Sunteți pe pagina 1din 57

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN INVATAMANT LA DISTANTA

PROGRAMA ANALITICA Disciplina: Lingvistic g!n!" # Specializarea: R$%&n'/Li%(' st"'in' Anul I Semestrul I Titularul disciplinei: #!ct$" )"* Nin A+"$" B'# n

I.

OBIECTIVELE DISCIPLINEI: - prezentarea unui scurt ist ric al lin!"isticii pentru a #eri principalel r te rii si curente de-a lun!ul timpului% - intr ducerea un r n tiuni de lin!"istica utile in pre!atirea studentil r pentru studiul lim$il r de pr #il% - #amiliarizarea studentil r cu e" lutia lim$il r% - inte!rarea lim$il r studiate de studenti in c nte&tul mai lar! al unei clasi#icari !eneal !ice si tip l !ice% - #amiliarizarea cu n tiuni de te rie a c municarii cu sc pul crearii un r a$ilitati de analiza a discursului n n-literar% n ua perspecti"a in ceea ce pri"este structura si ima!ine de ansam$lu a

II.

TE'ATICA C()S()ILO): *. O(i!ct+# #ingvisticii. Lin!"istica sincr nica si lin!"istica diacr nica. Le!atura dintre lin!"istica si alte discipline: literatura+ #il s #ie+ psi, l !ie+ s ci l !ie% psi, l !ia lin!"istica+ s ci lin!"istica+ #il s #ia lim$a-ului . n i d menii ale lin!"isticii !enerale. /. Sc+"t ist$"ic # c$nc!,tii#$" #ingvistic! ,&n in s!c$#+# # -I-.#! . Antic,itatea !reaca: pre cupari pri"ind ri!inea lim$ii+ di"ersitatea lim$il r% pred minarea punctului de "edere #il s #ic in cercetarile lin!"istice% antic,itatea r mana:

in#luenta culturii !recesti% pre cupari de !ramatica% crearea !ramaticil r descripti"e. Orient: interes pentru !ramatica pr priu-zisa . descrierea lim$ii sanscrite. E"ul 'ediu: interesul pentru #il s #ia lim$a-ului% curente: realismul si n minalismul% !ramaticile speculati"e. )enasterea. Sec lele *0 si *1: #il s #ia lim$a-ului este determinata de rati nalism si empirism% Descartes si !ramaticile rati nale% se c ntinua descrierea lim$il r% dicti nare p li!l te. 2. M!t$)$#$gi . 'et de c nmune cu alte stiinte. 'et de pr prii lin!"isticii: #undamentarea lin!"isticii stiinti#ice. 'et da c mparati"-ist rica% !e !ra#ia lin!"istica% met de m derne. 3. O"igin! #i%( /+#+i. Te rii pri"it are la ri!inea lim$a-ului: te ria ri!inii di"ine% te ria e" luti nista. Te rii pri"it are la ri!inea primel r cu"inte: te ria inter-ectiil r si n mat peel r. Te rii pri"it are la m dul in care s-au #i&at sensurile cu"intel r: te ria naturala si te ria c ntractuala. 4. S!%n+# #ingvistic. Te ria lui 5erdinand de Saussure. Acceptiile semnului lin!"istic. Trasaturile semnului lin!"istic. 5unctiile semnului lin!"istic. Ar$itrar si m ti"at: m ti"area a$s luta si m ti"area relati"a. 6. F+nctii#! #i%( /+#+i. 5unctia de c municare. 5unctia den minati"a. 5unctia em ti"a. 5unctia p etica. Lim$a-ul ca act de " r$ire. 5unctiile lim$a-ului dupa ) man 7a8 $s n. 5unctia metalin!uala. 5unctia #atica. 0. P"$c!s+# )! c$%+nic "!. O perspecti"a neur #izi l !ica. Emiterea mesa-ului. Transmiterea mesa-ului. )eceptarea mera-ului. Limitele c munica$ilitatii prin lim$a-. 1. R %i0ic tii#! sti#istic! pr #esi nal. Lim$a literara. 9. R %i0ic tii#! nt"$,$#$gic! #! #i%(ii. Lim$a-ul c piil r. Lim$a-ul #emeil r. *:. M!t$) c$%, " tiv.ist$"ic'. Ist ric. Sc pul met dei. Principiile met dei. )ec nstructia. E&emplu de rec nstructie in ind eur pean;. P si$ilitati de rec nstructie in c mpartimentele lim$ii. N tiuni !enerale: lim$a-$az;+ etim n+ lim$i neatestea<lim$i atestate. Imp rtanta met dei pentru realizarea unei clasi#icari !eneal !ice a lim$il r. **. M!t$)! %$)!"n!. Structuralismul. Curente structurale. 'et de structurale. C mutarea. Analiza in c nstituenti imediati. #! #i%(ii. Stilurile #uncti nale. Criteriul s ci -

*/. C# si0ic "! #i%(i#$". Clasi#icarea !eneal !ica: ist ric% #amilii de lim$i% #amilia lim$il r ind eur pene. Clasi#icarea tip l !ica% ist ric% clasi#icarea tip l !ica traditi nala. *2. C$nt ct+# )int"! #i%(i. Bilin!"ismul. *3. P"$g"!s+# in #i%( . Di"ersi#icarea #unctiil r lim$ii. 5 netica: cresterea in"entarului de unitati r!anizate intr-un sistem. ' r# l !ie: reducerea cate! riil r n minale si "er$ale% sincretismul cazuril r% cresterea numarului de parti de " r$ire si ad=ncirea specializarii l r #uncti nale. Sinta&a: sp rirea c mple&itatii unitatil r. Le&ic: cresterea in"entarului de cu"inte. III. IV. EVAL(A)EA ST(DENTILO): e&amen scris. BIBLIO>)A5IE >ENE)ALA

GRAUR1 A#!2 n)"+ . *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Editura Academiei+ Bucuresti. GRAUR1 A#!2 n)"+ . *900+ Scurt istoric al lingvisticii+ Editura Didactica si Peda! !ica+ Bucuresti. L3ONS1 4$5n . *994+ Introducere in lingvistica teoretica+ Editura Stiinti#ica+ Bucuresti. MARTINET1 An)"6 . *90:+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la lim$a r m=na de Paul 'iclau+ Editura Stiinti#ica+ Bucuresti. SAUSSURE1 F!")in n) )! . /:::+ Curs de lingvistica generala+ Scrisul ) m=nesc+ Crai "a. VRACIU1 A"it$n . *91:+ Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci 8 SLAVE1 E#!n . *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob + Editura Didactica si Peda! !ica+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci . *969+ Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului + Editura stiinti#ica+ Bucuresti. ? ? ELEMENTE DE LINGVISTICA STRUCTURALA . *960+ Editura Stiinti#ica+ Bucuresti. ? ? LIMBILE LUMII @'ica encicl pedieA @LLA . *91*+ Editura Academiei+ Bucuresti. ? ? ENICLOPEDIA LIMBILOR ROMANICE @ELI)A . *919+ Editura Academiei+ Bucuresti. ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA . *90/+ Editura Academiei+ Bucuresti. ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA . *90*+ Editura Academiei + Bucuresti.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN INVATAMANT LA DISTANTA

SUPORT DE CURS DISCIPLINA: Lingvistic' g!n!" #' Anul I Semestrul I TIT(LA)(L DISCIPLINEI: #!ct$" )"* Nin A+"$" B'# n I. P)EBENTA)EA C()S(L(I Cursul cuprinde *3 teme si reprezinta intr ducere in lin!"istica !enerala prin prezentarea c=t r"a dintre temele #undamentale a$ rdate de aceasta disciplina @$"igin! #i%( /+#+i1 ,"$c!s+# )! c$%+nic "!1 s!%n+# #ingvistic1 0+nctii#! #i%(ii1 %!t$)$#$gi!1 c# si0ic "! #i%(i#$"1 ,"$g"!s+# in #i%( A. Din necesitatea restr=n!erii impuse de durata cursului @d ar un semestruA+ selectarea tematicii a tinut c nt de criteriul utilitatii imediate pentru studentii din anul I+ ne#amiliarizati cu n tiuni de lin!"istica. II C()S(L

9* ORIGINEA LIMBA4ULUI Prin " r$ire se intele!e pr cesul prin care e&prime !andurile prin lim$a- articulat. Desi c nsiderata de unii pr $lema mai curand a #il z #iei @S cietatea de lin!"istica de la Paris+ in#iintata in *166+ a inscris in statutele ei interdictia de a discuta ri!inea " r$iriiA+ t tusi lin!"istii au incercat sa suplineasca di#icultatile si lipsa de material in ceea ce pri"este lim$a primil r ameni prin cercetarea lim$il r un r tri$uri sal$atice actuale. Aceasta cale nu p ate #i # l sita decat in mica masura+ de arece t ate lim$ile care e&ista astazi au indelun!ata si sunt # arte departe de starea initiala. ist rie mul a inceput sa !andeasca si sa-si

Nu se p ate p rni nici de la cu"intele ind -eur pene rec nstituite cu a-ut rul met dei c mparati"-ist rice+ pentru ca intre ep ca aparitiei lim$a-ului articulat si ind -eur peana este peri ada de sute de mii de ani pe care nu cun astem. Alti cercetat ri au luat ca $aza de studiu lim$a-ul c piil r+ c nsiderand ca e" lutia #elului de a " r$i al c piil r repr duce in rezumat etapele prin care a trecut+ de la aparitia lui+ lim$a-ul menesc% aceasta este a#irmatie intrarecare masura ade"arata+ cu cate"a amendamente: lim$a-ul c piil r se dez" lta in c nditii speciale: c piii in"ata de la cei din -ur lim$a !ata # rmata+ pe cand primii ameni creau sin!uri lim$a-ul+ ei nu $ene#iciau de e&perienta indelun!ata% ap i+ c piii au de la nastere un aparat " cal capa$il de a emite sunete articulate si un creier dez" ltat+ pe cand aparatul " cal al primil r ameni de-a$ia atunci se deprindea treptat sa articuleze un sunet dupa altul+ iar creierul l r nu era atat de dez" ltat. T!$"ii s+," $"iginii v$"(i"ii P p arele au creat di#erite mituri despre lim$a primil r ameni.Lim$a era c nsiderata un dar al lui Dumnezeu sau O"igin! )ivin in"entie a celui mai intelept m. #i%( /+#+i. Dumnezeu a creat in tacere+ iar mul a numit ap i

t ate lucrurile create de acesta dat rita inzestrarii di"ine cu p si$ilitatea de a " r$i @c$%,!t!nt #ingvistic 1 am zice astaziA. T!$"i !v$#+ti$nist + sustinuta de adeptii te riei lui DarCin+ c nsidera ca mul si-a dez" ltat lim$a-ul in pr cesul desprinderii din maimuta dat rita necesitatil r create de munca in !rup. >andit rii antici s-au interesat atat de natura lim$ii @ este un dar divin sau o creatie omeneascaD% limba este un fenomen individual sau socialDA+ cat si $iectel r+ de caracterul le!aturii dintre nume si $iectul denumit. )aspunsurile date la aceste intre$ari au re#lectat cele d ua c nceptii #il z #ice #undamentale: cea % t!"i #ist @st icii+ de e&emplu c nsiderau ca amenii au creat " r$ireaA si cea i)! #ist @lim$a-ul are un caracter di"inA. In pri"inta caracterului primel r cu"inte s-au re#lectat de asemenea d ua c nceptii: Adeptii t!$"i!i n t+" #! sustineau ca numele $iectel r decur! din natuira l r+ ca #iecare cu"ant este !lindire+ ima!ine a lucrului pe care il denumeste @printre ei se numara :!" c#it pentru care cu"intele sunt Eum$reE ale lucruril r+ ima!ini ale l r+ asemanat are cu ima!inile ar$ ril r si muntil r re#lectate intr-un rauA. T!$"i c$nt" ct+ # @sau a c n"entieiA sustinea+ dimp tri"a+ ca numele $iectel r au # st sta$ilite de ameni printr- c n"entie. D!%$c"it @sec. V i.Fr.A a adus imp tri"a ideii ca de ri!inea numel r

numele ar #i date de la natura urmat arele ar!umente: unele lucruri de ase$ite intre ele sunt numite cu acelasi cu"ant @ m nimeA+ iar acelasi $iect p ate #i denumit prin cu"inte di#erite @sin nimeA% numele unui $iect p ate #i inl cuit dupa un timp cu altul+ r acest lucru nu ar #i p si$il daca numele ar #i determinat de caracteristicile $iectului. Pentru Arist tel cu"intele sunt sim$ luri+ semne ale lucruril r. Dat rita c n"entiei dintre ameni+ cu"intele sunt+ dupa parerea sa+ ec,i"alentele lucruril r+ ima!inile l r Cele d ua te rii asupra ri!inii " r$irii au # st c ntinuate+ cu unele "ariante+ pana in zilele n astre. In incercarea de a raspunde la intre$area "care au fost primele cuvinte cu care oamenii au inceput sa vorbeasca"+ adeptii te riei naturale au a-uns la d ua c ncluzii: - primele cu"inte au # st imitatii ale sunetel r emise de #iinte si $iecte+ iar aceste cu"inte imitati"e au ramas ca denumiri pentru #iintele si lucrurile respecti"e @ t!$"i $n$% t$,!!#$"A% - primele cu"inte au aparut pe $aza un r sunete emise in" luntar+ care e&primau di#erite stari su#letesti si impresii ale mului% ulteri r aceste stri!ate in" luntare au de"enit denumiri ale realitatil r care au pr " cat starile su#letesti+ impresiile etc. @ t!$"i int!"/!ctii#$"A. 5il z #ii au ridicat si pr $lema naturii s ciale a lim$a-ului. Ast#el+ Di$)$" )in Sici#i @sec lul I i.Fr.A a inteles ri!ina s ciala a lim$ii+ a !asit e&plicatia aparitiei " r$irii in necesitatea amenil r de a c munica intre ei @Es-au strans in !rupuri de #rica #iarel r si au in"atat sa se a-ute unii pe altiiEA. Pentru L+c"!ti+ @Despre natura lucrurilor; lim$a a aparut in s cietate% capacitatea naturala a amenil r de a emite sunete articulate a # st # l sita pentru satis#acerea ne" il r de c municare. Peri ada medie"ala reia te ria ri!inii di"ine a lim$a-ului+ #ara a aduce ce"a n u. In sec lul al GVII-lea se rea#irma cele d ua teze #undamentale asupra imitati" sau inter-ecti nal al primel r cu"inte. 5il z #ii materialisti en!lezi @T*:$((!s si 4*L$c<!A isi e&prima c n"in!erea ca numai ne" ia de a c munica i-a #acut pe ameni sa " r$easca. In sec lul GVIII+ 7*4*R$+ss! + sustine ri!inea " r$irii in necesitatea s ciala: mul primiti" p seda un stri!at natural+ pr dus al instinctului+ de care se ser"ea in caz de prime-die% trecerea la lim$a-ul articulat s-ar #i #acut pe $aza Ec ntractului s cialE. ri!inii " r$irii: cea s ciala si cea indi"iduala. De asemenea se " r$este din n u despre caracterul e" cat are.

O alta te rie aparuta in sec lul al GIG-lea sustine te ria Elim$iiE manuale sau a !esturil r si numai dupa ce ideile s-au inmultit s-a simtit ne" ia sa se in"enteze alte semne. Lin!"istul danez 4 s,!"s!n credea ca mul mai intai a cantat si a$ia ap i a inceput sa " r$easca. In ciuda di#icultatii de a sta$ili ri!inea " r$irii si a primel r cu"inte r stite de

ameni+ putem a#irma ca lim$a este pr dusul dez" ltarii ist rice a s cietatii% ea a aparut+ impreuna cu !esturile+ in c lecti"itatea amenil r primiti"i data cu !andirea+ din necesitatea c municarii recipr ce. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: ? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA . *90/+ Bucuresti+ p./9-26. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA : GRAUR1 A#!2 n)"+ . *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti. L3ONS1 4$5n . *994+ Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti. MARTINET1 An)"6 . *90:+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la lim$a r m=na de Paul 'iclau+ Bucuresti. SAUSSURE1 F!")in n) )! . /:::+ Curs de lingvistica generala+ Crai "a. VRACIU1 A"it$n . *91:+ Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci 8 SLAVE1 E#!n . *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci . *969+ Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti. Intrebari de verificare. Care sunt principalele te rii prin care se incearca sa e&plice aparitia lim$a-uluiD In ce c nsta di#icultatea de a sta$ili ri!inea " r$irii si a primel r cu"inteD =* FUNCTIUNILE LIMBA4ULUI *. Esentiala este 0+ncti+n! )! %i/#$c )! c$%+nic "! intre mem$rii unei s cietati. Aceasta #unctiune este strans le!ata de natura s ciala a lim$ii. Ne" ia de c municare !u"erneaza aparitia+ dez" ltarea si per#ecti narea lim$a-ului. /. F+ncti+n! )!n$%in tiv . Pentru e&ercitarea ei " r$it rii au la disp zitie un in"entar de semne. Aceste semne denumesc perceptiile !andirii n astre+ perceptii care data ce

capata nume de"in mai sta$ile+ !andirea putand sa le mane"reze cu mai multa usurinta. Lim$a #uncti neaza asadar ca inst"+%!nt # g n)i"ii. Prin lim$a- realitatea isi p ate prelun!i e&istenta in !andirea+ in c nstiinta n astra. Prin cu"ant+ realitatea e Ela indemanaE meditatiei+ re#lectiei n astre. Lim$a-ul permite !andirii sa #i&eze datele capatate prin senzatii si perceptii. De aceea #unctiunea den minati"a mai este numita si c$nstit+tiv sau %!nt # . 2. O alta #unctiune a lim$a-ului este cea !2,"!siv . Printr-un mesa- arecare " r$it rul c munica nu numai idee+ un !and+ ci si anume in# rmatii cu pri"ire la pr pria pers ana: se&ul+ "arsta+ starea su#leteasca sau c,iar atitudinea #ata de mesa-ul transmis. 'i-l acele e&presi"itatii lin!"istice sunt #elurite. Cel mai intre$uintat mi-l c este int natia. Ale!erea unui anumit cu"ant din mai multe sin nime este le!ata de asemenea de pers ana " r$it rului. Si pr cedee m r# sintactice stau la disp zitia e&presi"itatii lin!"istice @de e&. timpurile "er$aleA. Dintre pr cedeele sintactice rdinea cu"intel r este cea mai le!ata de e&presi"itate. 3. F+ncti+n! ,$!tic nu tre$uie c n#undata cu #unctiunea e&presi"a. Dat rita #unctiunii p etice mesa-ele lin!"istice p t pr " ca em tii artistice+ lim$a-ul de"enind # rma de e&presie a artei literare. Acest r #unctiuni #ingvist+# R$% n 4 <$(s$n le-a adau!at alte d ua: 4. F+ncti 0 tic este #unctia prin care " r$it rul se asi!ura de c ntactul pemanent cu destinatarul mesa-ului. In anumite m mente aceasta le!atura p ate #i a#ectata de z! m te+ $ seala etc. Prin #unctiunea #atica lim$a-ul asi!ura reluare a c municarii. 6. Cand $iectul mesa-ului este insasi lim$a+ #unctiunea care se utilizeaza p arta denumirea de 0+ncti! %!t #ing+ # sau %!t #ingvistic . De e&emplu+ un enunt de tipul Eelevul este un su$stanti" articulatE se c nstituie intr-un metalim$a- pentru ca lim$a este si instrumentul mesa-ului si $iectul acestuia. ) man 7a8 $s n c nsidera ca studiul #unctiunil r lim$ii necesita scurta trecere in re"ista a #act ril r c nstituti"i in rice act de " r$ire+ in rice c municare "er$ala. Cel care se adreseaza @t" ns%it t$"+#A trimite un mesa- destinatarului @"!c!,t$"+#A. Pentru ca mesa-ul sa-si indeplineasca #unctiunea el are ne" ie: de +n c$nt!2t la care se re#era+ pe care destinatarul sa-l p ata pricepe si care sa #ie sau "er$al sau capa$il de a #i "er$alizat%

de +n c$) intru t tul sau cel putin partial c mun atat transmitat rului cat si destinatarului% de +n c$nt ct cu destinatarul+ c nducta materiala sau le!atura psi, l !ica dintre cei d i care le da p si$ilitatea sa sta$ileasca si sa mentina c municarea. Iata reprezentarea unui pr ces de c municare @act "er$alA si a #unctiunil r

c respunzat are elementel r lui c nstituti"e in c nceptia lui ) man 7a8 $s n:

C nte&t @#. re#erentialaA 'esaTransmitat r @#. em ti"aA C ntact @#. #aticaA C d @#.metalin!uala @#.p eticaA Destinatar @#. c nati"aA

BIBLIO>)A5IE OBLI>ATO)IE: ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA - *90*+ Bucuresti+ p.*4-*9. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA : GRAUR1 A#!2 n)"+ . *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti. L3ONS1 4$5n . *994+ Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti. MARTINET1 An)"6 . *90:+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la lim$a r m=na de Paul 'iclau+ Bucuresti. SAUSSURE1 F!")in n) )! . /:::+ Curs de lingvistica generala+ Crai "a. VRACIU1 A"it$n . *91:+ Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci 8 SLAVE1 E#!n . *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci . *969+ Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti. Intrebari de verificare: E&plicati #unctia den minati"a a lim$a-ului.

