz de cocs, instalatie distilare benzen, instalatie absorbtie benzen, turnuri de racire apa recirculare) Arcelor Mittal Galati Dezmembrare si demolare instalatii ( BOC 1, BOC 2, buncar perlita, tanc oxigen lichid, gazometru argon) in incinta Linde Gaz Romania, platforma ArcelorMittal Galati Demolare, curatare, evacuare reziduri pacura si taiere rezervoare de mare capacitate din incinta Carpatcement Holding S.A. Fabrica Bicaz Demolare si recuperare fier vechi - amplasament OE I si Laminor 800 ArcelorMittal Hunedoara (http://www.swisstrade.ro/portofoliu.html)

Pentru lucrarile de impuscare cu exploziv avem la baza o serie de etape cu rol de pregatire ,proiectare si realizare: 1.Pregatirea intocmirii proiectului tehnic de impuscare: -analiza caracteristicilor obiectivului si a amplasamentului acestuia analiza conditiilor locale stabilirea elementelor de interes pentru realizarea proiectului tehnic de impuscare

2.Intocmirea proiectului tehnic de impuscare: -stabilirea modului de executare a lucrarii proiectarea parametrilor energiei exploziei si a incarcaturilor de exploziv estimarea efectelor exploziilor asupra obiectivului de impuscat si a obiectivelor invecinate stabilirea celor mai eficiente masuri de siguranta si mijloace tehnice pentru protectia obiectivelor invecinate si mediul inconjurator la efectele exploziilor stabilirea modului de asigurare tehnico-materiala stabilirea normelor de tehnica securitatii si protectia muncii specific ce vor fi aplicate avizarea conform normelor legale in vigoare 3.Executare propriu-zis a lucrarilor de impuscare: -pregatirea obiectivului pentru impuscare indepartarea tuturor elementelor care pot conduce la impiedicarea desfasurarii lucrarilor de impuscare conform proiectului perforarea gaurilor de mine sau sonda introducerea incarcaturilor explosive realizarea sistemului de initiere verificarea retelei de impuscare instalarea mijloacelor de protective a mediului inconjurator si a obiectivelor din vecinatate executarea puscarii inregistrarea efectelor manifestate pe timpul lucrarilor de impuscare verificarea si evaluarea rezultatelor Transportul de explozibil se face cu autospecialele proprii si cu personal specializat insotit de Jandarmeria Romana ,atat din depozitele noastre cat si din depozitul clientului. Datorita specificului proiectelor de micro hidrocentrale , geologia amplasamentului obiectivelor de investitii stancos impune lucrari de impuscare cu exploziv, de o cat mai mare acuratete, pentru a deranja cat mai putin mediul inconjurator si mediul ambiant.Tinand cont si de alte cerinte Pyrocon s-a specializat si pe altfel de lucrari cu explozibil cum ar fi: cariere de piatra, drumuri forestiere, derocari prin impuscare a masivului stancos, demolari controlate prin implozie si transport explozibil (dinamita).Principalele motive care care determina alegerea tehnologiei de impuscare sunt derocarile realizate la o masa miniera fara blocuri supragabarit , la o granulatie care sa satisfaca procesul tehnologic si de aceea folosim materiale explosive si mijloace de initiere care sa permita efectuarea lucrarilor de impuscare in conditii de siguranta si in concordanta cu proprietatile fizico-mecanice ale rocilor. Pyrocon dispune de personal calificat, mineri si artificieri, cu o bogata experienta in operatiunea de forare in cele mai grele locuri accesibile si de impuscare a lucrarii cu exploziv minier, dinamita si mijloace de initiere , fiind autorizata de catre ITM Bihor si IPJ Bihor sa detina, transporte, comercializeze si sa foloseasca materiile explozive in conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive. (http://pyrocon.ro/)

Siguranta. Protectia muncii Principalele activiti de protecia muncii sunt: 1. Identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor pentru fiecare component a sistemului de munc; 2. Elaborarea i actualizarea planului de prevenire a accidentelor i protecia muncii; 3. Elaborarea de instruiuni proprii pentru completarea i aplicarea reglementrilor de sntate, securitate i protecia muncii, innd seama de prticularitile activitilor i ale unitii precum i ale locurilor de munc;

4. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a lucrtorilor n domeniul sntii, securitii i protecia muncii; 5. Elaborarea programului de instruire testare la nivelul ntreprinderii i / sau unitii. Evaluarea riscurilor i documentaia pentru sntatea, securitatea i protecia muncii este obligatoriu s fie realizate i s se afle n posesia angajatorului (conform Art. 12 Legea 319/2006). Materialele de protecie, care se folosesc pentru sporirea gradului de securitate fa de aciunea bucilor i schijelor, sunt de dou tipuri [Iacovescu]: 2. material greu utilizat pentru evitarea proiectrii fragmentelor mari de roc, de tipul ecranelor de cauciuc, ecrane cu inel din fier sau reea de lanuri grele: 3. material uor utilizat pentru evitarea proiectrii fragmentelor cu mas mic i vitez mare sau care provin din zonele sistemului de aprindere care pot fi: ecrane din psl industrial; mpletitur din srm; ecrane din pnz. Cele dou tipuri de materiale se utilizeaz frecvent mpreun. 5. Protectia mediului natural Prin mediu se nelege: 1. Dicionarul enciclopedic romn: Totalitatea condiiilor (relief, clim, celelalte fiine vii, etc.) n care triesc organismele. Prin mediul inconjurtor se nelege: 1. Emil Racovi: totalitatea nfptuirilor, fenomenelor i energiilor lumeti ce vin n contact cu o fiin, de care depinde soarta acesteia i a cror aciuni provoac o reactiune n zisa fiin. Principiile fundamentale ale proteciei mediului sunt: - principiul prevenirii; - principiul mediului durabil; - principiul conform cruia poluatorul pltete [Manoliu M.]. Aa cum am artat mai nainte, daunele aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile. Din acest punct de vedere se ridic mai multe probleme: 1. Una din probleme este legat de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate, prin contactul cu precipitaiile din atmosfer, produc modificri asupra compoziiei apei i a solului, crescnd capacitatea toxic a acestora. 2. O alt problem este procesul de descompunere. Acesta este o reacie chimic n urma creia explozivii, ca substane constituite din molecule cu structur complex, trec n mai multe substane cu structur mai simpl. Descompunerea substanelor explozive n elemente mai simple este influenat de o serie de parametri cum ar fi: - natura i intensitatea impulsului iniial; - cldura degajat i temperatura produilor; - durata reaciei i respectiv viteza de descompunere; - spaiul n care au loc descompunerea precum i presiunea produilor rezultai; - cantitatea de substan supus procesului de descompunere. innd seama de durata i respectiv viteza reaciei chimice, [Iacovescu I.] substanele explozive pot fi transformate n principiu, dup una din urmtoarele forme de descompunere: detonaie, explozie, deflagraie, ardere (combustie) i descompunere termic. Experimental s-a demonstrat

c procesul de descompunere a substanelor explozive, odat nceput, poate trece de la o form la alta. Aceasta este una din principalele proprieti ale explozivilor sau compoziiilor pirotehnice, care a stat i st la baza tehnicilor utilizate n pirotehnie. 3. Aportul polurii atmosferei la modificarea fizico-chimic a apei are loc prin depunerea umed i uscat: - Prin depuneri umede (precipitaii), poluanii prezeni n atmosfer sunt depui la suprafaa apei. Consecina este creterea pH-ului, a conductibilitii, ncrcarea cu sulfai, nitrai, cloruri, metale grele. Efectul se resimte mai ales n apele de suprafa, afectnd totodat i flora i fauna. Pulberile contribuie la creterea opacitii apei i ncrcarea acesteia cu substane toxice. - Prin depunerea uscat sau umed a substanelor toxice pe sol au loc urmtoarele modificri: - crete aciditatea solului; - procesele de regenerare ale solului i compoziia acestuia sunt modificate. 4. n cazul vegetaiei, efectele sunt vizibile i invizibile: - Efectele vizibile se manifest prin necroze, cloroze, reducerea creterii plantelor i a rezistenei la atacul bolii. - Dintre efectele invizibile amintim: reducerea/inhibarea fotosintezei, degradarea clorofilei, schimbri n metabolismul proteinelor, n activitatea enzimatic i n bilanul lipidelor i al apei. Mrimea daunelor suferite de plante este n funcie de concentraia poluantului, timpul de expunere, vrsta plantei, lumin i umezeal. Legislaia n vigoare definete noiunea de deeuri din construcii i demolri ca fiind deeuri rezultate n urma reabilitrii infrastructuri existente, n urma demolrii i construirii de cldiri noi, respectiv n urma reconstruirii i extinderii reelei de transporturi. 6. Legislatia in vigoare in Romania (selectiv) Constituia Romniei Protectia muncii Legea nr. 319/2006 legea securitii i sntii n munc Legea 126/27-12-1995 privind regimul materiilor explozive Protectia mediului La elaborare legilor privind mediul nconjurtor se iau n considerare patru trsturi fundamentale: 1. Mediul nconjurtor nu este un sistem static, ci unul n ntregime dinamic; 2. Prejudicierea mediului nconjurtor are n general un caracter lent, astfel nct pierderile nu sunt direct i permanent observabile. De multe ori identificarea pagubelor se face prea trziu pentru a repara pagubele; 3. Resursele naturale devin din ce n ce mai rare; 4. Protecia mediului constituie o modalitate extrem de important pentru meninerea unui mediu nconjurtor sntos. Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului Legea nr. 107/1996 - Legea apelor Programul de coordonare pentru interventie la dezastre Evenimentele datorate declanrii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate

de om, generatoare de pierderi umane, materiale sau modificri ale mediului i care prin amploare, intensitate i consecinte, ating sau depesc nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaiilor de urgen, poart denumirea de dezastre. n perioada 1 3 octombrie prof. Carmen Bucur a participat la Desaster Response Exercise - ATLAS 2007 care a constat n : - 1 zi de exerciiu de sal la Inspectoratul pentru situaii de urgen al Municipiului Bucureti / a constat n prezentarea activitii comune Romnia Germania n decurs de 13 ani i lecii-aplicaii n vederea insuirii Progamului DMT Disaster Management Tool, Foto-fig. 7.1 - 1 zi exerciiu de teren la o situaie de urgen - 1 zi Concluzii - ce este de reinut / la Inspectoratul pentru situaii de urgen al Municipiului Bucureti Informaia i comunicarea sunt dou componente fundamentale ale aciunilor de intervenie de dup dezastru. Infomaia reprezint input-ul pentru deciziile ce trebuie luate, [Werder S.]. Ea include dou tipuri de informaii: informaia dinamic de la locul dezastrului i informaia static despre conceptele generale ale managementului dezastrului. Comunicaia este esenial pentru schimbul de informaii ntre diverii participani la intervenie. Se propune un modul soft numit Management Information System MIS care este inclus n programul DMT. Pentru informaia de tip dinamic se propune o schem standard privind schimbul de mesaje, fig. 7.4 [Werder S.]. 8. Masa rotunda Materialele au fost prezentate la Masa rotund ce a fost realizat n perioada 16-18 noiembrie 2007. Au participat 16 specialiti reprezentnd firme sau persoane fizice autorizate i avnd diverse funcii: directori, cadre didactice niversitare, ingineri proiectani sau ingineri n execuie.

Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive. Legea nr. 126/1995 republicata 2011

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 15 septembrie 2011 *) Republicata in temeiul dispozitiilor art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107 din 10 februarie 2011, aprobata cu modificari prin Legea nr. 123/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2011. Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1 (1) Prevederile prezentei legi se aplica la prepararea, producerea, procesarea, experimentarea,

detinerea, tranzitarea pe teritoriul tarii, transmiterea sub orice forma, transferul, transportul, introducerea pe piata, depozitarea, incarcarea, incartusarea, delaborarea, distrugerea, manuirea, comercializarea si folosirea de catre persoanele juridice sau fizice autorizate a materiilor explozive. (2) In sensul prezentei legi, prin materii explozive se intelege explozivii de tipul amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de initiere, fitile detonante, fitile de siguranta, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de soc, relee detonante, inclusiv explozivii de uz civil si articolele pirotehnice. (3) Prezenta lege nu aduce atingere regimului juridic al explozivilor de uz civil, astfel cum este reglementat in Hotararea Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Hotararea Guvernului nr. 612/2010 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale articolelor pirotehnice si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata. Art. 2 Producerea si procesarea de materii explozive sunt permise numai persoanelor juridice care poseda autorizatie din partea inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea. Art. 3 (1) Amestecurile explozive simple pot fi preparate manual sau mecanizat numai de persoane juridice autorizate in acest scop, pe baza instructiunilor tehnice si de securitate si sanatate a muncii elaborate in acest sens. (2) Materiile explozive noi cu destinatie militara, indiferent de provenienta, pot fi folosite numai cu aprobarea Ministerului Apararii Nationale, pe baza avizului structurii de specialitate din subordinea acestui minister, desemnata in acest scop prin hotarare a Guvernului. Art. 4 (1) Furnizorii, inclusiv producatorii, au obligatia de a garanta materiile explozive si de a inscriptiona ambalajele cu datele prevazute de reglementarile in vigoare. (2) Termenul de garantie poate fi prelungit numai cu acordul producatorului. Art. 5 (1) Introducerea pe piata a explozivilor de uz civil si a articolelor pirotehnice este admisa numai in conditiile in care acestea respecta cerintele esentiale aplicabile lor, stabilite de legislatia in vigoare ce urmareste sa asigure un inalt nivel de protectie a sanatatii umane si sigurantei publice, protectia si siguranta consumatorilor, precum si protectia mediului. (2) La introducerea pe piata a explozivilor de uz civil si a articolelor pirotehnice trebuie respectate prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), de infiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum si a Directivei 76/769/CEE a Consiliului si a directivelor 91/155/CE, 93/67/CEE, 93/105/CE si 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene nr. L 396 din 30 decembrie 2006, si prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor, de modificare si abrogare a directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 353 din 31 decembrie 2008. Art. 6 Prin detinator de materii explozive, in sensul prezentei legi, se intelege orice persoana juridica sau fizica in posesia sau detentia careia se afla, licit, astfel de materii. Art. 7 (1) Persoanele fizice nu au dreptul sa detina, sa utilizeze, sa transporte, sa depoziteze, sa experimenteze ori sa manuiasca explozivi de uz civil sau articole pirotehnice daca nu fac dovada calitatii de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat si nu reprezinta o persoana juridica autorizata si inregistrata conform prevederilor legale. (2) Personalul special instruit poate manipula materii explozive numai sub supravegherea unui artificier sau a unui pirotehnician autorizat. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1): a) persoanele care au implinit varsta de 16 ani pot detine si utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 si P1; b) persoanele care au varsta peste 15 ani si care urmeaza cursuri de formare in invatamantul de specialitate pot avea la dispozitie articole pirotehnice numai pe timpul instruirii. Capitolul II - Autorizarea si inregistrarea detinatorilor de materii explozive

Art. 8 (1) Pentru a putea prepara materii explozive persoanele juridice care, prin actul constitutiv al societatii, au ca obiect de activitate astfel de operatiuni sunt obligate sa obtina in prealabil autorizatia din partea inspectoratului teritorial de munca si de la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti sau inspectoratul judetean de politie pe raza carora isi desfasoara activitatea. (2) Obligatia de a obtine in prealabil autorizatia revine si persoanelor juridice si fizice care detin, folosesc sau comercializeaza materii explozive, cu exceptia unitatilor si formatiunilor Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciului Roman de Informatii. (3) Persoanele care produc, detin, transfera sau comercializeaza articole pirotehnice, precum si persoanele care folosesc obiecte pirotehnice pentru scopuri tehnice au obligatia de a obtine autorizatia din partea inspectoratului teritorial de munca si de la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti sau inspectoratul judetean de politie pe raza carora isi desfasoara activitatea, dupa caz. (4) Autorizarea se obtine numai la solicitarea celui interesat si pe o durata determinata, cu posibilitate de prelungire. (5) Indeplinirea activitatilor prevazute in autorizatie prin intermediari neautorizati este interzisa. Art. 9

(1) Materiile explozive pot fi depozitate numai in spatii special construite si amenajate pe baza documentatiilor tehnice avizate de inspectoratele teritoriale de munca. (2) Depozitele de materii explozive construite si amenajate in conditiile alin. (1) pot functiona numai dupa obtinerea prealabila a autorizatiei, emisa in comun de catre inspectoratul teritorial de munca si Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti sau inspectoratul judetean de politie, dupa caz. (3) Se interzice autorizarea producerii, prepararii, experimentarii, detinerii sau depozitarii materiilor explozive in cladiri cu locuinte. (4) In autorizatia de functionare a oricarui depozit se stabileste capacitatea maxima de depozitare in echivalent trotil. (5) Depozitarea materiilor explozive in depozitele de stoc si la unitatile care au ca obiect de activitate producerea/procesarea de materii explozive se face numai in spatii proiectate, construite si amenajate pe baza documentatiilor tehnice. (6) Inspectoratele teritoriale de munca pot aviza depasirea temporara a capacitatilor de depozitare autorizate cu maximum 25%, pentru o perioada de cel mult 3 luni. (7) Conducerile persoanelor juridice care au ca obiect de activitate producerea/procesarea de materii explozive pot aviza depasirea capacitatilor de depozitare uzinale si de stoc cu maximum 25%, pentru o perioada de cel mult 3 luni. Art. 10 In situatia in care un depozit de materii explozive este utilizat de mai multi operatori economici, in baza unor contracte de custodie, evidentele se pastreaza separat pentru fiecare operator economic. Art. 11 (1) Inspectoratul teritorial de munca sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti ori inspectoratul judetean de politie poate, dupa caz, suspenda sau restrange activitatile pentru producere, preparare, detinere, transfer, transport, folosire ori comercializare a materiilor explozive sau poate retrage autorizatiile daca sunt incalcate reglementarile legale in vigoare cu privire la respectarea normelor de securitate. (2) Retragerea autorizatiei atrage incetarea dreptului acordat persoanelor juridice si fizice de a mai efectua activitatile pentru care aceasta a fost acordata. (3) La incetarea activitatii este obligatorie predarea autorizatiei, in termen de 15 zile, institutiei care a emis-o. Art. 12 (1) Autorizatiile eliberate pe baza prezentei legi se vizeaza anual de catre autoritatile emitente in a caror raza titularul isi are sediul. Neprezentarea autorizatiei pentru viza, in termen de 15 zile de la data expirarii acesteia, atrage pierderea dreptului titularului de a efectua operatiuni cu materii explozive. (2) Organele prevazute la art. 8 vor elibera persoanelor juridice, in termen de 15 zile, o noua autorizatie titularului, care face cunoscute: a) schimbarea denumirii sau a sediului; b) deteriorarea, sustragerea sau pierderea autorizatiei; c) completa epuizare a spatiilor rezervate vizei anuale.

Art. 13 Persoanele juridice autorizate care executa lucrari, cu caracter temporar, de prospectiuni si explorari geologice sau in cadrul interventiilor cu mijloace antigrindina sunt obligate sa anunte inspectoratul teritorial de munca si inspectoratul judetean de politie sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in raza carora se afla localitatile unde isi vor desfasura activitatea, cu cel putin 48 de ore inainte de inceperea lucrarilor. Capitolul III - Operatiuni cu materii explozive si evidenta acestora

Art. 14 Transportul si manuirea explozivilor propriu-zisi si ale mijloacelor de initiere si aprindere, cu exceptia articolelor pirotehnice, se efectueaza sub directa supraveghere a artificierilor autorizati si numai cu personal special instruit pentru asemenea operatiuni. Transportul si manuirea articolelor pirotehnice se efectueaza de catre personal special instruit. Art. 15 (1) Orice transfer sau transport de materii explozive se efectueaza numai cu mijloace de transport amenajate in acest scop, pe baza documentelor eliberate conform reglementarilor legale in vigoare si semnate de cei in drept. (2) Transportul de la depozitele de consum la firidele artificierilor si la locurile de munca sau la atelierele de procesare a materiilor explozive cand acestea se gasesc in cadrul aceluiasi amplasament este permis pe baza documentelor de ridicare a materiilor explozive din depozit. Art. 16 (1) Incarcarea, transferul, transportul, descarcarea, depozitarea si distrugerea materiilor explozive in timpul noptii sunt interzise. (2) Fac exceptie transferurile pe calea ferata sau pe apa, transporturile din fabrica producatoare la depozitele proprii, precum si cele executate in cadrul aceluiasi amplasament. Art. 17 (1) Transferul sau transportul in acelasi mijloc de transport al materiilor explozive impreuna cu alte materiale sau materii cu care acestea sunt incompatibile, precum si accesul in mijlocul de transport al persoanelor fara atributii de serviciu in ceea ce priveste transferul sau transportul respectiv sunt interzise. (2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) mijloacele de transport folosite de echipele de prospectiuni geologice, perforari de sonde, constructii hidroenergetice, hidrotehnice, reparatii sau constructii de drumuri, cai ferate si poduri sau interventii antigrindina, daca sunt amenajate conform reglementarilor legale. Art. 18 Transferul, transportul sau depozitarea in comun a mai multor tipuri de explozivi se face numai in conditiile stabilite in anexa la prezenta lege. Art. 19 (1) Paza transferurilor de materii explozive de la producator la depozitele de baza sau de stoc,

indiferent de mijlocul de transport, se asigura cu efective de jandarmi, pe cheltuiala beneficiarului. (2) Pentru transferul de materii explozive si subansambluri explozive utilizate la interventiile antigrindina de la depozitele de baza sau de stoc la depozitele de consum, la locurile de utilizare sau la atelierele de procesare a materiilor explozive cand acestea nu se afla in acelasi amplasament cu depozitul de consum, paza se asigura de catre operatorii economici, prin personal dotat cu arme de foc, in conditiile legii. (3) Pentru transferul de materii explozive de la depozitele de baza la depozitele de consum, operatorii economici sunt obligati sa anunte in prealabil organul de politie pe teritoriul caruia se efectueaza transferul. (4) Paza materiilor explozive, in tranzit pe teritoriul Romaniei, se asigura contra cost numai cu efective de jandarmi, dupa verificarea prealabila a integritatii sigiliilor aplicate de expeditor, in conformitate cu procedurile privind transporturile si expeditiile internationale de marfuri periculoase. (5) Paza transferurilor si transporturilor de materii explozive cu destinatie militara, pe teritoriul Romaniei, se asigura de catre unitatile Ministerului Apararii Nationale. Art. 20 Asupra amplasamentului si cantitatii maxime de materii explozive destinate depozitarii pentru firidele artificierilor, precum si pentru incaperile in care se depoziteaza si se manuiesc materii explozive pentru perforari de sonde, articole de vanatoare, obiecte pirotehnice de distractie, pistoale pentru implantat bolturi, mijloace antigrindina, capse de alarmare CFR si capse de asomare este necesar avizul dat de inspectoratul teritorial de munca. Art. 21 (1) Capsele detonante vor fi depozitate in cladiri sau in camere subterane, separate de cele in care se depoziteaza explozivii propriu-zisi. (2) Fac exceptie depozitele de la suprafata cu capacitati pana la 500 kg in echivalent trotil, in care mijloacele de initiere pot fi depozitate in aceeasi cladire cu explozivii propriu-zisi, insa in incaperi separate. Art. 22 Terenul aferent depozitelor de suprafata sau subterane de materii explozive de uz civil, nelegate de reteaua minei, precum si depozitelor de stoc de materii explozive trebuie imprejmuit conform reglementarilor legale. Art. 23 Paza depozitelor de materii explozive trebuie asigurata permanent cu personal dotat cu arme de foc, in conditiile legii, cu exceptia depozitelor subterane legate de reteaua minei. Art. 24 (1) Accesul in depozit este permis, in prezenta gestionarului sau a inlocuitorului sau, numai persoanelor cu atributii in gestiune, manuire si control asupra materiilor explozive. (2) In timpul noptii este interzis accesul in depozit. (3) Se excepteaza de la prevederile alin. (2) depozitele de consum ale unitatilor in care se lucreaza si in schimburi de noapte.

