Sunteți pe pagina 1din 310
Dimitrie CANTEMIR ISTORIA IEROGLIFIC{ *

Dimitrie

CANTEMIR

Dimitrie CANTEMIR ISTORIA IEROGLIFIC{ *

ISTORIA IEROGLIFIC{

*

Dimitrie CANTEMIR ISTORIA IEROGLIFIC{ *

CUPRINS

Tabel cronologic

3

ISTORIIA IEROGLIFIC{

11

IZVODITORIUL CITITORULUI, S{N{TATE

12

IAR{+I C{TR{ CITITORIU

15

SCARA A NUMERELOR +I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE

16

ISTORIIA IEROGLIFIC{

27

PARTEA I

28

PARTEA A DOA

101

PARTEA A TRIIA

167

PARTEA A PATRA

235

PARTEA A CINCEA

277

2

Dimitrie Cantemir

CZU 859.0-31

C 19

Textul romanului se reproduce dup[:

Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific[ (]n dou[ vo- lume). Colec\ia „Biblioteca pentru to\i“. Editura Minerva, Bu- cure=ti, 1983. }n prezenta edi\ie s-a p[strat ortografia sursei.

Coperta: Isai C`rmu

ISBN 9975-74-028-1

© LITERA

Istoria ieroglific[. Vol. I

3

CUPRINS

TABEL CRONOLOGIC

1673

La 26 octombrie se na=te Dimitrie Cantemir, ]ntr-o fimilie de r[ze=i de la Sili=teni, ]n \inutul F[lciului (azi — jude\ul Vaslui). Tat[l, Con- stantin Cantemir, a luptat ca mercenar ]n r[zboaiele din Polonia (unde a slujit 17 ani); de aici a trecut ]n Muntenia, pe vremea lui Grigore Ghica, de la care a primit slujba de ceau= sp[t[resc. F[r[ avere =i cultur[ (n-a ajuns niciodat[ s[ =tie m[car s[ se isc[leasc[, de=i cuno=tea c`teva limbi), Constantin Cantemir ocup[ totu=i dem- nitatea suprem[ de domn al Moldovei (1685—1693), datorit[ con- juncturii politice =i sociale de atunci. Mama, Ana Bant[=, femeie ]nv[\at[, era a treia so\ie a lui Constan- tin Cantemir. Dup[ c`\iva ani de convie\uire moare, l[s`nd orfani nev`rstnici pe Antioh =i pe Dimitrie.

1685

Intuind ]nclina\iile fiului sau, Constantin-Vod[ aduce din Munte- nia pe c[lug[rul Ieremia Cacavela, om de mare cultur[, c[ruia ii ]ncredin\eaz[ educa\ia lui Dimitrie. A=a se face c[ savantul de mai t`rziu ]=i des[v`r=ea preg[tirea literar[, filozofic[, de limb[ latin[ =i greac[, de retoric[ =i logic[, ]nc[ din fraged[ copil[rie.

1688

Dimitrie schimb[ pe Antioh, fratele s[u, la Constantinopol, ]n du- bla calitate de ]nv[\[cel =i de ostatic al tat[lui s[u, garant`nd credin\a acestuia. Aici preocup[rile t`n[rului moldovean au cuprins domenii multiple =i o sfer[ larg[ de probleme. A ]nv[\at limbile turc[, arab[, persan[, francez[ =i italian[, a studiat filozofia, etica, logica, istoria, geografia =i muzica.

1693 La moartea tat[lui s[u, boierii l-au chemat domn pe Dimitrie Cantemir; o domnie neoficial[, de o lun[ (martie-aprilie), deoarece turcii, c`=tiga\i de Constantin Br`ncoveanu — domnul T[rii Ro- m`ne=ti — nu recunosc alegerea lui Dimitrie =i numesc domn pe Constantin Duca.

4

Dimitrie Cantemir

1693-1695 Se retrage la Constantinopol ca exilat. }=i face rela\ii =i se ]mprietene=te cu mul\i demnitari =i ]nv[\a\i turci; ]n acest fel reu=e=te s[ p[trund[ ]n bibliotecile =i arhivele inaccesibile cre=tinilor, unde studiaz[ cu mult[ pasiune manuscrisele =i cronicile turce=ti. Vastul material documentar studiat de Dimitrie Cantemir ]n decursul celor 22 de ani de =edere la Constantinopol ]i va permite s[ cunoasc[ foarte bine istoria =i cultura popoarelor musulmane, pe care le-a ]nf[\i=at ulterior ]n lucr[ri de o mare valoare =tiin\ific[. Prin ope- rele dedicate popoarelor orientale, Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca primul nostru orientalist de valoare european[.

1697 Particip[ la lupta de la Zenta, c`nd turcii sunt ]nfr`n\i de Eugeniu de Savoia.

1698 }n august i se tip[re=te la Ia=i Divanul sau G`lceava ]n\eleptului cu lumea sau Giude\ul sufletului cu trupul (rom`ne=te =i grece=te), lu- crare care ]=i ]nscrie autorul drept ]ntemeietor al filozofiei rom`- ne=ti. F[r[ s[ apar\in[ strict literaturii religioase, a=a cum s-ar p[rea la prima vedere, Divanul este mai degrab[ o carte de etic[ filozo- fic[; ]n 1705 este tradus ]n arab[.

1699 }n timpul domniei fratelui sau Antioh (1696—1700), c`nd era reprezentantul acestuia pe l`ng[ Poart[, se ]ntoarce pentru scurt timp ]n \ar[ pentru a se c[s[tori cu Casandra, fiica r[posatului domn muntean +erban Cantacuzino.

1700 Termin[ Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (= Imaginea =tiin- \ei sacre care nu se poate zugr[vi, ]n traducere rom`n[ Metafizica, 1928), oper[ scris[ ]n latine=te la Constantinopol. De=i orientarea general[ a lucr[rii este mistic-religioas[, punerea ]n discu\ie a principalelor probleme ale filozofiei din vremea lui (teo- ria cunoa=terii, teoria atomilor =i a originii materiei, problema tim- pului etc.) face din Cantemir un precursor ]n filozofia rom`neasc[.

1701 Cam ]n acela=i timp a scris =i Compendiolum universae logices insti- tutiones (= Prescurtare a sistemului logicei generale) cunoscut[ sub numele de Logica, conceput[ ]n limba latin[; la noi a ap[rut ]n 1883 ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Aca- demic[ Rom`n[, vol. VI, p. 409—468. Lucrarea respectiv[ pare a fi luat na=tere din inten\ia autorului de a da un manual clar, cu

Istoria ieroglific[. Vol. I

5

defini\ii sobre, destinat studiului; este de fapt o tratare sistematic[

a regulilor de g`ndire corect[.

1701-1705 Dimitrie Cantemir desf[=oar[ o intens[ activitate politic[, ]mpotriva lui Constantin Br`ncoveanu, puternicul domn muntean, =i a influen\ei acestuia asupra scaunului Moldovei, ]n care reu=ea s[-=i impun[ c`te un om al s[u (Constantin Duca, apoi Mihai Ra- covi\[).

1703-1704 Invent`nd un nou sistem de nota\ie, compune un tratat de muzic[ turceasc[, pe care-l dedic[ sultanului Ahmed al III-lea, ]n baza c[ruia p`n[ azi este citat printre clasicii muzicii turce=ti: Tari- fu ilmi musiki ala vegni maksus (= Explicarea muzicii teoretice pe scurt). Apar fragmente ]n „Revue musicale“, VII, Paris, 1907; la noi, ]n „Analele Academiei Rom`ne“, Memoriile Sec\iunii literare, seria II, tom. 32, 1910: T. T. Burada, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir. }n contextul ]ntregii activit[\i scriitorice=ti, preocup[rile pentru muzic[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Dimitrie Cantemir drept omul in- tegral de cultur[, un spirit cu preocup[ri universale dup[ chipul umani=tilor. 1705 Scrie Istoria ieroglific[, „adev[rat Roman de Renard rom`nesc ]ns[ cu scopuri polemice“ (G. C[linescu, Istoria literaturii rom`ne, p. 44),

o istorie secret[ alimentat[ de rivalitatea dintre Cantemire=ti =i

Br`ncovene=ti. Este a doua lucrare conceput[ ]n limba rom`n[. Ca orientare de idei, Istoria ieroglific[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Cantemir drept

„primul nostru scriitor social de nuan\[ progresist[“, pe de o parte prin ura sa ]mpotriva boierimii, simpatia fa\[ de \[rani =i r[scoalele lor, iar pe de alt[ parte prin atitudinea fa\[ de asuprirea turceasc[ =i intui\ia dec[derii imensului imperiu otoman (vezi P. P. Panaites- cu, Dimitrie Cantemir, via\a =i opera, p. 255). La noi a ap[rut prima dat[ la 1883 ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, publicate de Academia Rom`n[, vol. VI, p. l—408. 1705-1707 Reu=e=te s[ c`=tige domnia Moldovei pentru fratele s[u An- tioh. 1710-1711 La c`\iva ani dup[ aceasta dob`nde=te ]n sf`r=it tronul pen- tru sine. Idealul politic ]nsemna pentru Cantemir, pe plan intern, ]nl[turarea oligarhiei boiere=ti, iar pe plan extern, lupta ]mpotriva

6

Dimitrie Cantemir

st[p`nirii turce=ti. }n lupta ]mpotriva turcilor Cantemir s-a aliat cu Rusia, consider`nd c[ este singura \ar[, dintre cele vecine nou[, care poate ajuta efectiv Moldova ]n lupta ei pentru independen\[. Leg[turile lui Dimitrie Cantemir cu aceast[ putere datau ]nc[ din vremea =ederii sale la Poarta Otoman[. De pe atunci el f[g[duise lui Petru Tolstoi, ambasadorul Rusiei pe l`ng[ sultan, c[, ]n caz de r[zboi, ]ntre imperiul \arilor =i cel otoman, va trece de partea celui dint`i. Ca urmare a acestei atitudini ]ncheie tratatul de la Lu\k cu Petru I, \arul Rusiei, viz`nd pentru Moldova independen\a prin ]nl[turarea jugului otoman. Cur`nd ]ns[, dup[ ]nfr`ngerea \arului la St[nile=ti, Cantemir a trebuit s[ p[r[seasc[ Moldova; s-a stabilit ]n Rusia, unde a r[mas p`n[ la moarte. }n ]ncheierea la Istoria Im- periului Otoman, Cantemir relateaz[ cum ]n timpul tratativelor care au urmat dup[ b[t[lia de la St[nile=ti, turcii au cerut \arului extr[darea lui, „rebelul principe al Moldovei“ (Edi\ia rom`neasc[, 1876—1878, p. 793). Petru I le-a r[spuns: „A= putea s[ dau turci- lor toata \ara p`n[ la Kursk, pentru c[ ]mi r[m`ne speran\a de a o recupera, dar nu pot ]n nici un mod s[ fr`ng credin\a =i s[ extr[dau pe un principe care pentru mine =i-a l[sat principatul; c[ci este cu neputin\[ a repara onoarea ce o dat[ s-a pierdut“ (ibidem). La ple- carea ]n Rusia, Dimitrie Cantemir a fost ]nso\it, ]n afar[ de mem- brii familiei sale, =i de un mare num[r de o=teni, curteni, printre care =i Ion Neculce, cronicarul de mai t`rziu.

1713 Moare doamna Casandra, so\ia lui Cantemir, ]n v`rst[ de numai 30 de ani.

1714 Este ales la 11 iulie membru al Academiei din Berlin, o ]nalt[ so- cietate =tiin\ific[ ]nfiin\at[ de Leibniz =i patronat[ de regele Prusiei. }n diploma acordat[ cu acest prilej se subliniaz[ rarul exemplu ca un principe — prin defini\ie osta= =i om politic — s[-=i consacre talentul =i eforturile cercet[rii =tiin\ifice. De la ]n[l\imea unei aseme- nea tribune, la sugestia =i cererea acesteia, Cantemir avea s[ se adreseze lumii ]nv[\ate a timpului s[u, f[c`ndu-=i cunoscut[ pa- tria =i trecutul neamului prin Descriptio Moldaviae =i Historia mol- do-vlahica. Este prima dat[ c`nd un rom`n devine membru al unui important for =tiin\ific din str[in[tate, fapt care consemneaz[, de altfel, afir- marea culturii rom`ne=ti pe plan european.

Istoria ieroglific[. Vol. I

7

1716 Scrie Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae (= Descrierea statului vechi =i contemporan al Moldovei), lucrare care apare la noi pentru prima dat[ — tot ]n limba latin[ — la 1872 ]n Operele prin- cipelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[, vol. I, p. 1—154; mai t`rziu apare ]n traducerea ]nceput[ de Papiu- Ilarian =i terminat[ de Iosif Hodo=, la 1875, ]n vol. III al aceleia=i colec\ii, p. 1—171. Alte traduceri rom`ne=ti: ]n 1825, sub titlul Scri- soarea Moldovei, la M`n[stirea Neam\, =i ]n 1865 la Ia=i; sub titlul Descrierea Moldaviei, tot la Ia=i ]n 1851. Lucrarea cuprinde, pe l`ng[ geografia fizic[ a \arii, =i date referitoare la sistemul de c`rmuire, organizarea statului, via\a poporului, cultur[, obiceiuri etc. Ideea fundamental[ a c[r\ii este latinitatea limbii =i a poporului rom`n. Pe l`ng[ acestea, Descrierea Moldovei se remarc[ prin pagini de o neasemuit[ frumuse\e ]nchinate naturii plaiurilor moldovene=ti. Prima carte a lui Cantemir care ne f[cea cunoscu\i opiniei publice intra ]n circuitul cultural european, la c`teva decenii dup[ publi- carea textului latinesc, ]n diverse traduceri, care au precedat cu mult transpunerea lucr[rii ]n limba rom`n[ (]n 1769 ap[rea la Hamburg o traducere ]n limba german[, peste doi ani o a doua edi\ie la Frank- furt =i Leipzig —- 1771; ]n 1789, la Moscova, o traducere ruseasc[). 1714-1716 Cam ]n acela=i timp cu Descrierea Moldovei redacteaz[ =i In- crementa atque decrementa aulae othomanicae (= Cre=terea =i descre- =terea Cur\ii Otomane), lucrare care avea s[ l[mureasc[ pe deplin marele interes suscitat ]n Rusia =i Europa de informa\iile unuia din cei mai buni cunosc[tori ai istoriei musulmane. „}n inima acestui imperiu pu\ini puteau ]n\elege mai bine dec`t Dimitrie Cantemir cursul inexorabil al „descre=terii“ otomane, de care erau legate =i aspira\iile c[tre libertatea patriei sale. Structura =i ]nsu=irile, cul- tura =i experien\a f[ceau din prin\ul rom`n un excelent expert ]n „chestiunea oriental[“ (Virgil C`ndea, Marile anivers[ri UNESCO, Dimitrie Cantemir, 1673— 1723, 300 de ani de la na=tere, Editura Enciclopedic[ Rom`n[, p. 9). Transpus[ ]n englez[ (la Londra ]n 1734), ]n francez[ (la Paris ]n 1743) =i ]n german[ (la Hamburg ]n 1745), lucrarea, despre care traduc[torul german ]ncheia zic`nd c[ d[ ]n m`inile publicului s[u o carte ce nu-=i are perechea, apare

8

Dimitrie Cantemir

]n limba rom`n[ la peste un secol =i jum[tate de la data la care a fost conceput[ (Vezi Istoria Imperiului Otoman, cre=terea =i sc[derea lui, cu note foarte instructive de Demetriu Cantemir, principe de Moldavia, tradus[ de Dr. Iosif Hodo=, vol. III-IV, Bucure=ti, Edi\iunea Societ[\ii Academice Rom`ne, 1876—1878, p. 1—793).

Via\a lui Constantin

Cantemir); apare la noi, tot ]n limba latin[, la 1883, ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, publicate de Academia Rom`n[, vol. VII, p. 1—85, iar la 1925 =i ]n traducere, edi\ia N. Iorga. }n 1783 apare la Moscova o prelucrare ]n limba latin[ =i rus[ de T. S. Bayer. Lucrarea este „]nt`ia biografie istoric[ rom`neasc[“ =i „prima monografie modern[, ca spirit =i metod[, a unei domnii“ (George Iva=cu, Istoria literaturii rom`ne, I, p. 255). }n paginile c[r\ii Dimi- trie Cantemir pledeaz[ pentru dreptul de mo=tenitor al tronului tat[lui s[u, iar ]n ceea ce prive=te datele biografice asupra acestuia, se observ[ o oarecare tendin\[ de idealizare a lui Constantin-Vod[.

1716-1718 Scrie Vita Constantini Cantemyrii (=

1717-1718 Evenimentele Cantacuzinilor =i Br`ncovenilor a fost scris[ ]n

limba rus[; la noi a fost publicat[ pentru prima oar[ ]n „Arhiva rom`neasc[“, vol. II, Ia=i, 1841 =i ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[, vol. V, p. 1-46, sub ]ngrijirea lui G. Sion, 1878. La 1783 apare ]n traducere ger- man[ (Riga, St. Petersburg, Leipzig), iar la 1795, ]n traducere greac[ (Viena). Cantemir caut[ s[ contureze prin aceast[ scriere ideea c[ ne]n\elegerile dintre cele dou[ mari familii au favorizat ]nt[rirea jugului otoman.

1717

Historia moldo-vlahica (inedit[) este o lucrare de 96 pagini, scris[ ]n limba latin[, care demonstreaz[ romanitatea poporului rom`n, unitatea de origine =i de limb[, continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii. Ca =i Descrierea Moldovei, cartea respectiv[ fusese cerut[ de Academia din Berlin.

1719

Se mut[ din Kiev (unde venise din Ucraina ]n prima parte a =ederii ]n Rusia) la Petersburg, ca senator. Se c[s[tore=te cu o prin\es[ Trube\koi, Anastasia.

1720

Cantemir ]l ]nso\e=te pe \ar ]n Persia.

1721

|arul ]l face senator =i consilier intim. }n aceast[ calitate particip[

Istoria ieroglific[. Vol. I

9

nemijlocit la conducerea statului, la preg[tirea =i traducerea ]n via\[

a unor importante acte de stat, ini\iate de Petru I.

1722 Ia parte cu \arul Petru 1 la expedi\ia din Caucaz =i tip[re=te, tot atunci, din porunca acestuia, Kniga sistema ili sostoianie muhamme- danskoi religii (= Sistema religiei mahomedane). Cartea fusese scri- s[ mai ]nt`i ]n limba latin[, ]n 1719, sub titlul Curanus, apoi a fost tradus[ ]n ruse=te =i tip[rit[; ea cuprinde o descriere a civiliza\iei musulmane (religie, organizare a ]nv[\[m`ntului, crea\ie artistic[, filozofie, justi\ie, via\[ popular[, medicin[), cu foarte pre\ioase informa\ii. Titlul lucr[rii exprim[ p[rerea autorului potrivit c[reia religia, cel pu\in la mahomedani, avea un sens foarte larg. „De aceea

a =i pus ]n titlu cuv`ntul sistema, care arat[ c[ lucrarea trateaz[

despre tot complexul de cultur[ ]n leg[tur[ cu religia“ (P. P. Panai- tescu, op. cit., p. 213). La 1805 a fost tradus[ =i ]n bulgar[. Traducerea rom`neasc[, Despre Coran, a ap[rut mai ]nt`i ]n „Analele Dobrogei“, vol. VII, 1927, urm[toarea a ap[rut sub titlul Sistemul sau ]ntocmirea religiei mu- hammedane, traducere, studiu introductiv =i comentarii de Virgil C`ndea, Editura Minerva, Bucure=ti, 1977.