E&plicati #unctia p etrica a lim$a-ului. Care sunt #unctiile lim$a-ului in acceptia lin!"istului ) man 7a8 $s nD

>* PROCESUL DE COMUNICARE

)ealizarea #unctiunii de c municare a lim$ii a aparut in #ata !andit ril r ca un #en men de se$it de interesant. Inca din antic,itatea !reaca #il z #ii incadrati in di"erse curente au "azut destul de $ine nu numai imp rtanta c municarii ci c,iar si mecanismul acesteia. Ast#el+ st$icii au inteles r lul creierului ca r!an de c manda si al ner"il r care c nduc cu"antul pana la r!anul " r$irii. E,ic+"!ii a#irma p si$ilitatea c municarii $azata pe cun asterea lim$ii de intrea!a s cietate @e recun scuta deci e&istenta unui unic mi-l c de intele!ere+ c nditiile pe care tre$uie sa le indeplineasca lim$a c muna sau un dialect pentru t ti mem$rii unei c lecti"itatiA% de asemenea+ in #il z #ia epicureica se discuta c municare pentru ca intele!erea sa se p ata realiza: sunetele+ cu"intele se pr pa!a in spatiu% daca distanta de la " r$it r la adscultat r e mica+ " cea @mesa-ulA isi pastreaza # rma initiala si sensul cu"antului e lesne de inteles% dca insa distanta este mai mare+ sunetul se tul$ura @z! m t de # nd am zice aziA+ " r$ele se amesteca in drum+ iar sensul de"ine c n#uz @Lucretiu+ De rerum naturaA. Datele stiinti#ice s-au acumulat insa lent. Cun stintele in d meniul neur #izi l !iei se #undamenteaza a$ia in sec lul al GIG-lea. Prin ,"$c!"s+# )! c$%+nic "! int!#!g!% !%it!"! si ,"i%i"! )! %!s /! int"! %!%("ii +n!i c$#!ctivit ti c "! 0$#$s!sc c!# si %i/#$c )! in!t!#!g!"! ?"!s,!ctiv c!! si #i%( ;* Aspectele pr cesului de c municare p t #i $" #! sau sc"is!. Acti"itatea de c municare cupa un l c # arte mare in "iata #iecarui indi"id+ t t data mem$ru al s cietatii% 0:H din timp @in starea de "e!,eA este atri$uit c municarii lin!"istice+ repartizat in: 34H audiere 2:H " r$ire *6H citire 9H scriere

(n r l urias in e&plicarea pr cesului de c municare l-a -ucat ela$ rarea te riei re#le&ului c nditi nat. In cadrul acestei te rii a aparut de#inirea cu"antului c s!%n # # s!%n #!#$" si ca element al celui de-al d ilea sist!% )! s!%n #i@ "! @lim$a si !andireaA - caracteristic d ar mului% primul sistem de semnalizare+ c mun perceptii+ senzatii si reprezentari. Ideile de $aza ale neur #izi l !iei si neur ci$erneticei sunt: neur nul cu di#eritele lui prelun!iri este capa$il sa primeasca in# rmatia+ sa st c,eze+ sa prelucreze si sa transmita. Pana la 0: de ani un m n rmal inre!istreaza in mem rie *4 miliarde de miliarde de in# rmatii. Neur nul este t t atat de c mple& ca un calculat r @c rte&ul are *6 miliarde de neur niA. Pr cesul de c municare presupune #uncti narea n rmala atat a sc artei cere$rale cat si a aparatului " r$irii+ a aparatului auditi"+ a aparatului "izual. Numai c nlucrarea tutur r acest r elemente asi!ura atat emiterea cat si receptarea mesa-el r. 9* E%it!"! %!s /+#+i Pentru a emite+ v$"(it$"+# )is,+n! )! +n n+% " 0init )! "!g+#i c+ c "! ,$ t! ,"$)+c! si int!#!g! +n n+% " in0init )! !n+nt+"i % este ceea ce se c,eama c$%,!t!nt #ingvistic + data in linii mari prin ereditate si dez" ltata+ ra#inata+ prin educatie. C , cit t! v$"(it$"i#$" )! ,!"0$"% nt #ingvistic . Din punct de "edere lin!"istic peratia de emitere a mesa-ului inseamna elementel r sale care sunt c di#icare a su$multime din multimea alcatuita de c dul lin!"istic. Acesta se ,"$)+c! !0!ctiv +n n+% " ) t )! !n+nt+"i se numeste mului si animalel r+ se realizeaza prin

prezinta ca un in"entar de elemente @#$n!%!+ %$"0!%!A im$inate c n# rm anumit r re!uli. In urma unui stimul+ " r$it rul selecti neaza din in"entar elementele c respunzat are mesa-ului pe care "rea sa-l transmita. Pe acestea le r!anizeaza intr-un enunt care "a #i articulat in semnale succesi"e. De pilda+ pentru a articula enuntul St+)!nt+# vin! # 0 c+#t t! " r$it rul selecteaza: st+)!nt+#+ care este luat din campul cu"intel r desemnand pe Ecei ce in"ata intrvin!+ selectat din campul "er$el r care arata E actiune de deplasareE% # + ales din !rupul prep zitiil r care arata directia% 0 c+#t t!+ selectat din campul su$stanti"el r care indica El calurile de in"atamant pu$licE. institutie pu$lica @student+ ele" etc.AE%

Paralel cu selectiile de mai sus+ adica ale!erea elementel r cerute+ se aplica re!ulile de determinare si de im$inare a acest ra: st+)!nt+# este articulat in n minati" vin! capata marca de pers ana a III-a sin!ular si are prep zitia # care+ impreuna cu 0 c+#t t!+ alcatuiesc c mplementul circumstantial de l c. Enuntul cuprinde trei parti mari+ c respunzat are cel r trei unitati din mesa-: St+)!nt+# / vin! / # 0 c+#t t!. 5iecare parte c mp nenta a enuntului este alcatuita din semne elementare: st+)!nt.+# vin.! # 0 c+#t t.! T ate aceste semne sunt inzestrate cu semni#icatii @ele sunt numite m r#emeA. =* T" ns%it!"! %!s /+#+i In# rmatia cu a-ut rul lim$a-ului se p ate+ deci+ transmite ral @direct+ prin tele# n+ radi etc.A sau in scris @p sta+ tipar+ tele!ra#+ e-mailA. Orice transmitere de in# rmatii se realizeaza cu a-ut rul semnalel r s n re sau !ra#ice. Aceste semnale sunt purtat arele materiale ale in# rmatiei. Stra$atand c n #+# )! t" ns%isi! @spatiul cupriuns intre emitat r si recept r+ #ie acesta aerul sau #irul de tele# nA+ semnalul p ate #i alterat+ denaturat. In m d $isnuit mesa-ele scrise sunt mai rezistente la pertur$ari. 'esa-ul s n r este cel mai suspus actiunii mai mult sau mai putin n ci"e pentru in# rmatii a z! m tel r @ rice #el de alterari ale mesa-ului aparute pe canalul de transmisieA+ #ie ca distanta de la emitat r la recept r e prea mare+ #ie ca emiterea sa #acut prea sla$+ #ie ca semnalul este $ruiat pe parcurs de alte surse s n re. Denaturari @mai mari sau mai miciA ale mesa-ului apar ricum. Dar lim$a isi - aca si in acest caz r lul de mi-l c de c municare si mesa-ul a-un!e la destinatie @alterarea sau distru!erea " calel r nu #ace imp si$ila c municareaA. O"ic! , "t! 0i g5icit 1 "!c$nstit+it +s$" !st! "!)+n) nt * R!)+n) nt reprezinta+ asadar+ capacitatea de rec nstituire a unei parti alterate din mesa- si #uncti neaza in t ate lim$ile dar mani#estarea di#era de la lim$a la alta. )edundanta nu #uncti neaza decat daca mi-l cul de c municare este $ine cun scut. In a#ara elementel r # nematice+ in pr cesul de c municare inter"in asa-zisii ins tit ri permanenti ai " r$irii% unii lin!"istici @int natia+ accentulA+ altii e&tralin!"istici @!esturile+ mimicaA. s!%n #+#+i c "! ,$ t!

>* R!c!,ti$n "! %!s /+#+i 'esa-ul a a-uns la destinatar. Pe calea senzatiil r auditi"e sau "izuale ner"ii transp rta in#lu&ul pana la c rte& unde analizat rii c rticali intra in actiune. Acum are l c desc mpunerea mesa-ului primit+ respecti" )!c$)i0ic "! : in urma analizei la care e supus mesa-ul+ se retine in# rmatia purtata de semnal+ c ntinutul acestuia. A$ia acum+ pe $za mem riei+ a st cului de cun stinte "ec,i+ in# rmatia n ua e recepti nat a # st inteles. ,"!ci t 1 sist!% ti@ t 1 i!" "5i@ t 1 intr-un cu"ant ,"!#+c" t . In urma acestui pr ces se p ate spune ca mesa-ul

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: ? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA . *90/+ Bucuresti. ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA - *90*+ Bucuresti+ p.*60-*12. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA : GRAUR1 A#!2 n)"+ . *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti. L3ONS1 4$5n . *994+ Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti. MARTINET1 An)"6 . *90:+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la lim$a r m=na de Paul 'iclau+ Bucuresti. SAUSSURE1 F!")in n) )! . /:::+ Curs de lingvistica generala+ Crai "a. VRACIU1 A"it$n . *91:+ Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci . *969+ Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti. Intrebari de verificare: - Care sunt principalele curente #il s #ice pri"it are la des#asurarea pr cesului de c municareD - Care sunt principalele acti"itati de c municareD - Ce este c$)+# #ingvistic si in ce c nsta emiterea mesa-uluiD E&plicati termenii de c$%,!t!nt #ingvistic si ,!"0$"% nt #ingvistic *

A* SEMNUL LINGVISTIC

Inca din antic,itate cu"intele au # st percepute ca s!%n!+ dar cel caruia lin!"istica ii dat reaza n ua a$ rdare a lim$a-ului este lin!"istul el"etian F!")in n) )! S +ss+"!. In cele$rul sau C+"s )! #ingvistic g!n!" # acesta dez" lta te ria semnului lin!"istic. *. Acc!,tii#! s!%n+#+i #ingvistic aA Semnul este numai c mple&ul s n r al cu"intel r @similar semnel r de circulatieA. Cu"intele su$ # rma l r s n ra sau !ra#ica sunt semne pentru intelesurile pe care le "ec,iculeaza. In acest caz semnul este +ni# t!" #. Aceasta acceptie este sustinuta in primul rand de acei specialisti care "ad in lim$a- un pr ces de semnalizare de !radul II @primul sistem de semnalizare este c mun mului si animalel r si este alcatuit din senzatii+ perceptii si reprezentari - c#. d ctrinei lui I.P.Pa"l " pri"it are la cele d ua sisteme de semnalizareA. $A In ansam$lul l r cu"intele sunt semne. Cu"antul ca semn are d ua laturi denumite cu termeni speciali+ sta$iliti de 5erdinand de Saussure si de"eniti ap i cele$ri. Latura acustica este numita EsignifiantE s!%ni0ic nt+ iar latura de inteles+ c nceptul e numit Esignifi E s!%ni0ic t. De #apt+ la Saussure semnul este reprezentat de reunirea acest r d ua laturi ale cu"antului @unitatile lim$ii inzestrate cu inteles sunt semne din d ua laturi% sunetele luate iz lat nu sunt semneA. Semnul pr priu structurii lim$ii este deci alcatuit din d ua laturi. Se spune ca el este (i# t!" #* Caracterul $ilateral al semnului este luat in c nsiderare si cercetat mai ales de lin!"istii structuralisti eur peni+ care sunt ne" iti sa ia in c nsiderare+ din insesi necesitatile met dei+ am$ele laturi ale semnului* cA La un ni"el a$stract de cercetare+ semnul p ate #i c nceput ca simpla relatie sta$ilita intre semni#icant si semni#icat. 5 rmula prin care este redata aceasta acceptie este urmat area: 2RB @2 este in relatie cu BA - unde &Isemni#icantul+ JIsemni#icatul+ )Irelatia dintre cele d ua laturi. Aici nu intereseaza ce e&prima 2 sau B+ tre$uie sta$ilit d ar ca rap rtul dintre cele d ua elemente este relatie s!%i$tic . Aceasta acceptie+ numita "!# ti$n # + este pr prie disciplinel r # rmale ca matematica si l !ica sim$ lica si este pr m "ata de cei care isi c nsacra e# rturile pr cesului de # rmalizare a lim$ii+ # l sind in acest sc p pr cedeele l !ice sau matematice. Cele trei acceptii ale semnului lin!"istic nu se e&clud. Ele sunt c mplementare. arecum

C$nc#+@ii: Semnele lin!"istice sunt +nit ti s!%ni0ic tiv! @inzestrate cu intelesA de se$ite de # neme care sunt +nit ti )istinctiv!. Ca unitati de $aza ale lim$ii+ semnele se mani#esta in cadrul ,"i%!i "tic+# "i+ aceea c n# rm careia rice #apt de e&perienta+ rice ne" i pe care d rim sa le #acem cun scute altuia sunt analizate intr-un sir de unitati inzestrate #iecare cu $ 0$"% v$c # si +n int!#!s c n# rm lin!"istului An)"6 M "tin!t. (nitatile minimale sunt numite %$"0!%! @%$n!%! la A.'artinetA. Ast#el+ in enuntul: N+/ % /si%t/ (in!/ numarul m r#emel r este e!al cu cel al cu"intel r. Dar e&ista si semne c mple&e in care numarul cu"intel r este di#erit de cel al m r#emel r: E#!v/+# cit!/st! /"$% n/+#* La randul ei+ # rma " cala este analizata intr-un sir de unitati - 0$n!%! - #iecare c ntri$uind la realizarea distinctiil r: ( " se de se$este de , "+ c "+ 0 "+ ) " prin #unctia de di#erentiere realizata de # nemele (+ ,+ c+ 0+ respecti" )* In aceasta c nsta cea de-a d ua articulare a lim$a-ului. /. T" s t+"i#! 0+n) %!nt #! #! s!%n+#+i #ingvistic aA Semnul lin!"istic este #in! ". Semnele lim$ii se des#as ara s+cc!siv in " r$ire+ unitatile din cadrul ceieli de-a d ua articulari nu se mani#esta decat succesi". Daca semni#icantul cun aste mani#estare strict lineara+ nu acelasi lucru se p ate spune despre semni#icat% acesta este nelinear. E&ista deci cel r d ua laturi ale semnului+ s!%ni0ic nt si s!%ni0ic tA. $A T" s t+" in0$"% ti$n # . Lim$a-ul este alcatuit din d ua laturi: !2,"!si! si c$ntin+t+ din care prima se"este la e&primarea celei de-a d ua. Cu"intele sunt semne+ deci au latura de s!%ni0ic nt si lineare+ acustice sau !ra#ice. cA Le!atura dintre cele d ua laturi ale lim$a-ului+ e&presia si c ntinutul+ p ate #i pusa in lumina si de alta trasatura semi tica+ de asa numitul "(it" " # s!%n+#+i #ingvistic* 5 rma " cala a cu"intel r este intamplat are in rap rt cu intelesul acest ra. Dar le!atura dintre cele d ua laturi ale lim$a-ului are un caracter n!c!s " si $(i!ctiv. Aceasta necesitate insa se mani#easta #ie prin s!%n! "(it" "! ?n!%$tiv t!; - ma- ritare in rice lim$a - #ie prin s!%n! c$%,#!2!1 %$tiv t!. latura de s!%ni0ic t numai pentru ca ele au ca sc p transmiterea unui mesa-. Aceasta c municare se #ace prin mani#estarea semnel r su$ # rma de semnale asimetrie care caracterizeaza in

!enere rap rtul dintre cele d ua laturi ale lim$a-ului: !2,"!si si c$ntin+t+# @c respunzat are

A* M$tiv "! s!%n+#+i #ingvistic Intre semnul lin!"istic si c ntinutul denumit de el e&ista p ate e&ista #ara altul. aA M$tiv "! (s$#+t cuprinde acea cate! rie de cu"inte a car r # rma s n ra repr duce unele trasaturi ale c ntinutului denumit. Aici intra: int!"/!ctii#!: A5C O5C V iC sunt le!ate in m d sp ntan de anumite stari a#ecti"e% $n$% t$,!!#! repr duc sunete si z! m te din mediul inc n-urat r: c+c+"ig+1 c+c+1 t"$sc1 @)"$nc% ele au insusirea de a trezi ima!inea c ncreta a unui lucru sau #en men% c+vint!#! c+ si%($#is% 0$n!tic c ntin numai unele sunete care amintesc de caracteristicile $iectului: ing5iti1 s+g5it 1 %i$"# i e" ca partial #en menele n mat peele si cuprind si cu"inte denumite% ele sunt mai #rec"ente decat inter-ectiile si le!atura necesara+ unul nu

ce au primit+ din cauza un r im$inari de sunete - ? ;"#+ ? ;"t - c nsiderate EinesteticeE pentru " r$it rii de lim$a r mana+ sensuri pei rati"e: sc 0 "#i!1 t$, "# n1 % "t$ g etc. $A M$tiv "! "!# tiv nu cuprinde semne care sa e" ce prin structura l r # netica anumite $iecte sau #en mene. Este " r$a de cu"inte a car r # rma p ate #i e&plicata prin alte semne. Despre ast#el de cu"inte care amintesc prin structura l r de alte cu"inte @ca aspect s n r sau intelesA se spune ca au # rma interna. In aceasta cate! rie intra: c+vint! )!"iv t! de la alte cu"inte cu a-ut rul pre#i&el r sau su#i&el r: g5i$c!# D g5i$c @"ezi si #r. ,!"c!.n!ig! Estrapun!e zapadaE+ en!l. sn$E)"$, Epicatura de zapadaEA% c+vint! c$%,+s! ce se $azeaza+ de $icei+ pe c mparatie sau meta# ra: ci+($tic . c+c+#+i1 %i!"! .+"s+#+i1 en!l. )$.n$t5ing1 r m. ,i!")!.v " etc.% aceste cu"inte sunt e&trem de numer ase in lim$i care # l sesc curent c mpunerea+ ca !ermana+ ma!,iara sau rusa.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: ? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA . *90/+ Bucuresti+ p.32-4*. ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA - *90*+ Bucuresti+ p.*12-/**. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA : GRAUR1 A#!2 n)"+ . *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti. L3ONS1 4$5n . *994+ Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti. MARTINET1 An)"6 . *90:+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la lim$a r m=na de Paul 'iclau+ Bucuresti. SAUSSURE1 F!")in n) )! . /:::+ Curs de lingvistica generala+ Crai "a.

VRACIU1 A"it$n . *91:+ Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti. ? ? ELEMENTE DE LINGVISTICA STRUCTURALA . *960+ Bucuresti.