Art. 25 (1) La toate depozitele se tine o evidenta stricta a intrarii, iesirii si consumurilor de materii explozive. (2) Registrele de evidenta de la depozite, precum si formularele privind miscarea materiilor explozive intrari, iesiri, consum au caracter de documente cu regim special. (3) Orice lipsa de materii explozive trebuie anuntata imediat organului local al politiei si inspectoratului teritorial de munca. Art. 26 (1) Gestionarul depozitului de materii explozive de uz civil, precum si inlocuitorul acestuia sunt desemnati de conducatorul unitatii detinatoare din randul artificierilor autorizati si raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru gestiunea incredintata. (2) Gestionarii depozitelor de materii explozive din cadrul uzinelor producatoare sau ai depozitelor de stoc de materii explozive, precum si inlocuitorii acestora sunt desemnati de conducatorii unitatii detinatoare numai din randul pirotehnistilor care cunosc si isi asuma in mod liber riscurile la care sunt supusi in operatiunile de manuire si depozitare a materiilor explozive. Art. 27 (1) Lucrarile de impuscare sunt executate numai de persoane autorizate ca artificier, cu exceptia celor care indeplinesc functiile prevazute la art. 26. (2) Nu necesita a fi autorizate ca artificier urmatoarele categorii de personal: a) personalul calificat care produce, verifica si experimenteaza materii explozive la producator si la laboratoarele de specialitate autorizate in acest scop; b) personalul care manuieste si foloseste materii explozive la activitati specifice in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciului Roman de Informatii; c) personalul care manuieste si foloseste materii explozive, altele decat explozivi si mijloace de initiere si aprindere. Art. 28 Conditiile si cerintele pentru autorizarea calitatii de artificier si de pirotehnician se stabilesc prin normele tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor, aprobate prin hotarare a Guvernului*). ------------*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnicienilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 4 iulie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 29 (1) Angajatul caruia i s-au incredintat materii explozive nu are dreptul, in nicio imprejurare, sa le instraineze, sa le foloseasca in alte scopuri ori sa efectueze alte operatiuni decat cele stabilite

pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. (2) Orice persoana care gaseste materii explozive este obligata sa le predea celui mai apropiat organ de politie sau sa ii indice locul in care se afla, pentru ca acesta sa procedeze de indata la ridicarea lor. (3) Materiile explozive retinute in conditiile alin. (2) constituie corpuri delicte, asupra masurii confiscarii urmand a se pronunta, dupa caz, procurorul sau instanta judecatoreasca. (4) Materiile explozive nedetonate in urma operatiunilor de impuscare se predau artificierului. Art. 30 Persoanele fizice sau juridice autorizate au obligatia ca la depozitarea, pastrarea sau manipularea articolelor pirotehnice sa respecte reglementarile tehnice si instructiunile producatorului. Art. 31 (1) Articolele pirotehnice trebuie sa aiba inscriptionate in limba romana categoria din care fac parte, instructiunile de folosire, termenul de garantie, precum si pericolele care apar la pastrarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor. (2) Persoanele fizice sau juridice autorizate au obligatia ca, la solicitarea justificata a autoritatii de supraveghere a pietei, sa furnizeze acesteia toate informatiile si documentatia necesara pentru a demonstra conformitatea produsului cu cerintele esentiale de securitate. Art. 32 (1) Vanzarea articolelor pirotehnice se face numai de catre persoanele juridice autorizate in acest sens si numai in locurile autorizate in conditiile legii. (2) Spatiile de comercializare a articolelor pirotehnice se vor amenaja in afara imobilelor cu destinatia de locuit, in conditiile stabilite prin normele tehnice prevazute la art. 28. Art. 33 Se interzic confectionarea, detinerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice alta operatiune cu materii explozive de catre persoanele fizice sau juridice neautorizate. Art. 34 (1) Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea masurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor si a mediului. (2) Se interzice folosirea articolelor pirotehnice in urmatoarele situatii: a) intre orele 24,00 si 6,00, cu exceptia perioadelor autorizate, precum si a evenimentelor de interes local, national sau international, in baza aprobarii autoritatilor locale; b) la o distanta mai mica de 50 m de constructiile de locuinte cu pana la 4 niveluri si la mai putin de 100 m fata de cele cu peste 4 niveluri; c) la o distanta mai mica de 500 m de instalatiile electrice de inalta tensiune, de locurile de depozitare si livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalatiile de gaze; d) la o distanta mai mica decat cea prevazuta de reglementarile in vigoare pentru obiectivele chimice si petrochimice ori pentru alte obiective care prezinta pericol de incendiu sau explozie; e) in locurile in care exista riscul producerii de alunecari de teren, avalanse sau caderi de pietre; f) pe drumurile publice deschise circulatiei rutiere, pe aleile pietonale si in spatii deschise cu aglomerari de persoane;

g) la o distanta mai mica de 500 m de paduri. (3) Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 si 4 este permisa numai in conditiile in care exista acordul primariei, al inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti si avizul inspectoratului judetean de politie, respectiv al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, pe a carui raza se executa jocurile respective. Art. 35 Comercializarea materiilor explozive se face numai dupa inscrierea acestora in registrul prevazut la art. 25 alin. (2) de catre operatorii economici autorizati implicati. Art. 36 Conditiile in care persoanele fizice si juridice avand cetatenia, respectiv nationalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European ori care sunt stabilite intr-unul sau mai multe dintre aceste state, in intelesul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010, pot sa presteze servicii in domeniul reglementat de prezenta lege pe teritoriul Romaniei se stabilesc prin normele tehnice prevazute la art. 28. Capitolul IV - Infractiuni si contraventii

Art. 37 (1) Producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, transportul, folosirea sau orice alta operatiune cu materii explozive, efectuata fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Cand fapta prevazuta in alin. (1) se refera la o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil sau cand cantitatea de exploziv este insotita de materiale de initiere, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Orice operatiune cu articole pirotehnice, efectuata fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an. (4) Comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 si P1 catre persoanele cu varsta sub limita prevazuta de lege, precum si comercializarea catre publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de catre pirotehnicieni constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an. (5) Tentativa se pedepseste. Art. 38 (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel: a) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), art. 15, 20, 22, 24, art. 25 alin. (1) si (2), art. 26, 28 si art. 29 alin. (2) si (4), cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei; b) nerespectarea prevederilor art. 8, art. 11 alin. (3), art. 12, 13, 14, 21, 30 si 35, cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei; c) nerespectarea prevederilor art. 34, cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei; d) nerespectarea prevederilor art. 3, 4, 5, 7, 9, 16, 17, 18, 19, 23, art. 25 alin. (3), art. 27 alin. (1)

si art. 31, cu amenda de la 5.000 lei la 7.500 lei. (2) Sanctiunile contraventionale cu amenda pot fi aplicate si persoanelor juridice. In cazul persoanelor juridice, limitele minime si maxime ale amenzilor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu 100%. Art. 39 (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca din cadrul Inspectiei Muncii, precum si de catre politisti. (2) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contravenientul poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicare. Art. 40 Contraventiilor prevazute la art. 38 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Capitolul V - Dispozitii finale

Art. 41 (1) Controlul privind respectarea obligatiilor tehnice, precum si respectarea masurilor de securitate referitoare la producerea, prepararea, procesarea, experimentarea, detinerea, folosirea, comercializarea, depozitarea si transportul materiilor explozive se exercita de catre personalul de specialitate desemnat din cadrul Inspectiei Muncii si persoanele special desemnate de catre conducerile unitatilor care folosesc materii explozive. (2) Controlul privind transferurile de materii explozive, precum si cel privind modul cum sunt asigurate cerintele de siguranta in cadrul acestor transferuri se exercita de catre personalul special desemnat din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane. Art. 42 Ministerul Apararii Nationale poate participa cu specialisti la executarea unor controale privind transportul, depozitarea si manuirea materiilor explozive, organizate, in situatii deosebite, de catre Ministerul Administratiei si Internelor sau de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, la cererea acestora. Art. 43 (1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri vor emite in comun, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, norme tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor. (2) Normele tehnice prevazute la alin. (1) vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului*). (3) Ministerul Apararii Nationale, in acelasi termen, va elabora norme tehnice proprii, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.

-----------*) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului din finalul art. 28. Art. 44 Prezenta lege nu se aplica armelor, munitiilor si explozivilor nucleari. Art. 45 (1) Prezenta lege intra in vigoare dupa 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei**). (2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 297/1977 privind regimul materialelor explozive in economie, precum si reglementarile referitoare la materiile explozive din Decretul nr. 367/1971 privind regimul armelor, munitiilor si materiilor explozive se abroga. -----------**) Legea nr. 126/1995 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 298 din 28 decembrie 1995. ANEXA - Diferitele tipuri de explozivi si mijloace de initiere si aprindere care pot fi depozitate sau transportate in comun

a) explozivii cu continut de nitroglicerina sau nitroglicol mai mare de 6%, impreuna cu explozivii de siguranta (antigrizutosi), cu conditia sa fie depozitati pe rafturi separate; b) hexogenul, impreuna cu pentrita, tetrilul si amestecurile facute cu trotil sau cu acestia; c) trotilul, impreuna cu explozivii pe baza de azotat de amoniu si continut de nitroglicerina sau nitroglicol mai mic de 6%, precum si cu incarcaturi speciale pe baza de trotil (cu bustere, detoroc etc.); d) pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecurile mecanice care au viteze de ardere lenta si degajari mici de fum, impreuna cu explozivii pe baza de clorati si perclorati; e) pulberile coloidale fara fum; f) capsele detonante de orice fel, impreuna cu relee detonante si sistem de initiere Nonel; g) fitilele detonante pe baza de pentrita, impreuna cu explozivii prevazuti la lit. b) si c), iar cele pe baza de hexogen, impreuna cu cei de la lit. b); h) incarcaturile de hexogen, impreuna cu pulberile de sonda, folosite de echipele de perforare la sonda. Fitilele cu ardere lenta se pot depozita la un loc cu oricare dintre explozivii prevazuti la lit. a) h). De asemenea, mijloacele de aprindere a fitilului pot fi pastrate la un loc cu materialele explozive, cu exceptia celor din categoriile prevazute la lit. a), d) si e) de mai sus. Mijloacele de initiere si de aprindere se pot transporta impreuna cu explozivii propriu-zisi de la depozit la locul de munca de catre artificier, precum si cu vehicule special amenajate. Exceptii de la prevederile de mai sus privind pastrarea in comun a explozivilor de tipuri diferite sunt admise numai in: depozitele de consum si cele temporare sau de scurta durata cu capacitati pana la maximum

200 kg explozivi; camerele depozitelor de consum care sunt amenajate pentru pastrarea explozivilor ramasi nefolositi de catre artificieri, la sfarsitul schimbului de lucru. (http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_materii_explozive.php) Lege nr. 406/2006, pentru modificarea si completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 956 din 28/11/2006

Art. I Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 298 din 28 decembrie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. Articolul 293 va avea urmatorul cuprins: "Art. 293. Vanzarea obiectelor artizanale si de distractie fabricate sau confectionate pe baza de amestecuri pirotehnice se face numai de catre persoanele juridice autorizate in acest sens si numai in locurile autorizate in conditiile legii. Spatiile de comercializare a obiectelor artizanale si de distractie fabricate sau confectionate pe baza de amestecuri pirotehnice vor fi construite si amenajate pe baza documentatiilor tehnice avizate de inspectoratele teritoriale de munca, in afara imobilelor de locuit, si pot functiona numai dupa obtinerea prealabila a autorizatiei emise in comun de catre inspectoratul teritorial de munca si inspectoratul judetean de politie, respectiv Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti. In cadrul spatiilor de comercializare a obiectelor artizanale si de distractie fabricate sau confectionate pe baza de amestecuri pirotehnice, inspectoratul teritorial de munca va aviza cantitatea care poate fi depozitata in vederea comercializarii." 2. Articolul 294 va avea urmatorul cuprins: "Art. 294. Se interzice persoanelor juridice comercializarea catre persoanele fizice a obiectelor artizanale si de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice din clasele II-IV, T.1, T.2, precum si a artificiilor din categoria obiecte zburatoare luminoase si a pocnitorilor din clasa I. Persoanele juridice autorizate in conditiile legii pot folosi aceste obiecte artizanale si de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice numai in interes propriu si numai in locurile autorizate. Se interzice persoanelor fizice confectionarea, detinerea, comercializarea, importul, folosirea sau

orice alta operatiune cu obiecte artizanale si de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice din clasele II-IV, T.1, T.2, precum si a artificiilor din categoria obiecte zburatoare luminoase si a pocnitorilor din clasa I." 3. La articolul 295, literele b) si f) ale alineatului 2 vor avea urmatorul cuprins: "b) la o distanta mai mica de 50 m de contructiile de locuinte cu pana la 4 niveluri si la mai putin de 100 m fata de cele cu peste 4 niveluri; ..................................................................................................................... f) pe drumurile publice deschise circulatiei rutiere, pe aleile pietonale si in spatii deschise cu aglomerari de persoane;". 4. La articolul 295, dupa litera f) a alineatului 2 se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins: "g) la o distanta mai mica de 500 m de paduri." 5. La articolul 31, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 21, cu urmatorul cuprins: "Confectionarea, detinerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice alta operatiune cu obiecte artizanale si de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice din clasele II-IV, T.1, T.2, precum si a artificiilor din categoria obiecte zburatoare luminoase si a pocnitorilor din clasa I, efectuate fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an." 6. La articolul 32, litera c) a alineatului 1 va avea urmatorul cuprins: "c) nerespectarea prevederilor art. 292 si 295, cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei;". Art. II La data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice alte dispozitii contrare se abroga. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_modificare_lege_materii_explozive.php METODE MODERNE DE DEMOLARE A CLDIRILOR PRIN EXPLOZIE CONTROLAT. EFECTELE EXPLOZIILOR ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR

Metoda demolrii cldirilor prin explozie controlat este foarte des folosit, datorit avantajelor evidente pe care le prezint. n ara noastr, metoda a nceput s ia o amploare deosebit doar n ultimii ani, datorit legislaiei care a devenit mai puin dur, permind unor firme civile s abordeze i acest domeniu.