1717-1723 Despre trecutul neamului s[u, a=a cum ]l creionase pe scurt ]n Historia moldo-vlahica, D. Cantemir m[rturise=te c[ „]nt`i pre

[apoi] pre limba rom`niasc[ [l-a] scos“

limba l[tineasc[ izvodit,

(Hr. 1) 1 , pentru c[ ar fi fost nedrept s[ nu vorbeasc[ ]n limba cona\ionalilor s[i. Cu Hronicul, D. Cantemir „pune temeliile istoriei critice a rom`nilor, reia ideea cronicarilor moldoveni despre unitatea de origine a poporului rom`n, idee c[reia ]i d[ ]ns[ un fundament critic bazat pe o vast[ erudi\ie“ (P. P. Panaitescu =i I. Verde=, Dimitrie Cantemir, Opere, Istoria ieroglific[. Editura pentru Literatur[. Bucure=ti. 1965, p. XXII). Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor este cunoscut la noi, mai ]nt`i ]n Transilvania, ]n copii manuscrise (1730, 1756) ]n 1835—1836 este tip[rit la Ia=i, ]n dou[ volume (editor G. S[ulescu), =i dup[ aproape =apte decenii, la 1901, apare ]n Operele

1 Sigla respectiv[, cu cifra de al[turi, indic[ Hronicul vechimei a romano- moldo-vlahilor =i pagina originalului.

10

Dimitrie Cantemir

principelui Dimitrie Cantemir publicate de Academia Rom`n[, to- mul VIII (editor Gr. Tocilescu). De=i majoritatea lucr[rilor lui Cantemir au fost concepute ]n latin[, greac[, turc[ sau rus[, unele dintre ele bucur`ndu-se de o larg[ audien\[ ]n r`ndurile oamenilor de cultur[ ai vremii =i fiind tra- duse ]n arab[, francez[, german[ sau englez[, nu trebuie s[ ne scape din vedere, ca un fapt deosebit de semnificativ, c[ savantul mol- dovean, ]n ciuda nenum[ra\ilor ani petrecu\i ]n afara grani\elor t[rii sale, =i-a ]nceput =i =i-a ]ncheiat activitatea de scriitor cu lucr[ri ]n limba rom`n[: Divanul (1698) =i Hronicul (1723). 1723 }n ziua de 21 august, moare, de diabet, la mo=ia pe care i-o d[ruise \arul =i care-i purta numele, Dimitrievka, cel mai ]nv[\at principe din vechea istorie a poporului nostru. Este ]nmorm`ntat la Mosco- va, la 1 octombrie 1723, ]n mica biseric[ Sf. Constantin =i Elena, cl[dit[ de el, al[turi de prima lui so\ie, Casandra Cantacuzino, =i fiica lui, Smaragda. Mai t`rziu s-au ad[ugat aici =i mormintele Mariei Cantacuzino, fiica lui Dimitrie Cantemir, =i al lui Dimitrie, fiul lui Antioh-Vod[. Osemintele lui Dimitrie Cantemir, aduse ]n patria natal[ ]n 1935, odihnesc azi la biserica Trei Ierarhi din Ia=i.

Istoria ieroglific[. Vol. I

11

CUPRINS

ISTORIIA IEROGLIFIC{

}N DOA{SPR{DZECE P{R|I }MP{R|IT{, A+IJDEREA CU 760 DE SENTEN|II FRUMOS }MPODOBIT{, LA }NCEP{TUR{ CU SCAR{ A NUMERELOR DEZV{LITOARE. IAR{ LA SF~R+IT CU A NUMERELOR STREINE T~LCUITOARE,

ALC{TUIT{ DE 4.8.40.8.300.100.10.400 DIMITRIU 20.1.50.300.5.40.8.100. CANTEMIR

12

Dimitrie Cantemir

CUPRINS

IZVODITORIUL CITITORULUI, S{N{TATE

Precum de toat[ probozirea vrednic s[ fiu, o, iubitule, foarte bine cunosc (c[ ostenin\a cheltuit[ nu s[ jele=te, f[r[ numai c`nd ]n urm[ vreun folos cumva nu aduce); de vreme ce acea aievea ale lucrurilor pre aceasta vreme trecute istorie, precum ieste a s[ =irui =i dup[ cursul vremilor, carea=i la locul s[u a s[ alc[tui mai pre lesne mi-ar fi fost, cu care chip mai mult a te ]ndulci =i de =tiin\a lor mai de sa\iu a te ]ndestuli ai fi putut. +i a=e, nici truda mea p`n[ ]ntr-at`ta ]n de=ert f[r[ mul\[mit[ =i f[r[ folos ar fi r[mas. Ce ]nt`i sf`r=irea undelemnului =i piierderea vremii mele bucuros m[rturisesc. Apoi giudec[toriu asuprelelor mele =i drept s[m[luitoriu s[ fii te poftesc. C[ c`teva =i nu iu=oare pricini sint carile spre ieroglifica aceasta istorie condeiul a-mi slobodzi tare m-au asuprit. }nt`i: c[ cu pomenirea istorii <i> nu mai mult a streinelor dec`t a hire=elor case fapte s[ dezv[lesc. Alor noastre de proaste a le huli (adev[rul s[ m[rturisim), frageda fire nu-mi priime=te. De bune a le l[uda =i dup[ pofta adev[rului, precum sint lumii a le ob=ti, ascunsul inimii =i stidirea ne pedepse=te. Ale streinilor (carii mai cu to\ii ]nc[ ]ntre vii sint) cele de laud[ vred- nice vrednicii, macar c[ cu d`nsele condeiul a-mi ]mpodobi foarte priimitoriu a= fi fost, ]ns[ alalte, carile din calea laudei ab[tute sint, numere, nevoin\e =i fapte, a=e de tot dezv[lite ]n mijlocul theatrului cititorilor a le scoate =i faptele ]ntr-ascuns lucrate f[r[ nici o siial[ ]n fa\[ a le lovi, nici cinste=, nici de folos a fi am pu- tut giudeca. A doa: c[ istoriia aceasta nu a vreunor \[ri ƒaqoliƒÒ ce a unor case numai =i meriƒÓ ieste. De care lucru, pentru asu- preala mai sus pomenit[, pre fietecare chip supt numele a vreu-

Istoria ieroglific[. Vol. I

13

niia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, =i firea

chipului cu firea dihaniii ca s[-=i r[duc[ tare am nevoit. A triia =i

cea mai cu deadins pricin[ ieste c[ nu at`ta cursul istoriii ]n minte

mi-au fost, pre c`t spre deprinderea ritoriceasc[ nevoindu-m[, la

simcea groas[ ca aceasta, <pre> prea aspr[ piatr[, mult[ =i ]nde- lungat[ ascu\itur[ s[-i fie trebuit am socotit. Din carea une

senten\ii (putea-le-am dzice cuvinte alese), carile (de ochiul zavis-

tiii supt scutul umilin\ii aciu`ndu-m[) din t`mpa priietinului t[u

pricepere n[sc`ndu-s[ =i prin ostenin\a a c`t[va vreme dob`n- dindu-s[, prin voroav[ ]ndelungat[ a le s[m[na =i la loc cu cuvi-

in\[ dup[ voroav[ a le al[tura am silit, pre carile prin parenthesii

]ncuiate =i pre margine c`te cu doa[ puncturi ro=ii ]ns[mnate

le vii videa. Deci st`lpul voroavei neamestecat a \inea de vii pof- ti, dup[ obiceiul parenthesii, din mijloc \irc[lamul carile senten\ia cuprinde, cu ochii r`dic`nd, cursul istorii <i> necurmat =i st`lpul voroavii nef[r`mat vii afla.

Pentru acestea dar[, iubitule, ]nt`i o iert[ciune d[ruindu-mi, ]nc[ pentru una s[ m[ rog r[m`ne, pre carea (de vreme ce bru-

diii noastre limbi cunosc[toriu e=ti) de la tine pre lesne a o dob`ndi

cur`nd nedejduiesc. C[ci ]n une hotare loghice=ti sau filosofe=ti a limbi streine, eline=ti, dzic, =i l[tine=ti cuvinte =i numere, cii =i colea, dup[ asupreala voroavii aruncate vii afla, carile ]n\elegerii

discursului nostru nu pu\in[ ]ntunecare pot s[ aduc[. Ce dup[ a ta voioas[ snmpaqian pre acestea cu os[bit[ scar[, dup[ num[rul fe\elor ]ns[mnat[, pre c`t mai chiar a le descoperi s-au putut, dup[ ]n\elegerea limbii noastre a \i le t`lcui mi-au c[utat. Deci fiete- care cuv`nt strein =i ne]n\eles, oriunde ]nainte \i-ar ie=i, dup[ r`ndul azbuchelor =i dup[ num[rul fe\elor, la scar[ ]l cearc[, c[

a=e pofta s[ \i s[ plineasc[ nedejduiesc.

A=ijderea ]n minte s[-\i fie, te rog, c[, ca moim`\a omului, a=e

eu urmele lui Iliodor, scriitoriului Istoriii ethiopice=ti 1 , c[lc`nd,

) (

1 P. P. Panaitescu a demonstrat c[ ]n realitate D. Cantemir nu a imitat, ]n Istoria ieroglific[, pe Heliodor, scriitor grec din secolul al III-lea ]. e. n., al

14

Dimitrie Cantemir

mijlocul istoriii la ]nceput =i ]nceputul la mijloc, iar[ sf`r=itul scaunul s[u p[zindu-=i, pre c`t sl[biciunea mea au putut, pre pi- cioare mijlocul =i capul s[ stea am f[cut 1 . C[tr[ aceasta, macar c[ tot trupul istorii <i> unul =i nedesp[r\it ieste, ]ns[ ]n doa[spr[d- zece p[r\i a-l ]mp[r\i am socotit, precum pentru mai lesne alc[- tuirea sc[rii, a=e pentru mai pre iu=or pecetluirea istoriii ]n ceara pomenirii aleg`nd. , Acestea , dar[ de la mine, orcum =i c`t de proaste ar fi, cu q¡rroz ]nainte \i s[ pun. Iar[ de la tine, ce din bun[ vrerea \-ar izvor], ]ntr-]mbe p[r\ile ]nvoind =i priimind, s[ <n[> tate =i toate cele sufletului =i trupului folositoare ]\i poftesc.

c[rui roman, Etiopicele, are cu totul alt subiect =i alt[ factur[, ci a ]mprumutat de la acesta doar procedeul de a pune ]nceputul ac\iunii la mijlocul lucr[rii (Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific[, vol. I =i II. edi\ie ]ngrijit[ =i studiu introductiv de P. P. Panaitescu =i I. Verde=, E. P. L., Bucure=ti, 1965, I, p. 5). 1 De=i Istoria ieroglific[ oglinde=te istoria Moldovei =i a |[rii Rom`ne=ti pe o durat[ de aproximativ 2 decenii (1688 —1705), scriitorul a fost obligat s[ nu respecte ordinea cronologic[ a evenimentelor, ci s[ se conformeze procedeului amintit, adoptat de la modelul s[u antic.

Istoria ieroglific[. Vol. I

15

CUPRINS

IAR{+I C{TR{ CITITORIU

Vii =ti, iubitule, c[ nu pentru cei carii ]ntr-aceste pomenite limbi pedepsi\i sint scara acii am supus, ce, pentru ca de ]mprumuta- rea cuvintelor streine cei mai nedeprin=i lovind, vreare-a= ca a=e a le ]n\[lege =i ]n dialectul strein s[ s[ deprindz[. C[ a=e unul dup[ altul nep[r[sit urm`nd, spre cele mai ad`nci ]nv[\[turi, prin hiri=[ limba a noastr[ a purcede a s[ ]ndr[zni, cu putin\[ ar fi, precum toate alalte limbi de la cea elineasc[ ]nt`i ]nd[m[n`n- du-s[, cu deprinderea ]ndelung[ =i a limbii sale sup\iiere =i a cuvinte- lor ]ns[mnare =-au agonisit. A=e c`t, ce va s[ dzic[; Ïp¨qeaiV ]n\elege latinul, leahul, italul =i al\ii, hypothesis, macar c[ cuv`ntul acesta singur a elinii numai ar fi. }ntr-acesta chip, spre alalte ]nv[\[turi grele, trebuitoare numere =i cuvinte, d`ndu-te, a le moldoveni sau a le rom`ni sile=te, ]n moldovenie elinize=te =i ]n elinie moldovenise=te. }ns[ cu at`ta ]ndestulit s[ nu fii, foarte bine cunosc`nd pre Dumn[dz[u a toate darurile deplin d[ruitoriul, am`ndoi noi a-l ruga r[m`ne ca toat[ ]nv[\[tura loghic[i pre limba noastr[ ]n cur`nd s[ videm, carea ]nvoind Puternicul, ]n cur`nd de la noi o nedejduie=te.

16

Dimitrie Cantemir

CUPRINS

SCARA A NUMERELOR +I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE

A

avocat (l[t.) Cela ce trage pentru altul p`ra cu plat[. agona (el.) Lupta carea face trupul cu sufletul ]n ceasul mor\ii. acouthos (el.) +i a=e urmadz[, ]n urm[, mai apoi. activitas (l[t.) F[c[toriia, lucrarea lucrului. alaiu (turc.) Petrecanie, tocmal[ de oaste, =icuire. alofilii (el.) Cei de alt neam, strei- nii. ananheon (el.) At`ta de treab[, c`t f[r[ d`nsul a fi nu poate. anatomic (el.) Cela ce =tie me=ter- =ugul m[dularelor trupului, des- pic[toriu de st`rvuri. anthrax (el.) Piatr[ scump[ ro=ie, rubin mare, carvuncul. anagnostis (el.) Cela ce, citind, al\ii ascult[. anonim (el.) Cela ce, izvodind ceva, numele nu i s[ =tie, f[r[ nume. antepathia (el.) }mponci=ere, ne- priimirea firii, ura =i ur[ciunea din fire. antifarmac (el.) Leac ]mpotriva otr[vii.

antidot (el.) Leac ]mpotriva boalei ce s[ d[. apothecariu (el.) Cela ce =ede la pr[v[lie, =i, mai cu de-adins, cela ce vinde ierbi, doftorie. apofasisticos (el.) Ales, de istov, cuv`nt carile ]ntr-alt chip nu s[ mai poate ]ntoarce. atheofovia (el.) Nefrica dumn[d- z[iasc[. apelpisia (el.) Deznedejduirea, sc[- parea a toat[ nedejdea. aplos (el.) Chiar, de-a dreptul, prost, curat. aporia (el.) }ntrebare cu prepus, carea pofte=te dezlegare. apofthegma (el.) Cuv`nt, voroav[ aleas[, filosofasc[. alhimista (ar[p.) Cela ce sile=te a face din aram[ aur, cela ce =tie a preface formele materiii. argument (l[t.) Dovad[, cuv`nt, voroav[ doveditoare. armisti\ie (l[t.) Vreme pus[, ]n carea, de r[zboiu s[u de pace, solii =i mijlocitorii s[ aleag[. aromate (el.) Toate s[min\ele, ier- bile =i unsorile frumos mirosi- toare.

Istoria ieroglific[. Vol. I

17

articule (l[t.) }ncheietura osului =i a voroavii capete. arete (l[t.) Un fel de bolovani cu carii, b[t`nd, zidiurile cet[\ilor sf[r`m[. anevsplahnos (el.) Nemilostiv, ca- rile nu =tie a s[ milostivi. Asia (el.) A patra parte a lumii, ca- rea \ine p[r\ile r[zs[ritului. astrolav (el.) Cinie de aram[ sau de lemn ]n carile drumul stele- lor s[ arat[.

atomistii (el.) Filosofii carii sint din ceata epicurilor =i dzic c[ toate ]n lume sint t`mpl[toare. atomuri (el.) Lucrul carele ]ntr-alt chip sau parte nu s[ mai poate desp[r\i, despica, t[ia; net[iat. afthadia (el.) Obr[znicie, ]ndr[z- neala f[r[ socoteal[, nebuneas- c[. aftocrator (el.) Singur \iitoriu, ca- rile la st[p`nire alt[ so\ie nu are. axioma (el.) Dzis[ filosofasc[ ca- rea ]n loc de canon, de pravil[ s[ \ine. atheist (l[t.) =i (el.) F[r[ Dum- n[dz[u, om carile vreunui dum- n[dz[u nu s[ ]nchin[. Afroditis (el.) Steaoa carea ]nt`i s[ arat[ de cu sar[, steaoa cioba- nului; boadza dragostelor, a cur-

viii.

afrodis[u (el.) Cela ce ]mbl[ dup[ curvie, muierare\. ahortatos (el.) Nes[turat, nes[\ios, lacom peste m[sur[.

anomalia (el.) }ndr[ptnicie, lucru, cuv`nt carile merge ]mpotriv[. apsifisia (el.) Neb[garea ]n sam[, \inerea ]n nemic[. austru (el.) V`ntul despre amiad- z[dzi, Notos.

B

barbara (l[t.) Ieste o form[ de silo- ghismuri, carile s[ face din toate protasele adeveritoare =i p[rtni- ce=ti. blagoutrobnii slov. Milos, milostiv, duios. boala hronic[ (el.) Boala carea \ine cu ani, cum ieste oftica, dro- pica =i alalte.

V

vase priimitoare (mold.) Stoma- hul, rindza, ma\ele =i toate m[- runt[ile ]n carile ]ntr[ bucatele. vasuri (el.) Temelie pre carea s[ pune st`lpul. vatologhie (el.) Chip poeticesc, c`nd acelea=i cuvinte cu ]ntoars[ or`nduial[ le poftore=te.

G

galactea (el.) Drumul carile s[ ve- de pe ceriu. gheneralis (l[t.) De neam, cel mai de frunte; cel ce cuprinde chipu- rile supt sine. gheomandia (el.) Vraj[, c`nd vr[- jesc pe cr[p[turile p[m`ntului.

18

Dimitrie Cantemir

gnomon (el.) Ceasornic de soare, umbra soarelui carea arat[ cea- surile.

D

diathesis (el.) Or`nduiala firii, n[s- tav, abaterea firii, ]n ce s[ pune firea. dialectic (el.) Cela ce =tie a s[ ]n- treba dup[ canoanele loghic[i. dialog (el.) Voroav[ carea ieste toc- mit[ cu ]ntrebare =i r[spundere. dimocratie (el.) St[p`nire ]n carea cap ales nu ieste, ce toat[ \ara poate ]ntra la sfat. disidemonie (el.) |[r[monii =i af- l[rile omene=ti ]n loc de dum- n[z[ie=ti cinstite. discolii (el.) Nevoi, lucruri aspre, grele, de neputut. dihonie (el.) Neunirea sfatului, ]mp[rechere. duhul vinului (mold.) Vinars, vin pref[cut.