Intrebari de verificare: - Care sunt acceptiile semnului lin!"isticD - E&plicati acceptia $ilaterala a semnului lin!"istic. - In ce c nsta a d ua articulare a lim$a-uluiD - Care sunt trasaturile #undamentale ale semnului lin!"isticD E&plicati ar$itrariul semnului lin!"istic. - Dati e&emple de cu"inte m ti"ate a$s lut si de cu"inte m ti"ate relati". - Care sunt cauzele pierderii m ti"ariiD F* METODA COMPARATIVA.ISTORICA *. Ist$"ic. Lin!"istica stiinti#ica pr priu-zisa a # st creata la inceputul sec lului al GIG-lea. Calea spre crearea lin!i"sticii a # st desc,isa prin desc perirea de catre #il l !ii eur peni a lim$ii sanscrite @lim$a literara a "ec,il r indieni cu te&te scrise in primul mileniu i.Fr.+ dar care circulau ral% aceste te&te sunt anteri are te&tel r !recesti din a d ua -umatate a aceluias imileniuA. Ast#el+ in *006 7i##i % 4$n!s sustine+ intrsanscrita prezinta pr "in dintr-un iz" r c mun+ care pr $a$il nu mai e&ista. In *1*6 !ermanul F" n@ B$,, a pu$licat prima lucrare de !ramatica c mparati"a a mai mult r lim$i inrudite @sanscrita+ !reaca+ latina+ lim$ile !ermaniceA. Danezul R s%+s R s< si !ermanul 4 <$( G"i%% pun $azele ist riei lim$il r !ermanice+ iar rusul A#!2 n)" :"istt$0$"$vici V$st$<$v pune $azele ist riei lim$il r sla"e. A$ia in *126 !ermanul F"i!)!"ic5 Di!@ a aplicat met da la studiul lim$il r r manice. 'et da c mprati"-ist rica a ramas pana astazi principalul pr cedeu de studiere a ist riei lim$il r. /. Sc$,+# %!t$)!i 'et da c mparati"-ist rica reprezinta +n ns %(#+ )! ,"$c!)!! c "! ,!"%it c 1 ,"in c$%, " "! !v$#+ti!i +n$" #i%(i in"+)it!1 s s! t" g c$nc#+@ii , "ivit$ "! # ,!"i$ )!#! ,!nt"+ c "! n+ !2ist t!2t!. c muncare tinuta la Calcutta+ ca asemanare atat de mare cu latina si !reaca incat tre$uie sa credem ca ele

Cu a-ut rul acestei met de se p ate rec nstitui #i%( .( @ ?lim$a care sta la $aza unui !rup de lim$i inruditeA+ in cazul in care ea nu a # st atestata @de e&emplu !ermana c muna+ sla"a c muna sau ind -eur peanaA sau se p t rec nstitui unele unitati ale ei care nu s-au pastrat in te&te. 'et da c mparati"-ist rica !eneal !ice. >* P"inci,ii#! %!t$)!i 'et da c mparati"-ist rica are drept material lim$ile inrudite+ pentru ca numai in cazul lim$il r pr "enind din acelasi iz" r # rmele sunt c mpara$ile in detaliile l r+ iar asemanarile au "al are ist rica. F$"% % t!"i # )! % ni0!st "! in"+)i"ii !st! s!% n "! + cu atat mai mare cu asemanare cat lim$ile s-au desprins de mai putina "reme din lim$a-$aza. Nu este " r$a de #era datele necesare realizarii unei clasi#icari

!enerala+ ci de asemanari de detaliu+ in # rma s n ra si in sensul radacinil r si al a#i&el r. Asemanarea cu"intel r si a # rmel r !ramaticale este un indiciu al ri!inii c mune a mai mult r lim$i dat rita unei trasaturi speci#ice a lim$ii+ si anume c " ct!"+# "(it" " # 0$"%!i s$n$"! in " ,$"t c+ s!ns+# !2,"i% t . Este " r$a de #aptul ca in lim$i di#erite+ si c,iar in aceeasi lim$a+ acelasi c ncept p ate a"ea denumiri di#erite. Daca in lim$a nu ar d mina acest principiu+ t ate lim$ile s-ar asemana intre ele. In c nditiile ar$itrarului semnului lin!"istic+ cand te retic e p si$il ca lim$ile sa di#ere una de alta+ c incidentele de # rma si sens se e&plica prin ri!inea c muna a lim$il r. De e&emplu: asemanarea cu"antului r manesc 0$c cu it. 0+$c$+ sp.0+!g$+ #r. 0!+ se e&plica prin inrudirea acest r lim$i. De la pr cedeul c mparararii # rmel r asemanat are se e&cud int!"/!ctii#!1 $n$% t$,!!#!1 c+vint!#! in0 nti#! @acestea sunt cu"inte m ti"ateA si i%,"+%+t+"i#!. Imp rtante sunt asemanarile din nucleul # ndului principal le&ical si la # rmele !ramaticale. Cel mai imp rtant ar!ument il reprezinta asemanarea # rmel r nere!ulate @# arte "ec,i prin insasi nere!ularitatea l rA la cu"inte dintre cele mai uzuale. Ast#el+ nici ,azardul+ nici imprumutul ci numai ri!inea c muna p ate e&plica prezenta in lim$ile ind -eur pene "ec,i a un r # rme ca: s8r. @sanscritaA sti+ lat. !st+ ! t. @! ticaA ist+ ".sl. @"ec,ea sla"aA i!sti EesteE s8r. s nti+ lat. s+nt+ ! t. sin)+ ".sl. s nt EsuntE #aza care preceda aplicarea met dei Pe $aza asemanaril r la cu"inte din # ndul principal si la a#i&e !ramaticale se p t sta$ili !rupele de lim$i inrudite. Aceasta este

c mparati"-ist rice. In etapa urmat are se delimiteaza # ndul c mun de elemente pr "enite si transmise din lim$a-$aza. Sta$ilirea c recta a etim l !iei este a-utata de #aptul ca m di#icarile pr duse in latura s n ra a lim$ii au caracter re!ulat si p t #i # rmulate ca #!gi 0$n!tic!. Acesta principiu al met dei p ate #i enuntat ast#el: dat rita "!g+# "it ti#$" sc5i%( "i#$" 0$n!tic!+ intr-un !rup de lim$i inrudite cu"intele pr "enite din acelasi !ti%$n @cu"antul din lim$a-$azaA prezinta c resp ndente # netice care se repeta la sunete identice. (rmat rul e&emplu se $azeaza pe elementul latin din lim$ile r manice. lat. $ct$ K r m.$,t+ it.$tt$+ #r.5+it+ sp.$c5$ it.# tt!+ #r.# it+ sp.#!c5! serie de c$"!s,$n)!nt! 0$n!tic! intre !rupurile de # ct! K r m.# ,t!+

n$ct! K r m.n$ ,t!+ it.n$tt!+ #r.n+it+ sp.n$c5! C n# rm acestui e&emplu+ putem sta$ili sunete pr "enite din lat. ct: r m. ,t ii c respunde !rupul it. tt+ #r. it+ sp. c5. Intrucat le!ile # netice sunt limitate in timp+ elementele imprumutate nu mai su#era in#luenta acel rasi trans# rmari @de e&emplu ne l !ismele n$ct+"n+ # ct t+ $ct v # netice enuntateA. A* R!c$nst"+cti R!c$nst"+cti este ,"$c!)!+# ,"in c "! s! ,$ t! "!c$nstit+i #i%( .( @ s + +nit ti #! !i c "! n+ s+nt t!st t! . Acest pr cedeu da rezultate cu atat mai "al r ase cu cat peri ada de timp care separa ep ca di"ersi#icarii lim$ii c mune de primele atestari ale lim$il r care pr "in din ea este mai scurta. Pentru rec nstructia etim nului din lim$a $aza se ale! # rmele cele mai "ec,i din lim$ile inrudite% se c mpara in"elisurile # netice - # nem cu # nem -+ se tine seama de le!ile # netice ale #iecarei lim$i precum si de unele le!i # netice cu caracter mai !eneral. E2!%,#+ )! "!c$nst"+cti! n+%!" #+#+i zece: sunt t ate m ti"ele sa se creada ca numeralele - mai ales cele simple - reprezinta in #iecare lim$a unele din cele mai "ec,i # rme !ramaticale. In acelasi timp+ materialul de # rme atestate si asemanat are intre ele este su#icient de $ !at. Ast#el+ @!c! are urmat arele # rme in cate"a dintre lim$ile ind -eur pene "ec,i: !r. )!< + lat. )!c!%+ ! t. t i5+n+ s8r. ) s Se p ate sta$ili ca prima litera in cu"antul ce desemna numeralului @!c! in ind -eur peana era )1 tinandu-se c nt de #aptul ca in lim$ile !ermanice t pr "ine din )% al d ilea sunet este etc. pastreaza !rupul ct din latina pentru ca ele nu au # st m stenite+ deci nu se supun le!ii

peste t t ! @ i in ! tica se citea !+ iar in sanscrita

pr "enea t t din !A% urmat rul sunet este <

@in ! tica 5 pr "ine din <+ iar in latina se citea )!<!%A. Pr $leme mai mari apar in le!atura cu ultimul sunet. Se stie din ist ria #iecarei lim$i in parte ca+ in anumite c nte&te # netice+ c ns ana % #a" rizeaza aparitia unei " cale% ast#el+ in sanscrita si in !reaca % dez" lta " cala + in ! tica +n+ iar in latina !?%;. Stiind acestea s-a presupus ca ultimul sunet este %. )ec nstructia numeralului din ind -eur peana de"ine ast#el ? )!<% @asteriscul atra!e atentia ca este " r$a de # rma rec nstruitaA. Pr cedeul rec nstructiei se # l seste de mai $ine de un sec l% rezultatele s-au c rectat mereu pe masura ce s-au ela$ rat !ramatici ist rice ale #iecarei lim$i ind -eur pene+ s-au desc perit te&te in lim$i ind -eur pene necun scute @t ,arica+ ,ititaA+ s-au desci#rat te&tele cretan -miceniene+ iar !e !ra#ia lin!"istica a permis #iecare lim$a. Principala pr $lema a rec nstructiei realizat pe $aza unui material mai $ !at. Cu mai multa e&actitate p ate #i rec nstruit sist!%+# 0$n!tic+ de arece aici se pereaza cu unitati m n plane+ in numar redus @cate"a zeciA si care s-au trans# rmat in #iecare lim$a in m d re!ulat+ dupa anumite le!i. >reutati numer ase apar in determinarea s!ns+"i#$" " ) cini#$". Nu se p t sta$ili c resp ndente semantice stricte% nu se p t # rmula le!i ale e" lutiei semantice+ sensurile n i c e&ista "reme indelun!ata cu cele "ec,i. Se p ate crede ca in multe cazuri e" lutia semantica s-a pr dus de la sensuri c ncrete la sensuri mai a$stracte. Putem sa ne ima!inam lim$a ind -eur peana+ spunea A. 'eillet+ ca pe un idi m in care pred mina termenii cu sens c ncret si care n tau detalii ale $iectel r uzuale+ dar sarac in termeni cu sens !eneric. In ceea ce pri"este %$"0$#$gi + aceasta este un sect r sta$il si # arte putin penetra$il+ asa incat #era un material "al r s pentru sta$ilirea inrudirii. Dar in cursul ist riei dispar unele desinente sau su#i&e+ de aceea m r# l !ia unei lim$i nu p ate #i rec nstruita in t ate detaliile ei. Cele mai mari !reutati apar in sint 2 . In primul rand materialele sintactice nu sunt de a-ut r in sta$ilirea inrudirii dintre lim$i de arece im$inarea de cu"inte este m ti"ata l !ic si+ ca atare+ # rmatii sintactice identice p t aparea in m d indepenedent. 'et da c mparati"-ist rica nu p ate+ prin urmare+ rec nstitui lim$a ind -eur peana asa cum a # st ea " r$ita% ea p ate sta$ili numai un sistem de c resp ndente intre lim$ile care deri"a din ea. reprezinta realitatea # rmel r $tinute. Se p ate admite ca # rma rec nstruita apr &imeaza in mai mare masura # rma reala daca ea s-a cr n l !ie mai e&acta a # rmel r din

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: ? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA . *90/+ Bucuresti+ p.*/-//. ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA - *90*+ Bucuresti+ p.02-*:/. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA : GRAUR1 A#!2 n)"+ . *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti. GRAUR1 A#!2 n)"+ . *900+ Scurt istoric al lingvisticii+ Bucuresti. MARTINET1 An)"6 . *90:+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la lim$a r m=na de Paul 'iclau+ Bucuresti. SAUSSURE1 F!")in n) )! . /:::+ Curs de lingvistica generala+ Crai "a. VRACIU1 A"it$n . *91:+ Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci . *969+ Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti. ? ? ELEMENTE DE LINGVISTICA STRUCTURALA . *960+ Bucuresti.

Intrebari de verificare: - Care sunt #il l !ii care au pus $azele met dei c mparati"-ist riceD - Care sunt principiile met deiD - Ce este rec nstructiaD Dati e&emple. - Este p si$ila rec nstructia unei lim$i @de e&emplu lim$a ind -eur peanaAD Care sunt limitele met deiD G* DIVERSITATEA LIMBILOR Ceea ce #rapeaza in primul rand in studiul lim$il r este di"ersitatea l r+ di#erentele lin!"istice care apar de la tara la alta sau c,iar de la re!iune la alte. Ast#el di"ersitatea !e !ra#ica a # st prima c nstatare #acuta in lin!"istica+ ea a determinat # rma initiala a cercetarii stiinti#ice a"and ca $iect lim$a inca in >recia antica @este ade"arat insa ca !recii sau limitat la "arietatea dialectel r eleniceA. Dealt#el+ in antic,itate #iecare p p r credea in superi ritatea pr priului idi m. Nu intamplat r !recii+ de e&emplu+ ii numeau pe amenii de alta lim$a ( "( "$s+ indi"izi care E$ l$ r sescE.

'ulta "reme @si situatia aceasta nu a disparut t tal nici astaziA mem$rii unei c lecti"itati umane au trait cu impresia ca numai lim$a l r materna e En rmalaE+ celelalte #iind # rme a$erante. )ecun asterea e!alitatii in drepturi a tutur r lim$il r+ indi#erent de tipul l r structural si de ni"elul dez" ltarii l r+ a indreptat atentia lin!"istil r in directia cercetarii # rmel r su$ care se mani#esta di"ersitatea lim$il r si a cauzel r care i-au dat nastere. Lim$ile se de se$esc intre ele prin t ate laturilr l r: # netica+ le&ic+ !ramatica+ ca si prin le!ile interne de e" lutie. Se stie ca+ in a#ara un r le!i cu t tul !enerale decur!and din trasaturile lim$a-ului+ le!ile lin!"istice di#era de la materialul transmis din lim$a-$aza. *. Varietatea actuala a lim$il r de pe !l $ se e&plica prin mai multi #act ri: descendenta din lim$i-$aza di#erite+ speci#icul dez" ltarii ist rice a c lecti"el r de " r$it ri etc. S-a # rmulat ip teza ca lim$a-ul a aparut pe !l $ intr-un sin!ur punct% #aptul ca antr p l !ii au !asit urmele mului primiti"+ in di#erite etape ale e&istentei lui+ in mai multe re!iuni arata ca pr cesul # rmarii lim$a-ului a durat "reme # arte indelun!ata. Si in t t acest timp !rupurile s-au scindat mereu. A#late la mari distente intre ele+ c lecti"ele umane si-au #aurit mi-l ace de c municare s n re speci#ice. In lun!a peri ada a c munei primiti"e pr cesele de di"ersi#icare au a"ut intensitate. In aceasta ep ca au luat nastere marile #amilii de lim$i de pe !l $. Odata cu # rmarea statel r+ di#erentierea lin!"istica scade in intensitate+ #ara a inceta insa. (nele #amilii de lim$i - ca cea r manica - iau nastere in ep ca ist rica+ la s#arsitul antic,itatii. In s cietatile tri$ale separarea lim$il r in dialecte si trans# rmarea acest ra in idi muri de sine statat are se pr duc pana in ultimele sec le+ dupa cum se c nstata din studiul lim$il r amerindiene. /. Lim$ile care pr "in din acelasi iz" r au trasaturi c mune+ dar e" lueaza in directie centri#u!a dat rita c nditiil r speci#ice ale ist riei l r: sunt di#ertite+ de la caz la caz+ su$stratul+ superstratul+ cupatiile " r$it ril r etc. In e&plicarea speci#icului lin!"istic s-a #acut adesea apel la c nditiile naturale si spirituale de "iata ale c lecti"itatil r umane. Pr $lema a # st pusa in discutie inca din sec lul al GVII-lea+ cand se intr duce c nceptul de g!ni+ # #i%(ii+ intele!andu-se prin aceasta # rmula partea din !ramatica unei lim$i care nu se incadra in sistemul l !ic uni"ersal. In sec lul urmat r aceasta pr $lema a # st analizata de C ndillac+ pentru care #! g6ni! )! # # ng+! inseamna+ intr- interpretare mai lin!"istica+ un sistem particular de reprezentare de se$ita #amilie la alta+ de la lim$a la lim$a si c,iar in cursul ist riei aceleiasi lim$i. 5iecare lim$a trans# rma intr-un m d pr priu

semantica a rap rturil r l !ice si !n se l !ice dintre idei. >eniul lim$ii este pentru el un pr dus al !eniului p p rului si se mani#esta mai ales in 4+ p. 330A. In >ermania+ Ferder cauta se e&plice di"ersitatea # netica a lim$il r prin c nditiile naturale de "iata ale p p rului+ menti nand in#luenta climei+ ,ranei+ $auturii asupra r!anel r articulat rii. 5 rmula Et,e !enius # lan!ua!eE e intalnita si in lucrarile iluministil r en!lezi: !eniul sau spiriul lim$ii c respunde spiritului nati nal. Acest paralelism dus pana la identi#icare a # st preluat de intrea!a directie idealist-r mantica in lin!"istica+ dez" ltata in special in >ermania. El cupa un l c central in lucrarile lui Nil,elm " n Fum$ ldt+ care a rele"at rap rtul dintre lim$a- - ca # rma !enerala de acti"itate umana - si "arietatea lim$il r c ncrete+ dintre unitatea laturii de c ntinut a tutur r lim$il r @mani#estarea unei # rte unice indreptata spre acelasi sc pA si speci#icul laturii s n re si a sensului @pr dus al spiritului #iecarei natiuniA. Ca # rme de mani#estare a lim$a-ului+ lim$ile au #unctiuni si sc puri c mune+ pe care insa le realizeaza in # rme di#erite. 'ultitudinea lim$il r arata m dul "ariat in care #iecare c lecti"itate percepe aceleasi $iecte ale realitatii. Speci#icul nati nal se mani#esta+ dupa Fum$ ldt+ in # rma interna a lim$ii+ care e alcatuita din ansam$lul sensuril r le&icale si !ramaticale. Di#erentele in # rma interna se e&plica+ pe de parte+ prin #aptul ca # rta creat are a lim$a-ului se mani#esta in !rade di#erite+ pe de alta parte+ prin inter"entia sentimentel r si a #anteziei. Cu"intele nu reprezinta ima!ini ale $iectel r+ ci impresiile pr duse de $iecte asupra spiritului #iecarei c lecti"itati. Dar+ mai mult decat prin latura interna lim$ile se de se$esc intre ele prin latura l r # netica+ iar aici im$inarile s n re p t "aria la in#init. C ncluzia lin!"istului !erman era aceea ca+ intrucat di#erentele in # rma interna nu sunt destul de mari+ iar cele din latura s n ra sunt prea mari+ sin!urul criteriu p tri"it pentru clasi#icarea lim$il r ramane cel pr pus de 5r. Sc,le!el - 0#!2i+n! . 2. Di#erentele dintre lim$i se mani#esta+ dupa cum am aratat+ din ep cile cele mai "ec,i. Ele s-au accentuat in anumite peri ade si s-au atenuat in altele. Ep ca m derna se caracterizeaza prin tendinta spre uni#icare lin!"istica nu numai pe plan nati nal+ dar si internati nal. Este "izi$il pr cesul de # rmare a unui " ca$ular internati nal dat rita relatiil r t t mai stranse intre p p are si raspandirii rapide - prin mi-l acele de in# rmare m derne a un r n tiuni si a termenil r c respunzat ri. Pastrand in scris @apr apeA aceeasi # rma+ r!anizarea semnatica: Et ute c n#irme d nc Lue c,aLue lan!ue e&prime le caractMre du peuple Lui la parleE @apud TL+ n ta