Dintre avantajele majore ale demolrii cldirilor cu ajutorul explozivilor militari, amintim consumul redus de timp i for de munc, cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul demolrii prin metode clasice), valorificarea mai bun a materialelor rezultate din demolare i nu n ultimul rnd un grad ridicat de securitate. n cazul aplicrii acestei metode de demolare, apar i unele probleme, care pot fi rezolvate, legate de protejarea seismic a cldirilor nvecinate, continuitatea traficului imediat dup mpucare i de meninere n funciune a procesului de producie pe timpul demolrii. Concepia general ce st la baza demolrii prin explozii controlate se stabilete n urma analizei factorilor legai de preul de cost, asigurarea proteciei cldirilor nvecinate, timp redus de lucru i realizarea unei fragmentri impuse. Metoda aleas trebuie s fie compatibil cu ampla-samentul cldirii, natura solului, forma exterioar i interioar a cldirii, capacitatea portant i materialele explozive ce se folosesc. Practica a demonstrat c explozivii militari pot fi folosii cu succes la demolarea prin explozie controlat a cldirilor. Pe plan mondial sunt consacrate dou metode de demolare a cldirilor prin explozie controlat: metoda blocurilor mari i metoda blocurilor mici. Metoda blocurilor mari este folosit cu predilecie n SUA i presupune distrugerea capacitii portante a cldirii, fr a face o mprire n trepte a acesteia. Metoda blocurilor mici, folosit ndeosebi n Frana (unde coeficientul care ia n considerare natura solului este mai mare comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte metode, folosirea unor trepte de ntrziere. Criteriile principale, care impun soluia demolrii cu explozii, sunt date de preul de cost al acesteia i de protecia ce trebuie asigurat cldirilor nvecinate. n vederea stabilirii preului de cost al metodei, se vor face calcule preliminare privind: n urma calculelor preliminare, se va trece la calculul efectelor pe care le poate avea explozia asupra construciilor vecine. Aceste calcule se refer la unda seismic i la unda de oc aerian. n calculul undei de oc se ine cont de viteza oscilaiilor ce se transmit prin sol, precum i de amplitudinea acestora. Pentru evaluarea efectului seismic al exploziilor este necesar nregistrarea undelor ce se transmit prin sol i compararea rezultatelor acesteia cu limitele maxime, admisibile pentru fiecare criteriu sigur de deteriorare. Materialele de protecie, care se folosesc pentru sporirea gradului de securitate fa de aciunea bucilor i schijelor, sunt de dou tipuri: material greu utilizat pentru evitarea proiectrii fragmentelor mari de roc, de tipul ecranelor de cauciuc, ecrane cu inel din fier sau reea de lanuri grele; material uor utilizat pentru evitarea proiectrii fragmentelor cu mas mic i vitez mare sau care provin din zonele sistemului de aprindere care pot fi: ecrane din psl industrial;

mpletitur din srm; ecrane din pnz. Cele dou tipuri de materiale se utilizeaz frecvent mpreun. Pe plan naional, soluia demolrii prin explozie controlat a fost adoptat la demolarea Cminului Bibliotec din incinta Universitii de tiine Agronomice Bucureti, de ctre un grup de specialiti de geniu militari. n acest caz a fost aplicat metoda blocurilor mici, ntrzierea dintre cele 11 trepte fiind de 25 ms. Demolarea a fost un real succes bucurndu-se de aprecierea la superlativ a beneficiarilor. n cazul exploziilor controlate, problemele care apar sunt legate i de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate prin contactul cu precipitaiile din atmosfer produc modificri asupra compoziiei apei i a solului, crescnd capacitatea toxic a acestora. Procesul de descompunere este o reacie chimic n urma creia explozivii, ca substane constituite din molecule cu structur complex, trec n mai multe substane cu structur mai simpl. Majoritatea explozivilor sunt formai din carbon, hidrogen, oxigen i azot, avnd urmtoarea formul general: C H O N . Prin descompunere se formeaz, n cantiti diferite, produi stabili gazoi i solizi, aa cum sunt de exemplu: bioxidul de carbon (CO ), oxidul de carbon (CO), ap (H O), hidrogen (H ), oxigen (O ), carbon (C), metan (CH ), amoniac (NH ), acetilen (C H ),
2 2 2 4 3 2 2 2 x y z v

dician (C N ), oxid de azot (NO), acid cianhidric (HCN), dioxid de azot (NO ), oxid de azot (N O), tetraoxid de azot (N O ), sulfur de hidrogen (H S). Dintre produii menionai mai sus, urmtorii sunt foarte toxici: oxidul de carbon, dioxidul de azot, dicianul, acidul cianhidric i sulfura de hidrogen. Descompunerea substanelor explozive n elemente mai simple este influenat de o serie de parametri, aa cum sunt de exemplu: natura i intensitatea impulsului iniial; cldura degajat i temperatura produilor; durata reaciei i respectiv viteza de descompunere; spaiul n care au loc descompunerea precum i presiunea produilor rezultai; cantitatea de substan supus procesului de descompunere. innd seama de durata i respectiv viteza reaciei chimice, substanele explozive pot fi transformate n principiu, dup una din urmtoarele forme de descompunere: detonaie, explozie, deflagraie, ardere (combustie) i descompunere termic. Experimental s-a demonstrat c procesul de descompunere a substanelor explozive, odat nceput, poate trece de la o form la alta. Aceasta este una din principalele proprieti ale explozivilor sau compoziiilor pirotehnice, care a stat i st la baza tehnicilor utilizate n pirotehnie. Aportul polurii atmosferei la modificarea fizico-chimic a apei are loc prin depunerea uscat i umed. Prin depuneri umede (precipitaii), poluanii prezeni n atmosfer sunt depui la suprafaa apei. Consecina este creterea pH-ului, a conductibilitii, ncrcarea cu sulfai, nitrai, cloruri, metale grele. Efectul se resimte mai ales n apele de suprafa, unde sunt afectate i flora i fauna. Pulberile contribuie la creterea opacitii apei i ncrcarea acesteia cu substane toxice. Prin depunerea uscat sau umed a substanelor toxice pe sol au loc urmtoarele modificri: n cazul vegetaiei, efectele sunt vizibile i invizibile. Dintre efectele invizibile amintim: reducerea/inhibarea fotosintezei, degradarea clorofilei, schimbri n metabolismul proteinelor,
2 2 4 2 2 2 2

activitatea enzimatic i bilanul lipidelor i al apei. Efectele vizibile se manifest prin necroze, cloroze, reducerea creterii plantelor i a rezistenei la atacul bolii. Mrimea daunelor suferite de plante este n funcie de concentraia poluantului, timpul de expunere, vrsta plantei, factorii edafici, lumin i umezeal. n concluzie, utilizarea explozivilor pentru demolarea cldirilor prin explozie controlat prezint avantaje i dezavantaje. Dintre avantaje putem aminti: dus de timp i for de munc; cheltuieli sczute; Dezavantajele sunt legate de afectarea factorilor de mediu i a biodiversitii, n majoritatea cazurilor daunele aduse ecosistemelor fiind ireversibile. http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a50.pdf Ghid naional de evaluarea a riscurilor legate de activitatea de demolare a unor cldiri industriale i civile cu ajutorul explozivilor 1. GENERALITI Realizarea lucrrilor de mpucare a construciilor civile i industriale pentru cldirile care trebuie dezafectate implic o serie de operaii care genereaz riscuri n sntatea i securitatea muncii pentru angajaii firmei care realizeaz lucrarea, ct i pentru persoanele din vecinti. Pericolele care se pot genera la executarea de lucrri de demolare de cldiri cu ajutorul explozivilor se pot grupa ca i surs de producere a riscului n dou categorii: 1. Riscuri generate de utilizarea explozivilor. 2. Riscuri generate de lucrri premergtoare i de eliminarea materialului demolat n urma exploziei.Cadrul legislativ oblig angajatorii s ia toate msurile pentru ca lucrtorii s nu fie expui unor riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale. Astfel Normele metodologice de aplicarea Legii securitii i sntii n munc nr.319/2006, reglementeaz mecanismul prin care angajatorul trebuie s procedeze pentru eliminarea sau reducerea acestor riscuri. Fiecare ramur industrial genereaz riscuri specifice care trebuie contientizate att de angajator ct i de lucrtori care pot fi expui. La realizarea unor lucrri de demolare cu ajutorul explozivilor de ctre firme specializate, autorizate n acest scop combin riscurile care se pot identifica pe orice antier de construcii cu cele specifice lucrului cu materii explozive. n multe situaii pe acelai antier sunt implicate n activitile de demolare dou sau chiar mai multe firme de exemplu un antrepenor general, un subcontractor pentru exploatarea utilajelor care se folosesc i firma autorizat pentru lucru cu materii explozive care va executa mpucarea. Fiecare firm are obligaia conform legii s-i organizeze activitatea proprie de prevenire i protecie, ns va trebui s existe un plan de colaborare ntre aceti ageni economici cu scopul de a se contientiza riscurile care pot fi generate de activitatea celuilalt. n acest studiu sunt luate n considerare doar aspectele care pot influena starea de securitate i sntate datorate activitii firmei autorizate pentru lucru cu materii explozive i cele care pot fi generate de alte categorii de personal din netiin, lips de coordonare i comunicare. Pe lng lucrtorii aflai pe antier trebuie luate n considerare i riscurile la care pot fi expuse persoanele sau bunurile din vecintatea antierului unde se execut demolarea. n cadrul

sistemelor de munc, obligaia general a angajatorului este aceea de a asigura starea de securitate i sntate n munc a angajailor, procesul de evaluare a riscurilor profesionale, oferind posibilitatea stabilirii msurilor corespunztoare de prevenire, protecie i asigurare, cu referire la prevenirea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional, formarea i informarea angajailor precum i la implementarea unui sistem eficient al managementului securitii profesionale. Scopul principal al evalurii riscurilor profesionale este acela de prevenire a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional, iar atunci cnd nu este posibil eliminarea acestor riscuri, se impune reducerea lor pn la valoarea riscului rezidual care trebuie s fie controlat n mod corespunztor. Att n cadrul procesului de evaluare a riscurilor profesionale ct i ulterior n etapa aplicrii msurilor de securitate profesional, o atenie special, trebuie s se ndrepte asupra posibilitii ca riscul de accidentare i mbolnvire profesional s nu fie deplasat dintr-o zon n alta a sistemului de munc, respectiv soluiile tehnice i organizatorice adoptate pentru diminuarea sau eliminarea acestor riscuri s nu creeze situaii suplimentare de manifestare a acestora. Din punct de vedere structural, principalele etape ale evalurii riscurilor profesionale, sunt urmtoarele: Identificarea pericolelor de accidentare i mbolnvire profesional; Identificarea persoanelor care pot fi expuse la aceste pericole; Estimarea i aprecierea riscurilor profesionale; Studiul posibilitilor de eliminare a riscurilor profesionale; Analiza oportunitii i necesitii de a stopa adoptarea msurilor suplimentare pentru diminuarea (controlul) sau eliminarea riscurilor profesionale. Metodologia de evaluare a riscurilor profesionale are la baz dou cerine eseniale n acest domeniu: Procedura de evaluare trebuie s permit analiza tuturor pericolelor de accidentare i mbolnvire profesional, indiferent de modul lor de manifestare (pericole evidente sau poteniale); Eliminarea, dac este posibil, a tuturor pericolelor de accidentare i mbolnvire profesional, identificate n cadrul procesului de evaluare. Structura procesului de evaluare a riscurilor profesionale: Identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare i mbolnvire profesionali din sistemul de munc analizat Identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor de accidentare i mbolnvire profesional Estimarea valoric a riscurilor profesionale Stabilirea i adoptarea deciziilor referitoare la noile msuri aplicabile in vederea eliminrii i/sau reducerii riscurilor profesionale Analiza msurilor de prevenire adoptate n vederea stabilirii ordinii de aplicare a lor Aciuni ntreprinse ulterior n procesul de evaluare; Evaluarea riscurilor reprezin o preocupare permanent a conductorilor procesului de munc din faza de proiectare a proceselor, continund cu lucrrile pregtitoare, demolarea efectiv i monitorizarea efectelor lucrrilor asupra securitii i sntii persoanelor, integritii bunurilor materiale ct i asupra mediului nconjurtor.