E

evghenie (el.) Neam bun, nemi=ie, de bun[ na=tere. erdemon (el.) Demon bun, ]nger, bun[voia dumn[dz[iasc[. evlavie (el.) Cinste cu stidire, ru=i- narea de chip. Evropa (el.) Una din p[r\ile p[- m`ntului, cea mai mic[, despre apus.

evsevie (el.) Bun[ credin\[ ]n Dum- n[dz[u, pravoslavie. Ethna (el.) Numele unui munte ]n Sichiliia, carile, din sine aprin-

dzindu-s[, arde. eclipsis (el.) }ntunecarea soarelui sau a lunii. ek ton hrismon (el.) Cel ce ieste din tainele hrismurilor, prorocii- lor. eleghii (el.) Un fel de stihuri ames- tecate. Elada (el.) |ara Elineasc[, Gre\iia, despre Evropa. energhie (el.) Putin\a a face, f[- c[torie, lucrare. enthimema (el.) Siloghism rito- ricesc. exighisis (el.) T`lcuire, t[lm[cire, dezv[lirea voroavii ascunse. experien\ia (l[t.) Dovad[, ispit[ carea s[ face cu lucrul, cu sim- \irea. ex\entrum (l[t.) Loc carile ieste dinafar[ de mijloc. epifonema (el.) Cuv`nt carile de

c`teva ori ]n gura mare s[ strig[. epithimia (el.) Pofta, vrerea a avea ce nu are. epiorchie (el.) C[lcarea giur[m`n- tului. epitrop (el.) Namestnic, cela ce ]n ceva locul altuia \ine. epihirima (el.) Ori de ce s[ apuc[ cineva a face, ]nceperi. erese (el.) Stricarea legii; cel ce de=chide ]nv[\[tur[ minciunoas[.

Istoria ieroglific[. Vol. I

19

ermafroditis (el.) Cel ce ieste =i b[rbat =i femeie sau ]mbl[ ]n pofta a doa[ p[r\i. etimologhia (el.) T`lcuirea a hire- =ului nume.

Z

zizanie (el.) Neghin[, s[m`n\[ s[l- batec[ ]n cea bun[. Zefs (el.) Bodzul carile s[ crede a fi p[rintele tuturor bodzilor. Pla- neta a dzilei gioi, de neamul s[u dzic s[ fie fost din ostrovul Cri- tului. zilotipie (el.) Temerea iubovnicu- lui c[tr[ ibovnic[ =i ]mpotriv[.

I

izgnanie (slov.) Izgonire cu de-a sila, trimetere ]n strein[tate. ithica (el.) }nv[\[tur[ carea toc- me=te obiceile oamenilor, cet[- \ilor. idea (el.) Chipul a fietecui lucru, pre carile mintea pl[zmuindu-l, ca cum ieste ]l ]nformuie=te. idol (el.) Chip de bodz ]n piatr[ s[pat sau ]n metal v[rsat. ielcovan (turc.) Gonitoriu de v`nt s[ cheam[, un fel de pasiri ca- rile nep[r[sit ]n sus =i ]n gios pe mare zboar[. ieroglifia (el.) Chipuri de pasiri, de dobitoace =i de alte jig[nii =i lighioi cu carile vechii ]n loc de slove s[ slujiia.

interiec\ie (l[t.) La gramatic[, una din cele opt p[r\i a cuv`ntului. iroas (el.) Cela ce, dup[ multe =i vestite vitejii, capul pentru mo- =ie =-au pus. ironic (el.) Cuv`nt cu carele l[u-

d[m pe cel de hul[ =i hulim pe cel de l[udat ]n =ag[. isimeria. (el.) Ceasul ]n carile dzua cu noaptea sint de-a tocma.

C

cabala (evr.) }nv[\[tur[ disidemo- neasc[ cu carea evreii Sf`nta Scriptur[ dup[ voie t`lcuiesc. cacodemon (el.) Demon r[u, ]n- gerul Satanii; urgie dumn[dz[-

iasc[. catholichi (el.) A tot, peste tot, sobornic, a toat[ lumea. capituluri (l[t.) Zacele, condeie, capete. categorii (el.) Sint dzece forme supt carile Aristotel toate fiin\ele lucrurilor cuprinde. catalog (el.) Izvod, catastih, ]ns[m- narea numerelor dup[ or`ndu- ial[. cataracte (el.) Praguri ]n ap[, pre carile apa s[ r[stoarn[, sau z[s- talni\[ la mori. chentru (el.) |inta, punctul carile este tocma ]n mijlocul lucrului r[tund. colachie (el.) Lingu=itur[, voroav[ dup[ pl[cere.

20

Dimitrie Cantemir

comedie (el.) Figuri, voroave carile scornesc r`sul =i ]nchipuiesc is- toriile adev[rate. comitis (el.) Stea cu coad[. Stea s[ na=te =i piiere. condi\ii (l[t.) A=edz[m`nturi, le- g[turi, tocmele de pace. coresponden\ii (l[t.) Unul cu altul pre tain[ r[spunsuri a avea. Blen- de. cfartana (l[t.) Frigurile a patra dzi. cfidditas (l[t.) Cein\a, singur[ fiin- \a lucrului, ceia ce ieste.

L

lavirinth (el.) Temni\[ supt un munte ]n ostrovul Critului s[pat[ cu acela me=ter=ug ca ori pre cine slobod ]ntr-]nsa s[ nu mai poat[ ie=i. lacherda (el.) Un fel de pe=te ]n mare. laringa (el.) G`tul, g`tlejul, g`t- lanul. lembic (el.) C[ldare cu carea scot rachiu sau ap[ de flori. lemarghia (el.) L[comiia la m`n- care, l[comiia p`ntecelui. lir[ (el.) Al[ut[. Liviia 1 (el.) |ara pe marginea Ni- lului, p[n’la ocheanul despre amiadz[dzi.

M

mateologhia (el.) Voroav[ ]n de- =ert, buiguire, cuv`nt f[r[ so- coteal[. materie (l[t.) Orice supt form[ s-ar supune, precum materia lum[- n[rii ieste ceara, s[ul. megalopsihia (el.) M[rimea su- fletului, ne]nsp[imare. Mediteran[ (l[t), Marea de la St`l- pii lui Iraclis 2 p`n[ la Elispont 3 . melanholie (el.) Boal[ de voia rea, p[timirea ]ntrist[rii, fiierea nea-

gr[. melodie (el.) C`ntare alc[tuit[, dulce, frumos tocmit[. merichi (el.) P[rtniceasc[, part- nic[, de parte. Mesopotamia (el.) |ara carea ]ntre Tigris =i ]ntre Evfrath apele s[ cuprinde, Vavilonul. metalon (el.) Orice materie v`r- toas[ iese din p[m`nt, precum ieste aurul, argintul, arama, cus- toriul. metamorfosis (el.) Schimbarea fe- \ii, preobrajenie, schimosire. meteris (turc.) +an\, hendec, groa- p[ ]n carea s[ aciuadz[ oamenii la r[zboiu, la cetate.

2 Coloanele lui Hercule, Gibral- tarul. 3 Helespont, azi Marea Marmara; aici este vorba de Dardanele.

Helespont, azi Marea Marmara; aici este vorba de Dardanele. 1 Prin Liviia (Libia), Cantemir, ca =i

1 Prin Liviia (Libia), Cantemir, ca =i cei vechi, ]n\elege Africa, f[r[ Egipt.

Istoria ieroglific[. Vol. I

21

metafizic (el.) Cela ce are =tiin\a a celor peste fire 1 . metafizica (el.) }nv[\[tura carea arat[ lucruri mai sus de fire 2 . mihanii (el.) Cinii cu carile s[ slu- jesc la vremea r[zboiului, me=- ter=uguri pentru luarea cet[\ii. mehlem (ar[p.) Unsoare cu carea s[ slujesc \irulicii la rane. mehenghiu (ar[p.) Piatr[ pe carea ispitesc aurul, argintul de bun. modul (l[t.) Chipul, mijlocul, lea- cul lucrului greu. monomahia (el.) Bataia, r[zboiul numai a doi, poidinoc. Monocheroleo-pardalis (el.) Ino- rog — leu — pardos, din trii nu- mere ]ntr-un nume alc[tuite. monarhie (el.) St[p`nire carea singur[ st[p`ne=te, precum ies- te a Turcului, a Neam\ului, a Moscului. Musele (el.) +epte surori, carile s[ dzic boadzele c`nt[rii =i a d[s- c[li<i >s[ fie.

N

navarh (el.) Mai-marele cor[biii, reis.

1 Ca ]n accep\ia aristotelic[: filozof care se ocup[ cu ontologia, acea latur[ a filozofiei care studiaz[ categoriile cele mai generale ale existen\ei.

2 Ontologia.

nafaca (turc.) Obroc, mirtic, carele s[ d[ ]n toate dzilele. nedierisit (el.) Nedesp[r\it, lucru carile ]ntr-alt[ parte nu s[ poate abate. neis\elit (slov.) Net[m[duit, ne- vindecat, lucru crile nu poate avea leac. necromandia (el.) Vrajea carea s[ face asupra trupurilor moarte; la toate limbile ]n loc de p[cat s[ \ine.

O

onirocrit (el.) Izb`nditoriu de vise. omofil (el.) Tot de un neam, de o s[min\ie, tot de un fel. orizon (el.) Zarea p[m`ntului, marginile ceriului, unde s[ pare c[ s[ ]mpreun[ cu p[m`ntul. omonie (el.) ]mpreunarea, unirea sfatului, ]nvoin\a inimilor. ohendra, ehidna (el.) Viper[, n[- p`rc[, neam de =erpe prea veni- nat, carea cr[p`nd ]i ies puii prin p`ntece.

P

padzerh (agem.) Un fel de piatr[ carea ]n =erpe =i ]n inima cerbu-

lui rar iese. palat (el.) Curte domneasc[, ]mp[- r[teasc[. palestra (el.) Arm[ de r[zboiu, arc cu zemberec, carile ca sine\ul de

la obraz s[ sloboade.

22

Dimitrie Cantemir

palinodie (el.) C`ntarea, cuv`ntul carile de multe ori acela=i s[ poftore=te. paradigma (el.) Pild[, as[m[nare a cuv`ntului, ar[tare prin chipu- rile =tiute. paradosis (el.) }nv[\[tura nescris[, din gur[ ]n gur[ l[sat[, ce ]nva\[ fiiul de la p[rinte. parahorisis (el.) Lep[dare, ]ntoar- cerea fe\ii de c[tr[ cineva, ales dumn[dz[iasc[. paremie (el.) Ciumilitur[, cuv`nt alta t`lcuind, dzic[toare. parisie (el.) De fa\[, ]nainte a tot norodul, la ival[. parigorie (el.) M`ng`iere, leacul ]ntrist[rii. parola (ital.) Cuv`nt, cuv`nt dat, st[t[toriu, ne]ntors. perigrapsi (el.) A =irui, a scrie, a ]ns[mna lucrul precum ieste. period (el.) Drumul carile, ]ntor- c`ndu-s[, iar[=i de unde au ie=it s[ ]ntoarce, ]ncungiurare, ]mpre- giurare. peristasis (el.) Stare ]mprejur, orice pe l`ng[ altul s[ \ine. Pithianul (el.) De la Pithii, din lo- cul unde era vrajea lui Apolon. Pithii (el.) Un loc ]n carile vestit era Apolon cu vrajea. pilula (l[t.) Pirul[, gogoa=[, bu- bu=lie, carea dau doftorii de ]n- ghit pentru leacul. piramide (el.) Morm`nturile ]m- p[ra\ilor Eghiptului, cu mari

cheltuiele, ca carile nu s[ mai pot face. platan (el.) Un fel de copaciu cari- le s[ face prea mare =i tr[ie=te prea mult, s[ sam[n[ cu paltinul. planeta (el.) Stea r[t[cit[, carea ]mbl[ ]mpotriva altora. pleonexie (el.) Poft[, l[comie spre averea tuturor. polipichilie (el.) Pestriciune, lucrul carile are multe fe\e, flori. politie (el.) Tot n[rodul cet[\ii, t`rgul, cetatea; fruntea, boieri- mea oamenilor. pompa (l[t.) Petrecanie, alaiu, toc- mala, slava, =icuirea o=tii ]m- p[r[\iii. porii (el.) G[urici prin piielea omu- lui, prin carile ies sudorile. porfir[ (el.) Un fel de marmure scump[, v[rgat[ ]n tot feliul de flori, =i o hain[ mohor`t[, carea numai ]mp[ra\ii purta. praxis (el.) Facere dup[ ]nv[\[tur[, urmarea lucrului. poslanie (slov.) Carte trimis[, scri- soare, r[va=. prezen\ie (l[t.) Starea de fa\[, af- larea denainte, denainte la obraz. prezentuie=te (l[t.) Arat[, de fa\[ ]l scoate, ]nainte ]l pune. preten\ie (l[t.) }ntinderea ]nainte, lucrul carile arat[ socoteala sf`r- =itului mai denainte. privat (l[t.) Deos[bit, ]nstreinat, chip carile nu ieste dintre d`n=ii. privileghii (l[t.) Ispisoacele, uri-

Istoria ieroglific[. Vol. I

23

cele, l[g[turile, a=edz[m`nturile mai-marilor. provlima (el.) }ntrebare, cuv`nt carile, ]nainte puindu-s[, cere r[spuns =i dezlegare. proimion (el.) Predoslovie, capul voroavii, ]n carile tot chipul ca- zaniii s[ arat[. provide\ (l[t. =i slov.) Cela ce cu ]n\[lepciunea lucrurile, p`n[ a nu fi, cum vor c[dea cu mintea le afl[. prodrom (el.) Pova\[, ]nainte-m[r- g[toriu. prothimie (el.) Voia inimii, liubov, nevoin\a din suflet. prob[ (l[t.) Ispit[, dovad[, c[u- tare, lucru adeverit. prognostic (el.) Cuno=tin\[ ]nain- te, g`citoare, g`cire. profesui (l[t.) A da ]nv[\[tur[, a m[rturisi ce sl[ve=te, a propove- dui. procathedrie (el.) +ederea mai sus, scaunul cel mai de sus, ca- pul mesii. polos arctic (el.) Stea carea nu s[ cl[te=te, fusul, carile de la noi s[ vede. polos antarctic (el.) Stea necl[tit[, ]mpotriva ce=tii ce s[ vede de la noi. provatolicoelefas (el.) Oaie-lup-fil, nume din trii numere alc[tuit. pronie (el.) Mai denainte cuno- =tin\a dumn[dz[iasc[, or`ndu- iala vecinic[.

propozit (l[t.) Cuv`ntul pre carile ]nainte ]l punem, pentru ca mai pre urm[ s[-l dovedim, lucrul de carile ne apuc[m. protasis (el.) }nainte punere, din trii s[ face un siloghizm dialec- ticesc. public[ (l[t.) Politie, sfatul a toat[ cetatea, boierimea.

R

referendar (l[t.) Purt[toriu de r[s- punsurile ]mp[r[te=ti. Boieriia carea duce =i aduce r[spunsu- rile. Talh`sciu. re\eta (ital.) Izvodzel de leacuri, carile trim[t doftorii la spi\eri, s[ fac[ leacul asupra boalei. ritor (el.) Cela ce =tie me=ter=ugul a vorovi bine; bun de gur[. romfea (el.) Sabie dintr-]mbe p[r- \ile ascu\it[; palo= lat =i drept.

S

savoane (el.) P`ndzele ]n carile ]nv[lesc trupurile mor\ilor. salamandra (el.) Un fel de jiganie, pentru carea b[snuiesc poeticii c[ l[cuie=te ]n foc. sam (ar[p.) Un fel de v`nt otr[vit, carile, lovind pe om, ]ndat[ s[ face cenu=[ =i hainele-i putred- zesc. samsun (ar[p.) Coteiu mare =i foar- te v`rtos, carile pe urs biruie=te.

24

Dimitrie Cantemir

senator (l[t.) Sfetnic, boier de sfat, boier mare. senten\ie (l[t.) Sfatul cel mai de pre urm[. Cuv`nt carile ]ntr-alt chip nu s[ mai poate muta, ales. sicofandie (el.) Clevet[, clevetuire, trecerea cu cuv`ntul. scandal (el.) Scandal[, b`ntuire, sup[rarea, ]mpiedecarea voii. schithii (el.) Tot neamul t[t[r[sc, t[t[r`mea. schipticesc (el.) Cuv`nt carile pu- rurea supt prepus r[m`ne; era filosofi schipticii, carii ]n toate prepus avea. schiptr (el.) Be\i=or scurticel, carile obiciui\i sint ]mp[ra\ii ]n m`n[ a-l \inea. solichismos (el.) Cuv`nt carile nu ieste dup[ canoanele gramatic[i. stem[ (el.) Coron[, cunun[, port ]mp[r[tesc de cap. stihie (el.) }ncep[tura lucrului de materie unii dzic s[ fie patru, al\ii trii, al\ii mai multe, al\ii numa una. strofi (el.) Voroav[ =uv[it[, ]n mul- te p[r\i ]ntorc[toare, =i ]n=el[- tur[. sofisma (el.) +tiin\[ ]n=el[toare, =tiin\[ minciunoas[ ]n locul a ceii adev[rate v`ndut[. sfigmos (el.) V`n[ moale carea pu- rurea s[ bate, de pre a c[riia cl[tire a=edzim`ntul firii s[ cu- noa=te.

sfer[ (el.) Glon\, chipul din toate p[r\ile r[tund, precum ieste p[- m`ntul, ceriul. shizma (el.) Rumptur[, sc[derea credin\[i ]n pravoslavie shimate (el.) Chipuri, fe\e, ar[t[- rile obrazului. siloghismos (el.) Socoteal[ ade- v[rat[, carea la dialectici din trii protase s[ face. simptomatic (el.) Din t`mplare, din c[dere, carile nu din tocma- la ]nainte m[rg[toare s-au f[cut. sinod (el.) Sobor, adunarea a mul- te capete, sfatul de ob=te. simperasma (el.) }ncheierea vo- roavei, trecerea din necuno=tin\[ la cuno=tin\[. simbathia (el.) }nvoin\a firilor; ]mpreun[ p[timire. sinonim (el.) Tiz, f`rtat, a c[rora fiin\a neamului alta, iar[ numele unul. simfonie (el.) Tot un glas, tocmirea la cuv`nt, la glas. sinhorisis (el.) Iertare, slobodze- nie, darea voii. sistatichi (el.) A=edz[toare, ]nt[- ritoare, st[ruitoare. sistima (el.) A=edz[tur[, st[ruitu- r[, stare. sirina (el.) Fat[ de mare, carile dzic c[ cu c`ntecul adoarme pe c[- l[tori. siurmea (el.) Un fel de piatr[ v`- n[t[, cu carea v[ps[sc genele.

Istoria ieroglific[. Vol. I

25

T

talant (el.) Ieste m[sura carea tra- ge 6.000 de dramuri. Talantul mare trage 80 de mine, iar[ mina, 100 dramuri. temperament (l[t.) A=edz[m`ntul, st`mp[rarea firii, ]ntregimea s[- n[t[\ii. tiranie (el.) St[p`nire asupritoare, vr[jm[=ie, sil[. titul (el.) Cinstea numelui, nume vestit, titulu=. topicesc (el.) De loc, de mo=ie, de tar[, de p[m`nt. traghelaf (el.) Capr[-cerb, adec[, dobitoc carile nu s[ afl[. tragodic (el.) C`ntec, ver= de jele, h[olitur[, bocet. tractate (l[t.) Tragere, zbaterea cu- vintelor, ales de pace trigon (el.) Chipul, figura ]n trii col\uri, ]n trii unghiuri. tripos (el.) Cu trii picioare. Scaun ]n trii picioare. tropuri (el.) Chipuri, mijloace, les- niri, ]mpodobiri ritorice=ti, tropicesc (el.) Cela ce s[ \ine cu sau de tropuri. tropic (el.) S[ cheam[ dunga ceri- ului din carea soare<le> s[ ]n- toarce, veri la suit, veri la co- bor`t, Racul, Capricornul.