asemenea cu"inte se identi#ica us r si in " r$ire+ c,iar daca se pr nunta di#erit de la c lecti"itate la alta. In ceea ce pri"este m r# l !ia+ s-a semnalat tendinta c muna spre analitism a lim$il r ind -eur pene+ raspandite astazi pe t ate c ntinentele. 3. 'area "arietate a lim$il r de pe !l $ ascunde insa in sine st"+ct+" si de $"igin!. - (nitate de structura pentru ca+ indi#erent de !radul l r de dez" ltare+ lim$ile tre$uie sa indeplineasca aceleasi #unctiuni+ sa e&prime aceleasi pr cese l !ice ale !andirii. Tinand seama de #unctiunile lim$ii in s cietate+ E. Sapir su$linia ca+ din punctul de "edere al structurii+ nu e&ista di#erente transante intre lim$a de ci"ilizatie si lim$a primiti"a+ intrucat si una si cealalta p seda insusirile esentiale ale lim$a-ului: sistem # netic+ as cierea elementel r s n re cu un c ncept+ capacitatea de a e&prima # rmal rap rturi. Intr-ade"ar+ se $ser"a ca "arietatea lin!"istica c mp rta !rade di#erite+ in #unctie de ni"elul de a$stractizare. Ea se mani#esta cel mai mult la ni"elul " r$iril r indi"iduale sau al uzului si mult mai putin la ni"elul a$stract al sistemului. - (nitate de ri!ine pentru ca e neind ielnic ca lim$ile actuale deri"a dintr-un numar redus de lim$i primare+ apartinand primel r c munitati umane. O$ser"area asemanaril r @mai ales din sec lele GVII-GVIIIA a dus la primele !rupari ale lim$il r+ care s-au trans# rmat ulteri r in principalele clasi#icari lin!"istice ti,$#$gic @m r# l !icaA si cea g!n! #$gic . H* CLASIFICAREA LIMBILOR Varietatea lim$il r a # st un #apt c nstatat din cele mai "ec,i timpuri+ de la primele c ntacte intre c lecti"itatile umane. Ast#el+ amenii s-au l "it de c nsecintele practice ale di"ersitatii lin!"istice - imp si$ilitatea intele!erii prin lim$a- s n r. Dar+ dupa ce au $ser"at ca d ua idi muri sunt di#erite+ amenii au # st tentati apr ape instincti" - sa desc pere anal !iile dintre acestea. Taranii isi c mpara !raiul cu cel din satul "ecin% pers anele care " r$esc mai multe lim$i remarca trasaturile c mune acest ra. Lucru curi s+ insa+ stiinta a lasat sa treaca un timp destul de indelun!at pana la utilizarea acest r c nstatari. >recii+ de e&emplu+ desi $ser"asera asemanarile intre " ca$ularul latin si " ca$ularul lim$ii l r materne+ nu au tras din acestea nici c ncluzie lin!"istica. C mpararea lim$il r si clasi#icarea l r au pre cupat pe in"atati la inceput in m d sp radic si intamplat r. Aceasta se e&plica prin aceea ca numarul lim$il r studiate era+ c,iar cea du$la unitate - de

cu numai cu cate"a sec le in urma+ restrans+ iar cazurile in care una si aceeasi pers ana se indeletnicea cu cercetarea mai mult r lim$i erau e&trem de rare. C mpararea lim$il r presupune sta$ilirea atat a elementel r identice+ cat si a cel r di#erite - su$ anumite rap rturi - din d ua sau mai multe lim$i+ pentru a se putea tra!e c ncluzii cu pri"ire la !radul de a#initate a l r. Studiul c mparati" a lim$il r - apare ca c ntinuare #ireasca si necesara a cercetarii m n !ra#ice a #iecarei lim$i in parte. E&ista d ua criterii principale care p t #i puse la $aza c mpararii lim$il r: 0init t! g!n!tic ?% t!"i # ; si 0init t! st"+ct+" # ?0$"% # ;. Intrucat dintre acestea primul era mai us r de sesizat+ incercarile de clai#icare a lim$il r #acute inainte de sec lul trecut se $azeaza in !eneral pe inrudirea material-!enetica a lim$il r+ iar aut rii acest ra p t #i c nsiderati precurs ri ai lin!"isticii c mparati"e-ist rice.

A. CLASIFICAREA GENEALOGICA

Prima incercare mai ri!ur asa de sta$ilire a unui !rup de lim$i inrudite a aparut in sec lul al GVI-lea% aceasta a apartinea lui I. Scali!er care+ in lucrarea Di t"i( E+"$, !$"+% #ing+is+ arata ca e&ista ** lim$i de $aza @apud TL>+ p. 31:A. T t in sec lul al GVIII-lea @in a d ua -umatateA+ pr $lema inrudirii lim$il r ind eur pene se apr pie in cea mai mare masura de ade"arul stiinti#ic+ cand N. 7 nes+ studiind manuscrisele sanscrite ai c mparandu-le cu lim$ile indiene c ntemp rane+ a aratat apr pierea dintre s nsc"it 1 g"! c 1 # tin 1 #i%(i#! g!"% nic!1 c!#tic!1 i" ni!n!. Dar numai in sec lul al GIG-lea+ prin ela$ rarea met dei c mparati"e-ist rice+ s-au sta$ilit relatiile de inrudire intre lim$ile eur pene. Prima lucrare de !ramatica c mparata apartine !ermanului 5r. B pp. Ap i+ independent unii de altii+ !ermanul 7. >rimm+ danezul ). )as8 si rusul A. F. V st 8 " au pu$licat si ei lucrari imp rtante de !ramatica c mparata. O $una clasi#icare !eneal !ica nu este p si$ila #ara ca in preala$il sa a"em descriere stiinti#ica a lim$il r luate in c nsiderare. Lim$ile inrudite pr "in dintr-un iz" r c mun+ din care au m stenit serie de trasaturi in structura l r !ramaticala si in le&icul #undamental+ 0 %i#i!. # l sit la e&primarea n tiunil r elementare. In ansam$lul l r aceste lim$i alcatuiesc )!

Ele au aparut in urma di#erentierii dialectel r terit riale ale uneia si aceleiasi lim$i+ numite #i%( c$%+n 1 ,"$t$#i%( 1 #i%( )! $"igin!1 #i%( ,"i% " @I ,"i%itiv A sau #i%( . ( @ .

Di#erentierea lim$ii depinde in intre!ime de c nditiile s ciale+ ec n mice% ea este rezultatul e&pansiunii si iz larii un r parti c mp nente ale c munitatii care " r$este anumita lim$a. Dialectele+ pirzand le!atura dintre ele si parcur!and c nditii s ciale di#erite+ in urma unui pr ces de e" lutie indelun!ata si treptata+ sunt supuse trans# rmaril r+ de"enind cu "remea lim$i de sine statat are+ dar inrudite intre ele. 5iecare #amilie de lim$i se su$imparte in unitati mai mici numite g"+,+"i sau " %+"i+ termeni imprumutati din stiintele naturii. Iata principalele 0 %i#ii )! #i%(i si " %+"i#! acest ra.

I. Familia limbilor indo-europene

Aceasta este #amilia cu numarul cel mai mare de " r$it ri din lume: apr &imati" -umatate din p pulatia !l $ului. Ea cuprinde ma- ritatea lim$il r " r$ite in Eur pa+ multe lim$i din Asia% s-a e&tins in America si Australia. Lim$a c muna este neatestata si a # st numita c n"enti nal in)$.!+"$,! n . Nu se cun aste nici patria p pulatiil r ind -eur pene si nici peri ada in care din ind -eur peana sau # rmat lim$ile e&istente in ep ca ist rica. Tinand seama ca+ la data cel r mai "ec,i atestari+ lim$ile ind -eur pene sunt mult de se$ite una de alta si stiind ca m di#icarile lin!"istice se pr duc # arte lent+ se p ate deduce ca peri ada c munitatii ind -eur pene se plaseaza in urma cu multe mii de ani+ in c muna primiti"a. Dialectele lim$ii ind -eur pene s-au raspandit pe un terit riu # arte "ast si ulteri r sau trans# rmat in lim$i inrudite. Printre acestea unele prezinta asemanari mai mari si de aceea sunt !rupate in ramuri. Dimp tri"a+ alte lim$i cupa p zitie iz lata.

1. Ramura limbilor indo-iraniene 9*9 G"+,+# #i%(i#$" in)i!n! Lim$ile indiene sunt atestate in trei #aze ale e" lutiei l r: indiana "ec,e+ indiana medie si lim$ile indiene m derne. In)i n v!c5! este cun scuta su$ d ua # rme di#erite ca timp si $aza dialectala: v!)ic si s nsc"it *

V!)ic este lim$a cel r mai cun scute te&te indiene+ a imnuril r reli!i ase V!)!#! @v!) EstiintaEA. S nsc"it 1 lim$a literara a perel r cu caracter laic @s %s<"t Eprelucrat artisticEA: M 5 (5 " t 1 R % B n si perele lui IJ#i)J* In)i n %!)i! e reprezentata de lim$i c mune care s-au dez" ltat paralel cu sanscrita literara. Acestea sunt denumite cu termenul de ,"J<"it @," <"t EnaturalE Ep pularEA. In peri ada meie au e&istat si lim$i reli!i ase dintre care cele$ra este ,J#i+ # l sita si astazi in unele tari ca lim$a a $udismului. Lim$ile in)i!n! %$)!"n!+ # rmate prin -urul anului *::: e.n. sunt " r$ite de apr &imati" 3:: de mili ane @in *96*A. Cea mai raspandita lim$a ne indiana este 5in)+st n cu d ua # rme literare: 5in)i din *930 lim$a de stat a (niunii Indiene si +")+. Alte lim$i indiene m derne: (!ng #i1 (i5 "i1 , n/ (i1 < s5%i"i. T t lim$a indiana este si lim$a tig n! sc @lim$a r mil rA care s-a separat de restul lim$il r indiene din sec lul al V-lea. s %i1 g+/$" ti1 sin)5i1

9*=* G"+,+# #i%(i#$" i" ni!n! @persaneA Lim$ile iraniene sunt # arte apr piate de cele indiene+ indreptatind ideea ca ele s-au # rmat din dialectele unei lim$i unice - din ind -iraniana de $aza. Li%(i#! v!c5i iraniene sunt cun scute din d cumente iz late. Primele te&te de lim$a iraniana sunt scrise in v!c5! ,!"s n + cun scuta prin inscriptii cunei# rme din "remea re!il r A,emenizi @sec lele 6-3 i.e.n.A. Av!stic este lim$a un r te&te ale reli!iei mazdeice+ creata de marele re# rmat r Barat,ustra. Li%(i#! i" ni!n! %!)ii se e&tind pe peri ada dintre sec lele 3-2 i.e.n. si sec lele 1-9 e.n. si cuprind !rupul ccidental si !rupul riental. In !rupul ccidental intra s$g)i n 1 s < 1 5$"!@%ic * Din !rupul riental se cun aste lim$a , "t si ,!"s n %!)i!. Li%(i#! i" ni!n! %$)!"n! @din sec lul 9A: P!"s n este cea mai imp rtanta dintre lim$ile " r$ite astazi% este lim$a #iciala in Iran+ dar # l sita ca lim$a materna de *: mili ane de " r$it ri. Primele d cumente de lim$a m derna dateaza din sec lul al IG-lea. In sec lul al G-lea lim$a literara este ilustrata prin pera marelui p et 5irdusi+ care a scris C "t! "!gi#$" si a lui Omar O,aJam.

In sud-estul Iranului si in Beluscistn se # l seste lim$a (!#+ci n . Alte lim$i iraniene actuale: t )/i< 1 0g5 n 1 $s!t 1 <+") . 2. Ramura limbilor italice Cuprinde d ua !rupuri: # tin$.0 #isc si $sc$.+%("i n. Li%( # tin + " r$ita la inceput pe un terit iru restrans in -urul ) mei+ a inlaturat cu "remea celelalte lim$i de pe terit irul Italiei @ $sc 1 +%("i n 1 0 #isc 1 !t"+sc A si s-a e&tins data cu cresterea puterii r mane+ pe un terit riu imens+ ca lim$a #iciala a Imperiului ) man si ca mi-l c internati nal de intele!ere. Cel mai "ec,i te&t latin este scurta inscriptie pe #i$ula de aur de pe la anul 6:: i.e.n. Asupra peri adel r ist riei latinei @in c relatie cu cele ale literaturii si ale "ietii s ci p liticeA nu e&ista ac rd unanim. Se p t pr pune urmat arele @ELI)+ p. *03-*04A: - # tin "5 ic @sec. 6 i.e.n. - s#arsitul sec. 2 i.e.n.A% - # tin ,"!c# sic @s#arsitul sec. 2 i.e.n. - sec. * i.e.n.A caracterizata prin c nstituirea lim$ii literare n rmate% - # tin c# sic @mi-l cul sec. * i.e.n. - sec. * e.n.A+ ep ca ap !eului lim$ii literare+ #ata de care lim$a " r$ita cun aste lim$a literara si lim$a " r$ita% - # tin t "@i! @cca /::% pentru lim$a scrisa pana in 1::% pentru aspectul " r$it pana in 6::+ data care marc,eaza c n"enti nal inceputul di"ersi#icarii r maniceA% crestinismul da nastere unei n i "ariante+ # tin c"!stin + dez" ltata paralel cu lim$a literara traditi nala% - # tin %!)i!v # - n!$.# tin dupa 1::+ pana in sec lul GV - $azata pe incercare de re"i! rare a n rmel r latinei clasice # l sita ca lim$a de cultura% - incepand din )enastere+ se dez" lta paralel @nu #ara inter#erenteA cu prelun!irile latinei medie"ale. 3. Ramura limbilor romanice Lim$ile r manice cupa mare intindere+ din Peninsula I$erica pana la 'area Nea!ra. Ele sunt descendente din # tin + # rmate prin di"ersi#icarea si e" lutia neintreupta a latinei " r$ite+ asa-numita # tin v+#g " + in cea mai mare parte a terit riil r pr "incil r r manizate ale Imperiului ) man. e" lutie di"er!enta rapida% - # tin ,"!c# sic @sec. *. e.n. - cca /:: e.n.A+ ep ca di#erentierii crescande dintre

In cadrul #amiliei ind -eur pene+ lim$ile r manice au+ dat rita e&tinderii l r in re!iunile din a#ara c ntinentului eur pean+ cel mai mare numar de " r$it ri - cca 1:: mili ane+ ca lim$a materna si secunda. Clasi#icarea lim$il r r manice a c nstituit si c nstituie una dintre pre cuparile centrale ale r manistil r. Nu e&ista nici pana astazi clasi#icare unanim acceptata. Astazi @!rupul sunt !eneral recun scute ca lim$i r manice "$% n 1 ) #% t @!rupul rientalA+ it #i n 1 s ") 1 $ccit n 1 0" nc!@ 1 c t # n 1 s, ni$# 1 ,$"t+g5!@!1 "!t$."$% n ccidentalA. Li%( "$% n + lim$a r manica rientala @!rupul $alcan r manic - dupa unii cercetat ri !r. Apenin -$alcanic+ ital -$alcanic+ trac -ilir r manicA. Este " r$ita de peste /4 mili ane de " r$it ri @ca lim$a maternaA in ) mania+ ' ld "a+ (craina+ Bul!aria+ Iu! sla"ia+ (n!aria+ Al$ania+ >recia si+ de catre emi!ranti+ in Canada+ S(A+ America Latina+ Australia+ Israel+ Turcia etc. Este lim$a #iciala in ) mania si )epu$lica ' ld "a. Prima atestare d cumentara dateaza din *4/*. Are patru dialecte: unul n rd-dunarean @dac -r manA cu care se c n#unda lim$a r mana in sens restrans si trei sud-dunarene @me!len r man+ istr r man+ ar r manA. r manizarea a # st rapida si intensa+ in ciuda duratei mai mici a stapanirii r mane si a p zitiei peri#erice in ) mania. Ep ca de # rmare sau de c nstituire a identitatii r manice este c ntr "ersata: sec lele 4-0<1. se admite ca punct de reper inceputul in#luentei e#ecti"e a lim$ii sla"e. D #% t + lim$a r manica rientaa disparuta la s#arsitul sec lului *9+ " r$ita pe

c asta Dalmatiei @azi in Cr atia+ B snia si Ferte! "inaA. 5 rmarea dalmatei este c nsecinta lin!"istica a cuceririi de catre r mani a tri$uril r ind -eur pene ale iliril r care l cuiau re!iunea din mileniul I i.e.n. (ltimul " r$it r+ Tu ne (dina @m rt in *191A+ a reprezentat principala sursa de cun astere a dalmatei. It #i n 1 lim$a r manica ccidentala+ !rupul ital -r manic% apr &imati" 6: mili ane de " r$it ri. Este lim$a #iciala in Italia+ San 'arin + Vatican+ El"etia. Lim$a uzuala in 5ranta @C rsica+ Alpi+ C asta DalmataA+ ' nac + Ar!entina+ Brazilia+ Canada+ S(A+ Eti pia+ Li$ia+ S malia. Este lim$a de cultura in 'alta. Are trei !rupuri dialectale mari: septentri nal+ t scan si centr -meridi nal. Cel mai "ec,i d cument de lim$a italiana dateaza din 96:. Dialectul t scan este cel ce a stat la $aza # rmarii lim$ii italiene literare.