2. NTOCMIREA DOCUMENTAIEI DE DEMOLARE CU AJUTORUL EXPLOZIVILOR Executarea lucrrilor de demolare cu ajutorul explozivilor se face pe baza unei documentaii care trebuie s descrie soluia tehnic adoptat. Proiectul tehnic de demolare ntocmit de o persoan juridic competent, trebuie s conin o descriere adecvat a soluiei de demolare att n ceea ce privete mpucarea propriu-zis ct i toate lucrrile premergtoare asociate cu aceasta, precizarea tuturor operaiilor tehnologice care s fie fundamentate pe ndeplinirea cerinelor de securitate i sntate aplicabile. Legislaia prevede ca demolarea cu exploziv a construciilor s se fac pe baza unei documentaii tehnice (proiect) de demolare, care trebuie avizat din punct de vedere tehnic de Institutul Naional pentru Securitate Minier i Protecie Antiexploziv (INCD-INSEMEX) Petroani, acest aviz referindu-se la calculul i amplasarea ncrcturilor explozive, intervalele de ntrziere i msurile de siguran preconizate. Documentaia tehnic de demolare cu ajutorul explozivilor trebuie s prezinte detaliat toate aspectele tehnologice, organizatorice i de securitate a muncii cu o fundamentare tehnic (calculul parametrilor de mpucare) i stabilirea msurilor organizatorice adecvate. Proiectul tehnic de demolare trebuie s rspund unor cerine legale prevzute de legislaia n domeniul construciilor, cerinelor legale legate de utilizarea explozivilor, ct i cerinelor de securitate, sntate n munc aplicabile pe antierele de construcii, cerinelor referitoare la protecia mediului i altele. Proiectul tehnic de demolare este o lucrare, care mpreun cu alte avize i aprobri cerute de lege rspunde la imperativul descrierii modului de realizare a operaiilor tehnologice legate de demolarea cu ajutorul explozivilor att ca i calcul tehnico-ingineresc ct i n ceea ce privete stabilirea msurilor organizatorice legate de securitatea i sntatea n munc privind obiectivul de demolat n cauz. Pentru realizarea cu succes a unei demolri cu exploziv, atenia proiectantului trebuie ndreptat asupra: verificrii strii structurii de rezisten a construciei, care trebuie s permit efectuarea lucrrilor pregtitoare n deplin siguran; obinerii unui mecanism de cedare a construciei prin distrugerea anumitor elemente ale structurii de rezisten ntr-o succesiune bine determinat; calculului ncrcturilor de exploziv pentru distrugerea elementelor de rezisten alese; stabilirii timpilor de ntrziere pentru obinerea efectului de prbuire dorit i pentru reducerea efectelor asupra mediului nconjurtor. O documentaie tehnic de demolare trebuie s fie structurat astfel nct s permit evaluarea din punct de vedere tehnic i organizatoric (verificarea corectitudinii msurilor de securitate i sntate n munc) stabilite prin proiect att n ceea ce privete avizarea acestuia ct i punerea n practic. Un proiect tehnic de demolare trebuie s fie structurat astfel nct s permit evaluarea acestuia din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: a. ndeplinirea cerinelor legale generale (cu stabilirea organizaiilor de drept privat i la nivelul autoritilor care au responsabiliti legate de lucrri, identificarea clar a atribuiilor acestora legate de lucrare); b. descrierea soluiei tehnice de demolare cu ajutorul explozivilor;

c. stabilirea de msuri organizatorice pentru ndeplinirea cerinelor de securitate i sntate n munc legate de lucrarea de demolare efectuat cu ajutorul explozivilor. Se propune o structur pe capitole a documentaiei tehnice de demolare dup cum urmeaz: - Capitolul 1 Identificarea i prezentarea obiectivelor de demolat. - Capitolul 2 Prezentarea i evaluarea condiiilor din teren. - Capitolul 3 Estimarea efectelor lucrrilor de mpucare de care se ine seama prin proiect. - Capitolul 4 Parametrii de mpucare (proiectarea soluiei de mpucare). - Capitolul 5 Stabilirea necesarului de materii explozive i mijloace de iniiere. - Capitolul 6 ntocmirea dispoziiei de mpucare. - Capitolul 7 Msuri organizatorice i de siguran. - Capitolul 8 Monitorizarea efectelor - Capitolul 9 Anexe. n capitolul care descrie Identificarea i prezentarea obiectivelor de demolat, proiectantul trebuie s prezinte n detaliu obiectivul de demolat n ceea ce privete situaia juridical a acestuia: proprietar, existena autorizaiei de desfiinare, localizarea acestuia, cu trimitere la un plan de situaie la scar, nominalizarea societilor comerciale care au activiti pe antierul care are ca obiectiv perimetrul pe care se afl obiectivul de demolat, avizele i aprobrile emise n prealabil de autoritile competente. Trebuie prezentat graficul de execuie al lucrrilor pregtitoare i a lucrrii de mpucare aferente demolrii. n capitolul referitor Prezentarea i evaluarea condiiilor din teren trebuie evaluate situaia de facto referitoare la construcia care se demoleaz i vecintile pe baza mai multor criterii. Se propune varianta de cdere a obiectivului de demolat n funcie de spaiul disponibil, influena asupra zonei nvecinate (protejare contra deteriorrii directe, datorat undei seismice, factor de mediu (n principal zgomot i prfuire). Ca soluie tehnic, proiectantul poate opta pentru o demolare etapizat sau dintr-o singur mpucare, se poate alege varianta de cdere pe sine a construciei sau rsturnare pe o direcie prestabilit. Demolarea construciilor se execut adesea n zone urbane cu o mare concentraie de oameni i de construcii. Pentru c efectul exploziei nu se limiteaz la construcia ce urmeaz s fie demolat, pentru protejarea obiectivelor din apropiere abordarea unei astfel de lucrri de demolare trebuie s se fac n etape astfel: 1. se evalueaz care sunt solicitrile maxime pe care le pot suporta obiectivele din zon; 2. se calculeaz ct se poate de precis care este cantitatea de exploziv care poate fi folosit fr a depi aceste limite, pe baza datelor din teren (distana de la locul exploziei pn la fiecare obiectiv n parte, tipul solului etc.); 3. se proiecteaz o schem de mpucare care s induc solicitri sub limitele admisibile; n funcie de scenariul ales de proiectant trebuie fundamentat soluia de demolare ca eficien tehnic fcndu-se i o analiz comparativ cu metode alternative posibile cu argumentarea avantajelor soluiei propuse. n proiect trebuie descrise lucrrile pregtitoare pentru efectuarea lucrrii de demolare propriu-zise (cu explozivi). n faza de stabilirea a soluiei de demolare trebuie s se fac o analiz temeinic a structurii de rezisten, a nivelului de ncrcare a construciei, a existenei elementelor care pot ngreuna mpiedicarea sau prbuirea. Totodat, trebuie evaluat mrimea efectelor secundare cauzate de prbuirea structurii i a celor generate de explozia ncrcturilor.

Aceste lucrri pregtitoare constau n realizarea de operaii cum sunt: - debranarea construciei care se desfiineaz de la reeaua electric, ap, canal, telefonie, etc.; - dezechiparea de instalaii tehnologice i de utiliti (ascensoare, diverse instalaii tehnologice); - desfiinarea sau slbirea unor elemente constructive care nu fac parte din structura de rezisten de baz (pereii despritori, ziduri fr rol portant, casa scrilor, casa liftului, etc.); - n situaia demolrii etapizate, trebuie precizat modul n care se va realiza aceasta prin delimitare a tronsoanelor care se demoleaz pe rnd cu precizarea lucrrilor aferente; - slbirea structurii de rezisten a cldirii prin intervenie cu mijloace mecanice asupra structurii portante a cldirii pe baza unui calcul care s asigure rezistena structurii fr ca aceasta s ajung n domeniul instabil; - alte lucrri. `n acest capitol trebuie prezentate lucrrile de perforare pentru elementele structurale de rezisten ct i pentru cele auxiliare care se mpuc cu o descriere n concordan cu soluia tehnic aleas. n capitolul dedicat estimrii efectelor trebuie s se fac o analiz detaliat n ceea ce privesc efectele generate de demolarea cu explozivi pentru vecinti cu referire explicit la securitatea i sntatea persoanelor, integritatea i securitatea altor construcii i bunuri, protecia mediului. Principalele efecte care trebuie analizate sunt urmtoarele: a. Aruncarea de material din elementele construciilor propuse demolrii cu riscul de periclitare a securitii persoanelor sau a bunurilor; b. Efectul suprapresiunii n frontul undei de oc; c. Efectul seismic general n sol care poate afecta alte construcii; d. Emisiile de praf n zon. Prin proiect trebuie s se prevad pentru fiecare efect n parte nivelul posibil de risc i msurile de proiectare care s menin aceste efecte la un nivel de risc acceptabil. Alegerea soluiei tehnice a demolrii trebuie definitivat n condiiile n care toate efectele se menin la un nivel de risc acceptabil. n capitolul care are ca obiectiv stabilirea parametrilor de mpucare se face proiectarea lucrrilor de mpucare. Pe baza soluiei tehnice alese trebuie fcut un calcul pentru distrugerea eficient a elementelor structurale portante i a celor auxiliare. n funcie de caracteristicile structurale i dimensionale ale elementelor constructive trebuie stabilit modul de amplasare al ncrcturilor explozive, pe gaur sau amplasate aplicat n cazul structurilor metalice. Modul de realizare al demolrii (succesiunea de detaare a elementelor constructive) va sta la baza alegerii ntrzierilor ncrcturii. Alegerea unor ntrzieri la detonarea ncrcturilor este foarte important att n ceea ce privete procedeul de demolare (cdere n sine sau rsturnare) ct i pentru limitarea unor efecte cum ar fi nivelul maxim al undelor seismice generate de explozie n momentul detonrii i n momentul impactului resturilor cu solul, respective limitarea nivelului undei seismice. Alegerea treptelor de ntrziere are n vedere i posibilitile tehnice disponibile legate de mijlocul de iniiere (utilizarea capselor electrice sau neelectrice, reele combinate folosind i fitil detonant). Decizia se ia pe baza unei analize multicriteriale avnd n vedere: eficiena tehnic, costuri minime, nivel de securitate corespunztor. Proiectul tehnic de demolare trebuie s precizeze explicit cantitatea de materiale explosive i mijloace de iniiere necesare.

