Sunteți pe pagina 1din 37

1. Modificarile aduse legii 192/2006 in implicatii juridice Legea 192 este cadrul general in material medierii conflictelor.

Legea organizeaza profesia de mediator, stabileste principiile acesteia, criteriile de organizare si functionare ale consiliului de mediere, atributiile si competenetele acestuia. Legea 192/2006 pune bazele organizarii si exercitarii unei noi ocupatii profesionale in Romania, profesie la care accesul este permis tuturor calificarilor de nivel universitar.Aceasta lege a fost criticata pe considerentul ca nu raspunde cerintelor pentru ca nu raspunde cerintelor reale, nu este sufficient de bine ancorata in situatiile de fata cu care se confrunta sistemul judiciar din Romania.Ea a fost modificata succesiv printr-o serie de acte normative, modificari care au dat forta institutiei medierii. Legea 192/2006 este legea generala in materia medierii, este legea generala privind aplicarea institutiei medierii. Legea 192 privind medierea si organizarea profesiei de mediator stabileste principiile medierii, stabileste criteriul de organizare si functionare al Consiliului de mediere, atributiile si competenta acestora. Legea 192 a fost modificata prin Legea 115/2012, OUG 90/2012 dar si prin Legea 76/2012 legea punerii in aplicare codului de procedura civila, OUG 4/2012, ordonanta ce a moficiat legea 76/2012. Mai exista o modificare cu privire la taxa de timbru conform OUG 80/2013 Legea 115/2012 prin art. 60 instituie domeniile in care poate interveni mediere intre literele de la a)-g). Potrivit modificarilor aduse de OUG 90/2012 sub sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata partile sunt obligate sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare prealabila cu privire la etapele medierii in materiile reglementate de lege la art. 60 introdusa prin Legea 115/2012. Dovada participarii la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat infromarea. Daca una din parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare.

Se intocmeste un proces verbal care se depune la dosarul instantei. CSM a inlocuit amenda judiciara ca si sanctiune aplicata de instanta de judecata in situatia in care partile nu se prezentau la mediere pentru sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, cu inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata atunci cand partile din litigiu nu au participat la sedinta de informare prealabila anterior introducerii actiunii. OUG 90/2012 introduce un art nou in legea 192, art. 60 alin. 1;2 care prevad o procedura de informare incluzand si formalitatile pentru convocarea partilor, nu poate depasi 15 zile calendaristice iar acceptarea participarii sau participarea la sedintele de informare nu constitutie o recunoastere a dreptului ce ar face obiectul litigiului si nu intrerupe cursul prescriptiei. Potrivit art.62 din Legea 192 pentru desfasurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de catre instantele judecatoresti sau arbitrale va fi suspendata la cererea partilor conform art.411 alin.1 pct.1 NCPC. 1

Cursul termenului perimarii este suspendat pe durata procedurii de mediere dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere iar o eventuala cerere de repunere pe rol va fi scutita de taxa judiciara de timbru Conform Legii 115/2012 taxa de timbru se restituie in cazul in care litigiul dedus judecatii se solutioneaza printr-un acord de mediere. In domeniul litigiilor de munca pe langa dispozitiile legii medierii, procedura medierii este reglementata si printr-o lege speciala, legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca.

Prin mediere se ajunge la solutionarea disputelor de munca atat sub aspectul conflictelor de interese cat si a conslictelor de drepturi.

2. Principalele metode alternative de solutionare a conflictelor. Enumerare. Caracteristici Cand se discuta de ADR pe plan european ne referim nu numai la mediere ci si la conciliere, negociere sau arbitraj. La inceputul anilor 90 metodele de solutionare alternativa a conflictelor au devenit o prioritate politica, au fost elaborate o serie de documente. In 1993 a fost elaborata Cartea verde a metodelor de solutioare a conflictelor, tema principala a actelor normative la nivel european este aceea a accesului consumatorului la justitie si la rezolvarea disputelor in materia protectiei consumatorului pe piata unica. Pe pla european metodele alternative de solutionare a conflictelor au pornit de la ideea protectiei consumatorului pe piata unica. Metodele ADR au fost privite la inceput in relatie cu domeniul protectiei consumatorului. Ulterior metodele s-au extins si in domeniul dreptului familiei, dreptului muncii si comertului electronic. Principalele metode alternative de solutionare a conflictelor (ADR) sunt: MEDIEREA este definita ca interventie, intr-o negociere sau conflict, a unei terte persoane neutre, impartiale si fara putere de decizie, care asista partile implicate si le ajuta sa ajunga in mod voluntar la o intelegere nutual acceptata in vederea incheierii conflictului.Medierea mai este numita si negocierea sistata. In cadrul procedurii de mediere functioneaza principiul autodeterminarii partilor in sensul ca solutia le apartine.In cazul arbitrajuluisolutia este impusa de arbitru in conditiile participarii voluntare a partilor. Medierea dar si arbitrajul sunt prevazute de legi speciale NEGOCIEREA este definita ca o forma concentrata si interactiva de comunicare interumana in care doua sau mai multe parti aflate in dezacord urmaresc sa ajunga la o intelegere comuna care sa rezolve problema dintre ele sau sa atinga un scop comun. CONCILIEREA atunci cand negocierea nu apare ca fiind posibila sau esueaza, concilierea este o alta metoda de solutionare a conflictelor care presupune interpunerea unui tert intre parti pentru a le facilita ajungerea la un acord in privinta punctelor litigioase. Termenul de conciliere este folosit adesea drept sinonim al celui de mediere, concilierea nefiind altceva decat o forma a medierii, desi 2

concilierea nu presupune interventia unei terte persoane cu o calitate specifica. Concilierea se ocupa de reclamatiile reciproce ale partilor. ARBITRAJUL este o alta metoda alternativa de solutionare a disputelor si consta in a solicita unuia sau mai multor terti sa decida asupra litigiului printr-o decizie. Acesti terti nu sunt judecatori ai statului ci sunt persoane private alese de catre terti fie direct, fie prin intermediul unei institutii de arbitraj care are responsabilitatea de a-i numi in acest scop. Clauzele de arbitraj prevad faptul ca un recurs nu ar fi posibil. Arbitrajul are 2 forme: arbitraj institutionalizat care este arbitrajul organizat de catre o institutie permanenta de arbitraj. Organizarea arbitrajului institutionalizat se face de catre Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Curtea de Comert si Industrie a Romaniei in baza Regulamentului de organizare si functionare al Curtii de Arbitraj a regulamentului Colegiului Curtii de Arbitraj si a dispozitiilor Codului de procedura civila daca Regulile de procedura arbitrala stabilite de Curtea de Arbitraj nu dispun altfel. Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventia arbitrala, unui tribunal arbitral din cadrul Curtii de Arbitraj, sa judece un litigiu determinat si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru parti, potrivit Regulilor de arbitraj Arbitrajul ad-hoc mai este numit si arbitraj voluntar sau ocazional si este arbitrajul ocazionat de catre parti sau de catre o terta persoana imputernicita de parti in acest sens, printr-o conventie arbitrala. Arbitrajul ad-hoc se desfasoara conform dispozitiilor cuprinse in CPC si a dispozitiilor art.4 alin.2. In cazul arbitrajului ad-hoc organizat de parti pentru solutionarea unui litigiu determinat, Curtea de Arbitraj le poate acorda asistenta, la cererea lor comuna sau a uneia dintre ele, urmata de acceptarea celeilalte parti formulata in scris. ATENTIE!!! Mai exista si alte metode alternative de solutionare a conflictelor: -facilitarea -desemnarea unui expert -negocierea facilitata -mini procesul -judecata privata Existand atat de multe metode ADR arata multiplele dezavantaje ale procedurii litigioase.

3. Istoria medierii Activitatea de mediere a fost practicat din cele mai vechi timpuri. Istoricii situeaz apariia acesteia n perioada comerului fenician. Practicile din Grecia Antic i din Roma Antic au adus 3

un ineles adecvat termenului de mediere. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor i n final, mediator. Civilizatiile antice au privit mediatorul ca fiind o persoana sacra, demna de un anumit respect. Acest rol a fost asimilat in timp cu cel traditional al inteleptului sau al sefului de trib . membrii ai comunitatilor pasnice isi expuneau disputele in fata liderilor locali incercand sa le gasesca solutii aplenad la intelepciunea si experienta acestor. Aceasta metoda amiabila xe solutionare a conflictelor locale a prevalat in mod scpecial in comunitatile lui Confucius si ale budistilor. Istoria si medierea au fost folosite pentru solutionarea diferitelor tipuri de dispute . Aceste dispute au fost fie conflicte internationale , fie comerciale , fie conflicte de dreptul muncii. In afara de domeniul politic, medierea a fost folosita de oamneii de afaceri din toata lumea pt rezolvarea disputelor comerciale. Interesant si surprinzator este ca primul document ce stabileste reguli ale institutiei pe care astazi o numim mediere, pare a fi redactat in vechiul Imperiu Portughez, in secolul al XVI-lea. Regulamentul Regelui Manuel i al Portugaliei , instituait Acordul Solictarilor , este incheiat in anul 1519 si defineste normele exemplare ale medierii militand pt eliminarea sau depasirea conflictelor, solutionarea acestora prin intermediul pacificarii obtinute de asa munitii judecatori de pace considerati oameni de bun caracter sub garantia cinfidentialitatii , cunoscuta inca de pe atunci. Ulterior, in timpul domniei lui Ioan al III-lea al Portugaliei , iezuitii au avut un rol important in medierea relatiilor dintre portughezi si nativi , iar Inchizitia a scutit Portugalia de conflictele civile si razboaiele religioase din Franta si din alte tari ale Europei secolului al XVI-lea. In SUA The Quakers au o lunga istorie in paractica medierii, cat si a arbitrajului. Modelul american de mediere a fost in proportie de 80% munca celor de la Quakuers. In New York City comunitatea evreilor si-a stabilit un forum de mediere. Imigrantii chinezi au stabilit Societatea Chineza de benevolenta pentru a rezolva disputele prin mediere, dispute legate de viata de familie si de comunitate. Unul dintre cele mai timpurii exemple ale medierii realizate de Quakers dateaza inca din 1774 inainte de razboiul american de independenta, cand David Barclay si Jphn Fothergill au incercat, fara succes, medierea dintre Cabinetul Britanic si Benjamin Franklin. Relul mediatorilor Quakers in conflictele internationale a inceput cu adevarat dupa cel de-al doilea Razboi mondial. The Quakers si-au extin activitatea in tari ca India, Nigeria, Biafra, Pakistan, Germania Zzimbabwe, Sri Lanka. Constitutia statului Texas stipuleza inca de la 1845 nevoia de adoptare a unor metode alternative de solutionare a conflictelor , lucaru intamplat in 1878 , cand Presedintele Curtii Supreme din Texas s-a intalnit cu Seful primei Curti de Apel, pentru a discuta modalittaea de reducere a numarului imens de dosare in instanta . In final Baroul din Houston a infiinatt un comitet ADR si a solicitat finantare din surese guvernamentale si private pt infiintarea unui centru de solutionare a conflictelor. Un astfel de centru a fost deschis in 1940.