S ") + lim$a r manica din !rupul ital r manic% apr &imati" un mili n de " r$it ri+ in cea mai mare parte $ilin!"i @italianaA. Este " r$ita in Italia+ in insula Sardinia. Ocupa p zitie aparte intre ) mania rientala si ) mania ccidentala. Se prezinta c nsidera dialect italian. ccidentala+ !rupul astazi su$ # rma unui c n!l merat de !raiuri. Nu a atins stadiul de lim$a standard+ este lim$a p pulara nescrisa% unii Occit n

@# ng+! )K$c1 ,"$v!ns # A+ lim$a r manica

!al r manic% apr &imati" 1 mili ane " r$it ri @dintre care e"entual *-/ mili ane acti"i insa "arstnici in z ne ruraleA - nici un m n lin!" @ma- ritatea #rancezaA. Este " r$ita in sudul 5rantei @I 'idi+ z ne din ' nac + N-E SpanieiA. Are+ dupa unii cercetat ri p zitie intermediara intre !rupul !al r manic si i$er r manic. F" nc!@ + lim$a r manica ccidentala% !rupul !al r manic% **4 mili ane de

" r$it ri. Lim$a #iciala in 5ranta+ And rra @alaturi de s, ni$# si c t # n A+ Bel!ia @alaturi de #lamandaA+ El"etia @alaturi de !ermana+ it #i n 1 "!t$."$% n A+ Italia @pr "incia Valle dPA sta - alaturi de it #i n A+ Lu&em$ur! @alaturi de lu&em$ur!,ezaA+ 'area Britanie @in Insulele N rmande - in insula 7erseJ alaturi de en!leza+ uzuala in celelalteA+ ' nac . In America: lim$a #iciala in Canada @alaturi de en!lezaA si Faiti% lim$a uzuala in Bar$ad s si S(A. In A#rica: lim$a #iciala in Benin+ Bur8ina - 5ass + Bermude+ Camerun+ C n! + >a$ n+ 'ada!ascar+ Ni!er+ Sene!al+ Ta! + Bair etc% lim$a uzuala in Al!eria+ 'ar c+ Tunisia. In Asia: lim$a uzuala in La s+ Li$an. Este lim$a #iciala la ON(. Cel mai "ec,i te&t de lim$a #ranceaza dateaza din 13/. Dialecte: n rmand+ picard+ "al n+ c,ampen is+ l ren+ p te"in+ !all + an!e"in. In ist ria lim$ii #ranceze se distin! mai multe etape: #ranceza "ec,e @13/ - sec. *3A% #ranceza medie @sec. *3 - sec. *6A% #ranceza m derna @#ranceza clasica - din sec. *0 peri ada de #i&are a structuril r lin!"isticeA. Lim$a #ranceza literara s-a # rmat pe $aza dialectului " r$it in re!iunea Qlle de 5rance @capitala ParisA. C t # n 1 lim$a r manica ccidentala+ !rupul i$er r manic% apr &. 1 mili ane

" r$it ri din estul Spaniei @in Catal nia - capitala la Barcel naA+ in insulele Baleare+ in sudul

5rantei. In Italia este lim$a #iciala in And rra @alaturi de 0" nc!@ si s, ni$# A. V r$ita de apr &. /6H din p pulatia Spaniei. Primele te&te dateaza din sec lul */. Este c nsiderata Elim$a punteE intre !rupul i$er r manic si !al r manic. S, ni$# 1 lim$a r manica ccidentala+ !rupul i$er r manic+ apr &. 2:: mili anede " r$it ri. Este lim$a r manica cea mai $ine reprezentata din punctul de "edere al numarului de " r$it ri si al e&pansiunii terit riale @ cupa l cul 3 in lume dupa c5in!@ 1 !ng#!@ 1 5in)iA. Lim$a spani la este lim$a #iciala in Spania+ And rra+ Ar!entina+ B li"ia+ C,ile+ C lum$ia+ C sta )ica+ Cu$a+ Ecuad r+ >uatemala+ >uineea ecuat riala+ F nduras+ 'e&ic+ Nicara!ua+ Panama+ Para!uaJ+ Peru+ )epu$lica D minicana+ Sal"ad r+ S(A @statele NeC 'e&ic si Puert )ic ON(. Are trei dialecte primare actuale @ara! nez+ astur le nez+ castilianA si unul disparut @m zara$A. Cele mai "ec,i d cumente de lim$a spani la @printre care p emul epic Ci)+#A dateaza de pe la -umatatea sec lului */. lim$a spani la literara s-a # rmat pe $aza dialectului castilian. P$"t+g5!@ 1 lim$a r manica ccidentala+ !rupul i$er r manic% peste *16 mili ane " r$it ri. Este lim$a #iciala in p rtu!alia si in di#erite state care au #acut parte din # stul imperiu c l nial p rtu!,ez: Brazilia+ An! la+ ' zam$ic+ >uineea-Bissau+ Capul Verde etc. se mai " r$este in Spania si+ de catre emi!ranti+ in S(A+ Canada+ in # ste c l nii p rtu!,eze din Asia. Are d ua dialecte initiale+ dintre care unul a disparut. Primul d cument de lim$a p rtu!,eza dateaza de la s#arsitul sec lului */. cel mai "estit m nument literar de lim$a p rtu!,eza - L+si )!#! de Cam ens. R!t$."$% n - nume dat un r !rupuri de dialecte r manice+ a car r unitate a # st - alaturi de en!lezaA+ (ru!uaJ+ Venezuela. Este lim$a #iciala la

sustinuta prima data de >. I. Asc li+ dar care a # st si este adesea c ntestata de multi lin!"isti. este " r$ita in El"etia+ Italia @in n rdA de cca 12: ::: de " r$it ri. Alte !rupuri de dialecte: @#riulanA. Din *921 "$% ns >rau$RndenA. ccidental @"$% ns A+ central @retic centralA si riental este recun scuta ca lim$a nati nala in El"etia @cant nul

4. Ramura limbilor celtice Lim$ile celtice sunt " r$ite in insulele din "estul Eur pei de descendentii "ec,il r celti. In mileniul I i.e.n. acestia cupau t t centrul Eur pei. Impinsi in partea de "est a c ntinentului+ ap i in insulele $rutanice+ in cele din urma celtii au # st a$s r$iti de r mani. Sin!ura lim$a celtica de pe c ntinent in "remea cuceririi r mane @sec lul I i.e.n.A era g #ic + cu te&te datand din primele sec le i.e.n. G #ic a # st parasita treptat data cu cucerirea >aliei de catre r mani+ lasand urme in le&icul lim$ii #ranceze+ mai ales in t p nimie. In prezent e&ista urmat arele lim$i celtice: I"# n)!@ + " r$ita de cca * mili n de ameni% primele te&te sunt niste inscriptii din sec lele 4 si 6. cuparea insulei de catre en!lezi timp de 1 sec le @sec. */-/:A a dus la inl cuirea traptata a irlandezei cu en!leza. Astazi in )epu$lica Irlanda in"atarea irlandezei este $li!at rie. Sc$ti n este " r$ita de apr &. *2: ::: de ameni+ ma- ritatea $ilin!"i. Ea este lim$a unei p pulatii irlandeze care a "enit in Sc tia in sec lul 4 e.n. E" luand independent de irlandeza timp de cate"a sec le+ lim$a a capatat de sec lul *6. Li%( % n2+ pe cale de disparitie+ e " r$ita de cate"a sute de l cuit ri ai insulei 'an. Ea pare mai di#erita de irlandeza decat sc tiana. G #!@ a " r$ita in Tara >alil r de circa 0:: ::: de ameni. Este idi mul celtic cel mai $ !at si mai e" luat. Primele m numente literare dateaza din sec lul */+ dar c mpunerea l r a # st anteri ara. B"!t$n e " r$ita de urmasii celtil r care+ su$ presiunea an!l -sa& nil r+ s-au instalat in sec lele 4-0 in re!iunea #ranceza Breta!ne. Din cei apr &imati" * 4:: ::: de " r$it ri+ marea ma- ritate este $ilin!"a+ cun scand si #ranceza. #izi n mie aparte% nu e atestata insa inainte

5. Ramura limbilor ermanice

Lim$ile !ermanice sunt raspandite in partea de apus si de n rd a c ntinentului eur pean. Lim$a !ermanica c muna nu este atestata in scris. Din cea mai "ec,e #aza cun scuta @sec lele 2-3 e.n.A lim$ile !ermanice # rmeaza tei !rupuri distincte: !.". #rupul de rasarit este reprezentat de g$tic + lim$a un r p pulatii "enite din partile Vistulei. G$tic este cun scuta prin cate"a #ra!mente din Bi$lia tradusa de misi narul crestin Nul#ila in sec lul 3. Acesta a creat al#a$etul ! tic alcatuit din /0 de litere+ $azat pe cel !rec si c mpletat cu semne imprumutate din al#a$etul latin si cel runic. Din lim$a ! tica s-au pastrat "re 1: de cu"inte. !.$. #rupul de nord sau scandinav Pana in sec lul 1+ cand in ist ria p p arel r n rdice incepe peri ada cn scuta su$ numele de Eep ca "i8in!il rE @sec. 9-**A+ in t ata Scandina"ia se " r$ea Primele te&te in aceasta lim$a+ numita v!c5! n$")ic lim$a unica. - cea mai "ec,e lim$a !ermanica

atestata - dateaza din sec lul 2 e.n. si ele sunt reprezentate de inscriptii in caractere runice. (nitatea lim$ii "ec,i n rdice tine pana in sec lul 9+ cand di#erentierile dialectale se accentueaza+ #apt care a dus treptat la # rmarea cel r patru lim$i: la "est - is# n)!@ si n$"v!gi n si la est - ) n!@ si s+!)!@ . Is# n)!@ are apr &imati" *4: ::: de " r$it ri. Este cea mai ar,aica dintre lim$ile scandina"e. 5iind iz lata in insula @Islanda a # st p pulata la s#arsitul sec lului 9 cu c l nisti adusi din "estul N r"e!ieiA+ ea s-a mentinut #ara sc,im$ari esentiale pana astazi. In e"ul mediu islandeza s-a $ucurat de cel mai mare presti!iu intre lim$ile literare. Literatura islandeza+ incepand cu sec lul *:+ a # st reprezentata de pere artistice "al r ase+ cum este c lectia de le!ende E)) . N$"v!gi n este " r$ita de apr &imati" 3 4:: ::: de ameni. Stapanirea N r"e!iei de catre Danemarca timp de trei sec le a impus daneza ca lim$a #iciala% n r"e!iana n-a mai e&istat ca lim$a literara ci d ar ca un !rup de dialecte l cale pana in sec lul *1. Daneza literara din N r"e!ia+ in#luentata de dialectele n r"e!iene+ a de"enit cu "remea de se$ita de cea daneza. Aceasta a # st numita ) n$.n$"v!gi n n$"v!gi n si e # l sita pana azi ca lim$a #iciala. D n!@ are 4 mili ane de " r$it ri. lim$a n ua+ sau+ pur si simplu+

Cele mai "ec,i d cumente in daneza sunt inscriptii cu caractere runice+ datand din sec lul al GI-lea. Primele te&te literare au caracter dialectal. In sec lul al GVI-lea+ raspandirea cartil r tiparite si )e# rma au c ntri$uit in mare masura la sta$ilirea n rmel r lim$ii literare. Astazi+ daneza este # l sita+ in a#ara Danemarcei+ in relatiile Islanda+ in insulele 5aer erne+ in >r enlanda @alaturi de esc,im saA. S+!)!@ este cea mai raspandita lim$a scandina"a. Ea este " r$ita de circa 9 mili ane de ameni. Primele d cumente in lim$a suedeza+ in al#a$et latin+ sunt reprezentate de te&te de le!i din sec lul al GIV-lea. !.% #rupul de vest Este cel mai numer s si+ spre de se$ire de cel $ rdic+ si-a pierdut unitatea initiala+ asa incat astazi di#erentele intre lim$ile care apartin acestui !rup sunt mult mai mari decat intre lim$ile n rdice. Din acest !rup #ac parte: G!"% n )! s+s sau g!"% n ,"$,"i+.@is + cu apr &. *:: mili ane " r$it ri @ca lim$a maternaA. Este lim$a #iciala in >ermania+ Austria+ El"etia+ Liec,tenstein. Se mai " r$este in 5ranta @Alsacia si L renaA+ Italia Alt Adi!eA+ Danemarca+ Lu&em$ur!+ )usia+ e&Iu! sla"ia+ Ce,ia+ ) mania. (nul dintre cele mai "ec,i d cumente este p emul er ic C nt!c+# #+i :i#)!(" n) din sec lul IG. Cel mai imp rtant m nument de lim$a de la inceputul peri adei !ermane m derne este traducerea Bi$liei de catre Lut,er. Cun aste mari di#erentieri dialectale de aceea " r$it rii de dialecte di#erite nu se p t intele!e decat cu a-ut rul lim$ii literare. T t de !ermana de sus tine lim$a i)is+ pr "enita dintr-un dialect al !ermanei medii " r$it de pupulatie e"reiasca ne" ita sa emi!reze din >ermania in sec lul GIV. Numarul susra la alta. Astazi+ ci#ra se estimeaza de la * " r$it ril r de idis este nesi!ur si di#era de la mili n @ca lim$a maternaA la 4 mili ane. Din !ermana de - s s-au # rmat $# n)!@ si 0# % n) si #i%( $uril rA. O# n)!@ are peste ** mili ane de " r$it ri. Din sec lul al GVI-lea se dez" lta literatura $ !ata si "ariata. 0"i< ns @Ilim$a #iciale in

F# % n) este " r$ita de apr &. 3 mili ane de ameni in Bel!ia si /:: ::: in 5ranta. Este apr piata de landeza si este lim$a #iciala in Bel!ia. A0"i< Sud-A#ricana. F"i@$n are circa 3:: ::: de " r$it ri @in Olanda+ n rd-"estul >ermaniei si din DanemarcaA. Are trei !rupuri dialectale. Eng#!@ se $ucura de cel mai mare presti!iu intre lim$ile !ermanice. E !reu de sta$ilit numarul e&act al " r$it ril r de lim$a en!leza% intre /4:-2:: mili ane ca lim$a m derna+ dar statisticile en!leze dau secundara. En!leza a # st adusa pe terit riul An!liei intre sec lele V-VI de catre unele tri$uri din n rdul >ermaniei @an!l -sa& niiA. Inaintea "enirii l r+ pe terit riul An!liei se " r$eau lim$i celtice. Cele mai "ec,i te&te dateaza din sec lul VII @B!$E+#0A. Lim$a literara se $azeaza pe dialectul l nd nez. Este lim$a #iciala sau principala in: 'area Britanie+ Irlanda+ S(A+ Canada+ Australia+ N ua Beelanda+ India+ 5ilipine+ 7amaica+ alte z ne din Asia si A#rica+ este lim$a #iciala la ON( si cupa l cul d i in lume ca numar de " r$it ri. ci#ra de 0:: mili ne de " r$it ri+ inclusi" ca lim$a parte ns este lim$a landeza adusa de p pulatie de landezi+ ,u!,en ti #rancezi si !ermani in a#rica in sec lul al GVII-lea. Este lim$a #iciala @alaturi de en!lezaA in repu$lica

!.Ramura limbilor slave In c mparatie cu lim$ile !ermanice cele r manice+ lim$ile sla"e au un caracter mai ar,aic+ mai c nser"at r. Lim$ile sla"e au la $aza lim$a c muna+ numita c n"enti nal s# v c$%+n + neatestata. Cea mai "ec,e # rma atestata este s# v v!c5! @sau sla"a $isericeascaA+ lim$a "ec,e literara a sla"il r+ in care calu!arii C,iril si 'et diu au tradus @in sec. IGA te&te reli!i ase din !receste+ intr-un al#a$et creat de ei pe $aza celui !recesc. Lim$ile sla"e se impart in trei !rupuri: &.". #rupul de est cuprinde "+s 1 +c" in! n 1 (i!#$"+s * Cel mai imp rtant m nument al lim$ii sla"e de rasarit este C nt!c+# )!s,"! $ st! #+i Ig$" @sec. GIIA. Cele trei rami#icatii s-au c nstituit ca lim$i independente a$ia in sec lul al GIV-lea sau al GV-lea.

R+s este cea mai raspandita lim$a sla"a @si din m ti"e p liticeA. ea este " r$ita de */: mili ane de ameni @ca lim$a maternaA+ dar este cun scuta de peste /64 mili ane. Este lim$a #iciala la ON(. Uc" in! n ?"+t! n ; are 24-20 mili ane de " r$it ri @surse di#eriteA. Lim$a literara s-a # rmat in sec lul al GVIII-lea. Bi!#$"+s este " r$ita de 1-*: mili ane de ameni @surse di#eriteA in Belarus si

P l nia. S-a c nstituit ca lim$a literara in sec lul al GIG-lea. &.$. #rupul de vest cuprinde ,$#$n 1 c!5 1 s#$v c + ,$# ( ?disparutaA+ s$" ( 1 c s+( . Lim$ile sla"e de "est sunt mai putin unitare decat cele de sud si est. Sunt atestate din sec lul al GII-lea - ce,a+ sec lul al GIII-lea - p l na. &.%. #rupul de sud: (+#g " 1 % c!)$n! n 1 s "( 1 c"$ t 1 s#$v!n . Are cele mai "ec,i te&te sla"e @sec lul IGA. ". Din limbile baltice @care sunt # arte apr piate de cele sla"e la # netica+ !ramatica+ deri"are si " ca$ularA #ac parte: #it+ ni n si #!t$n + cu m numente literare din sec. al GVIlea. Ni s-au mai pastrat te&te din sec lul al GV-lea - al GVII-lea in lim$a ,"+si n v!c5!+ asimilata c mplet+ spre s#arsitul sec. GVII+ de neamurile !ermanice. De se$it de imp rtanta pentru !ramatica c mparata a lim$il r ind -eur pene este lituaniana @prin caracterul ar,aic al structurii m r# l !ice si al # neticiiA. Intre lim$ile sla"e+ $altice si !ermanice e&ista un numar destul de mare de a#initati lin!"istice @in primul rand+ m r# l !ice si le&icaleA. Aceste relatii le intrec+ su$ rap rt cantitati" si calitati"+ pe cele pr prii lim$il r $alt -sla"e si ind -iraniene. De asemenea+ in sla"a+ $altica si ,itita e&ista un numar de elemente c mune @in sistemul # netic+ in tipul de # rmare a cu"intel r si in le&icA+ care c nstituie+ adese ri+ is !l se speci#ice. ? Pana acum am " r$it despre ramurile #amiliei ind -eur pene reprezentate prin mai mult de lim$a. E&ista insa si alte !rupuri ind -eur pene+ c nstituite+ #iecare+ din cate sin!ura lim$a. Acesta este cazul lim$il r g"! c 1 "%! n 1 #( n!@ 1 5itit si t$5 "ic .

#. $imba reaca Lim$a !reaca "ec,e @sec. al G-lea - al V-lea i.e.n.A era scindata intr- multime de dialecte+ le!ate+ t tusi+ intre ele+ #iecare a"and lea i.e.n. in >recia nu a e&istat anumita # rma literara. @Pana in sec. al IVlim$a unicaA. Dintre dialectele literare+ cele mai imp rtante

au # st dialectul i$nic+ dialectul tic+ dialectul )$"ic si dialectul !$#ic. Dialectul i$nic se " r$ea in c l niile !recesti din n rd-"estul Asiei 'ici @*/ raseA. In acest dialect au # st alcatuite ep peile lui F mer @I#i ) si O)is!! A+ p emele lui ,esi d si pera ist ricului Fer d t. Dialectul tic @dialectul AteneiA era indeapr ape inrudit cu cel i nic. In !eneral+ lim$a tra!ediei este dialectul atic @Esc,il+ S # cle si EuripideA+ lim$a c mediil r lui Arist #an+ a ist ricil r Tucidide si Gen # n+ a #il z #ului plat n si a renumitului rat r Dem stene. Din !rupul !$#ic #ac parte dialectele: t!s #ic1 (!$tic si #!s(ic @pe insula Les$ sA. In sec lul al VII-lea - al VI-lea+ in dialectul les$ic se creeaza , merice. Dialectele din !rupul )$"ic erau raspandite la Epir% L crida+ Lac nia+ C rint+ pe insula Creta+ in Sicilia si Italia. In acest dialect au scris Bacc,ilide+ Pindar si T,e crit. Si pr za Lui Ar,imede este redactata t t in d ric. G"! c %$)!"n ?n!$g"! c ; c ntinua g"! c v!c5! ?!#in ;. De se$irile dintre ele sunt insa # arte mari. Ist ria lim$ii !recesti cun aste trei peri ade. Prima+ la care ne-am re#erit si mai sus+ # rmeaza g"! c v!c5! . P tri"it desc periril r recente+ ea dateaza din a d ua -umatate a celui de-al II-lea mileniu i.e.n. Este lim$a culturii c"!t$.%ic!ni!n! @sau %in$ic!A+ cun scuta din inscriptii in liniar A si B. Dupa distru!erea acestei culturi @sec. al GII-lea i.e.n.A urmeaza peri ada $scura @ea tine pana in sec. al VIII-lea i.e.n.A. In sec. al VIII-lea incepe marea c l nizare a !recil r+ care a"ea sa creeze c nditiile ce au dat nastere >reciei clasice. In cate"a sec le+ lim$a !reaca se e&tinde in intre!ul $azin mediteranean pana in >i$raltar+ iar in n rd pana la tarmurile 'arii Ne!re. Dat rita presti!iului p litic si cultural al Atenei+ in sec. al V-lea i.e.n. acest dialect incepe sa se impuna si in alte z ne. Su#erind insa puternica in#luenta i nica in le&ic. Aceasta # rma n ua a dialectului atic p arta numele de <$in6 Elim$a c munaE. Aparitia ei a $ !ata literatura. In acest dialect scriu p etii Alceu si Sapp, . In dele l r se resimte insa si in#luenta lim$ii p emel r

dus la ni"elarea particularitatil r dialectale. Lim$a !reaca c muna incepe sa casti!e teren in ep ca elenistica. Ea a"ea sa e&iste pana in sec. al VI-lea i.e.n.+ cand incepe peri ada $izantina+ caracterizata pe plan lin!"istic prin d ua tendinte c ntrare: una c nser"atui"a+ care incearca sa mentina traditiile lim$ii c mune si ale dialectului atic% aceasta tendinta de"ine pred minanta in literatura% alta+ p pulara+ care a dus la scindarea lim$ii c mune @<$in6A " r$ite in dialecte terit riale. Am$ele tendinte se c ntinua in peri ada n!$g"! c @apr &imati" din sec lul al GII-lea e.n.A. Din <$in6 pr "ine si !reaca m derna. Pana in ultima "reme+ in d meniul m r# l !iei @si partial al sinta&eiA lim$ii ne !recesti+ c,iar in te&tele dintr- sin!ura carte+ in pa!inile unei re"iste sau ziar se intalneau d ua stiluri di#erite 5 t5 "!v+s si )i%$ti<i+ numita si #i%( ,+" + era intre$uintata pentru e&punerea stiinti#ica sau p litica. La $aza ei a stat "ec,iul dialect atic de pe "remeea lui Ale&andru cel 'are @2462/2 i.e.n.A+ era+ de #apt+ stilul ar,aic+ li"resc+ apr piere arti#iciala a lim$ii !recesti m derne de !reaca "ec,e+ asa cum #usese ea #i&ata in pr za atica. Oat,are"usa nu era inteleasa de paturile de - s ale p pulatiei. In sc,im$+ )i%$ti<i re#lecta lim$a " r$ita azi in >recia+ lim$a inteleasa de cei multi. )ecent @*990A+ !u"ernul !rec a declarat dim ti8i+ " r$ita si culti"ata de p eti+ ca lim$a $li!at rie in sc li+ uni"ersitati si institutii pu$lice. %. $imba armeana Cele mai "ec,i m numente literare ale acestei lim$i dateaza din sec. al V-lea e.n. Li%( "%! n c# sic @v!c5!A+ numita g" ( "+ se de se$este esential de armeana s5 " ( ". Pe lim$a l r+ armenii isi zic 5 BK?<K;+ iar c ntemp rana+ careia i se spune

