Ion Liviu Rebreanu

Creator al romanului obiectiv,realist Rebreanu contureaza prin operele sale latura soc. A inceputului de sec . XX. Manolescu certifica latura obiectiva a scriitorului interbelic, valorificand interesul creatorului pt spatiul rural. Romanul Ion are la baza o serie de nuvele care ii pregatesc iesirea din fictiune. Elementul de modernitate il constituie structura in anatomie urmarind rel. interumane si realizand o fresca a vietii satului. Pe alta parte, romanul vizeaza destinul personajului epomin titular Ion. Un alt aspect al diegezei e subliniat de cele 2 fire epice, ce marcheaza tema operei: viata satului ardelean aflat sub dominatie austro-ungara, apasata de dim. soc. . Romanul constientizeaza idea conf. careia taranul e dominat de dorinta posesiunii agrare ( validandu-e ca expansiune a unui semen C.V. Eco ) ( = emitate care are coresp. in cuv. avand trasaturi semantice comune cu ale altor termeni ) Rema e compusa din cele 2 glasuri : al pamantului si al iubirii, capitolele const. avand titluri sinteza : hora, nasterea, nunta , streangul . In aceeasi categ. A remei se incadreaza si elem. De paratextualitate ( - titluri si subtitluri) validand tehnica mise au abime ( punerea in adancime), certif. in acest mod conflictul dominant al fiecarui cap. Titlul e un subs. Propriu , numele pers. central , subliniind inca din inceput rolul actant al fiului Glanetasului. Circularitatea romanului e def. de N. Manolescu in cap . Drumul si streangul din Arca lui Noe surprinzand conceptual anuntat anterior. Astfel ,o pera este construita sub forma unei oglindari a cap. prim. in cel final prin: imaginea crucii pe care salasluieste un Hristos de tabla spalat de ploi si vant. Intrarea si iesirea din sat , despre care Lovinescu spunea prin drumul din >>Ion>> cititorul intra in fictiune si iese din ea ajutat. Conceptualizat de catre criticii literari, ca victim sau bruta, Ion este un flacau ambitios incercand sasi depaseasca propria conditie cu perseverenta si tarie de caracter. Desi o iubeste pe Florica, se casatoreste cu fata lui Vasile Baciu pe care o lasase insarcinata. Privit de Calinescu sub forma unei brute care a necinstit o fata si a impins-o indirect la spanzuratoare, eroul este ucis in mod simbolic de o sapa de catre George. In apararea lui Ion va veni E. Lovinescu atestand statutul de victim a soc. In care traieste tanarul dobandind acceptii atenuante,caci tatal sau bause toata zestrea Zenoviei, iar Ion tanjea dupa pamanturile pierdute. Personajul eponim e un erou voluntary, expresia instinctului de expansiune in slujba caruia pune o viclenie procedural si o vointa imensa. Ion e asociat cu un stendhalion ( Julian Sonie ), in care numai obiectul dorintei e schimbat;tenacitatea ,incordarea,lipsa de scrupule ramanand aceleasi . Pers. rebrenian e caract. direct prin interventia naratorului flacau tanar,voinic si bun de treaba si in mod indirect de catre vb. Si faptele sale cat pamant Doamne, se apleaca si saruta pamantul ca pe o ibovnica. Gesturile tanarului sunt evidentiate de un suflet unitar, simplu,frust,evident si masiv parand parca a fi crescut din pamantul iubit cu ferocitate E. Lovinescu.

Figura simbolica , pers. nu e evitat nici de Calinescu ce il numeste erou de epopee ce trece prin criza asezarii la casa lui . Criticul inclina catre incadrarea lui Ion in tiparul pers. ambitiose fiind un Dinu Paturica , insa, acesta e intelligent, Ion nu e. Setea devoratoare pt. pamant repr. lacomia obscura , in care se imbina cele 2 glasuri mistuitoare. Acestea conlocuiesc in interiorul lui Ion, deoarece flacaul alterneaza constant intre pamant si iubire. In debutul romanului,este subliniata incertitudinea ,neputinta de a alege intre Ana si Florica,una frumoasa,alta bogata , aspect reamintit la nunta,cand Ion si-ar fi dorit ca in locul fetei lui Vasile Baciu sa fie Florica. G. Calinescu puncteaza faptul ca nu din inteligenta a venit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuala caract. fiecarei fiinte reduse .( Istoria literaturii romane). Pararel cu existent lui Ion e surprinsa fam. Herdelea incadrabila in categoria intelectualului, zdrobita la randul ei de o serie de conflicte : neputinta de a oferi fetelor zestre, discutiile in contradictoriu cu preotul Belgiuc si neputinta predarii limba maternal. Aspectul social este pregnant in structura intelectualului, dominatia austro-ungara fiind sugestiva prin prezenta inspectorului ce dorea sa auda Tatal nostru in ungureste . Laura se va casatori cu Pintea, caci teologul nu ceruse zester si va avea o relatie destul de buna cu sotul ei , in ciuda temerilor tatalui. Titu Herdelea ajunge sa scrie la un ziar asa cum isi dories insa conflictul cu preotul Belciug nu se vas tinge, invatatorul fiind nevoit sa plece din sat. Referindu-ne la aspectul stylistic al operei rebreniene, acesta se cacact. Prin precizia temerilor, acuratete, sobrietate, concizie, Rebreanu recunoscand in art. Cred faptul ca evenimentele traite repr. teme pt. roman . Chiar existenta veridical a lui Ion il inchina pe scriitor sa foloseasca imaginea flacaului din satul sau natal in interiorul operelor epice. Lipsa imag. Artistice demonstreaza atitudinea naratorului inclinat catre anticalofilism ( impotriva scrisului frumos ), naratorul marturisind ca stralucirile artistice se fac mai totdeauna in detrimental preciziei miscarii de viata, fiind mai usor s scrie frumos decat a exprima exact Stilul creatorului interbelic este unul al relatarii omnisciente, perspectiva narativa fiind cea heterodiegetica ( naratiunea la pers. a III-a cu narator extradiegetic ,evenimentele urmand conceptia conform careia m-am ferit intotdeauna sa scriu pt. tipar la pers. I caci intruziunea eului ar diminua veridicitatea faptelor . Asadar, romanul Ion surprinde prin eleganta stilului, pers. complex, sondarea caraterului social al ruralitatii si profunzimea obiectivitatii exprimate.