Procesele de solutionare alternativa au fost transformate ca alternativa la instanta incepand cu anul 1913, cand departamnetul de stat al Muncii sin SUA a elaborat un penel de COMISIONARI AI CONCILIERII , care sa rezolve disputele de drept al muncii. Acesti comisionari au devenit Serviciul de Conciliera al SUA , iar in 1947 aceasta entitate s-a transformat in Serviciul Federal de Conciliere si Mediere. Primele centre de mediere s-au infiintat la sfarsitul anilor 1950 avand ca scop sprijinirea solutionarii conflictelor dintre vecini, colegi de munca, parinti-copii, elev-profesor, chiriasproprietar. In 1980, Congresul SUAa emis actulde rezolvare a disputelor in care se stipula ca toate programele nationale pt ADR sa fie administrate de MINISTERUL Justitiei. Pe plan local, guversnele locale si statele au finantat programre de mediere in scopul rezolvarii disputelor din dreptul familiei , mediului, contracte guvernamentale etc. In Franta, exista o lunga tradtie in ceea ce priveste solutionarea alternativa adisputelor . principiul concilierii optionale sau obligatorii ca o faza preliminara a procesului a aparut in legislatia franceza la intervale variate de timp si in forme diferite in ultimii 200 de ani. Concilierea a fost pt prima oara institutionalizata in Franta in timpul Revolutiei Franceze. Ganditorii acestei perioade au considerat ca fiind metoda ideala a solutionarii disputelor. Dupa introducerea judecatorilor de pace, acestia propuneau concilierea ca o metoda preliminara si se comportau ca mediatori in salile de judecata. Desi initiata ca o practica folosita in disputele de familie, in mod particular in cazurile de divort , in scopul salvarii casatoriei, Decretul din 16-24 august 1789 stipuleza concilierea obligatorie pt toate pb care cad sub jurisdictia Curtilor Civile Ordinare. La inceptutul secolului XX, obligativitatea concilierii acunoscut un declin fiind abandonata ca caerinta legala in 1940-1950. Totusi in practica concilierea era inca folosuta de sitemul judicar francez atat de mult incat era inclusa, ca una dintre misiunile judecatorului civil , in npul cod francez de procedura civila. Legea din 1995 se refera pt prima oara in legislatia franceza la mediere. Medierea juridica sub aceasta duspozitie legala este complet optionala si este necesar consimtamantul partilor pt numirea unui mediator care sa le asite in rezolvarea diputelor.

4. Legea generala in materia medierii. Domeniul de aplicare (art.60) Obiectul medierii-se poate media in domeniile: -in domeniul dreptului familiei divortul, desfacerea casatoriei, incredintarea copiilor minori, partajarea bunurilor comune, incredintarea numelui, exercitiul drepturilor parintesti, pensia de intretinere, etc. -in domeniul protectiei consumatorului ori de cate ori se invoca un viciu al unui produs sau serviciu achizitionat cauzandu-i consumatorului un prejudiciu sau ori de cate ori nu se respecta

clauzele contractuale acordate sau garantiile acordate ori exista o clauza abuziva, ori de cate ori se incalca un drept prevazut de legislatia nationala sau a UE. -in domeniul litigiilor privind posesia (stapanirea materiala a unui lucru comportandu-se ca proprietar sau titular al acelui bun) granituirea, stramutarea de hotare sau orice alte litigii de vecinatate. -in domeniul raspunderii profesionale cauzele de malpraxis (limita acestuia fiind dreptul penal ex:in cazul in care persoana vatamata decedeaza). -in domeniul litigiilor de munca:exista o lege speciala pt medierea conflictelor generate de incheierea, executarea si incetarea contractelor de munca.Se poate media strict legat de contractual individual de munca. -in domeniul litigiilor a caror valoare este pana in 50.000 lei. Exceptie fiind cauzele pentru care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii insolventei (in cazul procedurii simplificate medierea nu poate avea loc). Se poate media numai in cazul contractelor individuale. -in domeniul infractiunilor, domeniul penal respectiv se pot media doar situatiile infractiunilor pentru care retragerea plangerii inlatura raspunderea penala.ex:violul, casatoria victimei cu violatorul. Exista si domenii in care medierea nu poate opera cum ar fi drepturile cu caracter strict personal (ex: drepturile privitoare la statutul persoanei precum si orice alte drepturi de care potrivit legii, partile nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege). NU se mediaza: -drepturile cu caracter strict personal -drepturile succesorale -pe cote succesorale -in domeniul administrativ -bunurile din afara circuitului civil nu se pot media. 5. Consiliul de mediere. Adtributii si organizare Consiliul de mediere este un consiliu autonom cu personalitate juridica de interes public. Consiliul de mediere este format din 9 membrii titular, 3 membrii supleanti, mandatul membrilor este de 4 ani, consiliul de mediere este condus de un presedinte, un vicepresedinte, la nivelul consiliului de mediere functioneaza o comisie cu activitate permanenta, un secretariat tehnic. Consiliul de mediere se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie in vederea solutionarii problemelor. Consiliul se intruneste statutar si poate lua hotarari in mod valabil in prezenta a 7 membrii. Consiliul de mediere adopta hotarari care sunt obligatorii pentru mediatori. Consiliul de mediere a fost infiintat in vederea organizarii activitatii de mediere ca si organism autonom cu personalitate juridica de interes public, cu sediul in municipiul Bucuresti.

Pot face parte din consiliul de mediere numai mediatorii autorizati care indeplinesc conditiile stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere. Durata mandatului membrilor comisiei este de 2 ani. Consiliul se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui. Sedintele Consiliului de mediere se desfasoara in prezenta a cel putin 7 membri si sunt publice cu exceptia cazului in care membrii sau hotarasc altfel. Atributiile consiliului de mediere: -promoveaza activitatea de mediere -elaboreaza standardele de formare in domeniul medierii -autorizeaza programele de formare profesionala initiala si continua -intocmeste si actualizeaza lista furnisorilor de formare profesionala -autorizeaza mediatorii -intocmeste si acualizeaza tabloul mediatorilor autorizati -tine evidenta birourilor mediatorilor autorizati -supravegeaza respectarea standardelor de formare in domeniul medierii -elibereaza documentele care atesta calificarea profesionala a mediatorilor -ia masuri pentru respectarea prevederilor continute in Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor autorizati -organizeaza alegeri pentru urmatorul consiliu de mediere si elaboreaza procedurile de organizare a alegerilor. 6. Principiile exercitarii profesiei de mediator conform codului de etica si deontologie profesionala Conform acestei recpomandar se vizeaza principiile care stau la baza derurlarii procesului de mediere si anume: -principiul independentei:procesul de mediere in sine este un proces independent, se supune numai exigentelor,regulilor stabilite de parti.Mediatorul este o terta persoana, independenta, neutra,impartiala. -principiul transparentei:analizat de 2 paliere.Dca partile nu rostesc numele unui mediator judecatorul elege la intaplare un mediator conform acestui principiu. -principiul eficientei procedurii de solutionare al conflictelor:eficienta procedurii de mediere este asigurata prin garantarea calitatii actului de mediere.Calitatea actului de mediere se garanteaza prin obligativitatea cursurilor de formare continua profesioanala. -principiu legalitatii:se refera la stabilirea unui cadru general pentru derularea procedurilor ADR. 7

7. Aspecte de drept comparat privind medierea Incercand o scurta analiza de legislatie comparata, constatam ca exista state in care introducerea medierii obligatorii a reprezentat o miscare esentila pt eficientizarea justitiei. Procedurile de mediere din SUA, AUSTRALIA si NOUA ZEELANDA, state care au o indelungata traditie in acest domeniu, au reprezentat o importanta sursa de inspiratie pt stalele continetului European. In SUA medierea a inregistrat un real succes si a condus la evolutia spectaculoasa acestei institutii, care pana in prezent este reglementata de peste 2500 de acte normative , fiind utiliztaa in toate domeniile. Actul privind solutionarea alternativa a litigiilor din 1988 cere ca fiecare instanta federala districtuala sa adopte norme care sa autorizeze utilizarea solutionarii alternative a litigiilor ( ADR in toate procesele civile). Fiecare instanta din SUA este libera sa adopte propriile reguli si practici. Sper exemplu, unele instante au un administrator ADR cu norma intreaga , in tomp ce altele folosesc judecatori pt supravegherea ADR, cateva dintre acestea utilizeza mediatori printre proprii angajati, iar altele pastreza un grup de mediatori disponibili s amedieze litigiile desemnate lor. Din nr total de cazuri civile federale din SUA, mai putin de 3 % ajung in instanta de judecata , in aproape 98% din cazuri partile decid sa nu apeleze la instanta sau ajung la o intelegere. In sensul promovarii medierii instantele organizeaza frecvent comferinte de intelegere sau mediere . In cadrul instentelor federale functioneza ca ramura educationala Centrul Judiciar Federal care ofera sprijin pentru tot parcursul procedurii medierii judiciare atat prin cursurile de mediere oferite judecatorilor federali, indrumarea scrisa pt rezolvarea cazurilor sau a studiilor in sensul determinarii celor mai eficiente practici. Acest centrul judiciar federal a aconstituit un grup de consultanti in mediere la dispozitia instentelor interesate in organizarea sau imbunatatirea programelor de mediere. In MAREA BRITANIE ( Anglia+ Tara Galilor + Scotia) , serviciile de mediere sunt asigurate de diverse organisme independente specializate ( profesionale, non-profit, organizme de caritate, cat si centrul pentru solutionarea eficienta a diferendelor ) sau de catre mediatori individuali. Atat in ANGLIA cat si in TARA GALILOR se poate vorbi despere o adevarata industrie a medierii, fiind foarte bine puse la punct baze de date privind serviciile de mediere. Cu toate cheltuielile pregatitoare incluse, costul unei medieri porneste de la 2500 lire sterline, procesul de mediere dureza in medie ntre 6 si 8 saptamani, putand fi si mai rapid in functie de complexitatea diferendului dedus medierii. Mediatorul este aici o persoana neutra, impartiala, cu o pregatire profesionala exhaustiva si de inalt nivel , care va chema partile intai la o discutie preliminara si numai dupa ce va analiza speta va declansa procedura pr-zisa de mediere. Acordul de mediere devine obligatoriu pentru parti, existand o procedura judecatoreasca speciala in acest sens, numita rezumat, prin care una din parti poate impune executarea acordului semnat.

In FRANTA metodele alternative de solutionarea a disputelor sunt promovate de autoritati ca o modalitate de degrevare a instantelor si de rezolvare a disputelor intr-o modalitate mai simpla, mai rapida si mai ieftina. Din momentul adoptarii legii in 1995 si a Decretului Conex din 1996, curtile de apel din Paris si Grenoble au decis in mod sistematic sa recomande numirea unui mediator. Acestea sugereaza interventia unui mediator chiar din momentul stabilirii primei infatisari in cauza respectiva. Modelul francez de mediere are un procent ridicat de reusita aproximativ 80%. Centrul de mediere si arbitraj din Paris specializat in medierea comerciala a dezvoltat tehnici, reguli si standarde pt diferite tipuri de ADR. In OLANDA serviciile de mediere sunt furnizate de mediatori calificati, inregistrati la Institutul Olandez de Mediere. In scopul institutionalizarii medierii au fost initiate doua mari programe nationale pt perioada anulor 2000-2002, respectiv programul de mediere derulat in cadrul tribunalelor si programul de mediere in cadrul planului de asistenta judiciara, urmand ca Ministrerul Justitiei sa stabileasca in functie de rezultateala obtinute in urma implementarii acestor programe locul proesului de mediere in cadul infrastructurii legale.

8. Cartea verde cu privire la metodele alternative de solutionare a conflictelor din anul 2002 In anul 2002 la nivel european a fost inceputa a consultare publica cu privire la anumite principii care stau la baza metodelor ADR (consultare publica numita carte verde). Consultarea publica initiaiata in 2002 a avut ca scop gasirea unor raspunsuri si stabilirea unor mecansime legislative referitor la: -obligativitate/neobligativitatea medierii si concilierii. -eficienta si aplicarea obligatorie a unei clauze ADR in contracte. -intreruperea termenelor de prescriptie -eficienta actelor incheiate in cursul procedurii de mediere cu particularitate la procesul verbal de mediere, acordul de mediere, forta obligatorie sau punerea in executare a acordului de medieremecanisme nationale (fiecare stat prin mecanismele lui locale trebuie sa transpuna notiunile europene). Cartea verde se mai refera la intinderea principiului confidentialitatii si ceea ce este confidential intro procedura de mediere, ce se poate folosi si cum se poate folosi o informatie in procesul medierii. Consultarea publica din 2002 ar trebui sa raspunda si la tema raspunderii juridice, recunoasterii si responsabilitatii mediatorului.

9. Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte in materia civila si comerciala 9

La 21 mai 2008 Parlamentul European si Consiliul UE au adoptat directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte in materia civila si comerciala, reglementare care se inscrie in obiectul Comunitatii privind mentinerea si dezvoltarea unui spetiu de libertate, securitate si justitie, in cadrul caruia se asigura libera circulatie a persoanelor, care ar trebui sa cuprinda accesul la metode judiciare si extrajudiciare de solutionare a controverselor. Aceasta directiva se aplica proceselor in care doua sau mai multe parti, intr-un litigiu civil sau comercial transfrontalier, incearca in mod voluntar, sa ajunga la un acord amiabil referitor la litigiul dintre ele, cu ajutorul unui mediator. Directiva are asadar obiectivul de a contribui la functionarea corecta a pietei interne , in special in ceea ce priveste disponibilitatea serviciilor de mediere. Acordurile rezultate din mediere au o mare probabilitate de a fi respectate in mod voluntar si de a pastra o relatia amicala si de durata intre parti. Aceste beneficii devin si mai evidente in situatiile care prezinta elemente de extraneiatate. In scopul promovarii ulterioare a utilizarii medierii si pentru a garanta ca partile implicate se pot increde intr-un context juridic sigur, trebuie sa se introduca un cadru normativ care sa gestioneze in special elementele cheie ale procedurii civile. Statele membre trebuie sa incurajeze in orice mod elaboarea de coduri voluntare de conduita a mediatorilor si organizatiilor in care functioneaza servicii de mediere, precum si in conformitate cu aceastea , la fel ca orice alt mecanism de control al calitatii in domeniul furnizarii de servicii de mediere. Pe de alta parte, statele membre trebuie sa se asigure de faptul ca acordurile rezultate in urma medierii pot fi executate , directiva desi adresandu-se doar disputelor transfrontaliere, nu interzeice statelor memebre sa aplice aceste prevederi procedurilor interne de mediere. Intrucat unul dintre elementele cruciale din orice mediere o reprezinta increderea in intregul proces, indeosebi in situatia in care cele doua parti provin din tari diferite , Directiva 2008/52/CE stabileste cateva reguli esentiale: Obliga statele membre sa incurajeze pregatirea mediatorilor si dezvoltarea sau aderarea la coduri voluntare de conduita si adoptarea altor mecanisme de control efectiv al calitatii in ceea ce priveste furnizarea serviciilor de mediere art 4 alin (1); Confera dreptul fiecarui judecator din Comunitate, in orice stadiu al procedurii, sa invite partile sa recurga la mediere, daca aceasta considera ca este indicat in speta respectiva. Judecatorul poate de asemenea sa invite partiel sa participe la o sesiune de informare privind recurgerea la mediere art 5 alin (1); Directiva obliga statele membre sa puna la punct mecansiem prin care acordurile rezultate in urma medierii sa poata dobandi caracter executoriu, daca partile isi manifesta dorinta expresa in acest sens, lucru ce se poate realiza, de exemplu, printr-o hotarare judecatoreasca sau prin intermediul unui notar public art 6; Cuprinde mentiuni referitoare la asigurarea ca medierea are loc intr-un cadru care respecta confidentialitatea si ca informatiile rezutate din sau in legatura cu procesul de mediere nu pot fi folosite impotriva partii vizate de acestea intr-o procedura ulterioara de judecata, in cazul in care medierea esueaza. Tot in acest sens se dispune ca mediatorul nu poate sta martor referitor la informatiilor obtinute in cursul procedurii de mediere, cu unele execptii 10

( situatii privind ordinea publica, de asemenrea mediatorul mai poate fi chemat in proces ca martor atunci cand divulgarea continutului acordului rezultat in urma medierii este necesara in aplicarea sau executarea acestuia) . O ultima regula importanta este aceea privind termenele de prescriptie. Stetele membre trebuie sa se asigure ca pe tot parcursul desfasurarii procedurii medierii, cursul acestor termene va fi suspendat sau intrerupt astefel incat sa nu s eprejudicieze partile in situatia in care vor apela la instanta de judecata intrucat nu au putut ajunge la o intelegere.

Directiva 2008/52/CE lasa neatinsa legislatia nationala care face recurgerea la mediere obligatorie sau supunerea stimulentelor sau sanctiunilor, atat inainte cat si dupa inceperea procedurii judiciare, atata timp cat aceasta legislatie nu impiedica partile sa-si exercite dreptul de a accesa sistemul judiciar. Statele membre asigura posibilitatea patilor, sau uneia dintre acestea cu acordul celeilate, de a solicita punerea in executie a continutului unui act rezultant dintr-o mediere ( finalizat prin acordul de mediere). Prevederile acestei directive 2008/52/CE au fost implementate in dreptul intern prin legea nr 370/2009 pentru modificarea si completarea legii nr 192/2006.

10. Conflictul. Notiune. Categorii si clasificare Obiectul medierii in general il constituie rezolvarea unui conflict. Conflictul=stare in care protagonistii pretind drepturi, interese contradictorii, uneori sunt apparent contradictorii. Gestiunea conflictelor este un concept relativ nou si se refera la modalitatile de adresabilitate sau de adresare in situatia unui conflict. Mediul de afaceri din Romania, in special cu anul 2008 cand a debutat criza economica a cunoscut treptat o alterare importanta a starii de normalitate, stare in care se derulau relatiile economice pana in acel moment.Drept urmare piata litigiilor a crescut alarmant iar gradul de complexistate al lor din ce in ce mai mare. Solutionarea conflictelor comerciale dar nu numai in functie de alegerea partilor, conditii, avantaje/dezavantaje se poate realiza prin: 1. Instanta clasica:cea mai raspandita metoda, o metoda care are avantaje si dezavantaje majore, impact negativ a relatiilor comerciale interumane, costuri ridicate, timp maxim alocat si nu in ultima instanta decizia apartine in exclusivitate unui tert si este de tipul invins-invingator. 2. Justitia privata (arbitrajul): agreata de o parte a mediului de afaceri si a litigiilor civile, implica avantaje si dezavantaje (costuri ridicate). 3. Se poate apela la justitia privata determinata de metodele alternative a solutionare a conflictelor de tip mediere, sau de tip mediere-arbitraj. Avantajele medierii sunt reprezentate de: 11

-timp redus -costuri reduse -confidentialitatea procedurii Aspectul cel mai important al metodelor alternative de solutionare a conflictelor consta in faptul ca relatiile comerciale, interumane, etc nu sunt compromise, ele pot functiona pe viitor, deci nu exista acel impact negativ pe care il are justitia clasica. Termenul de business metiation= este un termen des intalnit in practica corporatista americana si are la baza ideea ca succesul sau esecul in mediul de afaceri se bazeaza pe calitatea relatiilor comerciale dintre partenerii de afaceri. Solutionarea conflictului pe calea medierii are grija in primul rand de relatia interumana (ceea ce nu face instanta clasicaaceasta este diferenta intre justitia clasica si mediere). In SUA studiile au relevat faptul ca din 2007 conflictele corporatiste (din mediul de afaceri) au fost solutionate prin aceasta metoda alternativa a medierii. Medierea sau negocierea asistata si coordonata de catre un tert neutru si impartial este specifica mediului de afaceri iar pastrarea partenerilor de afaceri se poate realiza numai in masura in care conflictele dintre ei se realizeaza consensual prin obtinerea unei solutii reciproc avantajoase. In situatia in care o parte pierde printr-un acord de mediere nu se mai poate vorbi de un acord. La nivel national medierea ca institutie si ca practica de gestionare a conflictelor are nevoie sa se aseze din fericire pt practica nationala companiile straine reprezinta cei mai buni promotori ai solutionarii conflictelor pe calea medierii. La nivel international exista o literatura de specialitate bogata autorul Thierry Garby-La gestion de conflits care priveste gestiunea conflictelor din perspectiva ca conflictele nu sunt eminamente grave, ele nu sunt exclusiv rele ba chiar ele sunt necesare.Conflictele sunt necesare pentru ca ele sigura progresul unei societati. A solutiona un conflict presupune aducerea unor satisfactii tuturor partilor implicate, a gestiona un conflict presupune in mod prioritar a produce avantaje pentru toti participantii la solutionarea conflictului si a evita consecitele negative. Pe de alta parte gestiunea conflictelor nu poate fi lasata doar la latitudinea privatului sa o rezolve/abordeze ci statul prin legi, prin instituirea unui sistem de norme este chemat sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea conflictelor.Menirea unei norme de drept este aceea de a instaura pacea sociala prin institutiile statului de drept. Notiunea de conflict a fost abordata in literatura de specialitate din perspective diverse (sociologice, metafizice) pentru ca toate aceste coordonate de intrepatrund.

TIPURI DE CONFLICT:

12

Este important ca mediatorul sa cunoasca tipul de conflict ce face obiectul procedurii de mediere pentru a identifica corect parghiile ce le poate utiliza in gestionarea acelui conflict. Exista o serie de clasificari in literatura de specialitate-clasificare facuta de Christophor Mooreaceasta este cea mai simplista si sunt tipuri de conflict: conflict relational Acesta are la baza relatii interpersonale slabe sau inexistente, antagonice, factori culturali, perceptia eronata a unor factori sociali, politici, economici, religiosi etc.Daca se observa unul din acestea se poate ajunge la o comunicare eficienta, clarificarea perceptiilor, facotirlor perturbatori ai relatiei inerumane, generarea construirii unei perceptii pozitive. *mediatorul este responsabil de ajutoarea partilor la construirea unor perceptii pozitive.Rezolvarea conflictului in sine se poate realiza numai daca exista o perceptie pozitiva a faptelor. conflict informational Are la baza lipsa informatiilor.Daca partile nu au toate informatiile, menirea mediatorului este sa ajute partile sa comunice caci printr-o comunicare eficienta ele isi vor transmite informatiile intr-un mod corect. La baza unui conflict informational pot sta si informatii partial adevarate sau interpretarea partilor in mod eronat a informatiilor pe care le detin-prin urmare ori de cate ori mediatorul identifica acest tip de conflict are obligatia ca prin asigurarea comunicarii intre parti sa determine partile sa discute criteriile la care se raporteaza, sa discute criteriile care stau la baza interpretarilor diferite, sa determine partile sa identifice in comun procedurile de obtinere a informatiilor, sa determine partile sa identifice si sa se raporteze la criterii comune pentru valorificarea informatiilor. conflict structural Un conflict structural apare ori de cate ori exista o stare de inegalitate a partilor, de obstacole geografice, fizice, financiare, partile sunt obstructionate din pricina acestor stari sa coopereze, sunt constranse de timp.Roger Fischer vorbeste despre negocierea intre Palestina si Israel. Se pot determina partile sa revizuiasca procesul de decizie, sa se revizuiasca sistemele de control al resurselor, pot fi determinate partile sa modifice modalitatile de relationare intre ele de la coercitie sa se ajunga la operare (la un conflict structural partile sunt situate pe pozitii inegale). conflict de evaluare Are la baza criterii de evaluare diferite, aceste criterii au surse diferite (factorul cultural) exista si criterii de evaluare diferite datorita acestor criterii de evaluare diferite. Obligatia mediatorului cand intalneste un astfel de conflict este sa ajute partile sa isi identifice acelasi tip de criteriu la care se raporteaza, mai mult acesta poate determina partile sa isi caute valori comune. conflict de interese (cel mai des intalnit)

13

Partile se raporteaza si sunt tributare unor interese diferite aparent.Aici se vb din nou asupra perspectivei interesului. Ca mediator trebuie sa se determine ca partile sa isi identifice singure dar corect interesul printr-o comunicare eficienta intre parti. Si in acest gen de conflict trebuie sa fie determinate partile la criterii obiective pentru ca partile sa ajunga la intelegere. Roger Fischer-mediatorul trebuie sa determine partile sa se concentreze pe interes si nu pe pozitie. Ori de cate ori partea ajunge sa isi identifice corect interesul (prin maiestria mediatorului) se va ajunge in mod clar si la semnarea unui acord de mediere, dar asta depinde de mediator. Toate aceste tipuri de conflict au la baza slaba/ proasta comunicare intre parti.