F

fantazie (el.) P[rere, ]nchipuirea min\ii. figur[ (l[t.) Chip, form[, schiz- mirea trupului.

filaftie (el.) Trufie, dragostea, iu- birea sa. filoprosopie (el.) F[\[rnicie, c[u- tarea voii pe str`mb[tate. fizic (el.) Cela ce =tie =tiin\a firii. fiziognomie (el.) +tiin\a firii de pre chipul obrazului =i a tot trupu- lui. f`=chie (turc.) Gunoiu, baleg[ de cal, balig[. filohrisos (el.) Iubitoriu de aur, la- com la avu\ie.

Th

theatru (el.) Locul privelii ]n mij- locul a toat[ ivala. theologhicesc (el.) Lucru carile cu voroava dumn[dz[iasc[ s[ \ine; cel ce ieste din theologhie. theorie (el.) Prival[, =tiin\a, vi- derea, cuprinderea min\ii. therapevtis (el.) Cel ce face dup[ voie; slug[, cel ce aduce altuia odihn[. thronul (el.) Scaun de cinste ]m- p[r[tesc, st[p`nesc.

H

harmonie (el.) C`ntare dulce, du- p[ me=ter=ug tocmit[. himera (el.) Dihanie carea ]n lume

nu s[ afl[, ciuda nev[dzut[, ne- audzit[, afar din fiin\[. hirograf (el.) Scrisoarea a hiri=ei m`ni, zapis cu m`na lui scris. hiromandie (el.) Vrajea carea pe

26

Dimitrie Cantemir

cr[p[turile =i ]n fr`nturile m`nii s[ face. hersonisos (el.) Ostrov carile cu dosul s[ \ine de uscat, cotitur[, scruntariu. hrismos (el.) Vraj[, prorocie, des- coperirea a tainelor, p`n[ a nu fi.

O

oxia, varia =i alalte (el.) Caut[ pre r`ndul la gramatic[. organ (el.) Cinie, m[iestrii, lucruri cu carile s[ fac alte lucruri.

|

\ircumstan\ii (l[t.) Peristases, el. Lucrurile ce stau pre l`ng[ altele. \irulic (le=.) Vraciu carile t[m[du- ie=te ranele, fr`nturile.

Œ

œira (turc.) Un fel de copaciu ca molidvul, cu a c[ruia surcele s[racii ]n loc de lum`nare s[ slujesc.

+

=erbet (ar[p.) B[utura de doftorie =i tot ce s[ bea.

Ia

iasimin (agem.) Un fel de cop[cel, s[ suie ca vi\a =i face flori albe cu pu\in ghiulghiuli amestecate, prea frumos mirositoare.

Ps

psifisi (el.) A ]ns[mna spre cinste, spre suirea stepenii, alegere.

Y 1

ypervolice=ti (el.) Laude peste pu- tin\a firii, c`nd dzucem: frumos

ca soarele, m`nios ca focul, ]nger pemintean. ypoghei (el.) Cei ce l[cuiesc pe fa\a p[m`ntului dedesupt =i vin tal- pele noastre la talpele lor. ypothetic[ (el.) }ntrebare supus[,

carea dzicem; de va fi a=e, va fi a=e. ypohimen (el.) Lucrul ce dzace supt altul, ca cum ieste materia supt form[, l`na supt v[psal[. ypohondriac (el.) Boala carea smin- te=te fantazia, sl[biciunea p[r\i- lor trupului carile sint pregiur inim[. ypothesis (el.) Supunere, lucrul pre carile altele s[ spri=inesc. A=ijderea, ypothesis se ]n\elege

ar[tarea =i materia, carea cele

mai de treab[ capete supt d`n- sa str`nge. Iar la ritori s[ ]n\ele- ge ]ntrebare hot[r`t[ =i sf`r=it[, pre l`ng[ carea toate m[rginile

]ntreb[rii s[ ]nv`rtejesc.

1 Cuvintele ]ncep`nd cu y le tran- scriem ]n text prin i.

Istoria ieroglific[. Vol. I

27

ISTORIIA IEROGLIFIC{

CUPRINS

adev[rat[, pentru lucrurile carile ]ntre doa[ mari =i vestite a Leului =i a Vulturului monarhii 1 s-au t`mplat =i prin vremea a 1700 ani 2 , de vrednicie a s[ crede scriitoriu, foarte pre am[nuntul ]ns[mnat[, carile prin tot cursul vremii aceiia ]ntre vii au fost, de v`rst[ la 3100 ani 3 fiind, c`nd sf`r=itul ]nceputei sale istorii a videa s-au ]nvrednicit.

1 . Monarhia Leului — Moldova; monarhia Vulturului — |ara Rom`neasc[.

2 Cantemir obi=nuie=te s[ ]nmul\easc[ cu 100 cifra indicatoare de date, ceea ce ne oblig[ s[ citim 17 ani, perioada cuprins[ ]ntre 1688, data urc[rii ]n scaun a lui Constantin Br`ncoveanu, =i 1705, anul revenirii la domnia Moldovei a lui Antioh Cantemir, fratele scriitorului, eveniment prin care se ]ncheie povestirea Istoriei ieroglifice.

3 31 ani, v`rsta la care scriitorul a terminat, dup[ propria m[rturisire, Istoria ieroglific[. Precizarea f[cut[ de ]nsu=i Cantemir creeaz[ o nedumerire, deoarece, socotind c[ lucrarea a fost terminat[ ]n 1705 (pe temeiul c[ men\ioneaz[ evenimente ce au loc ]n acest an: revenirea la tron, pentru a doua oar[, a fratelui s[u Antioh — ]n februarie — =i moartea lui Cornea Br[iloiu — dup[ 28 noiembrie), ar rezulta c[ autorul s-ar fi n[scut la 26 octombrie 1674, ceea ce nu este adev[rat, c[ci anul real al na=terii este 1673.

28

Dimitrie Cantemir

PARTEA I

CUPRINS

Mai dinainte dec`t temeliile Vavilonului a s[ zidi 1 =i Semira- mis 2 ]ntr-]nsul raiul sp`ndzurat (cel ce din =epte ale lumii minuni unul ieste) a s[di 3 =i Evfrathul 4 ]ntre ale Asiii ape vestitul prin ule\e-i a-i porni, ]ntre crierii Leului 5 =i t`mplele Vulturului 6 vivor de chitele =i holbur[ de socotele ca aceasta s[ scorni. Leul dar[ de pre p[m`nt (carile mai tare =i mai vr[jma=[ dec`t toate jig[niile c`te pre fa\a p[m`ntului s[ afl[ a fi, tuturor =tiut ieste) =i Vultu- rul din v[zduh (carile precum tuturor zbur[toarelor ]mp[rat ieste, cine-=i poate prepune?) ]n sine =i cu sine socotindu-s[ =i pre am[nuntul ]n sam[ lu`ndu-s[, dup[ a firii sale sim\ire a=e s[ cu- noscur[, precum mai tari, mai iu\i =i mai putincioas[ dihanie dec`t d`n=ii alta a fi s[ nu poat[. }ns[ singuri cu a sa numai =tiin\[ =i sim\ire ne]ndestul`ndu-

1 Zidirea Vavilonului: ]ncep[tura r[ut[\ilor (D.C.) — este vorba despre Conflictul dintre Cantemir =i Br`ncoveanu, care reprezint[ ac\iunea princi- pal[ din Istoria ieroglific[.

2 Semiramis (o regin[ legendar[ a Babilonului): pofta izb`ndirii str`mbe (D.C.) — aluzie la politica lui Br`ncoveanu de tutelare a Moldovei.

3 Raiul sp`ndzurat (gr[dinile suspendate din Babilon, socotite una din cele =apte minuni ale lumii antice): fericirea nest[ruitoare (D.C.), nestatornic[; aluzie la zadarnica =i costisitoarea politic[ de suprema\ie a lui Br`ncoveanu.

4 Evfrathul: nesa\iul l[comiii (D.C.) — scriitorul consider[ c[ la baza politicii br`ncovene=ti ar sta l[comia.

5 Leul: partea moldoveneasc[ (D.C.) — Moldova.

6 Vulturul: partea munteneasc[ (D.C.) — |ara Rom`neasc[.

Istoria ieroglific[. Vol. I

29

s[, cu a tuturor a altor ale lumii jig[nii =i pasiri a lor socoteal[ s[ adevereasc[ =i s[ ]nt[reasc[ vrur[, ca precum ]ntr-acesta chip s[ fie c[tr[ toate dovedind =i din gura tuturor m[rturisire lu`nd =i ]mp[r[\iia ce-=i alesese =i socoteala ce ]n g`nduri ]=i pusese ]n veci nemutat[ =i neschimbat[ s[ r[m`ie 1 . A=edar[, Leul — jiga- niile ]n patru picioare cl[titoare, iar[ Vulturul — pre cele prin aier cu pene =i cu aripi zbur[toare ca la un sfat ]ndat[ le chemar[ =i ]n clipal[ le adunar[ 2 . Deci denaintea Leului mai aproape acelea jiganii 3 sta, carele sau ]n col\i, sau ]n unghi, sau ]ntr-alta a trupului parte arme de

1 Socotindu-se, fiecare ]n parte, cel mai puternic dintre animale, Leul =i Vulturul convoac[ pe supu=ii lor ]ntr-o mare adunare, ace=tia urm`nd s[ ]nt[reasc[ ]n plen preten\ia „]mp[ra\ilor“ lor. Cantemir satirizeaz[ preten\ia la ]nt`ietate a conducerilor politice din cele dou[ \[ri rom`ne=ti, preten\ie care nu de pu\ine ori a dus la conflict ]ntre ele. Astfel de ne]n\elegeri ar fi mai vechi dec`t actuala „]ncep[tur[ a r[ut[\ilor“, adic[ dec`t du=m[nia dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu; de remarcat faptul c[ la asemenea adunare urmau s[ fie chemate =i „jig[nii“ =i p[s[ri str[ine de neam, amestecate ]n via\a cultural[ =i politic[ din Moldova =i |ara Rom`neasc[.

2 „Sfatul“, la care sunt chemate at`t p[s[rile (muntenii), c`t =i patrupedele (moldovenii), este ]n realitate adunarea de la Arn[ut-chioi, un sat de l`ng[ Adrianopol, convocat[, ]n vara anului 1703, la ]ndemnul =i sub patronajul lui Constantin Br`ncoveanu. Aici au participat ]ntr-adev[r moldoveni =i munteni ]n vederea alegerii unui nou domn al Moldovei ]n persoana boierului moldovean Mihai Racovi\[, sus\inut de curtea muntean[, care urma s[ ]nlocuiasc[ pe domnul recent mazilit Constantin Duca. |inerea unei adun[ri a moldovenilor =i a muntenilor ]n localitatea Arn[ut-chioi, la 1703, ]n scopul amintit, este confirmat[ de izvoarele istorice ale vremii.

3 Jiganie: tot neamul moldovenesc (D.C.) — reflect`nd structura social[ a timpului, Cantemir este primul ]n literatura rom`n[ care face o prezentare a societ[\ii vremii sale dup[ criteriul claselor (boierime-\[r[nime), p[turilor =i categoriilor sociale (“tagmele“ boiere=ti, profesii etc.)

30

Dimitrie Cantemir

moarte purt[toare poart[, precum ieste Pardosul 1 , Ursul 2 Lupul 3 , Hulpea 4 , Ciacalul 5 , M`\a S[lbatec[ 6 =i altele ca acestea, carile de v[rsarea singelui nevinovat s[ bucur[ =i via\a hire=[ ]n moartea strein[ le st[ruie=te. Iar[ ]naintea Vulturului mai aproape sta pa- sirile, carile sau ]n clon\, sau ]n unghi lance otr[vite, aduc[toare

1 Urmeaz[ numele c`torva mari boieri moldoveni, to\i simboliza\i prin animale de prad[, reprezentativi pentru tagma din care f[ceau parte, unii vor

fi amesteca\i ]n desf[=urarea evenimentelor narate, al\ii nu. Pardosul, adic[

leopardul este Iordachi vornicul (D.C.) — Iordarche Ruset, membru al puterni- cei familii a Cup[re=tilor, de origine greceasc[, mare latifundiar, setos de venituri necinstite, vestit intrigant, conduc[torul din umbr[ al politicii Moldovei; mai ]nt`i, prieten al familiei Cantemir, iar acum du=manul ei, joac[ un rol de prim ordin.

2 Ursul: Vasilie vornicul (D.C.) — marele boier Vasile Costache, refugiat ]n acea vreme de frica lui Constantin Duca la curtea lui Br`ncoveanu; personaj cu totul nesemnificativ ]n povestire.

3 Lupul: Bogdan hatmanul (D.C.) — Lupu Bogdan hatmanul, cumnat al fra\ilor Cantemir, prin c[s[toria cu sora lor, Ruxandra. Personaj de rangul ]nt`i, simbolizeaz[ prietenul credincios, omul ]n\elept =i prudent, adept al unei filozofii practice, aplicat[ la via\a cotidian[; nu a participat ]n realitate la adunarea de la Arn[ut-chioi.

4 Vulpea: Ilie stolnicul (D.C.) — Ilie Enache |ifescu, cumnat cu viitorul domn Mihai Racovi\[ =i unul dintre marii intrigan\i ai vremii. Personaj foarte important ]n povestire. Se manifest[ drept o minte str[lucit[ =i un remarcabil sofist; este o ]ntruchipare a oportunismului politic =i un model exemplar al ipocriziei, al perfidiei =i al gustului diabolic pentru intriga de culise.

5 Ciacalul: Maxut s[rdarul (D.C.) — personalitale minor[ a epocii, cap[t[ un oarecare contur datorit[ ata=amentului s[u constant fa\[ de familia Cantemir.

6 M`\a s[lbatec[: Ilie Cantacuzino (D.C.) — membru al ramurii moldovene

a Cantacuzinilor =i ginere al lui Miron Costin. Nu are nici un rol ]n povestirea Istoriei ieroglifice, probabil, pentru c[ nu a luat ]n realitate parte la eveni- mentele descrise ]n ea, de=i este =tiut c[ a ]ndeplinit anumite roluri politice ]n acea vreme.

Istoria ieroglific[. Vol. I

31

de rane net[m[duite au 1 , precum ieste Brehnacea 2 , Soimul 3 , Ule- ul 4 , Cucunozul 5 , Coruiul 6 , H`r[\ul 7 , B[l[banul 8 , Blend[ul 9 =i al- tele asemenea acestora, carile ]ntr-o dzi singe de nu vor <v[r>

1 Pasire: tot neamul muntenesc (D.C.); pasire rump[toare: rudeniia =i boierimea celor mari a muntenilor (D.C.).

2 Brehnacea: Constantin stolnicul (D.C.) — stolnicul Constantin Canta- cuzino, marele cronicar muntean, frate cu fostul domn +erban Cantacuzino (1678—1688) =i unchiul lui Constantin Br`ncoveanu. A condus din umbr[ politica |[rii Rom`ne=ti. Sfetnic ]n\elept, se declar[ ]mpotriva spiritului de aventur[ ]n politic[, fiind model al pondera\iei =i al ac\iunilor bine g`ndite, propov[duitor al unei comport[ri omenoase fa\[ de \[r[nime; ]n aceast[ ipostaz[ el devine ]n mare m[sur[ purt[torul de idei al scriitorului ]nsu=i; nu a participat, ]n realitate, la adunarea de la Arn[ut-chioi. 3 +oimul: Toma postelnicul (D.C.) — Toma Cantacuzino, viitorul mare sp[tar, fiu al lui Matei Cantacuzino, fratele stolnicului, v[r cu so\ia lui Dimitrie Cantemir =i, de asemenea, v[r cu Br`ncoveanu; el a fost prezent la adunarea de la Arn[ut-chioi, de=i scriitorul nu-l face participant la discu\ii. Se dovede=te receptiv la ]n\elegerea marilor probleme politice ale vremii, exemplu al conduitei cavalere=ti medievale, gata de a deveni din du=man prieten al scriitorului, am[nunt ce explic[ actul de tr[dare fa\[ de domnul s[u ]n 1711, c`nd trece de partea ru=ilor, asemenea lui Dimitrie Cantemir.

4 Uleul: +tefan paharnicul (D.C.) — +tefan Cantacuzino, fiul lui Constantin Stolnicul =i v[rul lui Br`ncoveanu; contribuind la mazilirea =i la uciderea dom- nului s[u, ]i va lua locul la domnie (1714), dar va avea aceea=i soart[ (1716).

5 Cucunozul: Mihai sp[tar (D.C.) — sp[tarul Mihai Cantacuzino, fratele stolnicului =i unchiul lui Br`ncoveanu; lacom f[r[ margini, trufa= =i fanfa- ronard, el apare fr[m`ntat de planuri m[re\e, nesprijinite ]ns[ de voin\[ =i perseveren\[, fiind, ]n acela=i timp, =i modelul sfetnicului lipsit de ]n\elepciune politic[, gata oric`nd s[-=i ]ndemne domnul spre aventur[ =i \eluri periculoase.

6 Coruiul: R[ducanu (D.C.) — R[ducanu Cantacuzino, alt fiu al stolnicului, frate cu +tefan =i v[rul lui Br`ncoveanu.

7 H`r[\ul: Radul Golescul (D.C.) — fiul lui Matei Leurdeanu =i nepot al lui Stroe Leurdeanu, cunoscutul adversar al Cantacuzinilor.

8 B[l[banul: +erban Cantacuzino (D.C.) — nu este cunoscutul domn, ci fiul fratelui acestuia, Dr[ghici Cantacuzino, nepot al stolnicului =i v[r cu Constantin Br`ncoveanu.

9 Blend[ul: +erban logof[tul (D.C.) — +erban Greceanu, fratele cronica- rului Radu Greceanu: am`ndoi au tradus Biblia (1688).

32

Dimitrie Cantemir

sa =i moartea nevinovatului de nu vor gusta, a doa dzi perirea sa f[r[ gre= o =tiu. Acestea ]ntr-acesta chip fietecarea ]n partea ]mp[ratului s[u =i la ceata monarhiii sale locul cel mai de frunte =i step[na cea mai denainte \inea. A=e dar[ era or`nduiala dint`i. Iar[ or`nduiala a doa la Leu o \inea c`inii 1 ogarii 2 , coteii 3 , m`\ele de cas[ 4 , Bursucul 5 , Nev[stuica 6 , Guziul 7 , +oarecele 8 , =i alte chipuri asemenea acestora, carele pre c`t sint v`n[toare, pre at`ta s[ pot =i v`na, =i pre c`t iele pre altele ]n primejdiia mor\ii pot duce, pre at`ta =i nu mai pu\in de la al\ii lor li s[ poat[

1 Cantemir trece ]n categoria boierilor de rangul al doilea unele dreg[torii =i slujbe ale vremii, de=i dreg[toria de capuchehaie putea fi ocupat[ =i de boieri de rangul ]nt`i =i chiar de fra\i ai domnului; urmeaz[ dreg[toriile =i numele unor boieri moldoveni de rangul al doilea. C`inii: capichehaile (D.C.) — reprezentan\ii domnilor Moldovei =i |[rii Rom`ne=ti pe l`ng[ Poarta Otoman[, ambasadorii; sub denumirea de “c`ini” Cantemir ]nglobeaz[ ]ns[ =i pe subalternii capuchehaielor.