Armeniei - : B st n. Trasaturile lim$ii armene m derne au inceput sa se c ntureze in sec. al GI-lea. 'ulta "reme armeana a # st c nsiderata - in m d !resit - ca #acand parte din !rupul lim$il r ind -iraniene. In realitate insa+ armeana a imprumutat d ar numer ase cu"inte din parta si persana. L cul lim$ii armene in randul cel rlalte lim$i ind -eur pene a # st sta$ilit pentru prima ara de F. FR$sc,mann+ la s#arsitul sec. al GIG-lea @mai precis+ in anul *104A. Armenii sunt inruditi cu trac -#ri!ienii si au l cuit cand"a @de la inceputul celui de-al II-lea mileniu i.e.n. pana in sec. al GII-lea i.e.n.A in Peninsula Balcanica+ de unde au mi!rat+ mai intai in Asia 'ica+ iar ap i in Armenia. Aici+ !raiul l r a su#erit in#luenta lim$il r asazise n t$#i!n! @lim$i de su$stratA @,itita ,ier !li#ica si ,itita cunei# rmaA. In " ca$ular+ armeana are mai multe asemanari cu !reaca+ "ec,ea indiana+ lim$ile !ermanice+ $altice+ sla"e+ cu latina+ lim$ile iraniene+ cu celtica+ al$aneza+ t ,arica+ #i!iana+ traca+ ilira si ,itita+ decat cu restul lim$il r ind -eur pene.

1&. $imba albaneza Cele mai "ec,i te&te dateaza din sec. al GV-lea. Al$aneza este impartita in d ua dialecte: de n rd @g5!gA si de sud ?el$asanA+ care+ insa+ prin particularitatile sale se de se$este prea putin de !,e!. 7udecand dupa terit riul pe care-l cupa+ s-ar putea a#irma ca al$aneza c ntinua ilira+ ip teza sustinuta de >. 'eJer+ P. Oretsc,mer+ 5. S mmer+ A. T,um$+ O. F ##mann+ O. Densusianu+ I. Vala ri+ Al. P,ilippide+ EL. Sa$e-+ A. V. Desic8a-a s.a.+ dar anumite particularitati # netice " r$esc in #a" area ri!inii ei trace @C. Pauli+ F. Firt+ >. Nei!and+ F. PedersenA sau dac -m esiene @VI. >e r!eie"A. Ip tezele acetea sunt impartasite de lin!"isti si astazi. in anul *94/+ D. Dece" a cautat sa dem nstreze ca al$aneza ar c ntinua traca+ nu ilira. Aut rul a-un!e la aceasta c ncluzie in urma analizei m di#icaril r pe care le-au si#erit cu"intele latine in al$aneza. Sc,im$arile sunt asemanat are cu cele din lim$a r mana+ care s-a # rmat+ ca lim$a r manica+ pe su$strat trac -daca-!et. In e"ul mediu+ ca lim$i literare s-au # l sit+ in Al$ania+ latina si !reaca. Dat rita numer asel r trans# rmari+ sistemul # netic si structura !ramaticala a lim$ii al$aneze au de"iat mult @in rap rt cu alte idi muri ind -eur peneA. Le&icul a$unda in elemente r mantice+ !recesti si sla"e. Din m mentul cuceririi Iliriei de catre r mani @sec. al II-lea i.e.n.A dateaza primele elemente latinesti+ urmate ap i de in#luenta italiana @inde se$i "enetianaA si ar mana. 11. $imba to'arica Acest termen ar$itrar si ine&act este # l sit pentru denumirea a d ua lim$i inrudite intre ele. Te&tele t ,arice+ scrise cu caractere indiene si datand din sec. al VI-lea - al VII-lea e.n.+ au # st desc perite la inceputul sec. al GG-lea+ in Tur8estanul c,inez. Dupa l cul unde au # st !asite te&tele+ lim$ile se impart in t+"0 n @sau t ,arica AA si <+c! n @sau t ,arica BA+ indeapr ape inrudite. Desc perirea te&tel r t ,arice a c nstituit un e"eniment e&tra rdinar in lin!"istica c mparati"-ist rica. Lim$ile t ,arice au alcatuit disparitiei cel r d ua idi muri. Desi te&tele t ,arice atesta sc,im$ari esentiale in lim$a l r @#ata de ind -eur peana c munaA+ t tusi ele au c nser"at unele trasaturi ind -eur pene ar,aice. Lim$ile t ,arice mani#esta asemanari cu !rupurile italic+ celtic+ sla"+ cu !reaca+ armeana si #ri!iana. Dealt#el+ de#inind p zitie t ,aricei intre celelalte lim$i ind -eur pene+ A. 'eillet su$linia ca ea se situeaza intre ital -celtica+ pe de parte+ sla"a si armerana+ pe de !rupa ind eur peana n ua+ despre care anteri r nu se stia nimic. Nu cun astem nici timpul+ nici cauzele

alta. A"and in "edere ca in t ,arica e&ista elemente de su$strat #in -u!rian+ se p ate adimite ca patria primiti"a a " r$it ril r ei s-a a#lat intre Nipru si (ral. Nu este e&clus ca+ intrep ca # arte indepartata+ stram sii p p arel r !ermanice+ ai $alt -sla"il r si t ,arienil r sa #i alcatuit !rupul ind -eur pean de n rd+ separat destul de timpuriu de ind -eur peana. 'ai tarziu @pr $a$il in mileniile al IV-lea !ermanica+ $alt sla"a si t ,arica. 12. $imba 'itita (sau nesita) :itit a # st raspandita in Asia 'ica si ne-a par"enit in te&te cunei# rme incepand cu mileniul al II-lea i.e.n. @peste *4 ::: de ta$lite de ar!ilaA. ' numentele ,ititei cunei# rme sunt # arte numer ase si "ariate in ceea ce pri"este c ntinutul. Aceasta lim$a a # st desci#rata de asiri l !ul ce, B. Fr znJ in anul *9*4. Desci#rarea si interpretarea te&tel r ,itite au c ntri$uit intr- lar!a masura la re"izuirea un r pr $leme de !ramatica c mparata a lim$il r ind -eur pene. Tre$uie spus ca te&tele ,itite nu re#lecta inte!ral sistemul acestei lim$i+ caci adese ri cu"intele pr prii sunt inl cuite prin c resp ndente accadiene sau redate prin ide !rame+ a car r pr nuntare nu se cun aste. Imp rtanta lim$ii ,itite pentru !ramatica c mparata se e&plica nu numai prin caracterul ar,aic al te&tel r+ ci si prin prezenta in sistemul # n l !ic si !ramatical al ,ititei a un r de se$iri #ata de restul lim$il r ind -eur pene @de e&emplu+ e&istenta larin!alel r+ a d ua !enuri+ in l c de trei+ a$senta dualului+ desinenta c muna pentru !enit. si dat. l c. pl. si !enit. s!. etc.A. In unele m numente ,itite s-au !asit interp lari in lu"iana si palaita+ lim$i indeapr ape inrudite cu ,itita. In Siria de N rd si in estul Asiei 'ici+ au # st desc perite si inscriptii ,ier !li#ice. Ele n teaza n t$#i n ?5itit$.#+vi n;. In a#ara de aceste ramuri ind -eur pene+ $ine cun scute prin d cumente+ s-au pastrat date #ra!mentare cu pri"ire la serie intrea!a de lim$i ale un r tri$uri si p pulatii care au l cuit in "ec,ime in re!iunile din Eur pa de sud-est si mediteraneana. Analiza acest r lim$i ne permite sa a#irmam cu certitudine ca apartin #amiliei lin!"istice ind -eur pene. Este " r$a despre: t" c$.) c 1 i#i" 1 0"igi n etc. II. Familia limbilor fino-u riene (sau u ro-finice) lim$a apr piata de ,itita cunei# rma. Lim$a l r este ,itita ,ier !li#ica. Impreuna cu #Bci n + #B)i n si c "i n + lim$ile acestea c nstituie !rupul al III-lea i.e.n.A+ !rupul acesta s-a scindat in

5amilia lim$il r u!r -#inice se imparte in d ua ramuri: ramura +g"ic si ramura 0inic . Din ramura +g"ic #ac parte lim$ile % g5i " 1 % nsi ?"!g+# ; si 5 nti. Din ramura #inica menti nam lim$ile: 0in# n)!@ ?s+$%i;1 !st$n 1 s % ?# ,$n ;1 v!,s si is+"i1 v$) si #!v$n + lim$ile <$%i.,!"%i n si <$%i.si"i n + lim$ile %$")vin! ?!"s si %$<s ;+ lim$a % "i " s "it! n )! c %,i!1 % "i )! %+nt! si +)%+"t . )ap rturile dintre di#eritele !rupuri ale lim$il r #in -u!riene sunt e&trem de c mple&e. Cu t ate succesele $tinute in d meniul !ramaticii l r c mparate+ multe pr $eleme le!ate de # rmarea acest r lim$i inrudite raman t tusi inca $erez l"ate. In prezent+ lim$ile u!r -#inice se de se$esc simtit r in structura l r # netica+ !ramaticala si le&icala.

III. Familia limbilor turcice Pr $lema clasi#icarii !eneal !ice a lim$il r turcice nu a # st s luti nata de#initi". Dar+ spre de se$ire de #amilia lim$il r #in -u!riene+ lim$ile turcice seamana mult una cu alta+ ceea ce usureaza studiul relatiil r !enetice e&istente intre ele. Din aceasta #amilie #ac parte: t+"c 1 t t " 1 ci+v s 1 ( s<i" 1 +ig+" si g g +@ . Din lim$ile turcice care au disparut menti nam: $"5$n - lim$a puternicului stat din - lim$a unei - lim$a sec. al VII-lea - al VIII-lea e.n. in ' n! lia de n rd+ pe raul Or, n% c+% n marelui stat din Asia centrala @sec. al IG-lea - al GI-lea e.n.A si lim$a 5 @ " . @!"( i)/ n 1 +@(!< 1 t+"c%!n 1

p pulatii n made de stepa @sec. al GI-lea - al GIV-lea e.n.A% lim$a v!c5! +ig+"

I*. Familia limbilor ibero (basco)-caucaziene Termenul de lim$i caucaziene are in "edere numai raspandirea !e !ra#ica a lim$il r cuprinse su$ acest nume. Stiinta nu a dat inca un raspuns satis#acat r intre$arii daca lim$ile caucaziene # rmeaza sau nu < ( ")in si +(i5 % sin!ura #amilie. aA G"+, $cci)!nt # a lim$il r caucaziene cuprinde (5 @ 1 ( @ 1 lim$a )ig5!!1

$A !rupa v!in 5

?( t(i<$.<istin ;+ din care #ac parte lim$ile c!c!n 1 ing+s 1 )! s+) ?c "tv!# ; include lim$ile g"+@in @numita si

( t(i< si <istin % termenul v!in 5 inseamna Ep p rul n struE% cA !rupa c +c @i n g!$"gi n A+ %!ng"!# 1 c! n 1 @ n 1 iar in Peninsula I$erica - ( sc .

*. Familia limbilor semito-'amitice V*9 R %+" #i%(i#$" s!%it! Lim$ile semite se impart in 2 !rupuri: !stic 1 n$")ic si s+)ic : aA >rupa estica e reprezentata de lim$a m arta asir -$a$il neana+ numita si cc )i n + care se " r$ea in Asiria si Ba$il n. ' numentele @scrise cu caractere cunei# rmeA dateaza din anul /4:: i.e.n. si mer! pana in sec. al V-lea e.n. $A )amura n$")ic cuprinde lim$ile "ec,i c n n! n 1 !(" ic 1 0!nici n 1 " %!ic 1 %$ (it 1 % n)!ic si lim$a "ie is$" . E(" ic este lim$a cel r mai "ec,i parti din Bi(#i!. Ea a e&istat intre sec. al G-lea si al III-lea i.e.n. La s#arsitul sec lului trecut+ se initiaza campanie de rein"iere a lim$ii e$raice+ pentru a putea #i utilizata in scris si in " r$ire. Scrierea # l sita este cea "ec,e+ iar " ca$ularul cuprinde+ pe de parte+ termeni ar,aici+ adaptati la necesitatile "ietii m derne+ pe de alta+ imprumuturi din lim$ile eur pene. Lim$a " %!ic este lim$a un r carti de cult+ dar care s-a " r$it in Siria+ Asiria si Ba$il n din primul mileniu i.e.n. pana in cele dintai sec le e.n. ca lim$a a Orientului apr piat @apr &imati" din sec lul al III-lea i.e.n. si pana in sec. al IV-lea e.n.A+ ulteri r arameica a # st inl cuita treptat de ara$a% astazi ea e # l sita Eintr- masura destul de restransaE. Ais$" este c ntinuare a lim$ii arameice. $ !ata literatura. Cele mai "ec,i te&te sunt reprezentate de a treia - din 461. cA )amura sudica cuprinde " ( si !ti$,i n . Lim$a " ( dispune de i nscriptii+ dintre care: una din anul 2/1 e.n.+ alta - din 4*/ si+ in #ine+

ma- ritatea scrieril r literare le a"em incepand din sec. al VI-lea si al VII-lea. In ara$a "ec,e au # st redactate numer ase pere #il z #ice+ matematice si #il l !ice. Odata cu raspandirea islamului+ r lul lim$ii ara$e in Orient creste c nsidera$il. De #apt+ in "iata culturala a p p arel r din Orientul Apr piat ara$a a -ucat acelasi r l ca latina in Eur pa de apus. Inrudirea dintre lim$ile semite a # st sta$ilita de rientalisti inca din sec. al GVII-lea+ adica inainte de delimitarea relatiil r !enetice in cadrul lim$il r ind -eur pene+ cu alte cu"inte+ inainte de aparitia met dei c mparati"e-ist rice. C n#runtarea acest r lim$i a # st

inlesnita si a dus la rezultate p ziti"e numai !ratie apr pierii lim$il r semite intre ele+ lim$i care mentin pana azi numer ase trasaturi c mune. V*=* R %+" #i%(i#$" 5 %it! Din aceasta ramura #ac parte: v!c5! !gi,t! n 1 c$,t 1 lim$ile (!"(!"! ale tuare!il r si 8a$ilil r din A#rica de n rd+ lim$ile <+sit! @in Eti piaA si < +s @" r$ita in Ni!eria+ Sudan+ Benin+ T ! + Camerun etc.A. Egi,t! n v!c5! este lim$a inscriptiil r ,ier !li#ice care ni s-au pastrat din mileniul al IV-lea i.e.n. pana in sec. al III-lea e.n. ' numentele scrieri ,ier !li#ice e!iptene au # st desci#rate de sa"antul #rancez 5ranT is C,amp lli n in anul *1// pe $aza unei inscriptii trilin!"e. Li%( c$,t reprezinta #aza ulteri ra a e!iptenei @sec. al III-lea+ ep ca medie"ala+ pana in sec. al GVII-lea e.n.A. Scrierea c pta se $azeaza pe al#a$etul !recesc. Lin!"istica c ntemp rana recun aste inrudirea !enetica apr piata dintre lim$ile semite si cele ,amite. Aceasta c munitate a a"ut l c cu apr &imati" 4::: de ani i.e.n. *I. Familia limbilor bantu Lim$ile $antu sunt " r$ite de p p arele care l cuiesc in A#rica centrala si meridi nala+ la sud de Sudan. B nt+ este lim$ile din aceasta #amilie # rmeaza dintre particularitatile lim$il r $antu lucruri etc.A. Lim$ile $antu sunt " r$ite de apr &imati" 4: de mili ane de ameni. Dintre lim$ile $antu+ cea mai imp rtanta e s+ 5i#i+ " r$ita de 1 mili ane de ameni si raspandita pe lit ralul Oceanului Indian. Literatura in lim$a sua,ili dateaza din sec. al GIV-lea si c ntine cr nici ist rice si p eme. n tiune pur lin!"istica @nu antr p l !icaA+ t ate unitate in ceea ce pri"este structura !ramaticala si c nstituie e&istenta asa-numitel r c# s! s!%in #!.

le&icala. Ele sunt # arte apr piate una de alta @ca ramura lim$il r r manice ri sla"eA. (na T ate su$stanti"ele au aici pre#i&e speciale @su$stanti"ele care denumesc ameni+ #iinte+

*II. Familia limbilor mon olice

Aceasta #amilie cuprinde lim$ile: %$ng$# 1 (+"i t.%$ng$# 1 5 #5 s 1 ci" t 'anciuriaA si %$ng+" @in Ti$etA.

si

< #%i< . Oarecum de se$ite de acestea sunt lim$ile %$ng$# @in A#!anistanA+ ) g+" @in

*III. $imbile tun uso-manciuriene Acestea se impart in d ua su$!rupe: *A n$")ic sau t+ng+s + cu lim$ile: !v!n<i1 !v!n 1 n!g5i) # si s$#$n si /A s+)ic sau % nci+"i n + cu lim$ile: % nci+"i n 1 n n ic 1 +#cic si $"$c!n. Ele sunt raspandite in E&tremul Orient.

I+.$limbile paleosiberiene Lim$ile pale si$eriene se su$impart in: *A ramura de !st ?ci+<$t sau #+$" v!t# n 1 !sc5i%$s 1 <$"i < 1 < %ci ) # 1 i+< g5i" 1 ci+v nt si g5i#i < A si /A de v!st @lim$i i!nis!ic!: <!t sau $sti < )in I!nis!i1 ss n si lim$ile disparute: "in lea+ si <$t - in sec. al GIG-leaA. - in sec. al GVIII-

+. $imbile samoede Se " r$esc in n rdul indepartat al # stei (.).S.S. Din acestea #ac parte: i+" < ?n!n!tii;1 i!nis!i ?!n!tii;1 t!vgi ?ng n ss n; in !rupul de n rd+ s!#<+, si < % s in !rupul de sud.

+I. Familia limbilor dravidiene Lim$ile dra"idiene sunt raspandite pe un spatiu imens la sudul si sud-estul Findustanului si+ partial+ in India centrala. Numarul " r$it ril r se ridica la 1: de mili ane de ameni. La $aza clasi#icarii stiinti#ice a lim$il r dra"idiene au stat cercetarile #il l !il r din India medie"ala.