11. Principiile care guverneaza medierea Principiile fundamentale ale medierii sunt : 1) 2) 3) 4) Neutralitatea Impartialitatea Confidentialitatea Voluntariatul procedurii medierii

Acestor principii li se adauga si : principiul autodetarminarii partilor si principiul informarii prealabile asupra procedurii medierii. Principiul neutralitatii si impartialitatii mediatorului Pe tot parcursul procedurii medierii este necesar ca mediatorii sa fie independenti, sa ramana neutrii si impartiali fata de conflictul dedus medierii . in executarea atributiilor lor, mediatorii trebuie sa se bucure de deplina independenta in relatiile cu diferite entitati care ar putea avea anumite interese in cauzele in care are loc medierea. Este necesar ca aceasta independenta sa fie de natura a le garanta impartialitatea, neutralitatea si echidistanta fata de cauza, fata de rezultatelea acesteia si fata de partile implicate in litigiu. Mediatorii trebuie sa evite orice situatii care le-ar putea aduce atingere independentei lor. In situatia in care, in orice mement in timpul procesului medierii, mediatorul isi pierde aceste atributii, este obligat sa aduca la cunostinta acest fapt partilor implicate si sa se abtina de la medierea conflictului. Potrivit dipozitiilor legale, niciuna dintre parti nu poate angaja un mediator al sau, pt reprezentarea exclusiva a intereselor sale, si nici un mediator nu poate reprezenta in cadrul unei medieri interesele unei singure parti, cu exceptia conflictelor din domeniul familiei , in care mediatorii trebuie sa urmareasca interesul superior al minorului. Mediatorul ajuta partile sa comunice, le faciliteaza dialogul si se asigura ca pe toata durata 14

procesului de mediere sunt respectate dispozitiile legii. Principiul confidentialitatii procedurii medierii Nu poate exista incredere in lispa garantiei confidentialitatii. Prin urmare secretul profesional este recunoscut ca fiind de o potriva un drept si o indatoriere fundamentala si patrimoniala a mediatorului. Mediatorul are indatorirea de a pastra secretul oricaror informatii cu caracter confidential de care ia cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale, indatorire nelimitata in timp, conform dispozitiilor de Etica si Deontologie profesionala a mediatorilor. Art 32 din L192/2006 completata si modificata prevede ca mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor de care ia cunostinta in tot cursul procesului medierii , precum si cu privire la documentele intocmite sau care i-au fost predate de parti pe parcursul medierii. Aceasta obligatie subzista chiar si ulterior incetarii functiei sale. Legea prevede o singura exceptie si anume atunci cand mediatorul are calitatea de martor , exclusiv in cauzele penale si doar in situatia in care acordul prealabil, expres si scris al partilor si, daca este cazul, al altor persoane interesate, situatia in care mediatorul poate depune marturie ndespre faptele si imprejurarile cunoscute in timpul procesului de mediere, calitatea de maror avand intaietate fata de aceea de mediator. Dispozitiile legale prevad ca, in toate situatiile in care mediatorul a fost audiat ca martor, nu mai poate desfasura activitatea de mediere in cauza respectiva [art 37 alin (2) si (3) L 192/2006]. Mediatorul poate solicita partilor semnarea unui acord de confidentialitate, pentru ca sustinerile facute pe parcursul medierii de catre parti sau mediator sa-si pastreze caracterul confidential fata de terti si sa nu poata fi folosite drept probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia situaitei in care partile convin altfel sau legea dispune contrariul. Principiul voluntariatului procedurii medierii Exceptand situatiile in care legea dispune altfel, partile au posibilitatea de arecurge la mediere in mod voluntar si in orice materie, in conditiile prevazute de L 192/2006, L115/2012 si OUG 90/ 2012, inclusiv ulterir declansarii unui proces in fara instantei de judecata. Mai mult decat atat, organele judiciare arbitrale, si ale autoritatii cu atributii jurisdictionale, au indatorirea de a informa partile asupra acestei modalitati de solutionare a disputelor , asupra avantajelor folosirii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale. Legea preevede doar obligativitatea partilor de a participa la sedinta de informare asupra avantajelor medierii, sub sanctiunea respingerii cererii ca inadmisibila. Un dezavantaj al caracterului voluntar al medierii il reprezinta lipsa cunoasterii acestei proceduri spre deosebire de procedurile obligatorii , si in mod special mentiunea inertiei sociale, care in Ro indruma in general spre instantele de judecata. Principiul autodeterminarii partilor Partile au dreptul de a alege medierea ca metoda alternativa de solutionare a diferendului, de a 15

alege mediatorul, de a fi informate despre procedura medierii, de a-si prezenta propriile opinii, interese, propuneri de solutii, de a decide asupra celor mai avantajoase rezolvari ale disputelor dintre ele. Acordul de mediere reflecta intelegerea care apartine partilor implicate. In nicio situatie sub nicio forma mediatorul nu va putea decide sau exercita reo influenta asupra termenilor si conditiilor in care se ajunge la o solutie comuna a partilor. Din aceasta perspectiva, mediatorul are o singura obligatie , aceea de a se asigura ca solutia adoptata de parti este in concordanta cu bunele moravuri si cu legea in vigoare. Principiul informarii prelabile asupra procedurii medierii Mediatorul are obligatia de a informa partile despre avantajele privind medierea, inainte de semnarea contractului de mediere si de inceperea efectiva a medierii. Este obligatorie informarea prealabila a partilor implicate in conflict cu privire la avantajele medierii ca si alternativa de solutionare a diferendelor.

12. Etapa informarii prealabile asupra procedurii medierii.Sedinta de informare prealabila Conform legii principiul informarii asupra avantajelor medierii este o obligatie pentru parti atat in faza preliminara declasarii unui litigiu cat si in situatia in care judecatorul trimite partile la mediere intr-o speta aflata deja pe rolul instantei. Scopul informarii este acela de a aduce la cunostinta partilor de catre mediator avantajele medierii in comparatie cu justitia clasica, va prezenta partilor efectele juridice pe care acordul de mediere in situatia in care partile ajung sa il semneze.Mediatorul aduce la cunostinta regulile si limitele medierii. Cntinutul informarii prealabile: Mediatorul in procedura informarii prealabile va defini medierea (art.1 din lege) si va enumera partilor avantajele acestei metode alternative. Mediatorul va comunica partilor rolul sau in procedura, va comunica acestora drepturile si obligatiile ce le revin, actele jurdice ce se vor incheia pe parcursul procedurii cat si la finalul ei.Avem in vedere procesele verbale intermediare, acordul de mediere daca medierea s-a incheiat cu o intelegere a partilor precum si procesul verbal de esuare a medierii. Mediatorul va informa partile cu privire la forta executorie a acordului de mediere si a posibilitatii de obtinere pe cale necontencioasa unei hotarari judecatoresti in acest sens. (partile au 2 cai:hotararea judecatoreasca si acordul semnat la notariat). Partile au dreptul si posibilitatea sa isi aleaga mediatorul.Nu este obligatoriu ca mediatorul care a incheiat sedinta de informare sa fie si mediatorul care va realiza medierea propriu zisa.Partile au dreptul de a-si alege mediatorul pe care il considera cel mai bun in solutionarea conflictului.

16

Conform legii informarea prealabila cu privire la avantajele medierii se realizeaza inainte de incheierea contractului de mediere. Informarea obligatorie se realizeaza de mediator cu prezenta fizica a fiecarei parti (nu se admite a se trimite reprezentantul, curator etc.) Informarea se poate realiza in intalniri comune sau in intalniri individuale, in functie de optiunea partilor si de decizia mediatorului in acest sens.(mediatorul cand va alege cum se va desfasura aceasta etapa va avea in vedere aspectele particulare a conflictului ce urmeaza sa il medieze) Legea prezede un termen de care mediatorul este tinut respectiv 15 zile de la primirea solicitarii in acest sens. Informarea se poate realiza: -daca partile se prezinta la mediator singure, mediatorul va realiza sedinta de informare neputand pretinde onorariul deoarece este o activitate gratuita conform legii. -daca se prezinta la mediator o singura parte in vederea informarii iar partea care s-a prezentat nu poate aduce si cealalta parte sau celelalte parti, mediatorul va proceda la convocarea partilor care lipsesc iar cheltuielile ocazionate de aceasta procedura vor fi suportate de partea prezenta. Eliberarea documentelor de catre mediator in procedura prealabila: Daca sunt intrunite conditiile legii pentru desfasurarea sedintei de informare, mediatorul va elibera un certificat de informare, acest certificat va fi semnat si stampilat de mediator si semnati de parti (obligatoriu semnat de parti).Exista situatia in care una din parti refuza sa semneze certificatul aliberat de mediator chair daca a participat, mediatorul va elibera acest document in care va mentiona acest lucru. Daca una ditre parti nu se prezinta, desi convocata legal, mediatorul va elibera un proces verbal in care va consemna aceasta situatie.Mai exista o situatie in care nu se poate finaliza sedinta de informare, in aceasta situatie mediatorul va elibera un proces verbal, si nu un certificat de informare deoarece sedinta de informare este lipsita de eficienta. Certificatul de informare eliberat de mediator trebuie sa intruneasca anumite conditii: -va fi redactat de mediator -va cuprinde datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei de mediator (sediul profesional, nr autorizatiei de inregistrare a mediatorului) -va cuprinde un numar de inregistrare si va fi transcris intr-un registru special in care fiecare mediator este obligat sa il tina la sediul profesional -va cuprinde datele de identificare a mediatorului -va cuprinde data, locul si ora sedintei de informare -va cuprinde datele de identificare ale partilor semnatare

17

-va cuprinde obiectul conflictului si dupa caz numarul de dosar aflat pe rolul instantei si numarul de dosar. -va cuprinde decizia partilor in urma informarii cu privire la continuarea sau cu privire la acceptarea/neacceparea medierii -semnaturile mediatorului si partilor precum si stampila mediatorului. Un caz particular in ceea ce priveste medierea intr-e victima si mediator, mediatorul va consemna in certificatul de informare numarul si data documentului prin care victima si-a dat acordul de a participa la sedinta de informare a medierii impreuna cu faptuitorul. In situatia in care nu se poate realiza sedinta de informare, mediatorul va incheia un proces verbal care va cuprinde in mod obligatoriu : -datele de identificare a formei in care mediatorul isi exercita profesia -data, locul si ora in care au fost invitate partile la sedinta de informare -datele de identificare ale mediatorului -datele de identificare ale partilor -obiectul conflictului, numarul de dosar si instanta unde se solutioneaza dosarul daca exista -motivul pentru care nu se poate realiza informarea prealabila -semnaturi si stampila mediatorului Pentrtu activitatea de informare obligatorie mediatorul NU poate percepe onorariul, fiind o activitate gratuita ope legis.Mediatorul nu poate conditiona eliberarea certificatului de informare de plata vreunui onorariu. Informarea prealabila poate fi facuta si de catre procuror, judecator si notar, nu este obligatoriu sa fie facuta numai de mediator asa cum este obligatorie medierea in sine (procedura de mediere).