2 Ogari: c[l[ra=i (D.C.) — curierii domne=ti care duceau =i aduceau coresponden\a, poruncile =i =tirile de la Poarta Otoman[.

3 Cotei: iscoade (D.C.) — spionii pe care domnii rom`ni ]i aveau la Poart[ pentru a se informa =i a z[d[rnici ac\iunile adversarilor politici.

4 Nu sunt explicate la cheie, dar ar putea semnifica pe slujba=ii cur\ilor domne=ti.

5 Bursucul: Lupu vornic (D.C.) — vornicul Lupu Costache, fratele lui Vasile Costache (Ursul); mare boier, de o anumit[ suprafa\[ politic[ ]n acea vreme; nu are nici un rol ]n povestire.

6 Nev[stuica: fata Dediului (D.C.) — Ana, fiica sp[tarului Dediul Codreanu =i viitoarea so\ie a lui Mihai Racovi\[; sub numele de Helge este personaj principal ]n povestirea alegoric[ despre nunta sa cu Stru\oc[mila.

7 Guziul orb: Dediul (D.C.) — sp[tarul Dediul Codreanu din Gala\i, tat[l Anei, personalitate militar[ a vremii, dar de origine social[ destul de umil[; f[r[ rol important ]n roman.

8 +oarece; Ursechel (D.C.) — Dumitra=co Ursachi, numit Ursechel de c[tre contemporani pentru a-l deosebi de tat[l s[u Gheorghe Ursachi; du=man al Cantemire=tilor =i pre\uit de Constantin Duca, el nu ajunge totu=i s[ capete o func\ie ]n evenimentele descrise de Istoria ieroglific[.

Istoria ieroglific[. Vol. I

33

aduce 1 . Iar[ de la Vultur, a doa tagm[ 2 , cuprindea Corbul 3 , Cioa- ra 4 , Pelicanul, Co\ofana, Puhacea, Cucuvaia, Caia =i altele lor asemenea, carele mai mult de prada gata cu truda altora ago- nisit[, fie macar[ =i ]mpu\it[, dec`t de proasp[t[, cu a lor oste- nin\[ g[tit[, s[ bucur[ 5 . Iar[ a triia tagm[ =i cele mai de gios prapuri (c[ci acestea ]n scaune a =edea nu s[ ]nvrednicesc 6 ) le \inea jiganiile =i pasirile, carile ]n sine vreo putere nu au, nici duh vitejesc sau inimos poart[, ce pururea supuse 7 =i totdeauna ]n cump[na mor\ii dramul vie\ii

1 De re\inut =i caracterizarea de la cheie a boierimii moldovene de rangul al doilea: Jiganie v`n[toare =i de v`nat: boierimea mai de gios a moldovenilor (D.C.).

2 Urmeaz[ numele unor boieri munteni de rangul al doilea.

3 Corbul: Basaraba vod[ (D.C.) — Constantin Br`ncoveanu, domnul |[rii Rom`ne=ti (1688—1711), a=ezat de Cantemir, din cauza urii pe care i-o purta, ]n categoria boierilor de rangul al doilea, de=i Br`ncoveanu era unul dintre marii latifundiari ai \[rii. 4 Despre numirile care urmeaz[ (Cioara, Pelicanul, Co\ofana, Puhacea, Cucuvaia, Caia) Cantemir nu d[ nici o explica\ie la cheie, mul\umindu-se s[ afirme doar: Alalte numere de pasiri (munteni — n.ed.) sau dobitoace (moldoveni — n.ed.) carile s[ pomenesc, sau aici vreo sem[nare nu au, sau carea ieste sa aib[ ]ns[mnare la locul s[u s[ va pomeni (D.C.). S-ar putea ca scriitorul s[ nu fi cunoscut bine pe to\i boierii din jurul lui Br`ncoveanu, de=i trebuie s[ fi =tiut c[ participan\ii la adunarea amintit[ au fost numero=i.

5 De re\inut =i caracterizarea de la cheie a boierimii muntene de rangul al doilea: Pasire v`n[toare =i de v`nat: boierimea mai de gios a muntenilor (D.C.).

6 }ntr-adev[r, boierii de rangul al treilea, dintre care se alegeau dreg[tori mai m[run\i, precum =i celelalte st[ri sociale nu aveau dreptul s[ fie ]n con- ducerea \[rii. }ns[ at`t micii boieri, c`t =i reprezentan\ii \[r[nimii libere erau invita\i, potrivit unui obicei str[vechi, s[ participe la adun[rile pentru alegerea domnilor. O astfel de adunare era =i cea de la Arn[ut-chioi, la care au fost de fa\[, dup[ cum afirm[ izvoarele contemporane, exponen\i ai tuturor st[rilor sociale.

7 Dobitoc supus: \[r[nimea, prostimea moldovenilor; pasire supus[: \[r[- nimea, prostimea muntenilor (D.C.) — Cantemir d[ ]n continuare o list[ nediferen\iat[ de numiri ]n care boierii de rangul ]nt`i sau al doilea sunt inclu=i printre patrupedele =i p[s[rile supuse =i de consum, a=adar ]n r`ndul boierilor de rangul al treilea sau chiar al \[r[nimii.

34

Dimitrie Cantemir

li s[ sp`ndzur[ (c[ sufletul supus de \enchiul negrijei departe st[), precum ieste Boul 1 , Oaia, Calul, Capra, R`m[toriul, Iepurile, Cer- bul, C[prioara 2 , Leb[da 3 , Dropiia 4 , G`nsca, Ra\a, Curca, Porum- bul, G[ina, Turtureaoa =i alalte, cine=i dup[ neamul =i chipul s[u. Ce pre acestea nu pentru alt[ ceva le-au adunat, ce numai pentru ca nu cumva vreuna s[ dzic[ c[ de acea adunare =tire n-au avut, nici ]n ceva pricin[ s[ poat[ pune, ca cum la acea adunare neafl`ndu-s[, sfatul cel de pre urm[ ce s-ar fi ales n-au ]n\eles. A=e c`t toate firile de duh purt[toare, carile ]ntru monarhiia aces- tor doa[ stihii s[ afl[, precum vruna macar de fa\[ n-au fost, s[ nu s[ numasc[, nici din hirograful de ob=te 5 numele s[ le lipsasc[. Adunarea dar[ a cestor doa[ monarhii =i or`nduiala a cestor doa[ soboare 6 ]ntr-acesta chip dup[ ce s[ or`ndui =i s[ tocmi, din- tr-]mbe p[r\ile cuv`nt mare =i porunc[ tare s[ f[cu, ca ol[cari cu c[r\i ]n toate p[r\ile =i alerg[tori ]n toate olaturile s[ s[ trima\[, ca prin toate \[rile =i ora=urile crainicii strig`nd, de aceast[ mare

1 Boul: Donici lugufetul (D.C.) — logof[tul Nicolae Donici, un mare boier cu un anumit relief politic, pe care scriitorul ]l trece, nu =tim din ce motive, ]n tagma a treia, a animalelor de consum. Urm[toarele numiri de patrupede (Oaia, Calul, Capra, R`m[toriul, Iepurile, Cerbul) nu sunt descifrate la cheie, probabil pentru c[ semnific[ reprezentan\i ai \[r[nimii sau boieri de rangul al treilea,

2 C[prioara: Caragie=tii (D.C.) — familia Caragea. Vom ]nt`lni ]n Istoria ieroglific[ doi reprezentan\i ai acestui nume: C[prioara de Aravia =i C[prioara Hindiii.

3 Leb[da: Cornescul banul (D.C.)— marele ban Cornea Br[iloiu, boier de rangul ]nt`i, trecut de scriitor ]n mod nejustificat ]n r`ndul boierimii de rangul al treilea; trimisul special al lui Br`ncoveanu la Poart[.

4 Celelalte numiri (Dropia, G`nsca, Ra\a, Curca, Porumbul, G[ina, Turtureaoa) nu sunt descifrate la cheie.

5 Actul semnat de to\i participan\ii, prin care urma s[ se ]ncheie lucr[rile adun[rii.

6 Este vorba de cele dou[ grup[ri: cea muntean[ =i cea moldovean[ a adun[rii amintite.

Istoria ieroglific[. Vol. I

35

a marelor monarhii adunare, tuturor ]n =tire s[ dea, =i cu de-adin- sul iscotind, s[ poat[ cunoa=te de ieste lipsind vreun chip din vreun feliu din duhurile purt[toare 1 =i de nu s[ afl[ cu to\ii la aceast[ a tuturor adunare =i de ob=te ]mpreunare. A=ijderea ]ngroz[turi =i ]nfrico=eturi s[ s[ dzic[ porunciia unuia ca aceluia, carile la acel sobor a s[ ob=ti 2 ar t[g[dui sau alt feliu de pricini spre ap[rare ar scorni =i celuia ce c`t de pu\in ]n ceva ]mpotrivire ar ar[ta, plata cu pedeapsa mor\ii =i cu prada casii i s[ punea 3 . A=edar[ 4 , cu cuv`ntul deodat[ =i porunca li s[ pliniia =i precum s-ar dzice cuv`ntul, deodat[ cu g`ndul pretiutinderile =i pre la to\i sosiia (c[ vestea aspr[ tare p[trunde urechile =i inima ]nsp[i- m`ntat[ ]ndat[ simte sunetul) de vreme ce de alerg[turile iu\ilor ol[cari =i de tropotele picioarelor a neobosi\ilor alerg[tori toat[ pulberea de pre toat[ calea, ]n ceriu s[ r`dica. Toate v[ile ad`nci de tari strig[ri tare s[ r[zsuna, toate a mun\ilor ]nalte v`rvuri de iu\i chiote =i groase huiete ]n clip[ s[ cov`r=iia =i to\i c`mpii pustii =i nec[lca\i de groznice strig[ri =i de fricoase l[ud[ri s[ ]mplea. Nu era dar[, nici s[ putea afla ureche ]n v[zduh =i pre p[m`nt carea, de stra=nic sunetul ve=tii =i de groznic cuv`ntul porunc[i ace=tiia, s[ nu s[ sfredeleasc[; nu era, nici s[ afla ]ntr-aceste doa[ stihii dihanie, carea de v`rtutea =i puterea ]nv[\[turii ace=tiia cu mare fric[, cu ne]ncetat tremur =i cu nespus[ groaz[ s[ nu s[

1 Ar semnifica tot ce este viu, ]nsufle\it, adic[ to\i locuitorii. Exager`nd, scriitorul subliniaz[ complexitatea adun[rii; de altfel, asemenea adun[ri, prin larga cuprindere a straturilor sociale, aveau un caracter destul de popular, de democratic, cum ]i place lui Cantemir ]nsu=i s[ spun[.

2 }n s[bor a s[ ob=ti: cu to\i ]ntr-un sfat a fi (D.C.).

3 O exagerare literar[; ]n realitate nu se aplicau astfel de pedepse pentru neparticiparea la asemenea adun[ri.

4 Urmeaz[ un pasaj interesant, care prezint[ sistemul de transmitere a =tirilor =i poruncilor prin ol[cari =i crainici, dup[ obiceiul timpului, am[nunt consemnat =i de izvoarele vremii; fragmentul are =i reale calit[\i literare, scriitorul dovedind un sim\ deosebit pentru imaginile vizuale =i auditive construite pe un fond plin de turbulent[ mi=care.

36

Dimitrie Cantemir

cl[teasc[ (c[ cu c`t vestea o\[r`t[ mai de n[prasn[ vine, cu at`ta mai mare tulburare =i grij[ scorne=te). De care lucru ]ntr-alt chip a fi nu putu, f[r[ numai cu toatele deodat[, cu cuv`ntul, porunca cu fapta plinir[ =i la locul ]ns[mnat =i sorocul pus s[ g[sir[. A=edar[, a marilor acestora ]mp[ra\i porunc[ tot deodat[ =i d`ndu-s[ =i plinindu-s[, toate jiganiile uscatului =i pasirile v[zdu- hului ]n prip[ s[ adunar[ =i fietecarea, dup[ chipul =i neamul s[u, la ceata monarhiii sale s[ alc[tuir[. La care adunare cine=i ]n partea ]mp[ratului =i obl[duitoriului s[u d`ndu-s[, =i una de alta deos[bindu-s[, lucru ca acesta a fi s[ t`mpl[ (c[ mai totdeauna obiciuit lucru ieste, la adun[ri mari ca acestea, oarecare ameste- c[turi =i ]mponci=ituri a s[ face, =i de multe ori pentru mici =i ]n sam[ neb[gate pricini, cu c`t ieste mai mare adunarea, cu at`ta mai mare se face =i ]mp[rechiere) l . Deci, precum s-au pomenit, fietecarea cu ceata sa, ]n partea monarhului s[ alegea, =i una dup[ alalt[ la or`nduiala sa s[ alc[tuia. Iar mai pre urm[ dec`t toate, Liliacul 2 urma, carile cu

1 Cantemir ridiculizeaz[ certurile violente, ca expresie a divergen\elor de opinii, care luau na=tere ]ntre participan\i cu prilejul acestor adun[ri. 2 Liliac: Marco pseudobeizadea (D. C) — d`ndu-se drept nepot al lui Matei Basarab, acest Marco, despre care izvoarele vremii nu spun nimic (Istoria ieroglific[ =i o autobiografie put`nd fi considerate ca singurele =tiri), a urm[rit, ]n jurul anilor 1700 — 1703, s[ ocupe tronul |[rii Rom`ne=ti =i chiar al Moldovei; dup[ cum rezult[ din „povestea cor[bierului cu dulful“ — un episod din Istoria ieroglific[ — nereu=indu-i ]ncercarea, a fost urm[rit de creditori =i condamnat s[ munceasc[ la galere. }n povestire poart[ numele de Liliac, adic[ jum[tate pas[re (muntean) =i jum[tate patruped (moldovean), tocmai pentru a exprima dubla tentativ[ despre care am vorbit. Discu\iile din adunare ]n jurul acestui personaj pot fi considerate o pur[ fic\iune literar[, cu scopul de a satiriza unele aspecte ale vie\ii politice interne a vremii, de pild[, con=tiin\a de sine a puterii domne=ti, rela\iile dintre domn — sfetnici, domn — supu=i, clas[ conduc[toare — oameni de r`nd, problema particip[rii maselor la via\a poli- tic[. Despre ]ncurc[turile =i necazurile pe care le-a produs cu adev[rat Marco ]n ]mprejur[rile anului 1703 =i mai ales ]n desf[=urarea adun[rii de la Arn[ut- chioi vom afla =i din lucr[rile adun[rii =i din ultima parte a Istoriei ieroglifice.

Istoria ieroglific[. Vol. I

37

aripile ce zbura =i cu slobodzeniia prin aier ce ]mbla, spre ceata zbur[toarelor, adec[ supt st[p`nirea Vulturului a fi ]l ar[ta, iar[

amintrilea ]ntr-]nsul alalte hiri=ii socotindu-s[, ]n neamul jigani- ilor, supt domnia Leului ]l da. Care lucru pricina cercet[rii, apoi

=i g`ncevii ]ntre doa[ monarhii fu: fietecarea socotind c[ chip ca

acela =ie supus a fi s-ar cuvini =i de nu s-ar =i cuvini, s[ i s[ cuvie

a sili, i s-ar cuvini (c[ci l[comiia sl[vii nu bun[tatea sau folosul

lucrului prive=te, ]n carile s[ sl[ve=te, ce numai pre altul mai gios dec`t sine a pune socote=te, fie macar[ =i f[r[ de folos; ]nc[ de

multe ori =i pagub[ de i s-ar aduce, sau necunosc`nd =i nevr`nd, sau vr`nd =i cunosc`nd, priime=te). 1 Pentru care lucru, ]ntr-]mbe p[r\ile feliu de fel de voroave scornindu-s[, cu multe chipuri de

cuvinte gre\oase urechile am`nduror ]mp[ra\ilor ]mplea. C[ci fi- etecarile cu inima spre partea ]mp[ratului s[u tr[g`nd =i cu suf- letul spre adaogerea monarhiii sale st[ruind, lor biruin\a socotiia

=i precum a=e s[ fie cu cale, adeveriia. Iar[ amintrilea de s-ar cum-

va t`mpla, dzicea c[ sc[derea cinstii (care lucru mai v`rtos dec`t alalte inimile st[p`nitorilor ]mpunge) =i mic=urarea sl[vii nume- lui monarhiii sale a fi =i a s[ face aievea striga (O, oarba jigani- ilor poft[, lucrul din potriv[ nesocotind, c[ mintea =i socoteala sl[vii la aceasta s[ sprijene=te, c[ ea cearc[ pre cela ce nu o cunoa=te, vorove=te cu cela ce nu o aude, cu acela are a face ca- rile nu au v[dzut-o, dup[ acela merge carile de d`nsa fuge, pre acela cinste=te carile pu\in ]n sam[ o bag[, pre acela ce nu o pofte=te ]l pofte=te, celuia ce nu o va ]nainte ]i iese, =i celui ne- cunoscut pre sam[ s[ d[. Iar[ hiri=iia sl[vii cea mai cu de-adins ieste ca s[ p[r[sasc[ pre cel ce o cinste=te, =i cu acela s[ r[m`ie carile o necinste=te). Am`ndoi, dar[; ]mp[ra\ii nu pu\in fur[ cl[ti\i de ]mpotriv[ cuvinte ca acestea =i fietecarile ]n valurile chitelelor ni ]n sus, ni

1 Prin felul ]n care scriitorul ridiculizeaz[ defectele celor doi „]mp[ra\i“, Leul =i Vulturul, manifestarea grotesc[ a con=tiin\ei de sine a puterii, anticip[ pe regii Liliputului =i Blefuscului, din C[l[toriile lui Gulliver de Jonathan Swift.