Lim$ile dra"idiene se impart in d ua !rupe: n)5" si )" vi) . Din prima !rupa #ace parte lim$a t!#+g++ iar din a d ua: t %i# 1 < n " 1 % #!B # %1 <$t" si t+#+. N-a # st sta$ilita inca apartenenta cel rlalte lim$i mai putin studiate la nici una din !rupele menti nate: acesta este cazul lim$il r: <$) g+1 t$) 1 (5i#1 $" $n1 lim$a (" g+i s.a. Su$stratul dra"idian a a"ut mare in#luenta asupra lim$ii indiene "ec,i+ determinand ac l aparitia c ns anel r cere$rale. In pri"inta structurii # netice+ lim$ile dra"idiene seamana intrucat"a cu cele din !rupa %+n) @de e&emplu+ lim$a <5!E "iA+ " r$ite t t in India+ c,iar inaintea cel r dra"idiene.

+II. Familia limbilor malaio-polineziene Se su$di"ide in: *A " %+" % # !@ @sau in)$n!@i n A si /A " %+" ,$#in!@i n . Dintre aceste lim$i+ cele mai studiate sunt lim$ile din prima !rupa+ din care #ac parte: in)$n!@i n @lim$a de stat a )epu$licii Ind neziaA+ )/ E n!@ 1 s+n) 1 % # !@ 1 ( #i1 % )+" 1 t$" / 1 (+gi1 t g #$s1 % #g s @in 'ada!ascarA etc. Din ramura p lineziana #ac parte lim$ile 5 E i n 1 s %$ n 1 % $"i s.a. Dintre lim$ile " r$ite in Sumatera @( t$<1 #+(+1 c!<1 g v$1 in)$n!@i n etc.A+ cea mai insemnata este in)$n!@i n 1 c ntinuat are+ intr-un anume sens+ in#luenta au e&ercitata lim$ii % # !@! clasice. In malaeza sunt numer ase imprumuturi din sanscrita si+ inde se$i+ ara$a. O anumita si ,industana+ persana+ d-aCaneza si c,ineza+ iar dintre lim$ile eur pene: p rtu!,eza+ landeza si en!leza. In sec. al GIV-lea+ malaezii au ad ptat scrierea ara$a. In prezent+ ind nezienii # l secs al#a$etul latin. Primele inscriptii in lim$a malaeza au # st desc perite in centrul 7aCei @datate: 1/0 si 12/A. Lim$a ind neziana actuala este rezultatul e" lutiei si # rmarii rapide a lim$ii malaeze+ im$ !atita pe seama mult r lim$i si dialecte aut ,t ne. Din anul *934 malaeza s-a impus ca lim$a #iciala a statului si a capatat numele de ind neziana @# 5 s in)$n!si A. De #apt+ la /1 ct m$rie *9/1+ cu prile-ul unui C n!res al tineretului+ care s-a tinut la 7a8arta+ s-a # l sit+ pentru prima ara+ termenul de #i%( in)$n!@i n . ( 5 s in)$n!si - Elim$a ind neziana m dernaE - care a de"enit+ cu timpul+ sim$ lul unitatii nati nale. Desi in)$n!@i n c ntinua #i%( % # !@ + intre ele nu tre$uie sa punem semnul identitatii. Lim$a ind neziana di#era de malaeza prin unele trasaturi+ le!ate de e" lutia ei in ep ca m derna @intre altele+ prin prezenta in " ca$ular a unui mare numar de cu"inte pentru n tiuni a$stracte+ imprumutate in special din landeza sau # rmate din elemente aut ,t ne+ ca

si prin unele particularitati m r# sintactice. Cu t ate acestea+ cine cun aste lim$a ind neziana p ate lesne citi pere literare in malaeza clasica. Nu putem sa nu amintim si de lim$a < Ei+ "ec,ea lim$a literara a d-aCanezil r+ care a e&istat de la inceputul erei n astre si care+ in ceea ce pri"este structura !ramaticala+ #ace parte din cate! ria lim$il r malai -p lineziene. Le&icul ei este insa imprumutat mai ales din sanscrita si $ali+ de arece literatura in lim$a 8aCi sunt traduceri si prelucrari+ mai mult sau mai putin e&acte+ ale perel r literare @epice si dramaticeA sau reli!i ase @$udisteA din India. De # arte multa "reme lim$a 8aCi a aJtras atentia sa"antil r @incepand cu N. V n Fum$ ldtA si este una dintre cele mai studiate lim$i din aceasta parte a lumii. +III. $imbile c'ino-tibetane Se impart in d ua mari ramuri: *A t5 i.c5in!@ ?c5in$.si %!@ ;+ care cuprinde lim$a c5in!@ si !rupul lim$il r t5 i @lim$a t5 i ,"$,"i+.@is sau t5 i.si %!@ + ap i lim$ile # $1 #+i1 <+in1 vi!tn %!@ + numita+ anteri r+ n %it s.a.A si /A ti(!t$.(i"% n @lim$a ti(!t n 1 lim$ile 5i% # ic! ,"$n$%in #i@ t!+ lim$ile 5i% # ic! n!,"$n$%in #i@ t!+ lim$a (i"% n s.a.A.

+I*. $imbile indiene (amerindiene) Se clasi#ica in trei mari !rupe: *A lim$ile din Canada si S.(.A. @ !sc5i%$s 1 #!+t 1 #amilia t5 , sc si #g$nL+in etc.A% /A lim$ile din me&ic si din America centrala @cea mai imp rtanta este+ aici+ % B + lim$a m arta+ " r$ita de indienii din UucatVn si n rdul statului Campec,eA% 2Alim$ile din America de Sud si Antile @L+!c5+ 1 B% " 1 t+,i1 g+ " ni etc.A. Cu pri"ire la l cul #i%(ii c$"!!n! in clasi#icarea !eneal !ica au # st emise d ua ip teze. Dupa una dintre ele+ c reeana ar # rma impreuna cu lim$ile dra"idiene din sudul Italiei #amilie aparte+ e&plicatie neacceptata din lipsa de ar!umente c n"in!at are. 'ult mai plauzi$ila este cealalta ip teza+ care sustine inrudirea dintre c reeana si lim$ile manciuriana si m n! la. Dupa parerea lin!"istil r care au ar!umentat cel de-al d ilea punct de "edere+ c reeana #ace parte din #amilia lim$il r altaice @adica este inrudita cu lim$ile turcice+ m n! le si tun!us -manciurieneA. Intrebari de verificare:

Ce criterii stau la $aza clasi#icarii !eneal !iceD Care sunt principalele #amilii de lim$iD Care sunt principalele ramuri ale #amiliei ind eur peneD Enumerati lim$ile r manice.

B. CLASIFICAREA TIPOLOGICA Ist$"ic+# ,"$(#!%!i Spre de se$ire de clasi#icarea !eneal !ica+ clasi#icarea tip l !ica a lim$il r+ aparuta cam in acelasi timp @adica la s#arsitul sec. al GVII-lea si inceputul celui de-al GIG-leaA+ se intemeiaza pe alte principii. Intr-ade"ar+ aici nu ne mai intereseaza inrudirea m r#emel r si nici+ implicit+ #iliatia lin!"istica+ ci tipul lim$ii+ cu alte cu"inte+ asemanarile si de se$irile ce se mani#esta in structura !ramaticala a lim$il r+ indi#erent de ri!inea l r. Ideea de a se studia tipul lim$ii intalnim+ pentru prima ara+ la r mantici+ dupa care+ !asim # rmulata in su#letul #iecarui p p r se mani#esta in # lcl r+ in arta+ literatura si lim$a. De aici c ncluzia+ naturala+ ca prin lim$a putem cun aste spiritul etnic. C nceptia aceasta cele$ra lucrarea a lui 5riederic, " n Sc,le!el+ se#ul r manticil r !ermani+ M(!" )i! s," c5! +n) 7!is5!it )!" In)i!"+ menti nata mai sus. Pe $aza c mpararii lim$il r+ intreprinsa inca de en!lezul N. 7 nes+ 5r. Sc,le!el c n#runta sanscrita cu !reaca+ latina+ lim$ile turcice si c nc,ide ca: *A lim$ile p t #i impartite in d ua tipuri+ si anume in #i%(i 0#!2i$n "! @cu #le&iune internaA si #i%(i c+ 0i2! @care dispun de pre#i&e si su#i&eA% /A #iecare lim$a se naste si ramane in acelasi tip lin!"istic% 2A lim$ile #le&i nare sunt mai $ !ate+ mai sta$ile si mai dura$ile decat acela a#i&ale+ care+ dimp tri"a+ ar #i sarace+ arti#iciale si nu s-ar dez" lta r!anic. In alti termeni+ 5r. Sc,le!el c nsidera ca lim$ile #le&i nare ar #i sin!urele ideale si le pune tutur r cel rlalte. Dupa parerea lui+ reprezentanta clasica a lim$il r #le&i nare c nstituie sanscrita. Bece ani mai tarziu+ #ratele lui 5riederic, Sc,le!el+ Au!ust Nil,elm " n Sc,le!el @*060-*134:+ in lucrarea O(s!"v ti$ns s+" # # ng+! !t # #itt6" t+"! )!s t"$+( )$+"s @*1*1A+ pr pune clasi#icarea tutur r lim$il r in trei tipuri principale:

*A #i%(i in c "! c+vint!#! s+nt inv "i (i#! + iar rap rturile dintre el%e p t #i e&primate numai prin t pica% /A #i%(i c+ 0i2!+ in care rap rturile !ramaticale sunt desemnate cu a-ut rul pre#i&el r+ su#i&el r si al desinentel r% 2A #i%(i 0#!2i$n "!+ in care+ in a#ara de a#ie+ mai e&ista si #le&iune interna. La randul l r+ acestea p t #i di"izate+ pe $aza criteriului sintactic+ in #i%(i sint!tic! si #i%(i n #itic!. O n ua etapa in e" lutia c nceptiil r pri"ind clasi#icarea tip l !ica a lim$il r este marcata de cercetarile lui Nil,elm " n Fum$ ldt. Ceea ce este n u in clasi#icarea pr pusa de Fum$ ldt c nsta in #aptul ca el adau!a celei #acute de A. Sc,le!el al patrulea tip lin!"istic si da denumire primel r d ua. *A Primul tip lin!"istic @al lui A. Sc,le!elA Fum$ ldt il numeste i@$# nt. /AAl d ilea este denumit g#+tin nt% lim$ile care il c mpun se caracterizeaza prin a#i&e+ dar in structura l r m r# l !ica pre#i&ele+ su#i&ele si desinentele nu sunt sudate cu radacina cu"antului. 2AAl treilea tip il c nstituie #i%(i#! 0#!2i$n "!. Ele se caracterizeaza+ spre de se$ire de cele a!lutinante+ printr- c eziune per#ecta atat intre a#i&e+ cat si intre acestea si radacina. Speci#ica acest r lim$i este si 0#!2i+n! int!"n . 3ASpre de se$ire de in"atatii de pana la el+ Fum$ ldt mai distin!e un tip lin!"istic+ si anume tipul #i%(i#$" inc$",$" nt! @lim$ile un r indieni din America de N rd+ precum si unele din lim$ile din e&tremitatea de n rd-est a Si$eriei% ciu8 ta sau lu ra"etlanaA. In p zitie cu idi murile in care e&ista parti secundare de pr p zitie dependente de "er$ulpredicat+ in lim$ile inc rp rante sunt utilizate+ cu aceasta #unctiune+ a#i&ele+ care #ac c rp c mun cu "er$ul-predicat. In lim$ile inc rp rante+ pr p zitie nu este insa alcatuita numai din "er$e W a#i&e+ ci si din "er$e si nume reduse # netic. Desi c nceptia !enerala a lui N. " n Fum$ ldt c ntine unele elemente dialectice+ t tusi te riile lui pri"it are la e" lutia tipului lin!"istic sunt idealiste+ in#luentate mult de Oant+ Sc,ellin! si 5ic,te. Lin!"istul !erman c nsidera ca principalele tipuri m r# l !ice ar reprezenta etape di#erite ale unui pr ces de e" lutie unic+ incepand cu lim$ile iz lante. Cele mai desa"arsite sunt+ dupa el+ lim$ile #le&i nare+ iar sanscrita c nstituie+ desi!ur+ tipul ideal. Au!ust Sc,leic,er re"ine la clasi#icarea tip l !ica a #ratil r Sc,le!el+ dar cu ar!umentare si detalii n i. Ca discip l al lui Fe!el+ Sc,leic,er era c n"ins ca t t ceea ce e&ista trece prin trei etape @triadaA: teza+ antiteza si sinteza. In c nsecinta+ "a tre$ui sa delimitam trei tipuri de lim$i in trei peri ade. Aceasta interpretare+ d !matica si # rmala+ a #il z #iei ,e!eliene a # st c m$inata de Sc,leic,er cu ideile lui C,. DarCin despre e" lutia

speciil r $i l !ice. In m d l !ic+ Sc,leic,er a"ea sa a-un!a la c ncluzia ca lim$a+ ca rice r!anism natural+ se naste+ creste @nu se dez" ltaA si m are. Clasi#icarea tip l !ica a lui Sc,leic,er nu pre"ede lim$ile inc rp rante+ ci indica trei tipuri lin!"istice in d ua "ariante: #i%(i sint!tic! si #i%(i n #itic!. *. primul tip il c nstituie #i%(i#! i@$# nt!: aA ) - radacina pura @de e&emplu+ c5in!@ A% $A ) W r - radacina W cu"antul au&iliar @de e&emplu+ (i"% n A% /. Li%(i#! g#+tin nt!: Ti,+# sint!tic: aA )a-tipul su#i&al @de e&emplu+ lim$ile t+"cic! si 0inic!A% $A a)-tipul pre#i&al @de e&emplu+ lim$ile ( nt+A% cA )<a-tipul in#i&al @de e&emplu+ lim$a ( t(i< A Ti,+# n #itic: dA )a @a)A W r I radacina a#i&ata W cu"antul au&iliar @de e&emplu+ lim$a ti(!t n A% 2. Li%(i 0#!2i$n "! Ti,+# sint!tic: aA )a - #le&iunea interna pura @de e&emplu+ lim$ile semiteA% $A a)X @)XaA W r: radacina #lectanta @cu #le&iuneA si a#i&ata W cu"antul au&iliar @de e&emplu+ lim$ile "$% nic!1 !ng#!@ A. Lim$ile iz lante sau am r#e sunt c nsiderate de Sc,leic,er ca specii ar,aice+ cele a!lutinante+ ca specii intermediare+ lim$ile #le&i nare @"ec,i ind -eur peneA ar c incide cu ep ca de in#l rire+ reprezentand+ deci+ speciile cele mai e" luate+ in timp de lim$ile #le&i nare n i @analiticeA ar apartine ep cii de de!radare. In "iata lim$il r+ A. Sc,leic,er distin!e+ deci+ d ua peri ade+ dintre care una asa-zisa ,"!ist$"ic sau c"! t$ "! si alta ist$"ic sau )! )!g" ) "!. In aceasta peri ada nu se mai creeaza # rme n i+ ci+ dimp tri"a+ t tul se dezinte!reaza. In acelasi timp cu Sc,leic,er+ a ela$ rat clasi#icare m r# l !ica F. Steint,al. El p rneste de la tezele principale ale lui Nea" n Fum$ ldt+ dar interpreteaza ideile acestuia pe plan psi, l !ic. T ate lim$ile sunt impartite de Steint,al in #i%(i c+ 0$"% si #i%(i 0 " 0$"% ? %$"0!;. Prin 0$"% el intele!e atat # rma cu"antului+ cat si # rma pr p zitiei. Lim$ile in care #le&iunea lipseste au # st numite de Steint,al g"!g t!% ele dse su$impart in: lim$i de tipul "ietnamezei @care este apr ape t tal lipsita de # rmeA si lim$a c,ineza @care nu

este c mplet am r#a: in c,ineza e&ista nu numai a#i&e le&icale+ ci si a#i&e !ramaticaleA% lim$ile cu #le&iune+ Steint,al le-a numit lim$i v "i (i#!. A* F " 0$"% : - cu a-ut rul reduplicarii si al pre#i&el r @lim$ile ,$#in!@i!n!A% - cu a-ut rul su#i&el r @lim$ile t+"cic!1 %$ng$#! si 0in$.+g"i!n!A% - prin intermediul inc rp rarii @lim$ile %!"in)i!n!A% B* Li%(i v "i (i#!1 c+ 0$"% ?$"g ni@ t!;: - prin adau!area elementel r @!gi,t! n A% - cu a-ut rul #le&iunii interne @lim$ile s!%it!A% - cu a-ut rul su#i&el r "erita$ile @lim$ile in)$.!+"$,!n!A. Aceasta clasi#icare+ ca+ dealt#el+ si cele care i-au # rmat+ pe cea a lui N. V n Fum$ ldt+ in cazul de #ata cu c mpleteaza cu amanunte intele!ere de se$ita a n tiunii de 0$"% .

Clasi#icarea lui F. Steint,al a # st re"izuita de 5r. 'isteli+ care are meritul de a #i delimitat #i%(i#! c " ) cini i@$# nt! @c,inezaA de cele care i@$#! @ t!%!#! @de e&emplu+ malaezaA. N. 5inc8 pune la $aza clasi#icarii+ pe de parte+ principiul de r!anizare a pr p zitiei @Emasi"itateaE+ ca in lim$ile inc rp rante+ sau Ecaracterul se!mentarii sau al #ra!mentariiE+ ca in lim$ile semite si ind -eur peneA+ iar pe de alta+ caracterul relatiil r dintre partile pr p zitiei+ in special tipul ac rdului. In #elul acesta+ lim$a a!lutinanta cu ac rd deplin @de e&emplu+ su$ia din !rupul zam$ezi al #amiliei $antuA+ iar alta+ t t a!lutinanta+ dar cu ac rd partial @turcaA+ cupa in clasi#icarea lui 5inc8+ l curi di#erite. Drept urmare+ aut rul distin!e 1 tipuri m r# l !ice: *A tipul c,inez% /A tipul !r enlandez% 2A tipul su$ia% 3A tipul turc% 4A tipul sam an @speci#ic si alt r lim$i p linezieneA% 6A tipul ara$ @c mun si cel rlalte lim$i semiteA% 0A tipul !rec @caracteristic si alt r lim$i ind -eur peneA si 1A tipul !ruzin. In clasi#icarea m r# l !ica a lui 5r. si A. Sc,le!el+ N. " n Fum$ ldt+ A. Sc,leic,er+ F. Steint,al si 5r. 'isteli+ ca+ dealt#el+ in insasi c nceptia l r lin!"istica+ lim$ile ind :eur pene reprezinta tipul cel mai e" luat si se caracterizeaza printr!ramaticala ideala+ puncte de "edere ce nu p t #i insa acceptate. Lin!"istul rus 5. 5. 5 rtunat " @*131-*9*3A reia+ cu unele m di#icari+ sistemul de clasi#icare al lui N. " n Fum$ ldt+ pe care-l c mpleteaza cu un tip ce cupa p zitie intermediara intre lim$ile a!lutinante si cele #le&i nare. 5 rtunat " denumeste acest tip 0#!2i$n ". g#+tin nt si include aici lim$ile semite+ pe care lin!"istii le c nsiderau #le&i nare+ desi in structura l r !ramaticala ele se de se$esc mult de lim$ile ind -eur pene. Clasi#icarea tip l !ica a lui 5 rtunat " este # arte l !ica+ dar insu#icienta in pri"inta numarului lim$il r. structura

El ia ca punct de plecare structura # rmei cu"antului si c relatia dintre elementele m r# l !ice ale acestuia din urma. Bazandu-se pe criteriile amintite+ lin!"istul rus distin!e 3 tipuri de lim$i: *A g#+tin nt! @turcice+ #in -u!rice m n! leA+ in care # rmele cu"intel r se r!anizeaza prin separarea temel r si a#i&el r% /A 0#!2i$n ". g#+tin nt! @lim$ile semiteA+ in care # rmele cu"intel r se r!anizeaza prin separarea temel r+ deci aici rap rtul dintre tema si a#i& este identic cu cel din lim$ile a!lutinante% 2A 0#!2i$n "! @lim$ile ind -eur peneA+ in care e&ista # rme r!anizate de a#i&e% 3A " )ic #! @c,ineza+ $irmanaA+ in care nu e&ista # rme ale cu"intel r iz late+ detasa$ile+ radacinile c nstituind nu parti ale cu"antului+ ci c,iar cu"inte. Din clasi#icarea lui 5 rtunat " lipsesc lim$ile inc rp rante+ in ea nu p t #i incluse !ruzina+ !r enlandeza+ lim$ile malai -p lineziene+ dar # arte su$til este ilustrata di#erenta dintre # rmarea cu"intel r in lim$ile ind -eur pene si semite+ lin!"istii de $icei nu #aceau. peratie pe care anteri r #le&iune tematica @a temel rA in

O c mpletare su$stantiala a sc,emei clasi#icarii tip l !ice traditi nale ii apartine lin!"istului american E. Sapir. La $aza clasi#icarii+ acesta pune trei criterii: *A g" )+# )! sint!@ % /A t!5nic sint!@!i% 2A c " ct!"+# c$nc!,t!#$" @adica al semni#icatiil r ce p t #i e&primate in cadrul cu"antuluiA. Dupa primul criteriu+ lim$ile sunt di"izate in: c n# rmitate cu cel de-al d ilea criteriu+ lim$ile se impart in i@$# nt!1 n #itic! @c,ineza+ en!leza+ #rancezaA+ sint!tic! @latina+ ara$a+ #inlandezaA si ,$#isint!tic!. In g#+tin nt!1 0+@i$n nt! si si%($#i@ nt!. In #ine+ p tri"it celui de-al treilea criteriu+ tipurile de n tiuni e&primate de lim$a p t #i: A. L!2ic #! @*.c$nc!,t! #!2ic #! N)! ( @ N si c$nc!,t! N)!"iv tiv!NA si B. G" % tic #! @2.c$nc!,t! "!# ti$n #! c$nc"!t!: de pilda+ !enul si numarul% 3.c$nc!,t! "!# ti$n #! ,+"!: de e&.+ cate! ria !ramaticala a cazuluiA. C nsiderate in ansam$lu+ cercetarile c nsacrate clasi#icarii tip l !ice au sc s la i"eala #aptul ca in #iecare lim$a pred mina anumite pr cedee de e&primare a c ntinutului !ramatical+ in sc,im$+ altele lipsesc sau sunt # l site # arte rar. In # nd+ asa a aparut clasi#icarea tip l !ica. Ea se spri-ina pe structura lim$ii si este de#inita prin mi-l acele !reamaticale de e&presie+ esentiale in #iecare caz in parte. Ast#el+ la e&primarea rap rturil r dintre cu"inte+ lim$a r mana utilizeaza mi-l ace %$"0$#$gic! @#le&iuneaA+ sint ctic! @- nctiunea+ -u&tapunerea+ parata&a+ t picaA si 0$n!tic! @int natia+ pauzaA. Dimp tri"a+ c,ineza recur!e mai ales la t n+ t pica si cu"inte au&iliare.