13. Dobandirea.Suspendarea. Incetarea calitatii de mediator ART. 7 Poate deveni mediator persoana care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) are capacitate deplin de exerciiu; b) are studii superioare; c) are o vechime n munc de cel puin 3 ani; d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activiti; e) se bucur de o bun reputaie i nu a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei 18

infraciuni intenionate, de natur s aduc atingere prestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, n condiiile legii, sau un program postuniversitar de nivel master n domeniu, acreditate conform legii i avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizat ca mediator, n condiiile prezentei legi. ART. 8 (1) Persoanele care ndeplinesc condiiile prevzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de ctre Consiliul de mediere, dup achitarea taxei de autorizare, al crei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (2) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, posesori ai unui document de calificare n profesia de mediator, obinut n unul dintre aceste state, dobndesc, n contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie n Romnia, dup recunoaterea acestor documente de ctre Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare. (3) Documentele de calificare obinute n profesia de mediator n alt stat dect Romnia ori ntr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaiului Economic European sau n Confederaia Elveian de ctre persoanele prevzute la alin. (2) se recunosc n condiiile prevzute la alin. (5), care se aplic n mod corespunztor. Dac abilitile i cunotinele nu corespund cerinelor de calificare prevzute de legea romn, Consiliul de mediere ia n considerare i experiena profesional dobndit de solicitant i i poate cere s dovedeasc faptul c ndeplinete toate aceste cerine. (4) Prevederile alin. (2) i (3) se aplic i cetenilor romni, posesori ai documentelor de calificare n profesia de mediator, obinute ntr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaiului Economic European sau n Confederaia Elveian, dup caz, ntr-un stat ter. (5) Ceteanul unui stat ter, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor n strintate sau care a dobndit calitatea de mediator n strintate i dorete s desfoare activitat e de mediere cu caracter permanent n Romnia, dobndete acces la profesie n urmtoarele condiii: a) prezint titlul de studii, nsoit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaiei i Cercetrii; b) prezint coninutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregtirii i, dup caz, documentele care atest dobndirea calitii de mediator. Consiliul de mediere evalueaz coninutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregtirii, comparnd cunotinele i abilitile atestate de aceste documente cu cerinele stabilite conform legii romne, i hotrte, dac este cazul, accesul n profesie. Condiiile de echivalare ori compensare a calificrii, n situaia n care cunotinele i abilitile atestate nu corespund cerinelor de calificare prevzute de legea romn, vor fi stabilite prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (6) Mediatorul strin poate desfura n Romnia activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestrii de servicii, n baza documentului care atest c exercit legal aceast profesie n 19

statul de origine sau de provenien, fiind exceptat de la cerinele de autorizare i de nscriere prevzute n lege, avnd ns obligaia ntiinrii, n scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfurarea acestei activiti. (7) Cetenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obinut n unul dintre aceste state sau n Romnia, dobndesc calitatea de mediator n Romnia, n condiiile prevzute la alin. (2) - (6). (8) Cetenii prevzui la alin. (7), care au dobndit calitatea de mediator n Romnia, pot desfura activitatea de mediere cu caracter permanent n unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaiului Economic European, dac n aceste state dobndirea acestei caliti nu este reglementat, n baza documentului care atest c exercit legal aceast profesie n Romnia. (9) Pentru mediatorii autorizai n condiiile art. 7 i 72 alin. (2), documentul de calificare prin care se atest dobndirea competenelor profesionale ca mediator este eliberat de ctre Consiliul de mediere n condiiile stabilite de standardele de formare n domeniul medierii. (10) n cazul n care este necesar verificarea documentelor depuse n vederea autorizrii, aceasta se poate realiza i prin Sistemul de informare n cadrul pieei interne, n condiiile legii. ART. 8 (1) Autorizaia se elibereaz solicitantului n cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatrii ndeplinirii de ctre acesta a tuturor condiiilor stabilite de lege i de regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (2) Termenul poate fi prelungit o singur dat, pentru o perioad de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniial nu este afectat de aceast prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum i durata acestei prelungiri se motiveaz n mod corespunztor i se notific solicitantului nainte de expirarea termenului iniial. (3) n cazul n care solicitantul nu ndeplinete condiiile prevzute de prezenta lege sau cererea formulat de acesta nu este nsoit de actele doveditoare, Consiliul de mediere comunic persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, dup caz, necesitatea completrii dovezilor impuse de lege. (4) Hotrrea de refuz, respectiv de retragere a autorizaiei de mediator poate fi atacat la instana judectoreasc competent, n conformitate cu procedura prevzut de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare. ART. 9 (1) Formarea profesional a mediatorilor se asigur prin cursuri de formare profesional organizate de ctre furnizorii de formare i de ctre instituiile de nvmnt superior acreditate. (2) Cursurile i programele de formare profesional a mediatorilor vor fi autorizate de ctre Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesional n domeniu, elaborate de ctre acesta. (3) Structura cursului de formare profesional va fi ntocmit conform prevederilor privind 20

formarea adulilor. (4) Consiliul de mediere va emite documentele care atest competena profesional a mediatorilor. ART. 10 Instituiile i celelalte persoane juridice care desfoar, conform art. 9, programe de formare profesional a mediatorilor se nscriu de ctre Consiliul de mediere pe o list, care va fi pus la dispoziia celor interesai la sediul su, al instanelor judectoreti i al autoritilor administraiei publice locale, precum i la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de internet a acestuia. ART. 11 (1) Consiliul de mediere are dreptul s verifice modul de organizare i desfurare a cursurilor i de aplicare a standardelor de formare iniial i continu i poate solicita, dac este cazul, retragerea autorizaiei, potrivit standardelor de formare n domeniul medierii i procedurilor elaborate de ctre Consiliul de mediere. (2) Retragerea autorizaiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordat atrage radierea de pe lista prevzut la art. 10. ART. 12 (1) Mediatorii autorizai sunt nscrii n Tabloul mediatorilor, ntocmit de Consiliul de mediere i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (2) n tabloul prevzut la alin. (1) se menioneaz urmtoarele date: a) numele i prenumele mediatorului; b) sediul profesional; c) pregtirea de baz a mediatorului, instituiile la care s-a format i titlurile cu care le-a absolvit; d) domeniul medierii n care acesta este specializat; e) durata experienei practice n activitatea de mediere; f) limba strin n care este capabil s desfoare medierea; g) calitatea de membru al unei asociaii profesionale n domeniul medierii, precum i, dup caz, al altor organizaii; h) existena unei cauze de suspendare. (3) Consiliul de mediere are obligaia s actualizeze periodic i cel puin o dat pe an Tabloul mediatorilor i s l pun la dispoziie celor interesai la sediul su, al instanelor judectoreti, al autoritilor administraiei publice locale, precum i la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de Internet a acestuia. (4) Profesia de mediator se exercit numai de ctre persoana care a dobndit calitatea de mediator 21

autorizat, n condiiile prezentei legi. (5) Exercitarea profesiei de mediator de ctre persoane care nu au dobndit calitatea de mediator autorizat, n condiiile prezentei legi, constituie infraciune i se sancioneaz potrivit legii penale. ART. 13 Exercitarea profesiei de mediator este compatibil cu orice alt activitate sau profesie, cu excepia incompatibilitilor prevzute prin legi speciale. ART. 14 (1) Exercitarea calitii de mediator se suspend: a) n cazul unei incompatibiliti prevzute de lege; n acest caz, mediatorul este obligat s ncunotineze, n termen de 3 zile, Consiliul de mediere, n legtur cu aceast incompatibilitate; b) la cerere, fcut n scris de ctre mediator; c) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c). (2) Exercitarea calitii de mediator se suspend de drept, n cazul n care mpotriva mediatorului sa luat msura arestrii preventive, pn la soluionarea procesului penal, potrivit legii. ART. 15 Calitatea de mediator nceteaz: a) la cerere, prin renunare fcut n scris de ctre mediator; b) prin deces; c) n cazul n care nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 7 lit. a) i d); d) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d); e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni, care l face nedemn de a mai exercita aceast profesie. ART. 16 (1) Suspendarea, precum i ncetarea calitii de mediator se dispun sau, dup caz, se constat de ctre Consiliul de mediere. (2) n caz de ncetare a calitii de mediator, numele acestuia se radiaz din tabloul mediatorilor. ART. 16^1 n ceea ce privete procedurile i formalitile de autorizare, precum i exercitarea profesiei de mediator, prevederile prezentei legi se completeaz cu dispoziiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii i libertatea de a furniza servicii n Romnia. 22

14. Definitia medierii si diferentele specifice Medierea este numita si negocierea asistata, este o metoda alternativa de solutionare a conflictelor, metoda care se integreaza in asa numita justitie proprie cu diferente specifice raportat la celelalte metode de solutionare alternative a conflictelor cat si la instanta clasica. Comparativ cu arbitrajul, medierea vine in sprijinul partilor Costurile medierii sunt reduse fata de cele de la instata clasica, dar exista si avantajul confidentialitatii fata de celelalte metode ADR dar si fata de instanta clasica. Daca se apeleaza la mediere se restituie taxa te timbru. Medierea se poate desfasura la initiativa partilor, in cazul concilierii aceasta se desfasoara la initiativa executorului si cu participarea impusa a partilor. Medierea este o procedura confidentiala in timp ce instanta clasica este publica Medierea nu implica termene impuse pe cand arbitrajul si instanta clasica impune termene stabilite de instanta si alte reguli stricte de procedura sau conduita, pe cand medierea lasa la aprecierea partilor termenele stabilite ale intalnirilor care pot fi private sau comune. In cazul medierii partile sunt libere in gasirea celei mai bune solutii in cauza lor, in instanta clasica sau in arbitraj acestea sunt stabilite de completul de judecata. Medierea precum concilierea si negocierea sunt metode ADR care urmaresc obtinerea unor intelegeri pornind de la interesele si nevoile tuturor partilor implicate urmarind o cat mai buna satisfacere a acestora, pe cand in cazul arbitrajului si instantei clasice hotararea este data prin prisma aplicarii absolute a normelor legale. In cazul medierii nicio parte nu are de pierdut, in cazul arbitrajului sau instantei clasice doar o parte va fi castigatoare in cauza. Solutia gasita in cazul medierii este una mutual acceptata si agreata de catre parti iar in cazul arbitrajului precum si a instantei clasice rezultatul este o solutie impusa partilor spre executare.

Solutionarea conflictelor comerciale dar nu numai in functie de alegerea partilor, conditii, avantaje/dezavantaje se poate realiza prin: 1. Instanta clasica:cea mai raspandita metoda, o metoda care are avantaje si dezavantaje majore, impact negativ a relatiilor comerciale interumane, costuri ridicate, timp maxim alocat si nu in ultima instanta decizia apartine in exclusivitate unui tert si este de tipul invins-invingator. 2. Justitia privata (arbitrajul): agreata de o parte a mediului de afaceri si a litigiilor civile, implica avantaje si dezavantaje (costuri ridicate). 3. Se poate apela la justitia privata determinata de metodele alternative a solutionare a conflictelor de tip mediere, sau de tip mediere-arbitraj. Avantajele medierii sunt reprezentate de: -timp redus 23

-costuri reduse -confidentialitatea procedurii -proces flexibil -solutia apartine partilor Aspectul cel mai important al metodelor alternative de solutionare a conflictelor consta in faptul ca relatiile comerciale, interumane, etc nu sunt compromise, ele pot functiona pe viitor, deci nu exista acel impact negativ pe care il are justitia clasica. Solutionarea conflictului pe calea medierii are grija in primul rand de relatia interumana (ceea ce nu face instanta clasicaaceasta este diferenta intre justitia clasica si mediere). A solutiona un conflict presupune aducerea unor satisfactii tuturor partilor implicate, a gestiona un conflict presupune in mod prioritar a produce avantaje pentru toti participantii la solutionarea conflictului si a evita consecitele negative. Pe de alta parte gestiunea conflictelor nu poate fi lasata doar la latitudinea privatului sa o rezolve/abordeze ci statul prin legi, prin instituirea unui sistem de norme este chemat sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea conflictelor.Menirea unei norme de drept este aceea de a instaura pacea sociala prin institutiile statului de drept.

15. Incetarea calitatii de mediator Calitatea de mediator nceteaz: a) la cerere, prin renunare fcut n scris de ctre mediator; b) prin deces; c) n cazul n care nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 7 lit. a) i d); d) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d); e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni, care l face nedemn de a mai exercita aceast profesie.

16. Organizarea si exercitarea activitatii mediatorilor ART. 22 (1) Mediatorii i pot desfura activitatea n cadrul unei societi civile profesionale, al unui birou n care pot funciona unul sau mai muli mediatori asociai, cu personalul auxiliar corespunztor, sau n cadrul unei organizaii neguvernamentale, cu respectarea condiiilor prevzute de lege. (2) Mediatorul sau mediatorii asociai, titulari ai unui birou, pot angaja traductori, juriti, alt personal de specialitate, precum i personal administrativ i de serviciu necesar activitii de mediere. (3) n exercitarea profesiei, mediatorii autorizai pot fi angajai cu contract individual de munc numai n cadrul formelor prevzute la art. 22 alin. (1). ART. 23 n desfurarea activitii sale, mediatorul autorizat este obligat s in arhiv i registre proprii, precum i o eviden financiar-contabil. ART. 24 24

Mediatorii se constituie n asociaii profesionale locale i naionale, avnd drept scop reprezentarea intereselor profesionale i protejarea statutului lor, i pot adera la asociaii profesionale internaionale n condiiile legii.