38

Dimitrie Cantemir

]n gios s[lta (c[ inima nea=edzat[, ales pentru l[comiia cinstii, ]n mai mari valuri ]noat[, dec`t corabiia ]n ochean), de vreme ce pre o parte socotiia c[ de vor scoate ]ntrebarea aceasta la ival[, oricarile pofta inimii sale ar izb`ndi, nu pu\in[ ]ntristare =i a voii fr`ngere celuialalt a aduce s-ar socoti. Iar[ pre alt[ parte, pofta l[comiii =i jelea m[rimei numelui =i a l[\imei ]mp[r[\ii <i> ca cu o nepotolit[ =i nest`ns[ de foc par[ ]i p`rjoliia (c[ focul poftei

nu mai gios ]n step[na arsurii ieste dec`t metalul ]nfocat) =i ]ntr- alt chip st`mp[rarea aceii ]nfoc[ri =i potolirea aceii arsuri a fi sau

a s[ face nu socotiia, f[r[ numai ce va =i ce porunce=te, aceia s[ s[ fac[. Ce aceast[ senten\ie, precum am`ndoi ]n inim[ o avea,

a=e unuia c[tr[ altul, precum cererea nu i s[ va trece, adeveri\i era (c[ci iute ieste adulm[carea adeverin\ii unde a sufletului p[timire ]ntr-altul de pre a sa o m[sur[ cineva). +i a=e, ace=ti doi ]mp[ra\i ]ntr-un nepovestit chip cu duhurile ]n sine tare s[ lupta,

=i precum unul nu biruia, a=e altul nu s[ biruia; ce numai ca cum

preste puterea sim\irilor ar fi, ]ntre sine o lupt[ nesim\it[ sim\iia,

=i precum spre biruin\[ ceva nu nedejduia, a=e precum nu s[ va

birui nedejduia. Puterea a cuno=tin\ii sf`r=itului ]ntr-am`ndoi lip- siia, =i cine=i dup[ pofta sa ]n ceva a s[ ]ndestuli sau a s[ odihni neput`nd, cu sufletele numai, t`nd biruia, t`nd s[ biruia (c[ pre- cum ]ndreptariul nu mai mult pre lucrul str`mb de str`mb dove- de=te dec`t pre sine de drept). A=e =i ei, unul de pre m[sura al- tuia, c`t =i ce ar putea, s[ m[sura =i s[ pricepea. }ntr-acesta chip ei singuri =ie adeverindu-=i din toat[ socoteala carea ]nainte ]=i punea, departe de la \enchiu-i s[ ab[tea. C`t[va vreme dar[ r[zboiu ca acesta, ca cum duhnicesc s-ar putea dzice, ]ntre ace=ti doi monarhi vr[jma=i s[ b[tea, =i unul

a altuia pofta nesim\itore=te tare p[trundea, at`ta c`t prin ne-

=tiin\[, a am`nduror =tiin\a s[ ]mpreuna =i p`n[ mai pre urm[ a am`nduror senten\ia =i alegerea sfatului la un s[v`r=it s[ ]mpropiia =i s[ lipiia (c[ sufletele ]n\elepte macar =i asupra vr[jm[=iii so- cotelii drepte s[ pleac[). Adec[ fietecarile lucrul acesta ]ntr-acela

Istoria ieroglific[. Vol. I

39

chip s[ s[ caute =i s[ s[ aleag[ socotiia, ]n carile nici cinstei ]n ceva betejire, nici spre a necinstii obr[znicire s[ s[ dea, ce ca cum ]nc[ la urechile lor scr`=netul str`ncenoaselor acestora voroave ]nc[ n-ar fi agiuns =i ca cum ideea [sic] acestui primejduios sfat ]n mintea lor ]nc[ nu s-ar fi cuprins (c[ de multe ori a lucrurilor propuse acoperire v`rtoase leacuri aduce ranelor, carile la ival[ de s-ar scoate, a=e=i de tot s-ar face net[m[duite). A=ijderea (mai cu iu=or ieste a s[ suferi obrinteala ranii la aier scoas[ dec`t pati- ma sufletului c[tr[ ]mpotrivnicul s[u ar[tat[). +i a=e, fietecarile pre sfetnicii s[i deos[bi chem`nd, ]ntr-acesta chip le poruncir[, dzic`nd (pentru lucrurile mici mari g`lceve a scorni, a ]n\elep\ilor lucru nu ieste, macar[ c[ aceasta =i la cei ]n\elep\i de multe ori s-au v[dzut). Deci socotim, prec`t ]n putin\[ va fi, sau noi de la d`nsele, sau pre d`nsele de la noi s[ le abatem (c[ pre c`t[ vred- nicie ieste cineva ]n vrajb[ a nu intra, pre at`ta ieste, =i nu mai mult[ din vraj[ a ie=i). De care lucru dzicem, ]n desc`lcitura g`lcevii ace=tiia, puterea monarhiii noastre l`ng[ noi s[ oprim =i pre dimocratiia voastr[ epitrop monarhiii noastre s[ punem 1 . Ca- rea lucrul acesta s[-l scuture, s[-l iscodeasc[ =i ce ar fi dintr-]mbe p[r\ile mai cu cale =i mai cu cuviin\[, aceia s[ aleag[ =i s[ ispr[vasc[, a=e ca p`n[ ]naintea fe\ii noastre a nu ie=i, din toate nodurile s[ s[ dezlege, ca oric`nd ar vini, ori ]ntr-a cui parte acea mic[ jig[niu\[ ar trece, ca cum din veci =i din b[tr`ni a=e ar fi fost obiciuit, iar[ nu ceva nou =i de cur`nd s-au scornit 2 (c[ci

1 Este unul din principiile de baz[ ale g`ndirii politice cantemirene privind colaborarea dintre domn, care trebuie s[ exprime autoritatea politic[ nediscutat[ =i nelimitat[ („puterea monarhiii“), =i sfatul boieresc (numit de scriitor „dimocratiie“), av`nd doar atribu\ia de pov[\uitor, de consilier (a=a ar trebui ]n\eleas[ aici no\iunea de „epitrop“).

2 Cantemir (asemenea altor contemporani), este adeptul p[str[rii obi- ceiurilor =i tradi\iei ]n m[surile de stat, =tiind bine c[ orice ]nnoire ]nsemna, cel mai adesea, o nou[ modalitate de ad`ncire a exploat[rii otomane.

40

Dimitrie Cantemir

amintrilea pricina cl[tirii d`ndu-s[, odihna =i lini=tea f[r[ tul- burare =i str`nciunare a fi nu poate). L[udar[ sfetnicii sfatul ]mp[ra\ilor lor =i cu mare minune min- tea =i ]n\elepciunea lor cu nespuse m[riri ]n ceriu r`dicar[, pen- tru c[ci ]n chivernisala lucrurilor public[i sale nu at`ta celea ce pot, pre c`t celea ce nu pot ocolesc, =i nici cu putin\a ]=i slobod m`ndriia, nici cu neputin\a ]=i a\i\[ m`niia (c[ neputin\a aduce m`niia, =i m`niia a=teapt[ izb`nda); ce precum cu putin\a spre umilin\[ =i bl`nde\e, a=e cu neputin\a spre a g`lcevii potolire s-au slujit (c[ci la cei mai pu\in domoli\i neputin\a prinde obrazul putin\ii =i de lucrurile de neputut s[ apuc[) (iar[ ]mpotriv[, cei ce la poarta vrednicii<i> slujesc, adese s-au v[dzut c[ mai cu fericire le ispr[ve=te neputin\a cu p[r[sirea dec`t putin\a cu pre- pus, cu ]nceperea. C[ci neputin\a ne]ncep`nd, de nu-=i folose=te, ]ncailea nu-=i stric[. Iar[ putin\a ]n m`ndriia sa am[gindu-s[, lu- cruri peste putin\a sa ]ncepe =i la s[v`r=it a le duce nu poate, ca- rea f[r[ gre= ]n loc de folos pagub[ ]i aduce). A=edar[, senatorii 1 , dup[ ce cu nes[v`r=ite (precum s-au dzis) =i vecinice laude cine=i pre ]mp[ratul s[u binecuv`ntar[, cu to\ii la locul =i la scaunele sale s[ ]ntoars[r[. Dup[ aceia, unii c[tr[ al\ii ve=ti pentru adunarea de ob=te a dimocratiii 2 a trimete ]ncepur[. Pentru ca cel t[cut ]ntre inimile ]mp[ra\ilor f[cut sfat ]naintea tuturor s[-l puie =i f[r[ betejirea =i julirea cinstii, a sl[vii numelui ]mp[ra\ilor lor la ival[ s[-l scoa\[,

1 Senator: sfetnic, boier de sfat, boier mare (D.C.) — membru al divanului boieresc.

2 De=i, la “scar[“, Cantemir ]n\elege prin democra\ie st[p`nirea ]n carea cap ales nu ieste, ce toat[ \ara poate intra la sfat, deci un stat republican, aici termenul desemneaz[ adunarea de la Arn[ut-chioi, care era democratic[, ]ntruc`t exprima o larg[ reprezentare a straturilor sociale din cele dou[ \[ri rom`ne=ti.

Istoria ieroglific[. Vol. I

41

]n care descoperire senten\iia sfatului monarhilor s[i s[ s[ a=edze =i s[ s[ adeveredze. [}ns[ acesta lucru asemenea s[ f[cu celora c[rora de mare c[ldura v[zduhului denafar[, cea ]n trupul s[u n[scut[ din fire c[ldur[, tare spre cl[tire li s[ porne=te =i setea v`rtos li s[ pricine=te. C[riia leacul o umedzal[ limpide =i rece fiind, ca aceia lipsind, alta ]mpotrivnic[, adec[ limpede umedzal[, dar[ c[lduroas[ de fa\[ afl`ndu-s[ (precum ieste duhul vinului sau alta acestuia asemenea) =i de limpegiune numai =i umedzal[ am[gindu-s[ (pu\in pentru hiri=iia r[celii =i a c[ldurii grij[ purt`nd), pentru ca setea s[-=i st`mpere mai pre larg dec`t s-ar c[dea o ]nghite, ce aceasta mai pre urm[ ]n vasele priimitoare m[rg`nd =i dup[ a sa fire cu cea din na=tere a trupului c[ldur[ ]mpreun`ndu-s[ (c[ci am`ndoa surori a unui p[rinte, a soarelui sint), sc[p[r[turile sc`nteilor dint`i pu\in cl[tite ]nc[ mai iute cl[tindu-le =i pornindu-le (ca cum ieste osiia neuns[ ]n butea ro\ii uscate), din sc`ntei sc[p[r[toare par[ ardz[toare s[ face. Din ca- rea mai mare p`rjol de sete s[ ijd[re=te =i ]n materiia mai de- nainte g[tat[ cu iu\imea p[trundzind, mai mult setea s[ spudze=te =i s[ l[\e=te (c[ci dup[ socoteala unor filosofi, toat[ materiia fo- cului iu\ime =i forma-i iute cl[tire ieste), c[riia ceva ]mpiedecare nepuindu-s[, f[r[ nici un prepus toat[ umedzala din fire ar usca =i dup[ cea de s[v`r=it usc[ciune cea de pierire putregiune cu bun[ sam[ ar urma]. }ntr-acesta chip fu =i ]nv[\[tura ]mp[ra\ilor, intr`nd ]n ure- chile supu=ilor. C[ci ce mai denainte cu lumina stidirii fe\elor ]mp[ra\ilor ]ntr-inemile gloatei ]ntunecat (c[ci lumina mare pre cea mic[ ]ntunec[) =i near[tat era, acmu cu lipsa ei, toate f[r[ nici o siial[ =i stidire la ival[ ie=iia (c[ precum lumina soarelui s[ are c[tr[ alalte stele, a=e chipul ]mp[ratului c[tr[ senatori =i alal\i supu=i ieste. +i precum ]n prezen\iia lui toate s[ fac nev[dzute, iar[ ]n lipsa lui cea c`t de mic[ =i de departe lu- mineadz[ =i sc`nteiadz[, a=e ]naintea fe\ii ]mp[ratului toate

42

Dimitrie Cantemir

chipurile supu=ilor s[ mic=oreadz[ =i toat[ gura slobod[ s[ ]nfr`neadz[. Iar[ ]n dosul lui =i cel mai mic ]n palatul lui, pre- cum schiptrul ]mp[ratului ]n m`na sa poart[ s[ arat[). C[ dup[ ce tr`mbi\a pozvoleniii dimocratiii ]n audzul tuturor c`nt[, din- tr-]mbe p[r\ile fietecare dihanie glas de sfat =i bolb[itur[ de ]nv[\[tur[ ]ncepu a da. +i a=e, c`\i mai denainte era ascult[tori, at`\e atuncea s[ f[cur[ ]nv[\[tori, dintr-a c[rora cuvinte =i sfa- turi alt[ ceva nu s[ ]n\elegea, f[r[ numai chiote netocmite =i huiete neaudzite [ c[ precum nenum[rate pic[turile ploii din nuori cu repegiune pre p[m`nt c[dzind un huiet oarecare dau, iar[ vreun glas tocmit nicicum, =i precum a unui organ de muzic[ toate coardele deodat[ lovindu-s[, o r[zsunare oarecarea dau, ]ns[ vreo melodie tocmit[ =i dup[ pravilele muzic[i alc[tuit[ nicicum nu s[ aude (carea puterii audzului mai mult ]ngre\o=ere aduce dec`t pl[cere), a=e ieste =i voroava a mul\i =i tot deodat[ ]. }ntr-acesta chip =i =iganiile acestea ]ntr-at`ta voie slobod[ v[dz`ndu-s[, cu toatele socotiia c[ carea mai tare va putea striga, aceiia ]nv[\[tur[ s[ va asculta. A=ijderea deos[bi ce ar fi fost destul[ =i ]nc[ de prisosal[ g`lceava pentru alegerea aceii pasiri dobitocite sau jiganii p[s[rite, ]nc[ mai mare era dihoniia =i zarva carea ]ntre d`nsele s[ f[cea, cine ar giudeca =i cine s-ar giudeca, carea ar sf[tui =i carea s-ar sf[tui (precum aievea ieste c[ unde lipse=te ]ncep[tura st[ruitoare, toate mijloacile ]ncep[turii nest[ruitoare s[ s[ fac[). Ce, pentru ca ]ntr-un cuv`nt s[ dzic, toate spre tulburare =i nea=edzare s[ ]ntorsese, ase c`t ce s-ar fi spre binele =i folosul de ob=te nedejduit, spre r[zsipa =i pr[p[- deniia tuturor s[ f[cea. }mbe p[r\ile am`nduror monarhiilor ]ntr-acesta chip ]mp[re- chindu-s[ =i f[r[ nici o isprav[ din cuvinte de=erte numai opro=- c`ndu-s[ =i ce mai cu cuviin\[ de gr[it =i de f[cut ar fi nedomi- rindu-s[. Totdeodat[ =i f[r[ veste, ]n mijlocul theatrului, jiganiia carea

Istoria ieroglific[. Vol. I

43

Vidr[ 1 s[ cheam[, cu mare obr[znicie s[ri =i ]ntr-acesta chip proi- miul voroavei sale ]ncepu: „Vestit[ axiom[ ]ntre cei fizice=ti filo- sofi ieste c[ cel de asemenea iube=te pre cel =ie de-asemenea (iubirea dar[ c[tr[ cel =ie de-asemenea va s[ arete neiubirea c[tr[ cel =ie nu de-asemenea). A=edar[, pasirea zbur[toare oric`nd prici- na pasirii =ie de-asemenea ar gr[i, totdeauna mai cu priin\[ partea i-ar \inea dec`t pravila drept[\ii ar pofti. A=ijderea, oric`nd dobi- toc pentru dobitoc ]n pricin[ ar vorovi, mai cu iubirea firii l-ar ocroti dec`t dreptatea giudec[\ii ar suferi. +i a=e ]ntr-]mbe p[r\ile mai mult f[\[rnicie dec`t omenie, sau mai mult asupreal[ dec`t dreapta socoteal[ s-ar face. De unde urmadz[ ca supt poala priin\ii sau a nepriin\ii pururea chipul adeverin\ii ascuns =i acoperit s[ r[m`ie (c[ precum ]n teaca str`mb[ sabia dreapt[, nici ]n teaca dreapt[ sabiia str`mb[ a ]ntra nu poate, a=e unde ieste luarea fe\ii sau str[murarea priin\ii, toat[ nedejdea giudec[\ii drepte afar[ s[ scoate). Pentru care lucru, eu, cu proasta mea socoteal[, a=e mai de folos a fi a=i afla, ca g`lceava a at`tea guri ]n z[dar s[

1 Vidra: Constantin vod[ Duca ( D.C.) — sau Ducule\, domnul recent mazilit, la st[ruin\ele fostului s[u socru =i protector Constantin Br`ncoveanu, nemul\umit de comportarea sa nerecunosc[toare; domne=te de dou[ ori ]n Moldova (1693 — 1695 =i 1700 — 1703), mai ]nt`i ]nlocuind pe Dimitrie Cantemir ]n prima domnie, neconfirmat[ de turci, =i ]n cea de a doua, pe Antioh Cantemir, fratele scriitorului; ]n aceste domnii a dat dovad[ de o l[comie nem[rginit[, sem[n`nd astfel ]ntru totul cu tat[l s[u, Gheorghe Duca, fost =i el, de c`teva ori, domn al Moldovei. Numele Vidra desemneaz[ originea sa dubl[, animal de uscat (moldovean dup[ mam[ =i fost domn al Moldovei) =i animal de ap[ (grec dup[ tat[; prin el \inea de Imperiul Otoman, elementul ap[ semnific`nd acest stat). O dat[ cu intrarea sa ]n scen[, adunarea animalelor devine adunarea real[ de la Arn[ut-chioi, din 1703. Este greu de conceput ca Duca s[ fi participat cu adev[rat la lucr[rile adun[rii, menite s[ dea un cadru juridic mazilirii lui =i s[ aleag[ un nou domn ]n persoana lui Mihai Racovi\[. Dup[ cum va ar[ta mai departe povestirea =i dup[ cum dovedesc =i izvoarele vremii, drept r[zbunare, el a creat multe nepl[ceri bunului mers al desf[=ur[rii adun[rii, pun`nd chiar ]n primejdie confirmarea de c[tre Poart[ a viitorului domn.

44

Dimitrie Cantemir

p[rasim =i un chip ca acela s[ g[sim, carile ]ntr-]mbe p[r\ile a face s[ nu aib[, pentru ca priin\a fireasc[ mai mult ]ntr-o parte sau ]ntr-alt[ parte s[ nu-l n[st[vasc[, ce numai orice ar pofti dreap- ta socoteal[, aceia s[ dzic[, s[ fac[ =i cu giudecata s[ aleag[ (c[ dreptul giudec[toriu ]nt`i pre sine de drept, apoi pre altul de str`mb giudec[, =i ]nt`i ascunsul inimii sale de f[\[rnicie cur[\e=te, apoi pre altul sau din nevoie ]l izb[ve=te, sau dup[ a lui vin[ ]l osinde=te) 1 . A=ijderea a=i sf[tui, ca ori ]n ce chip s-ar putea, cu un ceas mai ]nainte hotar =i s[v`r=it g`lcevii ace=tiia s[ punem (c[ g`lceava lung[ atocma ieste cu boala hronic[), ca nu c`ndai mai ]ndelung scutur`ndu-s[ =i cern`ndu-s[ voroava c[tr[ aces- tea, ]nc[ mai multe shismate =i erese s[ s[ scorneasc[, pre carile sau prea cu mult greu, sau nicicum vreodat[ a le potoli ve\i putea.“ Acestea ]nc[ vorovind Vidra =i ]nc[ bine sf`r=it cuv`ntului s[u nepuind, preste a tuturor nedejde pasirea carea s[ cheam[ B`tlan 2

1 Prin Constantin Duca, scriitorul pune ]n discu\ie un element fundamen- tal de jurispruden\[: principiul obiectivit[\ii din partea celui obligat s[ hot[rasc[, principiu ce nu se respect[ dac[ judec[torul =i ]mpricinatul fac

parte din acela=i grup de interese. Intervenind ]ntr-o discu\ie ]n care p[rtinirea (“priin\a“) nu putea fi evitat[, Duca pleda ]n realitate pentru propria sa cauz[, c[ut`nd s[ atace juridic obiectivitatea =i ca atare legitimitatea mazilirii sale. Dup[ opinia lui Cantemir, interesele pot modifica nu numai „pravila drept[\ii“

=i „dreapta socoteal[“ ]n ]n\elesul lor juridic, ci =i adev[rul ]n sine, ca materie

a =tiin\ei logicii.