CLASIFICAREA TIPOLOGICA TRADITIONALA Lin!"istica !enerala actuala accepta+ in principiu+ clasi#icarea tip l !ica a lui Fum$ ldt si c mpletarile #acute de alti in"atati atat in sec. al GIG-lea+ cat si in ep ca n astra. Se recun aste+ de #apt+ e&istenta a patru tipuri principale de lim$i+ si anume: *A tipul i@$# nt sau %$"0% /A tipul g#+tin nt% 2A tipul 0#!2i$n "% 3A tipul ,$#isint!tic. 1. $imbile izolante sau amorfe @li se mai spune si radicaleA Din aceasta cate! rie #ac parte: c,ineza+ "ietnameza+ ti$etana+ $irmana+ siameza+ lim$ile sudaneze @in parte+ si en!lezaA. Lim$ile p menite se caracterizeaza prin urmat arele trasaturi principale: aA in"aria$ilitatea cu"intel r. A#i&ele !ramaticale+ de $icei lipsesc+ cu"intele nu se declina si nu se c n-u!a. E&ista numai particule+ care indeplinesc r lul cu"intel r au&iliare+ si a#i&e le&icale. Lim$ile se numesc i@$# nt!+ pentru ca # rmele cu"intel r nu e&prima rap rturi sintactice in pr p zitie: # rmal cu"intele sunt Eiz lateE. Ele p t c nsta in unele lim$i numai din radacini+ in timp ce in altele @care iz leaza temeleA !asim a#i&e le&icale. Pr p zitia reprezinta+ in lim$ile iz lante+ un sir de radacini sau teme in"aria$ile. $A In lim$ile am r#e nu e&ista elemente # rmale pentru a di#erentia partile de " r$ire+ desi sensul l r este perceput ca atare si in plan m r# l !ic. Cu"intJele ce desemneaza $iecte+ pr prietati sau actiuni+ din punct de "edere structural nu se de se$esc prin nimic unele de altele. (ne ri+ unul si acelasi cu"ant p ate indica si $iectul+ si pr prietatea+ si actiunea @aceasta depinde+ $ineinteles+ de c nte&tA. De aici p lisemia radicalil r sau a temel r. Aceleasi radacini au+ adese ri+ intelesuri # arte "ariate @de e&emplu+ in c,inezaA. Cu alte cu"inte+ in c,ineza e&ista multi radicali m nimici. De pilda+ t $ p ate insemna: Ea rapi+ a atin!e+ a ac peri+ stea! @#lamuraA+ !rau+ a duce+ drumE% #i+ - Ea int arce+ caruta+ piatra preti asa+ r ua+ a $ate #ierul+ drumE. Aceste c mple&e s n re+ identice din punct de "edere # netic se!mental+ sunt di#erentiate prin int natie @ ralA si prin ide !rame @in scrisA. cA )ap rturile sintactice p t #i e&primate prin t pica+ int natie si cu"inte-radacini+ care isi pierd in c nte&t "al area l r de $aza si capata r lul cu"intel r au&iliare @insrtumente !ramaticale prin e&celenta: prep zitii sau c n-unctiiA. De e&emplu+ su$iectul se a#la int tdeauna la inceputul pr p zitiei+ $iectul direct sta sau imediat dupa cu"antul care marc,eaza actiunea sau este indicat prin intermediul unui cu"ant-radacina.E>eniti"ulE @ceea ce intele!em n i prin acest cazA se e&prima in c,ineza prin plasarea cu"antului inaintea celui care tre$uie de#init: t! ni ts! E#iul ceruluiE @se p ate spune insa si: t! ni.ti.ts!A. In lim$a c,ineza+ in a#ara de cu"intele radacini+ care p arta anumita "al are le&icala+ mai e&ista si

cu"inte-radacini cu #unctie au&iliara. @Studiul acestei lim$i se reduce la stidiul radicalil r de di#erite tiputi+ precum si al t piciiA. Destinatia cel r d ua #eluri de radacini a # st $ser"ata de multa "reme de lin!"istii c,inezi+ care le-au impartit in c+vint! ,#in! si c+vint! g$ #! ?vi)!;. In c nc rdanta cu aceasta delimitare+ se dadea si de#initia !ramaticii: a arta # arte utila+ care ne in"ata sa de se$im cu"intele pline de cele ! ale. 2. $imbile a lutinante In aceasta cate! rie se incadreaza ma- ritatea lim$il r din Asia+ A#rica si Oceania: lim$ile turcice+ m n! lice+ tun!us -manciuriene+ sam edice+ $antu+ #in -u!riene+ dra"idiene+ !ruzina+ -ap neza+ armeana de azi @care p seda insa si unele trasaturi+ speci#ice tipului #le&i narA s.a. Ele se caracterizeaza prin a#i&e le&icale si !ramaticale+ dar+ spre de se$ire de tipul #le&i nar+ le!atura dintre m r#eme nu prezinta g#+tin nt!. aA In aceste lim$i+ structura m r# l !ica a cu"antului este e&trem de clara. $A Indi#erent de natura l r+ m r#emele se prezinta su$ acelasi aspect @nu e&ista #le&iune interna+ lipsesc alternanteleA. )adacina cu"antului nu se m di#ica nici data. T ate elementele sunt alipite+ atasate. De e&emplu+ in turca: !# EmanaE+ !#/i% Ein mana meaE+ !#/i%/)! Ein mana meaE @l c.A+ !#/i%/)!/<i/ Ecare se a#la im mana meaE+ !#/i%/)!/<i/n @!en. s!A Ea celui @a ceeaA ce se a#la in mana meaE% aplicarea a#i&ului la radacina @care p arta sensul le&ical #undamentalA se #ace p rnind de la elementul mai !eneral+ mai a$stract+ spre cel mai c ncret+ mai particular+ adica mai intai se ataseaza a#i&ul care arata cate! ria cea mai cuprinzat are+ urmat de a#i&ul cate! riei mai restranse% cA A#i&ele care e&prima di#erite "al ri !ramaticale se caracterizeaza prin d ua trasaturi #undamentale: #iecare a#i& indeplineste numai sin!ura #unctiune% #iecare "al are !ramaticala este e&primata int tdeauna prin unul si acelasi a#i& @a#i&e standardA. De e&emplu+ in turca: $) Ecamera+ daieE+ $) /) Ein cameraE @l c.A+ $) /# " @n m.plA+ iar $) # "/) @l c. pl.A% in tatara <+# EmanaE - n minati"ul sin!ular este marcat aici de a#i&ul @desinentaA zer % <+#/# " EmainiE - a#i&ul -lar e&prima numai pluralul+ nu si n minati"ul% in lim$ile #le&i nare @sanscrita+ !reaca+ latina+ r mana+ !ermana+ rusa etc.A+ desinenta p ate indica @si indicaA mai multe #unctiuni. Ast#el+ in lat. 5$"ti1 .i marc,eaza in acelasi timp si n minati"ul si pluralul% in s,!: ! desemneaza d ua #unctiuni !ramaticale: a$lati"ul si sin!ularul% dA A"%$ni v$c # ?sin "%$nis%+#; reprezinta a#i&el r cu " cala din interi rul cu"antului. cerinta de a Yarm nizaZ " cala c eziune per#ecta+ de unde si numele de

eA Pe lan!a #aptul ca a#i&ele indeplinesc

sin!ura #unctiune !ramaticala+ lim$ile sla$a c eziune a

a!lutinante se caracterizeaza+ dupa cum am mai remarcat+ printrm r#emel r @acestea se alipesc in m d mecanic la radacina sau de alt a#i&A%

#A Pr cedeele m r# l !ice cele mai raspandite sunt su#i&area si pre#i&area. In lim$ile a!lutinante pred mina+ de re!ula+ unul dintre ele. Ast#el+ in lim$ile turcice si #in -u!riene e&ista numai su#i&e+ in timp ce in lim$ile $antu+ pred mina pre#i&ele. 3. $imbile fle,ionare Aceste lim$i se caracterizeaza prin urmat arele trasaturi #undamentale: aA p si$ilitatea "ariatiei # nematice a structurii m r#emel r @0#!2i+n! int!"n ;. Aceasta m di#icare ser"este la # rmarea de n i cu"inte sau di#erite # rme ale unuia si aceluiasi cu"ant @c#.en!l. s!. 0$$t Epici rE - pl. 0!!t8 !erm. 7 #) EpadureE - pl. 7 #)!"% : n)!# Ene! tE - pl. :On)!#8 !erm. F ng!n Ea prindeE+ 0Ongt @prez.+ pers. a III-a s!.A+ 0ing @imper#.+ pers. a III-a s!.A% $A #iecare a#i& p ate #i purtat rul mai mult r #unctiuni !ramaticale% c#. in rusa% desinenta - !v ?in )!"PvQ/!vD)!"Pv$ Ec pacE+ e&prima cate! ria numarului @pl.A a !enului @n.A si a cazului @!en.A% cA c eziune per#ecta a m r#emel r @#uzi narea l rA. Intr-ade"ar+ in lim$ile #le&i nare+ a#i&area di#era de a#i&area din lim$ile a!lutinante prin #aptul ca su#i&ele si pre#i&ele sunt le!ate r!anic de radacina sua tema+ adese ri+ e&ista cu"inte care nu p t #i # l site #ara su#i& @c#. in r. s!%Q// 1 )!"!v/$A+ dupa cum sunt si cazuri cand su#i&ul este zer @c#. t t in rusa% st$# NscaunN R n m. ac. s!.+ st+# EmasaE - n m. ac. s!.+ s ,$g E!,eataE- n m. ac. s!. !en. pl.+ s$#) t - n m. s!.+ !en. ac. pl.A. Lim$ile #le&i nare se impart+ la randul l r+ in lim$i sint!tic! si n #itic!. Lim$i sintetice prin e&celenta: lim$ile ind -eur pene "ec,i @sanscrita+ !reaca+ latina+ ! tica+ armeana "ec,e+ sla"a "ec,e si alteleA iar dintre lim$ile ind -eur pene actuale: lituana+ !ermana+ rusa si unele lim$i sla"e @ele au insa si elemente de analitismA. Lim$i analitice: ma- ritatea lim$il r ind -eur pene c ntemp rane @lim$ile r manice+ ne indiene+ en!leza+ daneza+ ne !reaca+ $ul!ara s.a.%tre$uie spus insa ca e" lutia lim$ii r mane de la sintetism la analitism nu este unidirecti nala si a$s luta+ caci se $ser"a+ in parte+ si un #en men in"ers+ de creare a # rmel r sinteticeA. In #i%(i#! sint!tic!+ cate! riile si r p rturile !ramaticale se e&prima in interi rul cu"antului+ in timp ce lim$ile analitice recur! la mi-l ace e&terne @cu"inte au&iliare+ t pica+ int natieA. In lim$ile cu structura sintetica+ cu"antul isi mentine caracteristica sa !ramaticala+ c,iar dacal e&tra!em din pr p zitie. De e&emplu+ lat. 0i#i+% ne indica prin # rma sa ca: aA

a"em in #ata un su$stanti"+ $A la numarul sin!ular+ cA in cazul acuzati"+ dA cu #unctia sintetica de c mplement direct. In #i%(i#! n #itic! insa+ cu"antul+ sc s din pr p zitie+ are numai "al are le&icala+ p si$ilitatea de a numi @0+ncti )!n$%in tiv ;. De e&emplu+ in en!leza "$+n) EcercE + c nsiderat in a#ara pr p zitiei+ are numai "al are le&icala+ #ara indicatii de natura !ramaticala. Structura analitica este mai raspandita in paradi!ma numelui @"ezi+ de e&emplu+ #ranceza+ en!leza+ $ul!ara+ persana n ua etc.A. In sistemul "er$al+ insa+ alaturi de c nstructii analitice+ !asim si $ !ata "arietate de # rme sintetice+ utilizate pentru desemnarea cate! riil r !ramaticale pr prii acestei parti de " r$ire @timpul+ m dul s.a.A. Elementele sintetice apar si in cadrul deri"arii # l site in lim$ile analitice. 1. $imbile polisintetice (incorporante). Particularitatile acestui tip m r# l !ic c nsta in aceea ca di#eritele $iecte ale actiunii @direct+ indirectA precum si circumstantialele nu sunt e&primate prin parti secundare de pr p zitie ci prin di#erite a#i&e care intra in cp mp nenta # rmei "er$ale ce ser"este de predicat in pr p zitie. (ne ri in c mp nenta predicatului se inlcude si su$iectul. Putem spune+ ast#el+ ca in lim$ile p lisintetice cu"antul c respunde unei intre!i pr p zitii din alte lim$i. Din lim$ile p lisintetice #ac parte multe #i%(i #! in)i!ni#$" )in A%!"ic + unele #i%(i 0"ic n! si lim$ile un r p p are din Asia. Pentru a intele!e cum #uncti neaza aceste lim$i+ prezentam un e&emplu dintr- lim$a indiana din America de N rd+ statul Ore! n . #i%( c5in$$<. Pr p zitiei n astre YAm "enit s;-i dau ei astaZ ii c respunde in c,in 8 ini #+) %* In aceasta pr p zitie sunt inc rp rate $iecte pr n minale: radacina "er$ului Ya daZ este reprezentata prin c ns ana )+ pre#i&ul i. e&prima un trecut imediat% n desemneaza pers ana I s!.% al d ilea -i. $iectul pr n minal @YastaZ+ YaceastaZ+ Yacest lucruEA% - . al d ilea $iect pr n minal . YeiZ . @c mplement indirectA% -#- a#i& care indica "al area de c mplement indirect a pr numelui precedent% -+arata ca actiunea este indreptata spre e&teri r si p rneste de la su$iectul " r$it r @adica Yel da cui"a ce"a si nu ia de la nimeni nimicZA% in #ine . % este un su#i& care e&prima suplimentara cu un anumit sc p. Tipul p lisintetic il determinam in primul r=nd dupa criteriul sintactic. Este !resit sa se a#irme ca in lim$ile p lisintetice nu e&ista cu"inte+ ci numai cu"inte-pr p zitii. In lim$ile p lisintetice e&ista paralel si # rme independente si # rme inc rp rante. n tiune

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: ? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA . *90/+ Bucuresti+ p.//1-/6*. ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA - *90*+ Bucuresti+ p.34/-39/. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA : VRACIU1 A"it$n . *91:+ Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti. 7ALD1 L+ci 8 SLAVE1 E#!n . *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Bucuresti. ? ? LIMBILE LUMII @'ica encicl pedieA @LLA . *91*+ Bucuresti. ? ? ENICLOPEDIA LIMBILOR ROMANICE @ELI)A . *919+ Bucuresti. Intrebari de verificare: Care sunt criteriile care stau la $aza clasi#icarii tip l !iceD Enumerati principalele tipuri de lim$i. Care sunt de se$irile dintre tipul a!lutinant si cel #le&i narD Dati e&emple de lim$i din #iecare cate! rie tip l !ica @iz lant+ a!lutinant+ #le&i nar si p lisinteticA. III. TESTE+ >)ILE+ EGE)CITII DE A(TOEVAL(A)E 5INALA Care sunt principalele te rii prin care se incearca sa e&plice aparitia lim$a-uluiD In ce c nsta di#icultatea de a sta$ili ri!inea " r$irii si a primel r cu"inteD E&plicati #unctia den minati"a a lim$a-ului. E&plicati #unctia p etrica a lim$a-ului. Care sunt #unctiile lim$a-ului in acceptia lin!"istului ) man 7a8 $s nD Care sunt principalele curente #il s #ice pri"it are la des#asurarea pr cesului de c municareD Care sunt principalele acti"itati de c municareD Ce este c$)+# #ingvistic si in ce c nsta emiterea mesa-uluiD Care sunt acceptiile semnului lin!"isticD E&plicati acceptia $ilaterala a semnului lin!"istic. In ce c nsta a d ua articulare a lim$a-uluiD Care sunt trasaturile #undamentale ale semnului lin!"isticD E&plicati ar$itrariul semnului lin!"istic. Dati e&emple de cu"inte m ti"ate a$s lut si de cu"inte m ti"ate relati". Care sunt cauzele pierderii m ti"ariiD

Care sunt #il l !ii care au pus $azele met dei c mparati"-ist riceD Care sunt principiile met deiD Ce este rec nstructiaD Dati e&emple. Este p si$ila rec nstructia unei lim$i @de e&emplu lim$a ind -eur peanaAD Care sunt limitele met deiD Care sunt met dele m derne in lin!" isticaD Ce este analiza in c nstituenti imediatiD Ce este c mutareaD Ce criterii stau la $aza clasi#icarii !eneal !iceD Care sunt principalele #amilii de lim$iD Care sunt principalele ramuri ale #amiliei ind eur peneD Enumerati lim$ile r manice. Care sunt criteriile care stau la $aza clasi#icarii tip l !iceD Enumerati principalele tipuri de lim$i. Care sunt de se$irile dintre tipul a!lutinant si cel #le&i narD Dati e&emple de lim$i din #iecare cate! rie tip l !ica @iz lant+ a!lutinant+ #le&i nar si p lisinteticA. Care sunt elementele de pr !res in lim$a in # netica+ m r# l !ie+ sinta&a si le&icD