17. Raspunderea disciplinara a mediatorului ART. 38 Rspunderea disciplinar a mediatorului intervine pentru urmtoarele abateri: a) nclcarea obligaiei de confidenialitate, imparialitate i neutralitate; b) refuzul de a rspunde cererilor formulate de autoritile judiciare, n cazurile prevzute de lege; c) refuzul de a restitui nscrisurile ncredinate de prile aflate n conflict; d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre pri ntr-o procedur judiciar sau arbitral avnd ca obiect conflictul supus medierii; e) svrirea altor fapte care aduc atingere probitii profesionale. ART. 39 (1) Sanciunile disciplinare se aplic n raport cu gravitatea abaterii i constau n: a) observaie scris; b) amend de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON); c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durat de la o lun la 6 luni; d) ncetarea calitii de mediator. (2) Limitele amenzii prevzute la alin. (1) lit. b) se actualizeaz periodic de ctre Consiliul de mediere, n funcie de rata inflaiei. ART. 40 (1) Orice persoan interesat poate sesiza Consiliul de mediere, n scris i sub semntur, n legtur cu svrirea unei abateri dintre cele prevzute la art. 38. (2) Cercetarea abaterii se efectueaz n termen de cel mult 60 de zile de la data nregistrrii sesizrii, de ctre o comisie de disciplin alctuit dintr-un membru al Consiliului de mediere i 2 reprezentani ai mediatorilor, desemnai prin tragere la sori din Tabloul mediatorilor. Membrii comisiei de disciplin sunt numii prin hotrre a Consiliului de mediere. Invitarea celui n cauz n vederea audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este ndreptit s ia cunotin de coninutul dosarului i s i formuleze aprarea. n caz de neprezentare, se va ncheia un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care s reias faptul c mediatorul a fost invitat i nu s-a prezentat la termenul stabilit. (3) Dosarul de cercetare cu propunere de sancionare sau de neaplicare a unei sanciuni disciplinare se nainteaz Consiliului de mediere, care hotrte, n termen de 30 de zile, cu privire la rspunderea disciplinar a mediatorului. ART. 41 (1) Hotrrea Consiliului de mediere de aplicare a sanciunilor prevzute la art. 39 alin. (1) poate fi atacat la instana de contencios administrativ competent, n termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. (2) Aciunea exercitat potrivit alin. (1) suspend executarea hotrrii atacate. (3) Hotrrea de aplicare a amenzii prevzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rmas definitiv potrivit legii, constituie titlu executoriu. Neachitarea acestei amenzi n termen de 30 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii de sancionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, pn la achitarea sumei. ART. 42 Rspunderea civil a mediatorului poate fi angajat, n condiiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin nclcarea obligaiilor sale profesionale.

25

18. Contractul de mediere Prin acordul de mediere se consfinteste acordul de vointa intervenit intre mediator si partile aflate in conflict . Mediatorul urmareste indeplinirea a patru obiective principale si anume : 1. Stabilirea unui contact cu participantii la procedura medierii ; 2. Expunerea procedurii de mediere si explicarea functionarii acesteia; 3. Clarificarea intentiilor partilor si a abilitatilor acesteia de mediere si stabilirea regulilor de baza care guverneaza medierea. Mediatorul s eobliga sa sprijine partile in solutionarea diferendului, sa le faciliteze comunicarea si negocierea, in vederea obtinerii unui rezultat avantajos. Contractul de mediere este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, deoarece partile isi cunosc de la inceput existenta si intinderea obligatiilor ce le revin. De asemenea, contractul de mediere este un contract solemn iar forma scrisa este ceruta AD VALIDITATEM. La incheierea contractului de mediere, partile iau in considerare capacitatea si pregatirea mediatorului, experienta profesionala a acestuia. Prin urmare, contractul este unul incheiat INTUITU PERSONAE. Conditiile de validitate ale contractului, dispozitiile NCC se aplica in consecinta. Astfel, sub sanctiunea nulitatii absolute, partile trebuie sa fie identificate in contract cf legii, consimtamantul trebuie sa fie neviciat si exprimat de o maniera serioasa pt a produce efecte juridice. Legea prevede i mod obligatoriu ca partile sa isi dea consimtamantul in scris, in sensul ca sunt de acord cu declansarea procedurii de mediere si sunt descise sa coopereze in acest sens. Obiectul contractului de mediere il constituie tocmai rezolvarea conflictului supsu acestei metode alternative de solutionare in limitele prevazute de legislatia in vigoare. Conform dispozitiilor L192/2006 exista anumite mentiuni obligatorii pe care un contract de mediere trebuie sa le cuprinda: 1. Obligatia mediatorului de a da explicatii cu privire la principiile care guverneaza procedura medierii , la efectele acesteoia , la regulile aplicabile; 2. Partile trebuie sa isi ia angajamentul ferm ca vor respecta regulile prestabilite pe tot parcursul procedurii si sa stabileasca limba in care se va desfasura medierea. 3. Drepturile si obligatiile partilor, ele trebuie sa fie clar stipulate. Mediatorul are dreptul de a aplica propriile reguli de organizare a procedurii de mediere cu respectarea dispozitiilor legale. Mediatorul are dreptul de a se abtine de la procesul de mediere daca pe parcursul acestuia apar situatii ce pot afecta neutralitatea si impartialitatea sa etc. 4. Mediatorul are si o gama intreaga de obligatii printre care putem mentiona obligatia de a da explicatii partilor cu privire la activitatea de mediere, cu privire la scopul si limitele acesteia ori de cate ori este solicitat in acest sens, de a asigura desfasurarea procesului de mediere cu respectarea libertatii, deminitatii si a vietii private a partilor implicate si de a se ajunge acolo unde este cazul , la un acord intr-un interval rezonabil de timp . Respectarea confidentialitatii informatiilor primite in cursul procesului de mediere si respectarea normelor de deontologie profesionala constituie practic quintesenta obligatiilor mediatorului. Partile au dreptul sa fie 26

informate cu privire la procesul de mediere si la efectele acestuia. Totodata ele au dreptul sa renunte la mediator ori de cate ori acesta incalca principiul neutralitatii si al impartialitatii, sau a incercat sa constranga o parte sa ajunga la o intelegere , sau a emis opinii juridice cu privire la ofertele care se negociaza sau se afla intr-o stare de incompatibilitate. Pe toata durata procesului de mediere, partile au dreptul de a se retrage din procedura , aceasta fiind voluntara deoarece obligativitatea participarii se refera strict la sedinta de informare. 5. Obligatiile partilor corelative acestor drepturi, se refera in primul rand la plata onorariului asa cum s-a stabilit prin clauza contractuala si la respectarea principiului confidentialitatii. Mentionam faptul ca in sitauatia in care partile nu achita onorariul stabilit, contractul de mediere ARE FORTA EXECUTORIE. 6. In ceea ce priveste cauzele de incetare ale contractului de mediere , acesta inceteaza: Fie prin ajungerea la finalitatea ( incheierea acordului de mediere sau a procesului-verbal de esuare a medierii) ; Prin denuntare unilaterala Din imposibilitatea executarii de catre parti sau mediator. In orice faza a procedurii medierii , oricare dintre parti are dreptul de adenunta contractul de mediere, comunicand in scris acest fapt. Mediatorul va lua act de denuntarea unilaterala a contractului de mediere si va intocmi in cel mult 48 de ore de la primirea comunicarii un proces-verbal de incheiere a procedurii medierii.

Etapa incheierii contractului de mediere Contractul de mediere este un contract CIVIL supus regulilor legii civile si se incheie intre mediator si toate partile implicate in procedura medierii inainte de declansarea medierii. Contractul de mediere este un contract prin care mediatorul se obliga sa sprijine partile in solutionarea conflictului. (obligatia mediatorului este o obligatie de diligenta si nu una de rezultat) Contractul de mediere este un contract: sinalagmatic, cu titlu oneros, este un contract comutativ iar forma scrisa a contractului este ceruta ad validitatem. Contractul de mediere este un contract incheiat intuitu persoane adica la incheierea lui calitatile mediatorului sunt determinante. Legea prevede ca partile au obligatia de a-si da acordul in scris in cuprinsul contractului de mediere ca sunt de acord cu declansarea procedurii de mediere si sunt de acord sa coopereze in acest sens pentru a ajunge la un acord intre ele. Obiectul contractului de mediere il constituie solutionarea conflictului. Conform legii 192 exista anumite clauze obligatorii in contractul de mediere: -mediatorul are obligatia de a da explicatii cu privire la principiile medierii -in cuprinsul contractului se stipuleaza angajamentul ferm al partilor ca vor respecta regulile prestabilite de mediator. 27

-precizarea limbii in care se va desfasura procedura. -mediatorul are dreptul de a aplica propriile reguli de organizare a procedurii procesului de mediere. -mediatorul are dreptul sa se abtina de la respectivul proces de mediere daca pe parcursul procedurii apar situatii se ii pot afecta neutralitatea si impartialitatea. -se stipuleaza principiul confidentialitatii si aria lui de intindere (procesul in sine, actele etc) -partile au dreptul sa isi numeasca mediatorul, au dreptul sa renunte la mediator in situatia in care acesta a incalcat principiile deontologiei profesionae (neutralitate, impartialitate etc.) sau daca acesta a contrans o parte sa ajunga la un acord sau daca acesta a emis opinii juridice cu privire la ofertele ce se negociaza in procesul de mediere sau daca acesta se afla intr-o stare de incompatibilitateprin urmare mediatorul se fereste de la opinii juridice. -partile au dreptul sa se retraga oricand din procedura medierii (voluntara-deci numeni nu poate fi tinut cu forta intr-o astfel de procedura) -partile au obligatia de a plati onorariul stabilit -contractul daca nu se executa .... -in orice faza a procesului de mediere contractul poate fi denuntat de una dintre parti (partea nu trebuie sa justifice daca nu solicita restituirea onorariului).Prin urmare mediatorul va intocmi un proces verbal de inchidere a medierii.

19 . Sesiunile separate in procedura medierii Pe parcursul derularii procesului de mediere, mediatorul poate solicita, atunci cand considera necesar, continuarea medierii in sesiuni separate, care reprezinta discutii private, individuale, cu fiecare parte. Din sesiune ade deschidere, mediatorul, comunica partilor oportunitatea desfasurarii medierii in sesiuni separate, transforma aceste sesiuni separate in etape de rutina ale procesului medierii, partile fiind pregatite pt aceasta posibilitate. Medoatorul poate propune aceste intrevederi separate ori de cate ori simte ca negocierea a ajuns intr-un puct mort sau medierea se afla intr-un moment delicat iar partile au nevoie de anumite discutii pe care nu le pot face in plen. Si partile pot sugera astfel de intalniri separate. In orice situatie mediatorul nu trebuuie sa organizeze astfel de sesiuni atunci cand o parte se opune, ridica obiectii. Mediatorul trebuie sa-si pastreze neutralitatea si impartialitatea si in cadrul discutiilor ce au loc in sesiuni separate, incercand sa asigura partilor un timp echitabil de dezbateri si sa se abtina de la orice opinii personale subiective. Mediatorul va da o tema de gandire partii care asteapta, referitoare la subiectul medierii, urmarind focusarea asupra problematicii dar si evitand aceeasi masura intrarea acestei parti in pasivitate.

28

Scopul acestor sesiuni separate este de a ajuta partile sa se concentreze mai mult pe modalitatea de satisfacere a propriilor interese, sa-si constientizeze nevoile ce vor sta la baza acordului de mediere. Cel care decide partea care ramane prima in sesiune separata este mediatorul. Opinam ca partile ar trebui sa intre in sesiuni separate in ordine alfabetica pentru a nu crea stari de disconfort si suspiciune. La finalul sesiunilor separate este obligatorie desfasurarea unei noi sesiuni comune in care mediatorul va comunica partilor aspectele discutate in sesiuni separate cu fiecare dintre ele, cu respectarea principiului confidentialitatii. Se va face astfel un rezumat al discutiilor fiecarei sesiuni separate, urmand o structura diferita fata de cea a rezultatului sesiunii comune. Daca in sesiunea comuna rezumatul este structurat conform tipologiei aspectelor pozitive ale subiectului dedus medierii , rezumatul in urma sesiunilor separate va urma urmatoarea structura : Oferta partii participante la prima sesiune separata; Punctele slabe ale partii care a formulat oferta; Elemente pozitive.