Calculul teoretic fundamentat n capitolul precedent trebuie s aib o transpunere practic detaliat n ceea ce privete tipul i cantitile de exploziv i mijloace de iniiere necesare. Necesarul de material exploziv brizant pentru fiecare ncrctur (n gaur sau aplicat) rezultat din calcul este exprimat n echivalent T.N.T., trebuie transformat pentru explozivul avut la dispoziie ca echivalare n T.N.T. ct i rotunjirea cantitii rezultate (n sus) pentru a se lucra cu ncrcturi de explozivi sub forma livrat de productor. Aceast corecie a cantitii folosite n mod practic pentru ncrctura considerat, trebuie s se fac cu un coeficient de siguran supraunitar pentru a exista certitudinea eficienei de distrugere a elementului constructiv din zona de efect a ncrcturii. Tot din considerente practice la proiectarea reelei de ncrcturi aferente schemei de mpucare se va face o corelare a cantitii de exploziv pe gaur/aplicat cu elementele geometrice ale schemei de mpucare (anticipant, distane dintre gurile de pe un rnd, distana dintre rnduri). Aceste elemente geometrice specifice schemei trebuie corelate cu caracteristicile mijlocului de iniiere cum ar fi lungimea reoforilor sau a tuburilor de oc, respectiv posibilitatea de conectare corect a tronsoanelor de reea de fitil detonant, n cazul n care se lucreaz cu acesta. Dac pentru un anumit element constructiv distana dintre ncrcturile nvecinate este de ordinul zecilor de centimetri, ntre elementele structurii de rezisten putem avea distane de ordinul a civa metri sau chiar zeci de metri, n ambele situaii proiectantul va trebuie s fac o corelare ntre distanele din teren i particularitile mijlocului de iniiere (exemplu: lungime reofori etc.). Proiectantul trebuie s detalieze cantitile de materii explozive pentru fiecare tip de ncrctur, s prezinte o descriere constructiv funcional i dimensional a acestora, s indice timpii de ntrziere pentru fiecare ncrctur i s realizeze un calcul pentru cantitile totale de materie exploziv detonat pe fiecare treapt de ntrziere. Acest calcul permite verificarea cantitii maxime de materie exploziv detonat cu o anumit ntrziere, pentru a se putea evalua efectele legate de undel e seismice propagate, respective nivelul maxim prognozat al undei aeriene (zgomot). La centralizarea cantitilor necesare de materii explozive i mijloace de iniiere trebuie avut n vedere i situaia suplimentrii acesteia, n special n ceea ce privete mijloacele de iniiere pentru a se putea realiza o iniiere fiabil, de exemplu, dublarea magistralei de iniiere, dezvoltarea iniierii multipunctuale independente etc. Cantitile rezultate din acest centralizator vor sta la baza documentelor de nregistrare a operaiilor cu materii explozive i la ntocmirea dispoziiei de mpucare. Proiectul tehnic de demolare trebuie s ofere indicaii precise pentru conductorul locului de munc (conductor lucrri de mpucare) pentru ntocmirea documentului de lucru pe baza cruia se execut lucrarea de mpucare i anume, dispoziia de mpucare. Dispoziia de mpucare reprezint documentul legal care trebuie s pun n practic toate msurile tehnice i de securitate aferente unei lucrri de mpucare. Proiectul tehnic de demolare nu se substituie dispoziiei de mpucare i nici invers, cerinele referitoare la dispoziia de mpucare avnd la baz tot ceea ce prevede proiectul, ns aspectele particulare legate de persoane cu atribuii i responsabiliti, termene i descrierea unor msuri tehnice i organizatorice cunoscute se pot descrie detaliat doar n dispoziia de mpucare, care este aprobat de conductorul unitii (persoana de nivel ierarhic cel mai nalt al organizaiei care efectueaz mpucarea). Avnd n vedere c o serie de msuri (cum ar fi mijloacele i un cod de semnalizare,

distane de siguran, limitarea accesului persoanelor, etc.) se refer i la alte persoane juridice sau fizice (vecini), aceste prevederi din dispoziia de mpucare trebuie aduse n scris la cunotina tuturor celor care ar putea fi implicai. Dispoziia de mpucare trebuie s transpun toate prevederile proiectului tehnic de demolare i s descrie atribuiile pentru conductorul lucrrii de mpucare, artificier, persoanele care particip alturi de artificier la pregtirea mpucrii, ct i personalul de paz. n proiectul tehnic de demolare trebuie s se acorde o atenie deosebit msurilor organizatorice i de siguran care trebuie aplicate pentru a realiza lucrarea n condiii optime. Pornind de la prevederile cadrului legal referitor la securitatea i sntatea n munc a legislaiei n domeniul utilizrii explozivilor, a legislaiei n domeniul construciilor civile i industriale, a proteciei mediului i altele trebuie prevzute msuri de prevenire i sau limitare a unor efecte generate n urma demolrii cu explozivi. Proiectul tehnic de demolare va trebui s identifice toate riscurile aferente acestei activiti pe baza unei evaluri multicriteriale i s propun msuri eficace de prevenire sau limitare a riscurilor att pentru domeniul securitii i sntii n munc, a proteciei construciilor din vecinti ct i a mediului. ntruct n multe cazuri obiectivul de demolat se afl la distane relativ mici de alte construcii, trebuie acordat o atenie deosebit protejrii acestora fa de efectele nedorite ale exploziei, respectiv aruncarea de material dislocat din elementele structurii de rezisten detonate, unda aerian de oc care apare ca urmare a detonaiei ncrcturilor explozive i unda seismic generat de prbuirea structurii i uneori chiar de detonaia ncrcturilor explozive amplasate la nivelul subsolului. Pentru o documentare corect, este necesar ca la executarea evalurii n teren s se msoare distanele pn la cele mai apropiate elemente ce trebuie protejate (construcii, conducte de ap, conducte de gaz, reele de tensiune) i s se solicite de la beneficiarul demolrii i vecinti informaii privind eventuale reele ngropate. Pentru prbuirea sigur a construciei, fr afectarea obiectivelor din vecintate, n special la demolarea construciilor industriale, trebuie analizat cu mare atenie influena eventualelor ncrcri gravitaionale generate de existena liniilor tehnologice sau a materiilor prime rmase n spaii de depozitare, deoarece acestea pot influena prbuirea construciei i pot genera unde seismice peste limita admisibil. Stabilirea msurilor prin proiectul tehnic trebuie s in seama de particularitile specifice obiectivului i zonei din vecintate, soluia tehnic fiind supus unor limitri (de exemplu: utilizarea de capse electrice de joas intensitate sau fitil detonant) impuse de posibilitile practice de a reduce riscurile considerate a fi critice (accidentarea de persoane, pagube materiale). Capitolul referitor la monitorizarea efectelor demolrii trebuie s prevad modalitile de verificare post eveniment a efectelor. n vederea prevenirii unor litigii ntre firmele contractoare, ntre executant i vecinti sau ntre executant i autoriti (inspecia muncii, organ de poliie, inspecia n construcii, garda de mediu etc.) se impune stabilirea unor aciuni de monitorizare a lucrrii. Astfel de aciuni ar fi filmarea i fotografierea lucrrilor pregtitoare efectuate asupra construciei care se demoleaz, filmarea i fotografierea strii obiectivelor de protejat nainte de demolare i dup, msurarea efectelor exploziei n ceea ce privete nivelul undei aeriene, nivelul undei seismice, nivelul de prfuire n aer i depus n zona de influen. Pentru o imparialitate i credibilitate msurtorile de zgomot, efecte seismice i grad de prfuire trebuie fcute de laboratoare de ter parte (nu de executant) acreditate pentru astfel de lucrri, utilizndu-se o

aparatur verificat metrologic i personal cu calificare i competen dovedit. Partea final a proiectului tehnic de demolare va consta din anexe grafice i formulare. Aceste anexe vizeaz o detaliere grafic a obiectivului i a zonei, detalierea i dimensionarea elementelor constructive incluznd figurarea pe desene a lucrrilor pregtitoare i schema de perforare, o descriere a sistemului de iniiere pe toate elementele care vor fi distruse, indicaii pe desen privind timpii de ntrziere pentru fiecare ncrctur, distanele de siguran i orice alte detalii necesare aplicrii corecte a proiectului. n anexe se vor prezenta formulare necesare bunei desfurri a lucrrii cum ar fi macheta dispoziiei de mpucare, macheta procesului verbal de ntiinare a tuturor produselor fizice i sau juridice care sunt n zon referitoare la lucrare, modelul procesului verbal de instruire a posturilor de paz, instruciuni tehnice de securitate referitoare la materiile explozive care vor fi folosite. Persoanele juridice care ntocmesc documentaii tehnice de demolare trebuie s aib o abilitare n acest sens, adic s dispun de personal tehnic cu studii superioare pentru domeniul lucrului cu materii explozive (inginerie minier, geniti militari, etc.) cu cunotine temeinice n domeniul calculului structurilor de rezisten al evalurii riscurilor etc. Responsabilitatea legal n ceea ce privete realizarea demolrii se mparte ntre proiectant i executant, respectarea prevederilor proiectului tehnic i al condiiilor din avizul tehnic emis de INCD INSEMEX trebuie consemnat ntr-un proces verbal comun semnat de reprezentanii proiectantului i executantului 3. MSURI PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC LA LUCRRILE PREGTITOARE PENTRU DEMOLAREA CONSTRUCIILOR CU AJUTORUL EXPLOZIVILOR Pericolele care se pot genera la executarea de lucrri de demolare de cldiri cu ajutorul explozivilor se pot grupa ca i surs de producere a riscului n dou categorii: 1. Riscuri generate de utilizarea explozivilor. 2. Riscuri generate de lucrri premergtoare i de eliminarea materialului demolat n urma exploziei. Cadrul legislativ oblig angajatorii s ia toate msurile pentru ca lucrtorii s nu fie expui unor riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale. Astfel Normele metodologice de aplicarea Legii securitii i sntii n munc nr.319/2006, reglementeaz mecanismul prin care angajatorul trebuie s procedeze pentru eliminarea sau reducerea acestor riscuri. Fiecare ramur industrial genereaz riscuri specifice care trebuie contientizate att de angajator ct i de lucrtori care pot fi expui. La realizarea unor lucrri de demolare cu ajutorul explozivilor de ctre firme specializate, autorizate n acest scop combin riscurile care se pot identifica pe orice antier de construcii cu cele specifice lucrului cu materii explozive. n multe situaii pe acelai antier sunt implicate n activitile de demolare dou sau chiar mai multe firme de exemplu un antreprenor general, un subcontractor pentru exploatarea utilajelor care se folosesc i firma autorizat pentru lucru cu materii explozive care va executa mpucarea. Fiecare firm are obligaia conform legii s-i organizeze activitatea proprie de prevenire i protecie, ns va trebui s existe un plan de colaborare ntre aceti ageni economici cu scopul de a se contientiza riscurile care pot fi generate de activitatea celuilalt. Trebuie luate n considerare nu doar aspectele care pot influena starea de securitate i

