Constructii de acostare

In aceast categorie intr Cheuri Asigur linia continu la care acostez navele Front de acostare= partea cheului de care se lipeste nava Se amenaajeaza in lungul liniei malului dupa o directie normala sau inclinata fata de acesta (mol sau pieruri=mol ingust) Apuntamente - Font de acostare discontinuu Duc d Albi - Ctii izolate independente ptr fi area navei in acvatoriul portuar Cheuri plutitoare !up modul "n care este re#inut masivul de pm$nt al malului %i mo&ilizeaz "mpingerea umpluturii pe care o sus#in se disting' Ctii de acostare cu mpingere func#ia pp const "n preluarea "mpingerii care ac#ioneaz pe toat "nal#imea ctr %i care reprezint sarcina predominant( Cheuri gravitaionale - ctr rezist la rsturnare %i alunecare prin greutatea proprie' &locuri) chesoane plutitoare) chesoane deschise) corniere) csoaie) cilindri de &eton armat cu mare diametru ctr mai putin masive care completeza efectul gr proprii prin "ncastrare "n teren sau ancorare cu tiran#i' o ziduri de cheu din palplan%e ancorate sau nu o radiere pe piloi cu palplan%e "n spate sau "n fa# Ctii fr mpingere - estacade care permit terenului s stea "n taluz natural) de o&icei cu o protec#ie) formate dintr-o suprastructur fundat pe pilo#i sau coloane

Fig.

Fig. !

Fig. "

#$emple de ale constructiilor de acostare in condiii seismice Cheuri verticale fundate direct

Fig. %

a) scufundare total a construc#iei) "nso#it de o rota#ie rigid spre acvatoriu- &locurile nu s-au dezmem&rat &) tasri generale de .(/-.)0m %i o "nclinare spre acvatoriu

Fig. &

a) transla#ie rigid (.),/m) a "ntregii structuri ctre acvatoriu) fr "ntreruperea opera#iilor de tranzit &) deformarea "ntregului mal amenajat prin aplecarea masivelor gigant ctre acvatoriu (c) 2 dep%irea capacit#ii portante a funda#iei la piciorul dinspre acvatoriu

Cheuri verticale pe coloane

Fig. '

a) scufundare rigid "n funda#ia alctuit din straturi nisipoase- umplutura de anrocamanete) cu rol de protec#ie) de la piciorul coloanelor) s-a scufundat "n funda#ia aluvionar &) deplasarea "ntregii structuri spre acvatoriu cu cca 1 m- pilo#ii de lemn s-au forfecat la "ncastrarea "n placa de &eton) ancorat "n masivul de umpluturi din spate c) repararea (&) prin construirea unei noi structuri pe coloane "n fa# vechiului cheu(

ziduri de cheu pe pilo#i %i palplan%e

Fig. (

a) af$narea umpluturilor din spatele structurii de rezisten#- for#area ancorajelor %i forfecarea legturii cu peretele de palplan%e 3 &ascularea suprastructurii de &eton "n acvatoriutasarea general de .)/-.)4m- crpturi ad$nci "n umplutura platformei) cedarea ancorajului 3 "nclinarea peretelui de palplan%e spre acvatoriu 3 deplasri la coronament de .)5-*m(

)oduri de cedare
!e o&s diferen#a "ntre cedare avarie (failure) %i degradare (demage)( Cedarea par#ial a structurii este clasificat ca degradare at$t timp c$t structura "ndepline%te func#ia pentru care a fost proiectat cel pu#in la un nivel minim( !e e emplu tasarea unui dig de aprare este considerat avarie dac urmarea acestei tasri este o cre%tere a "nl#imii valurilor care dep%e%te nivelul de opera#ionalitate( Contr de acostare garvitationale Alunecarea c#iei gravita#ionale' daca rezultanta presiunilor din spatele zidului datorat presiunii active a pam$ntului %i a e cesului de presiune de apa din pori depse%te suma rezisten#ei la frecare dintre patul de fundare %i perete %i rezisten#a pasiv de la &aza peretelui

Fig. *

+asturnarea spre larg si tasarea ctiei gravita#ionale' eroziunea din fa#a c#iei reduce at$t rezisten#a pasiv c$t %i capacitatea portant a terenului de fundare( 6ezultanta presiunii active a umpluturii) nivelul ridicat al apei su&terane) %i greutatea peretelui cauzeaz mic%orarea capacit#ii portante care conduce la rsturnare %i la tasri ale peretelui(

Fig. ,

-asarea peretelui' poate fi cauzata de tasarea terenului de fundare sau de mecanisme de cedare a solului c$nd "ncrcrile preluate de funda#ie dep%esc capacitatea portant(

Fig.

Cedarea prin alunecare ciurculara' se produce c$nd momentul de antrenare produs de greutatea umpluturii) a apei incluse "n pori) %i suprasarcinile dep%esc momentul de sta&ilitate dat de rezisten#a terenului(

Fig.

+sturnarea ciei gravitaionale spre rm revrsri de mari propor#ii peste coronament genereaz fenomene de eroziune "n spatele c#iei %i astfel scade rezisten#a pasiv a umpluturii( "ncrcrile din valuri pot genera o "nclinare spre #rm a c#iei Acelea%i cauze men#ionate mai sus pot genera deplasri individuale ale &locurilor componente(

Fig.

Fig.

"

/erei ancorai
8rodarea de la &az %i rotirea peretelui 8rodarea de la &aza sau de su& cota de "ncastrare e peretelui conduce la reducerea sau chiar eliminarea presiunii pasive a solului 6otirea ulterioara a peretelui dac "ncrcrile din presiunea activ a solului %i presiunea din apa inclus "n pori dep%esc presiunea pasiv

Fig.

Cedarea prin alunecarea dupa o suprafata circulara se produce c$nd momentul de antrenare produs de greutatea umpluturii) a apei incluse "n pori) %i suprasarcinile dep%esc momentul de resta&ilire dat de rezisten#a terenului

Fig.

&

Cedarea peretelui c$nd tensiunile dep%esc rezisten#ele

Fig.

'

6etragerea ancorei %i rsturnarea peretelui spre larg' dep%irea "ncrcrilor din presiunea activ) din e cesul de presiune a apei din pori)sau sla&a ancorare a peretelui pot conduce la retragerea ancorei %i la cedarea peretelui

Fig.

!eversarea "nso#it de erodare %i cedarea peretelui

Fig.