In meterie comerciala, medierea implica cel putin cateva sesiuni separate, in foarte putine cazuri fiind suficeiente doar primele sesiuni separate cu fiecare parte. Obiectivele mediatorului sunt diferite in cursul etapelor sesiunilor separate. In prima instanta obiectivul fundamental al mediatorului va fi de obicei acela de a permite disputantilor sa-si exprime propriile perspective ale diferendului, sa-si impartasasca emotiile, dezvoltand in acest fel increderea in mediator.

20. Sesiunile comune in procedura medierii Aceasta faza a procesului de mediere este adesea structurata ca un mini proces, cu particularitatea ca, mediatorul ca si manager al discutiilor, ca si in toate celelalte etape procedurale, un ton informal, neutru pastrand echilibrul de forte si ordinea luarii cuvantului tuturor participantilor. Dupa cuvantul introductiv al mediatorului si prezentarea tuturor participantilor implicati in aceasta procedura, se trece la etapa sesiunii comune. Formatul sesiunii comune este relativ flexibil dar pentru bunul mers si atingerea tintelor stabilite este insa necesar ca el sa fie structurat de catre mediator astfel : Expunerea situatiei conflictuale de catre fiecare parte; Dispozitiile punctuale de vedere ale avocatilor sau altor experti participanti si a fiecareia dintre parti; Schimbul de idei, intrebari, raspunsuri intre participanti; Formularea unor eventuale intrebari de calificare din partea mediatorului; Identificarea si strangerea informatiilor; Analiza conflictului; Identificarea a cat mai multor optiuni de solutionare a conflictului; Decizia. Alegearea celei mai bune solutii reciproc avantajoase. Din pozitia de conducator al discutiilor, mediatorul trebuie sa aiba un ton informal, neutru, fara a 29

crea vreo suspiciune de amicitie, favoritism sau empatie fata de vreuna dintre parti, mentinand ordine acordarii cuvantului si a timpului afectat expunerii fiecarui participant. Mediatorul are sarcina de a pastra echilibrul si controlul complet al confruntarilor dintre toti participantii, fara a permite ca sesiunea sa degenereze in acuzatii tipice unui conflict, inclusiv la nivel emotional. Consideram ca locul de desfasurarea a intregului proces de mediere trebuie sa fie la sediul mediatorului, in sala de conferinte special amenajata , care sa dea posibilitatea ca partile sa aiba un contact vizual , sa fie asezate fata in fata , mediatorul fiind pozitionat in capul mesei. IDENTIFICAREA SI STRANGEREA INFORMATIILOR In aceasta etapa procedurala scopul mediatorului si al partilor deopotriva este de astabili toate informatiile necesare identificarii problematicilor si aspectelor particulare ce sunt supsuse dezbaterilor si solutionarii. Se vor identifica factorii relevanti si utili in speta dedusa medierii, incluzand factorii de ordin economic, politic, relational, pe care fiecare dintre parti ii are in vedere la stabilirea problemelor. ANALIZA CONFLICTULUI Intreaga esenta a procesului de mediere este data de aceasta etapa a analizarii conflictului, in care mediatorul trebuie sa determine partile, sa recunoasca si sa aprecieze reciproc motivatiile si aspiratiile fiecareia. Explorarea si stabilirea efectelor relevante si a intereselor care definesc pozitiile partilor precum si informatiile detinute de parti reprezinta principalul obiectiv al acestei faze procesuale a medierii. Cea mia buna strategie pt obtinerea unei relatii constructive este separarea oamenilor de probleme. Trebuie sa ne gandim la negociere ca la o modalitatea de rezlvare a problemelor, iar la persoanele implicate ca la parteneri in solutionarea acestor dispute. Tot in aceasta faza procesuala mediatorul trebuie sa ajute partile sa-si identifice interesele, nevoile, determinandu-le sa vorbeasca despre ele, in detrimentul pozitiilor pe care le detin. In timpul sesiunii comune este extrem de important ca mediatorul sa-si noteze toate aspectele relevante mentionate de partile participante, aspectele comune ale partilor, istoria conflictului si aspecte ce necesita clarificari. In acest fel pe de o parte mediatorul transmite interesul fata de conflict, pe de alta parte contribuie la realizarea unui rezumat al discutiilor puratae de parti. In sesiunea comuna, arma de care trebuie sa uzeze mediatorul este ascultarea activa, prin intermediul acesteia obtinandu-se informatii despre disponibilitatea si dornta partilor de a ajunge la o intelegere de a negocia, in acelasi timp copnferind linistea siincrederea partilor ca mediatorul este interesat de sitautia lor. Comunicarea in procesul medierii este singura modalitate de acrea o solutie valabila si reciproc avantajoasa. Mediatorul trebuie sa asculte fiecare parte si sa se asigure ca partile se asculta si se inteleg reciproc. 30

Intrebarile sunt cel mai bun prieten al mediatorului. Ele sunt mai putin agresive in comparatie cu afirmatiile partilor iar raspunsurile permit partilor sa-si dezvaluie ideile si sentimentele reale. Sesiunile comune sunt eficiente in mod special in situatiile in care partile: Vor vaea interactiuni viitoare, ca de exmplu in spetele privind familia, disputele minore de afaceri, de munca si au nevoie sa invete cum sa solutioneze neintelegerile dintre ele in mod direct; Se considera experti, negociatori si raspund pozitiv unei provocari de a ajunge la un consens ( caz intalnit la manageri); Sunt dispusi sa ajunga la o intelegere privind conditiile de fond dar sunt preocupati de chestiuni de implemantare ale acestora; Sunt incapabili sa cada de acord, ins aavocatii sau alti membrii privati ai partilor intretin relatii cordiale unii cu ceilalti. In aceasta din urma situatie, mediatorul poate convoca avocatii sau alti membri spelciali ai partilor, impreuna la masa tratativelor si sa poarte discutii despre urmatorii pasi de urmat. Mediatorul va recurge la o noua sesiune comuna si ulterior desfasurarii unor sesiuni separate, pt acomunica partilor opiniile si viziunile de solutii propuse de fiecare in parte si pentru a redimesiona impreuna situatia si problematica in urma discutiilor anterioare purtate in cadrul unei prime sesiuni comune si in sesiuni separate.

21. Etapa identificarii si evaluarii optiunilor Dupa ce au fost parcurse etapele sesiunilor comun si separate, partile si-au identificat pozitiile si interesele in urma clarificarii informatiilor necesare, mediatorul trebuie sa ii ajute sa identifice si sa dezvolte optiuni de solutionare a conflictului dedus medierii. *participarea mediatorului in legatura cu prezentarea optiunilor, ajuta partile sa analizeze optiunilor Este recomandabil ca optiunile sa fie intai identificate iar apoi evaluate cu atentie. Procesul denerarii optiunilor se deruleaza in 4 pasi: Separarea inventarii optiunilor de decizie si judecarea acestora, Identificarea mai multor solutii la o problema, Cautarea raspunsului care sa aduca ambelor parti beneficii Inventarea modaliatilor de usurare a deciziei ecleilate parti.

Pentru indeplinirea scopului medierii de a se ajunge la un acord final, eficient si de durata, care sa se bazeze pe vointa liber exprimata a partilor, acordul de mediere trebuie sa se bazeze pe criterii obicetive fata de care partile s-au raportat. Rezultatul medierii trebuie sa aiba la baza criterii obiective, legitime si practice. Termenul de BATNA reprezinta Best Alernative To Negotiated Agreement, adica cea mia buna laternativa a unui acord negociat si este un concept extrem de important pentru stabilirea obiectivelor negocierii cat si pt impunerea respectarii propriei pozitii de catre partea adversa. 31

In cadul negocierilor diputelor personale, cea mia potrivita alernativa a unui acord negociat o reprezinta o victorie judiciara. Procedura medierii prezinta insa numeroase avantaje fata de procedura judiciara prin casitigul de timp si bani sau prin pastrarea unor relatii netensionate intre parti generate de gasirea unei solutii comune de tip win-win. Luand mereu in considerare BATNA si procedand la compararea rezultatelor obtinute ntr-un anumit moment al procesului medierii, avem la dispoziti un termen de comparatie, o masura relativa a succesului sau dimpotriva a impasului in care ne aflam. Astfel, BATNA, va fi pozitia de retragere din mediere, pozitia de ruptura a negocierilor cu partenerul. Vom proceda la continuarea medierii atat timp cat BATNA va ramane inferior ofertei partenerului cu care purtam tratativele ajungerii la un acord. Cu cat este mai buna BATNA, cu atat creste si puterea de negociere, pozitia noastra in timpul intelegerii procedurii este mai solida, astfel incat ne poate permite sa fortam, sa cerem mai mult, sa punem conditii mai grele.

22. Acordul de mediere Acordul de mediere este actul care consfinteste intelegerea partilor in urma procesului de mediere. Acordul de mediere se va redacta in scris si va cuprinde toate clauzele consimtite de parti. Pentru a fi valabil, acordul de mediere trebuie sa intervina intr-un domeniu in care partile pot recurge la mediere l 192/2006 art 60 si sa se refere la drepturi de care acestea pot dispune cu respectarea normelor imperative ale legii . In cazul in care litigiul a fost solutionat pe calea medierii, instanta, la solicitarea partilor, va pronunta o hotarare in conformitate cu dispozitiile art 432-434 NCPC. Instanta de judecata va consfinti invoiala partilor numai daca aceasta nu contravine legii si bunelor moravuri. Instanta, odata cu pronuntarea hotararii, va dispune , la solicitarea partii interesate , si restituirea taxei de timbru platita. Exista o singura exceptie si anume referitor la transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje si cauze succesorale, cand taxa de timbru nu se restituie. Acorduriel de mediere incheiate de parti in clauzele ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contribuita parintilor la intratinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor, imbraca forma unei hotarari de expedient. Ori de cate ori instanta va pronunta o hotarare de expedinet in temeiul art 63 din L 192/2006 completata si modificata, instanta va verifica legalitatea acordului de mediere. Astfel, mediatorul va aduce la cunostinta partilor faptul ca instanta va consimti invoiala partilor numia daca acesta nu contravine legii si bunelor moravuri. Acordul de mediere autentificat de notarul public sau incuviintat de instanta de judecata va fi pus in executate in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Investirea cu formula executorie a acordului de mediere trebuie reportata la dispozitiile Directivei 52/CE/2008 care stabileste ca obiect realizarea fortei executorii a intelegerilor incheiate prin mediere si lasa la aprecierea stateor sa alega calea prin care vor asigura executarea acordurilor de mediere. Acordul de mediere in sine nu poate fi investit cu formula executorie deoarece el nu este titlu executoriu , avand doar valoarea unui inscris sub semnatura privata. Hotararea de expedient pronuntata potrivit dispozitiilor L 192/2006 completata si modificata constituie titlu executoriu si 32

poate fi investita cu formula executorie. * hotrre de expedient-> act procedural prin care se pune capt judecii n temeiul tranzaciei intervenite ntre pri. Legea confer prilor posibilitatea de a se nfia oricnd n cursul procesului, chiar dac nu au fost citate, pentru a solicita instanei s ia act de nvoiala lor; tranzacia prilor urmeaz s alctuiasc chiar dispozitivul h.e.; ea nu are caracterul unei hotrri de fond; prin ea nu se soluioneaz practic un litigiu, ci se ia act doar de nvoiala prilor. De aceea, h.e. nu poate fi atacat de pri cu ape