sntate datorate activitii firmei autorizate pentru lucru cu materii explozive ci i cele care pot fi generate de alte categorii de personal din netiin, lips de coordonare i comunicare. Pe lng lucrtorii aflai pe antier trebuie luate n considerare i riscurile la care pot fi expuse persoanele sau bunurile din vecintatea antierului unde se execut demolarea. n situaia demolrii cu ajutorul explozivilor este recomandat s se fac o investigaie asupra posibilitilor de reducere a rezistenei structurale a cldirii n procesul de demolare cu explozivi cu scopul de a executa lucrri de demolare cu ajutorul explozivilor cu costuri minime. Aceste lucrri pregtitoare executate n prealabil trebuie s asigure pentru construcia n faza de demolare o stabilitate suficient de mare pentru lucrrile de perforare i pregtire avnd n vedere sigurana lucrtorilor care realizeaz gurile de mpucare, amplasarea i protejarea ncrcturilor. Aceste lucrri pregtitoare sunt necesare privind urmtoarele aspecte: reducerea timpului alocat lucrrilor de perforare pentru plasarea ncrcturilor explozive n vederea detarii elementelor constructive care conduc la demolarea propriu-zis; limitarea volumului lucrrilor de evacuare a molozului rezultat n urma mpucrii; realizarea condiiilor tehnice privind asigurarea direciei de cdere la demolare cu explozivi i securizarea zonei; dimensionarea precis a consumului de explozivi necesar lucrrilor de demolare. Efectuarea lucrrilor de slbirea structurii de rezisten trebuie s se fac de comun acord ntre antreprenorul general respectiv firma care este responsabil de demolare cu ajutorul explozivilor. Structura de personal este expus riscurilor la aceste operaii de pregtire a demolrii propriu-zise care se va face cu explozivi, este: a sudor; b zidari; c mecanici utilaje; d conductor auto; e muncitori necalificai; f personal administrativ i de conducere; g personal de paz. Structura de personal la anumite firme este diferit i n situaia n care antreprenorul face majoritatea acestor lucrri, cei mai muli lucrtori expui sunt de la aceast firm. n situaia n care firma care va executa lucrarea de demolare cu explozivi are ca obiectiv realizarea acestor operaii pregtitoare, avnd n structura de personal, sudor, mecanic utilaje etc., pentru aceste persoane trebuie ntocmite fie de evaluare a riscurilor. n toate cazurile trebuie inut seama de riscurile la care pot fi expuse alte persoane dect angajaii firmei evaluate, fie c sunt lucrtori ai altor ageni economici i i desfoar activitatea n zon, fie c sunt persoane aflate ntmpltor n zona antierului (vecini, trectori etc.). Evaluarea riscurilor profesionale reprezint ansamblul aciunilor ntreprinse n mod sistematic, n vederea analizrii tuturor aspectelor procesului de munc susceptibile de a genera accidente de munc i mbolnviri profesionale i stabilirea mijloacelor de eliminare a pericolelor asociate i a msurilor de prevenire, protecie i asigurare, aplicabile pentru controlul acestor

riscuri. Riscurile sunt grupate n funcie de componenta sistemului de munc: - mijloace de producie; - mediu de munc; - sarcin de munc; - executant. Analiza concret i evaluarea prealabil a riscurilor permite att proiectantului ct i executantului stabilirea de msuri practice care s elimine sau cel puin s reduc nivelul acestora 4. MSURI PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC LA EXECUTAREA LUCRRILOR DE MPUCARE LA DEMOLAREA CONSTRUCIILOR Realizarea demolrii construciilor civile i industriale prin lucrri de mpucare implic o serie de operaii care genereaz riscuri n sntatea i securitatea muncii pentru angajaii firmei care realizeaz lucrarea, ct i pentru persoanele din vecinti. La realizarea unor lucrri de demolare cu ajutorul explozivilor de ctre firme specializate, autorizate n acest scop combin riscurile care se pot identifica pe orice antier de construcii cu cele specifice lucrului cu materii explozive. Firmele care execut lucrri cu materii explozive la suprafa sau n subteran trebuie s fac o identificare i evaluare a riscurilor la care pot fi expui lucrtorii. Materiile explozive fiind materii periculoase (clasa 1 UN) ntotdeauna reprezint un potenial risc la orice operaie de preparare, experimentare, folosire, depozitare, transport sau distrugere. Condiiile de antier n situaia lucrrilor de demolare prin mpucare ridic o serie de probleme suplimentare fa de alte locuri de munc (o carier) datorit urmtoarelor aspecte: prezena n antier de persoane care nu au cunotine adecvate privind utilizarea explozivilor i care ar putea fi expuse la riscuri de accidentare n msura n care firma care execut mpucrile nu i-a toate msurile adecvate de informarea acestor lucrtori, nu aplic msuri eficiente de limitare a accesului n zona n care se execut lucrri cu explozivi; antierele n majoritatea situaiilor sunt mult mai aproape de zona locuit dect carierele; un alt factor care ridic probleme speciale este depozitarea n condiii de antier a materiilor explozive nainte de efectuarea lucrrilor propriu-zise cu explozivi. Riscurile care pot fi generate de surse de curent, foc deschis, trsnet, cmp electromagnetic etc. sunt mai pronunate dect la locurile de munc unde se utilizeaz n mod curent explozivi (fronturi de lucru n industria minier). Aceste ncperi de depozitare provizorie n antier n unele situaii nu mai sunt protejate cu paratrsnet i centur de mpmntare. Lipsa posibilitilor practice de-a pstra net separate (n spaii de depozitare diferite) explozivii brizani i mijloacele de iniiere sporete aceste riscuri: msurile organizatorice la ncrcarea gurilor de mpucare trebuie s in seama i de riscuri de expunere a personalului la situaia de cdere de la nlime, cdere de obiecte de la nlime, alte riscuri mecanice datorate specificului unei cldiri n curs de dezafectare; se evideniaz riscuri care in de problema corelrii sarcinii de munc cu potenialul uman calificat avut la dispoziie.

Firma care execut lucrri de mpucare trebuie s poat asigura un numr suficient de artificieri i personal auxiliar cu experien pentru transportul la locul de munc a explozivului i ncrcarea acestuia n mod corespunztor i ntr-o durat de timp acceptabil. Pentru anumite cldiri operaia de ncrcare implic multe ore/om la anumite construcii putnd fi vorba de ncrcarea a mai multor sute de guri; burarea acestora i realizarea circuitului de iniiere. n situaia n care firma nu dispune de un numr suficient de artificieri riscul de a se prelungi aceast operaie i din cauza oboselii, anumite faze ale operaiei s nu se execute corect, aprnd riscul de accidentare la derularea operaiei de ncrcare i realizare a circuitului de iniiere sau crete riscul apariiei de rateuri. Riscuri la care sunt supuse persoanele din antier sau din vecinti sunt deosebit de pregnante pe durata efecturii mpucrii. Aceste riscuri sunt cele de aruncare de fragmente de material derocat, zgomotul la care sunt expui aceti oameni, efectul de suprapresiune n frontul undei de oc asupra elementelor constructive, periclitarea siguranei altor cldiri din zon care trebuie protejate de efectul undei seismice, care n anumite situaii poate fi considerabil. Riscurile care pot fi greu inute sub control sunt cele care se datoreaz rateurilor pariale i totale la operaia de mpucare. Lichidarea rateurilor este ntotdeauna o activitate de mare risc i operaiile care trebuie fcute implic ca personalul de specialitate s intervin pe baza unui program special de lucru la lichidarea situaiei. n unele situaii rateul parial la mpucare poate conduce ca elementul de construcie s nu cad conform proiectului i s fie doar avariat. n aceste situaii echipa de artificieri este expus att riscurilor datorate explozivului care nu a detonat ct i prbuirii neateptate a unor elemente constructive n timpul operaiilor de lichidare a rateurilor. n anumite situaii este foarte dificil s se ia decizia de a mai perfora alte guri ajuttoare pentru lichidarea rateului sau de aplicare a ncrcturii i refacerea circuitului de iniiere pentru acestea. Executarea de noi guri expune personalul implicat la riscul unei detonri neateptate n timpul perforrii sau n situaia de cldiri grav avariate, vibraiile datorate echipamentului de perforare pot genera cderea neateptat a elementelor constructive. Soluia de aplicare a ncrcturilor exterioare conduce la creterea efectului undei aeriene de explozie i cel al riscurilor legate de aruncarea de fragmente de material derocat dincolo de zona de siguran. ncrcturile aplicate (de tip blade) care sunt utilizate la demolarea construciilor realizate din elemente metalice trebuie astfel aezate pentru a reduce riscurile de aruncare de fragmente metalice dincolo de zona de siguran. Controlul locului de munc dup executarea mpucrii trebuie s fie foarte riguros pentru a se depista eventualele resturi de materii explozive. n aceast situaie acestea trebuie predate artificierului. Dac acest control nu se face riguros, lucrtorii care se vor ocupa de ncrcarea molozului (manual sau mecanic) pot fi expui la o detonare accidental a acestor resturi de exploziv. Un alt risc este acela ca personalul neautorizat s intre n posesia ilicit de materii explozive rmase neexplodate. Reeaua de iniiere a exploziei impune realizarea unor operaii care pot expune personalul participant la o serie de riscuri de detonare necomandat. n funcie de specificul reelei de iniiere, nivelul de risc poate fi diferit. Din punct de vedere al reelei de iniiere folosirea de capse electrice detonante de joas intensitate ridic cele mai multe probleme.

Sensibilitatea acestor capse la surse de curent strine implic riscuri crescute uneori chiar inacceptabile. n situaia specific a unor lucrri de demolare utilizarea capselor electrice de joas intensitate trebuie evitat. Reelele de iniiere la care se folosete fiti l detonant n afara gurilor de mpucare implic creterea efectului undei aeriene de explozie. Astfel aproape de zona rezidenial, coli, spitale, etc. nu le recomand n msura n care nu se poate proteja corespunztor reeaua de fitil detonant. Utilizarea de fitil detonant cu ncrctura liniar redus poate conduce la ntreruperea reelei sau la o neiniiere fiabil a ncrcturilor din guri. Utilizarea de elemente de iniiere de tip neelectric (ca de exemplu Nonel, Primadet, etc.) este soluia cu riscurile cele mai mici privind expunerea lucrrilor. Pe lng o siguran i fiabilitate foarte bun trebuie menionat ns c preul unitar destul de ridicat nu le face ntotdeauna atractive din punct de vedere al eficienei economice. Acest aspect al costurilor face ca n unele situaii reeaua de iniiere propus prin proiect s fie una mixt de tip non-electric n combinaie cu fitil detonant sau utilizare de capse detonante electrice cu riscurile i dezavantajele aferente. n anumite situaii, dac personalul nu are o experien suficient, sau sarcina de munc nu este corelat cu potenialul uman calificat (se lucreaz n grab sau n schimburi prelungite) se poate ajunge ca avantajul folosirii elementelor de tip non-electric s dispar ntruct msurarea prin mijloace electrice (ca la capsele detonante) s nu se poat face, greelile de montaj fiind greu de depistat i putnd s apar situaia de rateuri pariale - nu se poate msura continuitatea reelei ca la sistemul cu capse electrice. Pentru reducerea nivelului de riscuri care au fost identificate n acest capitol, se pot prevedea msuri suplimentare specifice: pentru reducerea riscurilor generate de efectul de aruncare de material derocat se recomand protejarea elementelor constructive ale construciei n zona de amplasare a ncrcturilor cu plas de srm fixat n mod ferm de ctre personalul firmei autorizate pentru lucru cu explozivi ntruct aceast operaie se face dup ncrcarea gurilor i realizarea reelei de iniiere. Pe lng plas de srm se poate folosi covor de cauciuc, scndur sau alte materiale admise de proiectantul lucrrii de mpucare; reducerea riscurilor legate de efectul undei aeriene de explozie se face prin limitarea pe ct posibil a folosirii de fitil detonant n reeaua de iniiere, protejarea elementelor de construcie cu materiale cu proprieti fonoabsorbante (mbrcri cu material geo-textil, band de cauciuc etc.). Reducerea efectului undei aeriene se face i prin msuri de proiectare a mpucrii, alegerea treptelor de ntrziere a capselor utilizate conducnd la limitarea ncrcturilor maxime pe treapt de ntrziere care vor detona simultan. n locul unei singure unde aeriene de intensitate mare (msurat n decibeli la limita zonei de protecie) se obine un tren de unde de intensitate mai redus; reducerea efectului seismic la nivelul structurilor nvecinate care trebuie protejate se poate face n mai multe feluri din care trebuie amintite, realizarea unui pat de material afnat n zona n care va cdea cldirea care se mpuc, sau o alt msur poate fi ceea de a se executa demolarea pe tronsoane, masa de material care rezult la cderea cldirii fiind mai mic. Demolarea etapizat n msura n care este aplicabil din punct de vedere tehnic i organizatoric reduce i alte riscuri care trebuie luate n considerare. Recomandri i tehnici de reducere a efectului seismic al exploziilor de demolare asupra structurilor: Pentru protejarea construciilor mpotriva deteriorrilor produse de exploziile de demolare