2 B`tlanul: Dimachi (D.C.) — Chiri\[ Dimachi, un grec, fost capuchehaia

lui Duca la Poart[, pe care ]ns[ ]l tr[deaz[ pentru a trece ]n serviciul lui Br`ncoveanu. Intuind c[ Duca manevra pentru propria sa cauz[ — amestecul

]n disputa privitoare la Liliac fiind doar un pretext —, Dimachi intervine prompt

=i energic ]mpotriva fostuliii s[u sl[p`n, amintindu-i c[ fiind grec =i legat de

interesele Por\ii Otomane, nu are nici dreptul, nici c[derea s[ se mai amestece ]n treburile Moldovei =i |[rii Rom`ne=ti. Astfel se ]ncheie disputa privind Liliacul, discu\iile din adunare fiind acum orientate numai spre persoana lui Duca, prezent, f[r[ s[ fi fost invitat. Prin interven\ia lui Dimachi ]ncepe ]n adunare seria de atacuri ]mpotriva fostului domn al Moldovei, prilej de a i se scoate ]n eviden\[ toate f[r[delegile, pentru ca mazilirea lui s[ r[m`n[ un act definitiv, ceea ce de fapt s-a =i ]nt`mplat.

Istoria ieroglific[. Vol. I

45

cu mare m`nie =i probozal[ a o \istui ]ncepu =i groznice semne din ochi =i din cap s[ tac[ ]i f[cea, =i c[tr[ acestea o aporie ipo- thetic[ 1 dzic`nd, scorniia: „Tu, o, Vidro, di ai fi sau din pasirile zbur[toare, sau din dobitoacele pre uscat ]mbl[toare, ar putea cineva dzice c[ doar[ a ]mbe p[r\ilor ]n ceva mai denainte =tiin\a ai fi avut. Iar[ acmu, jiganie ]n neam prepus, dintr-alt[ stihie =i supt alt[ monarhie supus[ fiind 2 , cum socote=ti c[ pentru lucru- rile \ie ]n r[d[cina lor necunoscute ]nv[\[tura cea mai bun[ =i sfatul cel mai ales a da vii putea? Ce mai bine ar fi, precum mi s[ pare, pentru lucrurile carile ]n ]naintea m[rg[toare sim\irea nu le-ai avut a le =ti =i a le cunoa=te, s[ nu te f[le=ti (c[ precum toat[ =tiin\a din pova\a sim\irilor s[ afl[, toat[ lumea =tie, c[ci nu or- bul, ce cel cu ochi giudec[ de v[psele, =i cel cu urechi, iar[ nu cel surd, alege frumse\ea =i dulcea\a viersului). Au nu tu od`n[oar[ prin fundul m[rii prinbl`ndu-te =i spre v`narea pe=telui =ipurin- du-te, eu din fa\a apei te oglindiiam? Ce poate fi c[ sau neche- mat[ ai vinit la locul ce nu \i s-au c[dzut, sau, de te-au chemat cineva prin gre=ala ne=tiin\ii aceasta s-au f[cut. C[ci C`inele M[rii 3 =i Vidra cu jig[niile uscatului ce treab[ sau ce amestec pot avea 4 ? Au doar[ vii s[ dzici c[ din fire a=e ie=ti tocmit[, ca de pre uscat fiind, putere s[ aibi prin mult[ vreme ]n ap[, f[r[ a aierului tre- buin\[ a te z[b[vi s[ po\i 5 ? Ce aceasta mai v`rtos ]mpotriva ta

1 }n logic[ ]nseamn[ ]ncurc[tur[ f[r[ ie=ire, ]nfund[tur[, realizat[ sub form[ ipotetic[. Astfel, prin judec[\i ]n rela\ie de condi\ionare ]=i ]ncepe B`tlanul atacul ]mpotriva Vidrei.

2 Se ]nsinueaz[ c[ Duca nu este nici moldovean, nici muntean, ci \ari- gr[dean (grec).

3 Nu are explica\ie la cheie, probabil, pentru c[ nu reprezint[ o persoan[ anume; expresia desemneaz[ numele popular al unei specii de rechin.

4 Ca animal de ap[, deci, apar\in`nd lumii otomane, Duca nu are ce c[uta printre moldoveni.

5 Aluzie la faptul c[ Duca n-ar fi putut ajunge domn al Moldovei f[r[ sprijinul muntenilor.

46

Dimitrie Cantemir

face, c[ci au putea-va racul jiganie de pre uscat a s[ numi, c[ci cu dzilele prin otav[ s[ pa=te =i din aier vreo ]n[du=al[ sau pu- tregiune nu i s[ na=te? De care lucru, precum mi s[ pare, negre=it socotesc c[ cum cu mare obr[znicie la adunare nechemat[ te-ai aflat, a=e mai cu mare neru=inare, de nime ne]ntrebat[, sfat, =i acesta spurcat, ai dat (c[ pre c`t ieste de folos la vremea de tre- buin\[ cuv`ntul cuvios, cu at`ta ieste de ]mpu\icios cuv`ntul ace- luia carile de nime ne]ntrebat tuturor d[ sfat). }n inima ta aceas- ta ascuns av`nd ca cu o voroav[ viclean[ =i cu un obraz ce nu =tie a s[ ru=ina, doa[ vicle=uguri s[ po\i a=terne =i cu doa[ r[ut[\i s[ te po\i acoperi: Una, c[ chip dup[ ]nv[\[tura ta cerc`ndu-s[, pre tine s[ te afle =i apoi cu sfatul =i alegerea a monarhii mari ca acestea, giudec[toare =i aleg[toare tuturor ]mpotrivirilor lor puin- du-te, lumea s[ dzic[ precum tu dec`t toate alalte mai cu minte =i mai cu socoteal[ s[ fii. De ciia, tu, jiganie mijlocie =i de neam cu prepus fiind 1 , prostiia ]n evghenie s[ \i s[ ]ntoarc[ (c[ci toat[ evgheniia la muritori ]n lauda numelui videm c[ s[ st[ruie=te). A doa, c[ macar[ cum mai mult dobitoacelor ]n patru picioare as[m[n`ndu-te (precum singur[ tu cu al t[u cuv`nt te-ai legat) (c[ci la cel cunosc[toriu mai tare s[ \ine =i ieste leg[tura hire=ului cuv`nt dec`t frenghiia ]ntreit[ de la altul ]nf[=urat[), mai mult ]n cump[na dobitoacelor greuimea drept[\ii s[ pleci, =i dup[ f[\[rniciia priin\ii, iar[ nu dup[ pofta drept[\ii, giudecata s[ aba\i. }ns[ eu, o pasire =i de neam =i de minte proast[ fiind (c[ci nici ]n carne vreo dulcea\[, nici ]n pene vreo frumse\[ port), mai mult a gr[i nici pociu, nici mi s[ cade, f[r[ numai ce =i c`t ]ntr-adev[r am ]n\eles =i am =tiut, aceia din prostiia inimii am gr[it. Iar[ giu- decata fie a ]n\elep\ilor. Toate gloatele de cu socoteal[ cuvintele a prostului B`tlan nu

1 Aluzie la originea umil[ a lui C. Duca. Tat[l s[u, Gheorghe Duca, ]nainte de a ajunge domn, era un negustora= oarecare de postavuri, dup[ cum afirm[ izvoarele istorice ale vremii.

Istoria ieroglific[. Vol. I

47

numai c`t s[ mirar[, ce ]nc[ =i foarte pl[c`ndu-le, cu mari laude le l[udar[, c[ci nu pu\in prepus ]n inimile tuturor intra pentru a Vidrei f[r[ veste voroav[, nepoftit[ ]nv[\[tur[ =i necer=ut[ sf[- tuitur[. +i a=e, ]ndat[ despre partea pasirilor, ]ntr-o inim[ =i ]ntr-o gur[, cu toatele alegere f[cur[ c[ precum Vidra nicicum ]n ceata zbur[toarelor nu s[ poate numi, a=e =i din monarhiia dobitoace- lor trebuie a lipsi. La care senten\ie mai mult[ sfad[ =i voroav[ str`nciunat[ s-ar fi scornit =i mai mult[ ocar[ s-ar fi lucrat de n-ar fi fost Brebul 1 lucrul cu un ceas mai ]nainte spre descoperirea adev[rului apucat. A Brebului dar[ voroav[ ]ntr-acesta chip fu: „Vidra od`n[oar[ din neamul nostru =i era =i s[ \inea =i cu noi de-a valoma =i hrana =i traiul ]i era (precum =i fa\a =i floarea p[rului o v[de=te, macar c[ statul trupului de mojicie i s-au schimosit =i s-au logo=it). Pre carea noi v[dzind-o c[ cu vremea m[rimea sufletului carea la noi ieste, precum toat[ lumea =tie c[ partea trupului cea roditoare, carea ]n ceva= macar[ betejindu-s[, de grabnic[ moarte aduc[- toare ieste, pentru a vie\ii sprijeneal[ a o rumpe =i de la noi a o lep[da, nici ne ]ndoim, nici ne ferim. Aceasta dar[ a sufletului vitejie, precum am dzis, v[dzind c[ la d`nsa din dzi ]n dzi scade, apoi =i alte lucruri de vicle=uguri, ]ng[imele de am[gele =i fapte pline de r[utate, precum sint sicofandiile, clevetele, minciunile, c[tr[ carile =i furtu=agul ad[ogea =i lucruri de ocar[ =i bl[st[- m[te=ti, iar[ nu de numele neamului nostru vrednice f[cea, ma- car c[ =i de multe ori am certat-o =i am dojenit-o, ce ]n z[dar (c[ precum ieste suflarea la c[rbunele acoperit, a=e ieste certarea la inima ]ntr-ascuns dat[ r[ut[\ii). Pentru care pricini, din tabla nea- mului =i a rudeniii noastre de tot am ras-o =i a=e=i de tot din ho- tarele noastre am izgonit-o 2 (c[ci mai mult folos aduce public[i

1 Brebul: Burnaz postelnic (D.C.) — fost =i el, ca =i Dimachi, capuchehaia lui Duca la Poart[ =i trecut, de asemenea, ]n slujba lui Br`ncoveanu.

2 Burnaz trece la atacuri directe ]mpotriva lui Duca, explic`nd faptul c[ mazilirea lui a fost o m[sur[ dreapt[, pentru multele sale blestem[\ii, printre

48

Dimitrie Cantemir

din sine un chip r[u a izgoni dec`t dzece bune ]n sine a priimi, c[ precum aluatul mic ]ntr-o covat[ mare toat[ fr[m`nt[tura dos- pe=te, a=e un om r[u ]ntr-o public[ pre to\i cu r[utatea lui ame- stec[ =i-i tulbur[ 1 ). Dup[ aceia ea ]n ceata altor jiganii a s[ da, sau tem`ndu-s[ sau ru=in`ndu-s[, sau poate fi =i de trufie ]nfl`ndu- s[ (c[ci m`ndriia, de tot oarb[ fiind, precum peste cei mari, a=e =i peste cei mici d[), de l[ca=ul st[t[toriu de pre uscat s-au p[r[sit =i prin ad`ncurile apelor orb[c[ind, cu piticei foamea a-=i potoli =i ca valurile ce ]n spinare poart[, cea mai mult[ via\[ tulburat[ =i nea=edzat[ a-=i petrece =-au ales 2 (c[ cine neamului s[u ieste ur`cios cum poate fi streinilor dr[g[stos? +i a c[ruia r[ut[\i p[m`ntul s[u a le suferi n-au putut, cel strein cum le va putea r[bda?). Pre carea, de at`ta vreme ]n perire =i r[t[cire =tiind-o, iat[ acmu ]ntre gloate amestecat[ o vedem 3 . Povestea Vidrii, noi, Brebii, din mo=ii, str[mo=ii no=tri, a=e am apucat-o, a=e o m[rtu- risim =i a=e o ]nt[rim. Iar[ voia fie a celor mai mari.“ Cu to\ii priimir[ marturiia Brebului =i cu to\ii ]ntr-un sfat aleas[r[ ca Vidra dintr-am`ndoa[ monarhiile afar[ s[ s[ goneasc[ =i nici ]ntr-un neam de a lor s[ nu s[ mai numasc[ 4 (c[ precum celui bun to\i streinii rude, tot b[tr`nul p[rinte, tot v`rstnicul frate =i tot locul mo=ie, a=e celui r[u toate rudele streine =i toat[ mo=iia nemernicie ]i ieste) =i cum mai cur`nd dintre adun[ri s[ lipsasc[, dzis[r[, ca nu cumva ]ntre d`n=ii mai mult[ z[bav[ f[c`nd, mai pre urm[ =i aceasta vreo pricin[ mai spre mare vrajb[ ]ntre monar- hii s[ s[ scorneasc[.

care =i furtul, adic[ ]nsu=irea veniturilor rezultate din fiscalitatea sa ap[s[toare ini\iat[ de el, despre care vorbesc documentele vremii.

1 Cantemir este pentru eliminarea din sfatul domnesc a elementelor d[un[toare.

2 Izgonit din domnia Moldovei, Duca tr[ia foarte str`mtorat.

3 Se pare, totu=i, c[ Duca n-a avut cum s[ participe la lucr[rile adun[rii de la Arn[ut-chioi. 4 Interven\ia lui Burnaz postelnicul a fost bine primit[ =i adunarea a hot[r`t izgonirea definitiv[ a lui C. Duca at`t dintre moldoveni, c`t =i dintre munteni.

Istoria ieroglific[. Vol. I

49

Vidra, sau pentru vicle=ugul ei sau pentru veche pizma [alto ] altora (c[ pizma veche ieste ca cariul ]n inima copaciului), sau la vremea rea pentru bun[ sf[tuirea ce dedese (c[, precum s[ dzice, toate vremea sa au =i, f[r[ vreme, =i p`inea face greutate stomahu- lui, carea cea mai de treab[ =i mai de aproape hran[-i ieste), sau ori ]n ce chip ar fi fost, acmu v[dzindu-s[ osindit[ =i dintre toate cetele cu mare ocar[ =i dosad[ izgonit[, a=ijderea pentru binele ce sf[tuis[, precum cu r[u i s[ pl[te=te sim\ind, mintea de i-au fost rea, ]nc[ mai rea a fi socoti, iar[ de i-au fost bun[, spre rea socoteal[ o ]ntoars[ (c[ nemul\emita pentru mari slujbe =i de bine- faceri din nedejde ]n nenedejde ]l bag[, nenedejdea ]n nebunie ]l ]mpinge, =i a=e, din slug[ credincioas[ nepriietin de cap ]l face), carea ]ntr-acesta chip voroava ]ntoars[: „De vreme ce pre mine din ceata celor cu patru picioare m[ lep[da\i — c[ ]n partea zbur[toarelor sau s[ fiu, sau s[ fiu fost nici chipul, nici firea m[ arat[ — iat[ c[ urmadz[ ca ]n monarhiia celor de ap[ s[ m[ dau 1 . Fie dar[ =i a=e (C[ limba gloatelor ieste vrajea bodzilor 2 , =i mai lesne ar fi cuiva apa cur[toare a popri dec`t limbilor multe a stap`ni). +i iat[ c[ dintr-adun[rile voastre, vr`nd-nevr`nd, ]m caut[ a lipsi. }ns[ oarce, ce r[d[cina adev[rului atinge, a grai nu voi p[r[si. B`tlanul, pasire de ap[ sau pe=te de aier fiind, c[ci =i ]n fundurile apelor prin mult[ vreme =i prin aier nu mai pu\in dec`t alalte pasiri mare slobodzenie are 3 , ]ns[ adev[rul ce ieste s[ dzic: adev[rat pasire ieste, macar[ c[ carnea la gust ]i ieste ca a delfinului =i macar[ c[ precum prin aier cu slobodzenie poate

1 Monarhia celor de ap[: \`ringr[denii (D.C.) — Gonstantin Duca, de origine grec din Imperiul Otoman, fiind lep[dat de moldoveni, r[m`ne s[ se stabileasc[ la Constantinopol, ]n Fanar.

2 Corespondent pentru expresia latin[: Vox populi, vox Dei. 3 Drept r[zbunare, Duca ponegre=te la r`ndul s[u pe Dimachi, de- masc`ndu-i jocul dublu, acesta fiind ]n realitate un grec pus ]n slujba muntenilor („pas[re de aer“) =i ]n acela=i timp un om legat de interesele turce=ti („pe=te de ap[“).

50

Dimitrie Cantemir

zbura, ase =i prin fundul apii s[ poate primbla. }ns[ de multe ori

mi s-au t`mplat a-l videa ]n novoade ca pe=tii ]nc`lcit =i de multe

ori =i ]neca\i =i de tot ]n[dusi\i din mreje ]i scot, c[ci l[comiia astup`ndu-i ochii, dup[ pe=ti f[r[ sine alerg`nd, ]n loc de v`nat el s[ v`neadz[. Care lucru din toat[ ipopsiia pe=telui ]l scoate. +i macar c[ precum aievea ieste tuturor c[ el mie nepriietin de moarte mi s-au ar[tat, ]ns[ adev[rul ce ieste a t[g[dui nici poci, nici mi s[ cade 1 (c[ci nu pu\in[ vrednicie ieste =i pentru neprii-

etin adev[rul a m[rturisi). De care lucru poci s[ dzic c[ el c`te pentru mine au gr[it =i au m[rturisit s[ fie =i adev[rate. }ns[ nu at`ta de grea era pricina vinov[\iii mele, ca cu izgnanie 2 ca aceasta s[ fiu os`ndit, c[ci canon de ob=te ieste, carile dzice (pedepsitu-

lui nu trebuie a i s[ adaoge pedeapsa) 3 . C[ci destul[ era nesufe-

rita mea izgnanie =i din rudele =i mo=iile mele ]nstreinare, =i ce

ar fi mai mult trebuit pedeapsa ]nc[ mai ]nainte a urni, adec[

precum din rudele dobitoace, a=e =i din streinele pasiri izgonit s[ fiu 4 (ce precum s[ dzice cuv`ntul, c[ nevinov[\iia unuia o\apoc st[ ]n ochiul altuia.). Ce la cuv`ntul ce vream s[ dzic s[ m[ ]ntorc. Iat[ c[ cu p`ra B`tlanului =i numai cu o m[rturie a [a] Brebului (=i aceasta ]mpotriva a legii tuturor legilor, cu o m[rturie numai

senten\iia vinovatului cea de pedeaps[ a s[ da) 5 , dintr-]mbe iz-

1 Duca ]l avertizeaz[ apoi pe Dimachi c[, datorit[ l[comiei sale f[r[ margini, este at`t de ]ncurcat ]n „n[voade“, adic[ ]n „lucrurile turce=ti“ (D.C.), ]nc`t n-ar fi exclus ca p`n[ la urm[ s[ devin[ el ]nsu=i o victim[ a intereselor turcilor.

2 Recunosc`ndu-=i ]n parte gre=elile de care era acuzat, Duca nu se declar[ totu=i de acord cu trimiterea sa ]n exil, (izgnanie — alungare, exil, ]n polonez[) =i ca atare continua s[-=i apere cauza.

3 Cunoscutul principiu juridic non bis in idem: nu este drept s[ se dea dou[ pedepse pentru aceea=i vin[.

4 Sprijinindu-se pe principiul juridic non bis in idem, Duca pretinde c[ o dat[ ce fusese pedepsit cu mazilirea =i exilul, este cu totul nejust s[ mai fie izgonit =i dintre moldoveni =i munteni (aluzie la ]nrudirea sa cu Br`ncoveanu, al c[rui ginere fusese).