23. Obligatiile mediatorului conform legii 195. ART. 29 (1) Mediatorul are obligaia s dea orice explicaii prilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea s neleag scopul, limitele i efectele medierii, n special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului. (2) Mediatorul trebuie s asigure ca medierea s se realizeze cu respectarea libertii, demnitii i a vieii private a prilor. Mediatorul este obligat sa se retraga din procedura medierii cand incalca principiul impartialitatii. 24. Medierea in cazul unui litigiu aflat pe rolul instantelor de judecata ART. 60^1*) (1) n litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluionare a conflictelor, prile i/sau partea interesat, dup caz, sunt inute s fac dovada c au participat la edina de informare cu privire la avantajele medierii, n urmtoarele materii: a) n domeniul proteciei consumatorilor, cnd consumatorul invoc existena unui prejudiciu ca urmare a achiziionrii unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectrii clauzelor contractuale ori garaniilor acordate, a existenei unor clauze abuzive cuprinse n contractele ncheiate ntre consumatori i operatorii economici ori a nclcrii altor drepturi prevzute n legislaia naional sau a Uniunii Europene n domeniul proteciei consumatorilor; b) n materia dreptului familiei, n situaiile prevzute la art. 64; c) n domeniul litigiilor privind posesia, grniuirea, strmutarea de hotare, precum i n orice alte litigii care privesc raporturile de vecintate; d) n domeniul rspunderii profesionale n care poate fi angajat rspunderea profesional, respectiv cauzele de malpraxis, n msura n care prin legi speciale nu este prevzut o alt procedur; e) n litigiile de munc izvorte din ncheierea, executarea i ncetarea contractelor individuale de munc; f) n litigiile civile a cror valoare este sub 50.000 lei, cu excepia litigiilor n care s-a pronunat o hotrre executorie de deschidere a procedurii de insolven, a aciunilor referitoare la registrul comerului i a cazurilor n care prile aleg s recurg la procedura prevzut la art. 1.013 - 1.024 sau la cea prevzut la art. 1.025 - 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; g) n cazul infraciunilor pentru care retragerea plngerii prealabile sau mpcarea prilor nltur rspunderea penal, dup formularea plngerii, dac fptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima i exprim consimmntul de a participa la edina de informare mpreun cu 33

fptuitorul; dac victima refuz s participe mpreun cu fptuitorul, edina de informare se desfoar separat. (2) *** Abrogat *) Data intrrii n vigoare a art. 60^1 este prevzut de art. II din Legea nr. 115/2012 (#M5). Termenul prevzut la art. II din Legea nr. 115/2012 (#M5), referitor la intrarea n vigoare a dispoziiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006, a fost prorogat succesiv prin art. II din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 90/2012 (#M6) i prin art. VIII din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 4/2013 (#M7). Conform art. VIII din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 4/2013 (#M7), termenul referitor la intrarea n vigoare a dispoziiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 a fost prorogat astfel: a) pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, republicat, n ceea ce privete dispoziiile alin. (1) lit. a) - f); b) pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedur penal, n ceea ce privete dispoziiile alin. (1) lit. g). ART. 60^2 (1) Procedura de informare, incluznd i formalitile pentru convocarea prilor, nu poate depi 15 zile calendaristice. Prevederile art. 2.532 pct. 7 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificrile ulterioare, sunt aplicabile n mod corespunztor. (2) Acceptarea participrii sau participarea la edina de informare nu constituie o recunoatere a dreptului ce ar face obiectul litigiului i nu ntrerupe cursul prescripiei. ART. 61 (1) n cazul n care conflictul a fost dedus judecii, soluionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniiativa prilor sau la propunerea oricreia dintre acestea ori la recomandarea instanei, cu privire la drepturi asupra crora prile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluionarea n tot sau n parte a litigiului. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea prilor. (2) La nchiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, n toate cazurile, s transmit instanei de judecat competente acordul de mediere i procesul-verbal de ncheiere a medierii n original i n format electronic dac prile au ajuns la o nelegere sau doar procesul-verbal de ncheiere a medierii n situaiile prevzute la art. 56 alin. (1) lit. b) i c). ART. 62 (1) Pentru desfurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de ctre instanele judectoreti sau arbitrale va fi suspendat la cererea prilor, n condiiile prevzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedur civil*). (2) Cursul termenului perimrii este suspendat pe durata desfurrii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnrii contractului de mediere. (3) Cererea de repunere pe rol este scutit de taxa judiciar de timbru. *) Vechiul Cod de procedur civil a fost abrogat. A se vedea art. 411 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, republicat. ART. 63 (1) n cazul n care litigiul a fost soluionat pe calea medierii, instana va pronuna, la cererea prilor, cu respectarea condiiilor legale, o hotrre, dispoziiile art. 438 - 441 din Legea nr. 134/2010, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, aplicndu-se n mod corespunztor. (2) Odat cu pronunarea hotrrii, instana va dispune, la cererea prii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru, pltit pentru nvestirea acesteia, cu excepia cazurilor n care conflictul soluionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje i cauze succesorale. (2^1) Instana de judecat nu va dispune restituirea taxei judiciare de timbru pltite pentru nvestirea acesteia, n cazul n care conflictul soluionat este legat de o cauz succesoral pentru care nu s-a eliberat certificatul de motenitor. (3) Hotrrea de expedient pronunat conform prevederilor prezentei legi constituie titlu executoriu. 34

25. Drepturile mediatorului ART. 25 Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activitii sale, cu respectarea principiului confidenialitii. Condiiile n care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de regulament. ART. 26 (1) Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu prile, precum i la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere. (2) Onorariul trebuie s fie rezonabil i s in cont de natura i de obiectul conflictului. (3) Pentru activitatea de informare i consiliere a prilor cu privire la procedura medierii i avantajele acesteia, ndeplinit potrivit legii anterior ncheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu. ART. 27 (1) Fiecare mediator are dreptul s aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziiilor i principiilor statuate n prezenta lege. (2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, avnd obligaia de a ndruma prile n vederea alegerii unui alt mediator. ART. 28 (1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil. (2) Percheziia sediului profesional al mediatorului poate fi dispus numai de judector i se efectueaz de procuror sau de organul de cercetare penal, n condiiile prevzute de Codul de procedur penal.

26. Medierea conform noilor reguli ICC. Particularitati La 4 decembrie 2013 a avut loc la Paris lansarea noilor reguli ale medierii, acestea au fost publicate intr-o brosura alaturi de regulile de arbitral ale ICC. Medierea si arbitrajul din perspectiva acestor reguli sunt metode de solutionare a disputelor. Arbitrajul din perspectiva regulilor ICC reprezentand o procedura formala ce determina partile sa ajunga la o decizie obligatorie pronuntata de un tribunal arbitral, neutru, decizie susceptibila de a fi pusa in executare atat sub imperiul legislatiei nationale cat si tratatelor internationale. Medierea sub regulile ICC reprezinta o procedura flexibila ce are drept tinta obiectiv solutionarea conflictului prin intermediul unui facilitator neutru al comunicarii. Cele 2 seturi de reguli raspund nevoii actuale de pe piata in sensul necesitatii stabilirii unor reguli cat mai clare si transparente referitoare la tehnicile de solutionare a conflictelor prin metode ADR. Fiecare set de reguli stabileste un cadru institutionalizat, coerent structurat in vederea asigurarii derularii unor proceduri arbitrale sau de mediere transparente, eficiente si corecte. Arbitrajul este administrat de curtea internationala de arbitraj din cadrul acestui ICC, iar medierea este administrata de centrul international pentru ADR din cadrul ICC. Cele 2 organisme curtea internationala de arbitral si centrul international pentru ADR sunt singurele autorizate pentru ICC sa gestioneze proceduri pentru arbitraj si mediere specifice si in conformitate cu cele 2 seturi de reguli. Partile care se adreseaza in vederea solutionarii disputelor lor 35

conform regulilor ICC vor beneficia de expertiza, experienta si profesionalismul persoanelor acreditate si recunoscute de ICC. Noile reguli ale medierii au fost elaborate de un grup de specialisti in domeniul solutionarii disputelor din peste 29 de jurisdictii, au fost luate in calcul considerente legate de traditii, religie, profesie etc. astfel incat noile reguli ale medierii din perspectiva ICC (Curtea Internationala de Comert)sa raspunda la nevoile actuale. *ICC administreaza proceduri de solutionare a conflictelor. Regulile cuprinse in aceasta brosura republicata sunt cele din 2012 pentru arbitraj iar cele cu privire la mediere sunt cele din 2013 intrate in vigoare in 2014 si ele inlocuiesc regulile din 2002. Regulile arbitrale din 2012 sunt cuprinse in aceasta brosuta cu modificari substantiale. 27. Modalitatea de numire a mediatorului al noilor reguli ICC In conformitate cu noile dispozitii ale medierii partile pot numi de comun acord un mediator care trebuie sa fie confirmat de catre centru. In absenta unei nominalizari comune ale partilor centrul dupa consultarea cu partile fie numeste un mediator fie propune partilor o lista cu mediatori. Partile pot numi mediatorul din lista trimisa de catre centru, iar in cazul in care nu se reuseste acest lucru centul va fi autoritatea de nominare a mediatorului. Inainte de numire sau confirmare mediatorul propus va semna o declaratie pe proprie raspundere de acceptare, de disponibilitate, impartialitate si indepedenta, de asemenea mediatorul propus va trebui sa declare daca exista situatii ce ii pot afecta independenta si impartialitatea. In astfel de situatii centrul va comunica incidentele partilor fixand si un termen pana la care partile pot depune comentariile necesare. Ori de cate ori centrul va confirma sau va numi un mediator autoritatea (centrul) va lua in considerare atributele mediatorului (abilitatile acestuia, expertiza, experienta mediatorului, nationalitatea etc.). Centrul va lua in calcul abilitatea si disponibilitatea mediatorului. Centrul va numi un mediator fie pe baza unei recomandari al comitetului national ICC fie daca nu exista, fiecare mediator isi poate trimite CV-ul la comitetul national ICC. Conform regulilor, centrul ca autoritate de nominare va depune toate eforturile in vederea dentificarii si numirii unui mediator in conciredanta cu necesitatile spetei deduse medierii. Cererea pentru solicitarea medierii cuprinde si o mica poveste a spetei pentru a-i fi mai usor centrului sa declare un mediator. Daca orice parte ridica obiectii referitor la numirea unui mediator de catre centru si notifica acest lucru centrului in scris, argumentat, intr-un termen de 15 zile de la primirea notificarii, centrul va numi un nou mediator. Noile reguli ale medierii cuprind reguli importante cu privire la comediere, aceasta e permisa chiar in anumite situatii, recomandata de centru. Centrul realizeaza daca este sau nu necesara comedierea in functie de complexitatea cazului si va propune partilor comedierea. Mediatorul este singurul care va hotara cum isi conduce medierea.

36

28. Clauzele standard propuse de centrul international pentru ADR in contractele comerciale Centrul propune anumite clauze standard ce pot fi inserate in contractul comercial de parti, clauze ce privesc folosirea regulilor ICC de mediere, astfel centrul vine in sprijinul partilor si propune cateva tipuri de clauze (4) ce pot fi inserate in contractele comerciale dintre parti. Cele mai importante sunt: -cauzele care imbina procedura medierii cu cea a arbitrajului, obliga partile sa recurga la procedura medierii in paralel cu procedura arbitrajuluiin acest tip de clauza se prevede obligatia partilor de a solutiona disputa prin procedura medierii iar in masura in care este necesara se poate demara in paralel si procedura abritrala, dar daca avem acesta situatie, hotararea finala va fi cea data de tribunalul arbitral. Acesta clauza permite initierea procedurii de mediere sib regulile ICC neimpiedicand ca in paralel sa inceapa si procedura arbitrajului. -clauza ce oblica partile sa solutioneze disputa in conformitate cu regulile ICC si numai ulterior sa fie urmata de procedura arbitrajului acest tip de clauza creaza in sarcina partilor obligatia de a apela la procedura medierii si ulterior de a apela la arbitraj pentru solutionarea disputei. In cazul in care medierea esueaza atunci partile se vor adresa curtii internationale de arbitraj in vederea demararii procedurii arbitrale. Conform acestei clauze, procedura arbitrala nu poate incepe atata timp cat procedura de mediere se deruleaza. In masura in care disputa nu s-a solutionat prin procedura medierii intr-un termen de 45 de zile de la momentul inregistrarii solicitarii initierii procedurii de mediere, partile se vor adresa curtii de arbitraj. Acest termen de 45 de zile este unul de recomandare si poate fi modificat prin intermediul centrului. Medierea poate interveni in orice faza a procedurii arbitrale, poate interveni si in faza unei judecati dar si dupa o hotarare definitiva si irevocabila daca a intervenit faza de executare.

37