este necesar s se aplice tehnici de reducere a efectului seismic al acestor explozii - tehnici care s asigure n acelai timp, dac nu o cretere, cel puin o meninere a efectului de derocare la un nivel satisfctor, astfel nct procesul de producie s nu fie ncetinit. Un alt risc care se poate identifica la operaia de demolare cu explozivi dar care nu este legat direct de acesta este cel de generare a unei mari cantiti de praf (i lucrrile de demolare executate mecanic genereaz praf n zona antierului), ns la cderea dirijat a construciei dup explozie se genereaz o cantitate mare de praf n suspensie i care n multe situaii nu poate fi combtut n mod eficient. Ca msur pasiv de protecie a oamenilor este creterea distanelor de siguran (dac este posibil), creterea timpului de ateptare nainte de ntoarcerea la locul de munc, respectiv dotarea personalului cu mti mpotriva prafului. 5. MONITORIZAREA EFECTELOR DATORATE LUCRRILOR DE DEMOLARE A UNOR CONSTRUCII CIVILE I INDUSTRIALE CU AJUTORUL EXPLOZIVILOR La nivel mondial exist specialitii care sunt n msur s realizeze demolri cu exploziv n condiii de siguran n situaii extrem de restrictive, documentaia publicat n acest domeniu este restrns ntruct metodele de calcul i experiena acumulat sunt considerate secret de firm. In majoritatea cazurilor, prezentarea acestor demolri extrem de dificile are scop publicitar, datele cu caracter tiinific introduse fiind de multe ori extrem de limitate. Cercetarea folosirii energiei exploziei la demolarea controlat a construciilor implic cunoaterea mai multor domenii, cum ar fi: fizica exploziei, comportarea materialelor la solicitri prin unde de oc, dinamica structurilor i inginerie seismic. O astfel de cercetare interdisciplinar poate duce la obinerea unor rezultate notabile numai n condiiile unei cooperri strnse ntre specialiti din aceste domenii i alocrii unor resurse adecvate. Cercetarea efectelor exploziilor de demolare asupra mediului trebuie s se fac pe baza unor fundamente teoretice dificil de validat i care pot fi confirmate n urma analizei msurtorilor efectelor generate de demolare efectuate la astfel de lucrri - msurtori post eveniment. Cnd se proiecteaz o mpucare, este foarte important s se ia n calcul, chiar i aproximativ, gradul de pericol care poate apare din cauza vibraiilor. Acest lucru este essential cnd urmeaz s se foloseasc metoda demolrii cu exploziv n apropierea structurilor slbite. n aceste condiii, este obligatoriu s se estimeze valoarea maxim a parametrului sursei de vibraii (cantitatea de exploziv iniiat pe o treapt n cazul derocrilor, masa prii de structur ce izbete solul i uneori cantitatea de exploziv folosit pentru distrugerea stlpilor de la subsol, iniiat pe o treapt, n cazul demolrilor) ce induce solicitri fr a supune structurile la eforturi peste limitele lor de siguran. La evaluarea efectului seismic indus de explozii, este foarte important s se cunoasc posibilele deteriorri ce pot apare n funcie de tipul de construcie i starea acesteia i corelaia acestora cu parametrii dinamici ai oscilaiilor generate de demolarea cu exploziv. Monitorizarea efectelor seismice cu aparatur plasat n proximitatea obiectivelor de protejat va confirma dac evaluarea s-a fcut corect i nivelul de seismicitate se ncadreaz n domeniul nepericulos. ntruct i expunerea la undele seismice i gradul de suportabilitate a structurii sunt determinate de fenomene vibratorii exist posibilitatea producerii fenomenului de (cvasi) rezonan atunci cnd frecvenele proprii dominante ale terenului i ale construciei au valori

apropiate. Acest fenomen este o amplificare periculoas a rspunsului la scar de ansamblu sau de pri ale structurii, putnd cauza deteriorri grave ale construciei chiar i la niveluri joase ale vibraiei. Literatura de specialitate prezint factorii de influen din care trebuie enunate amplitudinea deplasrii orizontale sau verticale a terenului, [m]; frecvena oscilaiei, asociat deplasrii A, [Hz]; lungimea pe care este distribuit deformarea i care poate fi reprezentat de viteza de propagare a undelor seismice prin teren sau prin structura n cauz; frecvena proprie a construciei, [Hz]; coeficieni de corecie care variaz n funcie de aciunea asupra construciei. Un zid al unei construcii poate fi deformat n diferite feluri cnd fundaiile sunt expuse la vibraii. Relaia dintre frecvena proprie a zidului i frecvena a vibraiilor este unul din factorii decisivi n ceea ce privete deformarea zidului. Deteriorarea poate fi cauzat de aciunea de ntindere sau compresiune, de forfecare i de ncovoiere. Legtura dintre aceste mrimi i parametrii vibraiilor terenului este determinat n primul rnd de proprietile elastice care caracterizeaz zidul. n paralel cu aceasta, trebuie s se in seama de faptul c neregularitile locale i starea de tensiuni statice ale zidului pot s determine deteriorarea acestuia la vibraii de niveluri mai mici, adic pot s coboare limita de deteriorare. Cnd frecvena vibraiilor este mult mai mare dect frecvena proprie a zidului, terenul are timp s fac una sau mai multe vibraii complete nainte ca unda de compresiune s ajung la partea superioar a zidului. Acceleraia particulei este un parametru dinamic foarte des utilizat n aprecierea efectului seismic al cutremurelor de pmnt naturale asupra construciilor, dar au fost stabilite i criterii pentru evaluarea efectului vibraiilor seismice induse de explozii asupra acestora. Nivelul nepericulos al vibraiilor este stabilit n funcie de gradul de distrugere a construciilor de ctre seismele artificiale provocate de explozii. Acest prag difer de la o ar la alta i se adopt n general n funcie de calitatea construciilor i chiar de modul n care este privit problema reparaiilor uoare care necesit a fi efectuate la o construcie aflat n zona n care s-au executat mpucrile. Normele specifice de protecie a muncii pentru depozitarea, transportul i folosirea materiilor explozive" din 1997, (abrogate o dat cu apariia Legii 319/2006) prevedeau n prescripiile tehnice msurarea vitezei de oscilaie a solului i determinarea cantitii de exploziv nepericuloase din punct de vedere seismic. Aceste prescripii se refer la msurarea vitezei oscilaiilor particulelor solului n domeniul de frecven al oscilaiilor generate de explozii (lucrri de mpucare) i la stabilirea ncrcturilor de exploziv care pot fi uti lizate la efectuarea lucrrilor de mpucare n zone n care exist construcii civile i industriale. http://www.insemex.ro/images/GHID-national%20_2_.pdf Fime care se ocupa cu demolare prin explozie din ROMANIA: SC DEMEXPLO EXPERT SRL BUCURESTI-www.demexplo.ro SC IMPLOZIA STAR BOTOSANI-www.imploziastar.ro JB ECO-IND BUCURESTI-www.demolari-ecologizari.ro SWISS TRADE ROMANIA-HUNEDOARA-www.swisstrade.ro

SC KEDDO SRL BAIA MARE-www.kruk.ro SC EXPLOZIA SERV SRL BUCURESTI-www.explozia.ro PYROCON-www.pyrocon.ro

Bibliografie:

Cri Nr.Lucrarea Briggs, Gary G., Belytschko T., Hall W. J., Hoffman B., Knoop S. L., Krauthammer T., Moore W. P. Jr., Myerchin B. A., Robertson L. E., Sevin E. - Protecting Buildings from Bomb Damage (Washington D.C.: National Academy Press 1995). Dicionarul enciclopedic romn Ed. tiinific inciclopedic,1986 Mainstone R.J., Nicholson H.G., Alexander S.J. Structural damage in buildings caused by gaseous explosions and other accidental loadings, 1971-1977 Building Research Establishment Report, London, Her Majestys Stationery Office Mays G.C., Smith P.D. Blast effects on buildings, Thomas Telford, 1995 Manoliu M., Ionescu C. Noiuni de dreptul mediului Inconjurtor Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1996 Mohanu, Gh., Ardeleanu, A. - Ecologie i protecia mediului, Bucureti, Editura Scaiul, 1993. Olsen N. H. Uniaxial stress strain curves of high strength concrete Department of Structural Engineering Technical University of Denmark Serie R, no. 232, 1990 Tat, S., i colecti - Explozivi i tehnica mpucrii n industrie, Bucureti, Editura Tehnic, 1985. Rojanschi V. i colectiv - Ingineria i protecia mediului Bucureti, Editura Economic, 1997. Articole Nr.Lucrarea Beshara F.B.A. Modelling of blast on aboveground structures I General phenomenology and external blast, Computers and structures, Vol. 51, No.5, pp. 585-596,1994 Bulson P.S.- Explosive loading of engineering structures, E&FN SPON, London, 1997 Dharaneepathy M.V., Keshava M.N. Critical design for blast-resistant design, Computers and structures, Vol. 54, No. 4, pp.587-595, 1995

Gehbauer F., si altii The disaster management tool International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk Mitigation, pp.421-431 2007, Romania Iacovescu I. Metode moderne de demolare a cldirilor prin explozie controlat. Efectele exploziilor asupra mediului nconjurtor Ratay R. T. Forensic Structural Engineering Focus on the United States Structural Engeneering International, Journal of the International Association for Bridge and structural Engineering, Vol. 17, Nr. 2, pp. 114-118 Rosignoli M. Robustness and Stability of Launching Gantries and Movable Shuttering System Lessons Learned Structural Engeneering International, Journal of the International Association for Bridge and structural Engineering, Vol. 17, Nr. 2, pp. 133-140 Starossek Uwe Typology of progressive collapse authors version of work that was accepted for publication in Engineering Structures, 2006 Starossek Uwe Progressive collapse of structures The Annual Conference of the Engineering Committee of the Korean society of Civil Engineers Invited Lecture, Seoul 2006 Smith J.W. Structural Robustness Analysis and the Fast Fracture Analogy - Structural Engineering International nr. 2 / 2006 pp. 118-123 Reglementri tehnice Nr.Lucrarea Directiva Parlamentului European i a Consiliului Uniunii Europene 1999/92/CE privind cerinele minime pentru mbuntirea proteciei sntii i securitii luctorilor expui unui potenial risc n medii explozive G-4, Lucrri de distrugeri, Bucureti, Editura Ministerului Aprrii Naionale, 1975. G-4a, Mijloace noi pentru executarea lucrrilor de distrugeri, Bucureti, Editura Ministerului Aprrii Naionale, 1982. Hotrrea de Guvern nr. 1058/9-08-2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia sntii lucrrilor care pot fi expui unui potenial risc datorit atmosferelor explozive ICIM Bucuresti Metode i tehnologii de gestionare a deeurilor Ministerul Mediului i Gospodririi apelor Legea 126/27-12-1995 privind regimul materiilor explozive Legea protectiei mediului nr. 137/1995, Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator - Publicat n Monitorul Oficial cu numarul 138bis din data de 6 aprilie 1998 Ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de

reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului nconjurator. Ordonana de Urgen a Guvernului nr.195/2005 privind protecia mediului (publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.1196 din 30 decembrie 2005) Reguli de comportare i msuri de protecie n caz de dezastre SR EN 13673-1 2005, F 47 Determinarea presiunii maxime de explozie i a vitezei maxime de cretere a presiunii gazelor i vaporilor, Partea 1 : Determinarea presiunii maxime de explozie Alte lucrri Nr.Lucrarea Mare D. Implozia, ultima reprezentaie a unei cldiri Interviu de Constantin T. Minea E.D. Protecia mediului, Note de curs Univ. Babe Bolyai Cluj-Napoca Lawrence Livermore National Laboratory - Protecting Environment, National Security and Health Earth and Environmental Sciences , 1996 Annual Report Lupoae M. Consideraii privind folosirea energiei exploziei la demolarea controlat a construciilor, tez de doctorat, Bucureti, 2004 Tronaru M. Aspecte tehnologice privind unele metode de demolare a construciilor lucrare de disertaie (conducator: prof. Budan C-tin), UTCB, 2003 WRAP aloc fonduri pentru deeurile provenite din construcii i demolri Interviu cu Mervyn Jones, directorul Programului WRAP - Anglia 1. Tat, S., i colectiv, Explozivi i tehnica mpucrii n industrie, Bucureti, Editura Tehnic, 1985. 2. Mohanu, Gh., Ardeleanu, A., Ecologie i protecia mediului, Bucureti, Editura Scaiul, 1993. 3. Vladimir Rojanschi i colectiv, Ingineria i protecia mediului Bucureti, Editura Economic, 1997. 4. *** G-4, Lucrri de distrugeri, Bucureti, Editura Ministerului Aprrii Naionale, 1975. 5. *** G-4a, Mijloace noi pentru executarea lucrrilor de distrugeri, Bucureti, Editura Ministerului Aprrii Naionale, 1982

S-ar putea să vă placă și