5 Un alt principiu de drept, care cere s[ nu se dea pedeapsa pe baza depozi\iei unui singur martor.

Istoria ieroglific[. Vol. I

51

voadele m-a\i lep[dat. Dar[ a=i pofti s[ =tiu cu ce privileghie pute\i strica axioma vechilor filosofi =i mathematici, carii dzic (carile sint tot ]ntr-un chip c[tr[ altul al triilea, tot ]ntr-un chip sint ]ntre sine 1 )? (C[ci Vidra [ nu pu\ine ] nu pu\ine f[clii topise asupra c[r\ilor filosofe=ti 2 ). +i de vreme ce eu, c[ci ]n prepusul dobitoace- lor =i a pasirilor am c[dzut precum s[ fiu de ap[, cu c`t dar[, rogu-v[, mai vrednic ieste s[ s[ numasc[ pasire carile f[r[ pre- pus dobitoc ieste =i c[ci s[ s[ numasca dobitoc carile f[r[ prepus pasire ieste? 3 (Nici v[ miera\i de ale mele ]mpleticite protases, c[ci simperazma va ie=i ar[t[toarea adev[rului). +i a=e doa[ fire

1 Teorem[ ]n geometrie: dou[ m[rimi egale cu a treia sunt egale ]ntre ele. Apelul f[cut ]n acela=i timp la vechii filosofi =i matematicieni pare s[ se refere la pithagoreici, primii care au ]mbinat ]n antichitatea greac[ problematica filosofic[ cu cercetarea matematic[. Mai semnal[m aici un lucru foarte interesant: c`t timp se punea problema ap[r[rii sale fa\[ de sanc\ionarea f[r[delegilor prin mazilire =i exil, Duca orienteaz[ discu\iile din adunare pe coordonate juridice. }ns[ pe m[sur[ ce ]=i d[ seama c[ pleda pentru o cauz[ pierdut[, el ]=i ]ncepe cu subtilitate seria atacurilor ]mpotriva noului candidat la domnie, sus\inut de Br`ncoveanu, Mihai Racovi\[. Folosind faptul c[ Duca era nu numai un jurist erudit (afl[m aceasta numai din Istoria ieroglific[), ci =i un om cu o serioas[ preg[tire filozofic[ (dup[ cum ne informeaz[ =i alte izvoare), Cantemir pune pe fostul domn s[ ]mping[ =i s[ deplaseze discu\iile ]n domeniul filozofic =i mai cu seam[ pe terenul logicii. 2 De=i ]l du=m[nea, Cantemir recunoa=te cultura filozofic[ a lui C. Duca. De altfel, acesta a l[sat ]n urma sa o serie de lucr[ri cu caracter filozofico- teologic ]n limba greac[ (vezi lista lor la D. Russo, Studii istorice greco-rom`ne, II, Bucure=ti, 1939, p. 421—424).

3 }ncepe atacul, ]n form[ aluziv[, la adresa lui Mihai Racovi\[ — Stru\o- c[mila. Pasajul trebuie citit: Din moment ce eu, Vidra, am r[mas s[ fiu considerat[ numai un animal de ap[ (apar\in`nd doar lumii otomane), pe ce temei trebuie considerat pas[re (muntean) un patruped (moldovean) ca Mihai Racovit[ =i, de asemenea, pe ce temei, s[ se numeasc[ patruped (moldovean), ceea ce este ne]ndoielnic o pas[re (muntean)? Pentru ]n\elegerea temeiului logic al unui asemenea sistem de judec[\i, a se vedea nota 1 de la p. 36.

52

Dimitrie Cantemir

]ntr-un ipohimen neput`nd sta 1 , iat[ c[ fire ca aceasta, oricarea ar fi, nici pasire, nici dobitoc ar fi, =i c[ci acela mai mare dreptate ]naintea nu a fe\elor, ce a fa\[rniciii voastre ai afla? 2 +i eu p`n[ ]ntr-at`ta de la to\i de la voi m-am a=e de greu os`ndit?“ L-a aceasta cu to\ii ]nt`i s[ z`mbir[, apoi r`s[, iar[ mai pre urm[ cu chicote hohotir[, dzic`nd: „Vidra, cu neamul, =i g`ndul =i cuv`ntul =-au pierdut! C[ cine poate macar cu mintea doa[ firi ]n- tr-un ipohimen cuprinde? Sau cine vreodat[ pasire dobitocit[ sau dobitoc p[s[rit au v[dzut? 3 Vidra dzis[. „}ntr-acesta chip =i eu mai denainte pentru himera filosofilor nu s[v`r=iiam a m[ mira =i pes- te putin\[ a fi ]n fire, precum =i voi acmu, socotiiam. Ce de vreme ce Brebul s-au f[cut pe=te, cu c`t mai pre lesne va fi pasirea zbur[toare a s[ face dobitoc ca cele ]n patru picioare ]mbl[toare. 4

1 Un important principiu de logic[: dou[ naturi diferite nu pot avea o substan\[ comun[. Acest lucru este ]ns[ valabil ]n cadrul logicii aristotelice, o logic[ a imobilit[\ii, unde sub raport ontologic, genurile =i speciile sunt st[ri absolute.

2 Cantemir pune pe Duca s[ se ]ndoiasc[ de obiectivitatea adun[rii ]n ceea ce prive=te respectarea regulilor adev[rului. O acuz[ ]n acela=i timp de f[\[rnicie, de o conduit[ dominat[ de interese ]ntr-un domeniu at`t de neutru ca al logicii. Insinuarea lui Cantemir la adresa logicii m`nuite, nu ]n spiritul adev[rului absolut ci ]n spiritul intereselor individuale sau de grup, este grav[

=i trebuie re\inut[, pentru c[ devine o idee cheie ]n satira cantemirean[ la

adresa logicii timpului, a=a cum o ]nt`lnim numai ]n Istoria ieroglific[.

3 Adunarea repet[ principiul de logic[ amintit, subliniind c[ ar fi de neconceput ca dou[ naturi diferite s[ fie exprimate de aceea=i substan\[, =i ad[ug`nd, pentru concretizare, c[ nimeni n-a v[zut o pas[re (muntean) transformat[ ]n patruped (moldovean) =i nici un patruped (moldovean)

pref[cut ]n pas[re (muntean). Trebuie respectat[, a=adar, concep\ia conform c[reia nu este fireasc[ o transmuta\ie a „firilor“, adic[ nu este posibil[ o trecere de la o specie la alta.

4 Duca este pus de Cantemir s[ fac[ o observa\ie de mare subtilitate, plin[ de consecin\e pentru logica tradi\ional[: +i eu eram convins — spune el — de adev[rul acestui principiu aristotelic =i ca atare, socoteam =i eu ca toat[ lumea,

o adev[rat[ absurditate, o imposibilitate fireasc[ (a=a s-ar traduce expresia

Istoria ieroglific[. Vol. I

53

+i ]nc[ mai aievea de vi\i vrea spre aceasta s[ v[ pricepe\i. }nt`i a =ti vi s[ cade c[ ce hot[r`re are trigonul la mathematec[, aceia=i are siloghismul la loghic[, a c[rora hot[r`re mai sus v-am pomenit. Acmu, dar[, bini=or socoti\i c[, de vreme ce eu am putere din fire 1 d[ruit[, precum aerul a trage, a=e a nu-l trage ]n voie s[-mi

„himera filosofilor“) trecerea de la o natur[ la alta ]n cadrul aceleia=i substan\e, sau, mai concret, trecerea de la un specific la altul ]n cadrul aceleia=i persoane (astfel putem interpreta aici termenul ipohimen— substan\[). Dar, din mo- ment ce realitatea ne ofer[ exemplul Brebului (Burnaz postelnicul), deci un moldovean, care a ajuns pe=te, adic[ a devenit locuitor al „monarhiei de ap[“ (Imperiul Otoman), prin calitatea sa de capuchehaie (ne amintim c[ a fost capuchehaia lui Duca ]nsu=i), cu at`t mai u=or va fi pentru Br`ncoveanu de a metamorfoza ]n dobitoc o pas[re, adic[ de a pune un muntean pe tronul Moldovei (aluzia prive=te pe Mihai Racovi\[, rud[ ]n realitate cu domnul |[rii Rom`ne=ti). Din punct de vedere filozofic, r[m`ne de f[cut observa\ia c[ ne afl[m la un loc de r[scruce ]n domeniul logicii. C[ci pentru a admite transformarea specificului ]n cadrul aceleia=i substan\e, ]nseamn[ a nega valabilitatea conceptului aristotelic al imobilismului =i a-l ]nlocui cu conceptul ontologic de devenire, la care obliga natura =i via\a social[. O surs[ posibil[ a acestei descoperiri putea fi aprofundarea, de c[tre Cantemir, a ontologiei heraclitene, Heraclit fiind cel care sugerase ideea c[ lucrurile, fenomenele sunt trans- form[ri, ]nf[\i=[ri pe care le ia, ]n devenirea sa, o singur[ substan\[: focul. Numai c[ Dimitrie Cantemir face apel la exemple ale vie\ii sociale contem- porane lui, ceea ce m[re=te valoarea descoperirii, ]ntruc`t aceasta ar putea constitui punctul de plecare pentru o ]n\elegere dialectic[ a instrumentului logic. R[m`ne ]ns[ de v[zut dac[ marele nostru g`nditor a tras, cel pu\in, principalele concluzii pentru a ini\ia o anumit[ schimbare ]n acest domeniu. Deocamdat[ putem anticipa c[ Dimitrie Cantemir opereaz[ cu termenul dia- lectic[ pentru a desemna o logic[ sofisticat[, o logic[ adaptat[ la sarcina de a ]nve=m`nta interesele personale ]n haina acestui instrument al adev[rului.

1 Este semnificativ termenul fire (din fire, ]n fire) la care se face apel pentru a desemna modalitatea transform[rii. }n timp ce ]n cadrul conceptului aristotelic al imutabilit[\ii, devenirea era „peste putin\[ a fi ]n fire“, ]n conceptul de devenire, care presupune posibilitatea oric[rei schimb[ri, o asemenea posi- bilitate apare fireasc[.

54

Dimitrie Cantemir

fie, =i pentru c[ci ]n doa[ stihii poci l[cui, dintr-acele=i m[ izgoni\i =i alt[ pricin[ ]n mine, precum mi se pare, a afla nu pute\i, f[r[ numai c[ci din fire cu oarece mai mult dec`t alalte dobitoace sint d[ruit, eu dar[, c[ci a=e pociu, ]n vinov[\ie ca aceasta am c[dzut 1 . Dar ]nc[ cel ce nici ]ntr-o parte deplin =i nici a unii firi, celea ce i s[ cad hiri=ii nu va avea, oare de acela ce vi\i putea giudeca? 2 C[, precum am dzis, simperasma trebuie s[ urmege protaselor 3 . Ca aceasta minune ]ntre voi, o, jiganiilor =i pasirilor, ieste c[mila nep[s[rit[ =i pasirea nec[milit[, c[riia unii, alc[tuindu-i numele, Stru\ocamil[ 4 ]i dzic. Aceasta precum hiri=[ C[mil[ s[ nu fie penele o v[desc, =i iar[=i hiri=[ pasire s[ nu fie nezburarea ]n aer o p`re=te =i v`ntul, carile nu o poate ridica. C[ precum tuturor =tiut ieste

1 La aceast[ ]nsu=ire, specific natural, face apel Duca, atunci c`nd afirm[ c[ f[r[ temei l-au izgonit din cele dou[ elemente care ]i erau proprii: aerul (prin ]nrudirea cu Br`ncoveanu) =i p[m`ntul (se considera moldovean, ]ntruc`t mama sa era moldoveanc[). Ca atare schimbarea nu poate fi numit[ una oarecare, deoarece el, Duca, are o natur[ dubl[ ]n mod natural, put`nd deveni, la libera sa alegere, c`nd muntean, c`nd moldovean, ceea ce ar ]nsemna c[ el ar putea candida cu acela=i drept la domnie =i ]n Moldova =i ]n |ara Rom`neasc[.

2 Dac[ el este dotat cu asemenea calit[\i de excep\ie (hiri=ie: ]nsu=ire, specific natural) =i i se face totu=i o nedreptate at`t de mare ca alungarea din drepturile sale, Duca se ]ntreab[ cum va judeca adunarea cazul cuiva care este lipsit de orice fel de ]nsu=ire natural[ ]n raport cu sine? Aluzia este, evident, la persoana aceluia=i Mihai Racovi\[. Termenul hiri=ie anun\[ ]nceputul folosirii metodologiei porfiriene ]n aplicarea criteriilor logice pentru judecarea lucrurilor.

3 Regul[ de baz[ ]n teoria ra\ionamentului: concluzia trebuie s[ urmeze premiselor.

4 Duca precizeaz[ cine este persoana: Stru\oc[mila, deci o unire ]ntre stru\ =i c[mil[, o abera\ie, un nonsens, o structur[ absurd[ de ]nsu=iri (“minune“), care nu era altul dec`t Mihai Racovi\[, candidatul sus\inut de Br`ncoveanu, Mihai Racovi\[ va domni de trei ori ]n Moldova (1703—1705, 1707—1709, 1715—1716) =i de dou[ ori ]n |ara Rom`neasc[ (1730—1731; 1741—1744).

Istoria ieroglific[. Vol. I

55

c[ toat[ hot[r`rea pasirii ieste a fi dihanie cu pene, zbur[toare =i o[toare. Deci dihaniia ieste neamul, iar[ zbur[toare deos[birea, care deos[bire a=e=i de tot de la Stru\ocamil[ lipse=te. A=edar[ aievea fiind, au putea-va cineva cu mintea ]ntreag[ a dzice s[ ]ndr[zneasc[, precum toat[ hot[r`rea pasirii ]n Stru\ocamil[ s[ cuprinde 1 ? +i a=e urmadz[ c[ sau pre mine ]nc[ nu m-a\i cunoscut, sau =i pre aceasta dihanie precum =i ce ieste s[ o cunoa=te\i. +i a=e r[d[cina adev[rului ]nting`nd, sau ar[ta\i (c[ pizma veche v[ ]mpinge la lucruri no[a), sau m[rturisi\i c[ ]n capete de h`rtie purta\i crieri de aram[. Iar[ cel mai de pre urm[ al mieu cuv`nt ieste c[ adunarea aceasta chedzi r[i =-au vr[jit, de vreme ce nu- mele fiindu-i adunare, altora cu lucrul ieste str[mutare =i slava titului de monarhie, iar[ fapta ]i ieste de tiranie 2 ". Acestea Vidra cu lacr[mi dzic`nd, dup[ porunc[ ]n izgnanie la marginile g`r- lelor 3 s[ dus[. Ie=ind ea de acolea, ]ndat[ ]n mijlocul gloatelor ie=i C[prioara

1 Vidra judec[ ]n privin\a Stru\oc[milei cu ajutorul categoriilor metodologice ale lui Porphyriu (“cinci glasuri a lui Porfirie“), pentru a dovedi c[ asocierea celor dou[ nume constituie o abera\ie logic[ =i o imposibilitate fireasc[. Porphyrios (234—305), filozof neoplatonic, din =coala alexandrin[, elev al lui Plotin. Sub numele lui circula, pe la ]nceputul evului mediu, un compendiu asupra logicii aristotelice — numit al lui Pseudo-Porphyriu, cunoscut =i ]n lumea constantinopolitean[ ]n vremea lui Cantemir. Cele cinci categorii metodologice care ]i poart[ numele (quinque voces Porphyrii) sunt (termenii din paranteze apar\in lui Cantemir): genus (neamul), species (chipul), differentia (deos[birea), proprium (hiri=), accidens (t`mplarea)

2 F[r[ a trage ultimele concluzii din atacul ]ni\iat, cu ajutorul logicii, la adresa Stru\oc[milei, Duca acuz[ adunarea din 1703 c[ a fost convocat[ cu scopul de a impune voin\a tiranic[ a lui Br`ncoveanu.

3 Marginile g`rlelor: F[nariul |arigradului (D.C.) — Fanar, cartierul grecesc al Istanbulului, din care s-au recrutat, ]n secolul al XVIII-lea, domnii fanario\i din Muntenia =i Moldova. De men\ionat c[ Duca nu a r[mas ]n Fanar, ci a fost surghiunit de turci la Cavalla. Nu s-a mai ]ntors niciodat[ ]n Moldova.

56

Dimitrie Cantemir

de pustiiul Aravii 1 , carea, dup[ siloghizmul 2 Vidrii, lucrul cu ispi- ta ]ntr-acesta chip dovediia, dzic`nd: „Vidra pentru Stru\ au pus socotele loghice=ti, dar[ eu s[ v[ spui ce au v[dzut ochii ar[pe=ti 3 . Eu =i Stru\ocamila ]mpreun[ la pustiile Araviii l[cuim. }n p[r\ile

1 C[prioara de Aravia: Dimitra=co Caragea (D.C.). Din „Povestea Camilo- pardalului pentru apa Nilului“, alegorie inserat[ ]n Istoria ieroglific[, ]n care

cadrul vie\ii politice din ambele \[ri rom`ne=ti este deplasat ]n Africa, ar rezulta c[ Aravia ar simboliza Moldova, iar Livia (Libia), |ara Rom`neasc[. }n cazul de fa\[, „pustiile Araviii“ ar constitui doar fundalul conceput ad-hoc pentru nara\iunea ce urmeaz[. „C[prioara de Aravia“ ar indica deci un Dimitra=co- Caragea de loc din Moldova, ceea ce este adev[rat, ]ntruc`t acesta fusese dreg[tor ]nsemnat ]n vremea lui Antioh Cantemir; ]n povestire el este prieten devotat al familiei Cantemir, ]n special al lui Antioh.

2 Siloghizmul: mazilie unuia =i domnie altuia (D.C.) semnific[ mazilirea lui C. Duca, faptul av`nd loc pe la mijlocul lui iunie 1703, ceea ce denot[ c[ adunarea de la Arn[ut-chioi are loc dup[ aceast[ dat[, ea \in`nd p`n[ ]n luna august a aceluia=i an, c`nd Mihai Racovi\[ este numit domn.

3 Istoria ieroglific[ devine, prin adunarea animalelor, un fel de tribunal al eficien\ei =tiin\elor vremii. Astfel, o dat[ cu interven\ia lui C. Duca, logica ]=i dezv[luie contradic\iile metodologice, oscil`nd ]ntre factura aristotelic[ pur[

=i cea porfirian[, l[sat[ de-abia ]n schi\[; ea p[r[se=te ]n acela=i timp in nuce

avantajele oferite de exemplele de via\[, care ar fi obligat-o la o ]n\elegere dialectic[ a metodei. Dar prin interven\ia lui Dimitra=co Caragea, Cantemir reabiliteaz[ empirismul ca metod[ — de altfel o mare ]ndr[zneal[ ]n fa\a

logicii, adev[rul trebuind s[ treac[ prin proba (“ispita“) sim\urilor =i mai ales

a v[zului, c[ruia ]i cere o deosebit[ perspicacitate (“ochi ar[pe=ti“: acuitate

vizual[; expresia vine de la proba arab[ a control[rii acuit[\ii vizuale, un ochi

bun trebuind s[ perceap[ pe Alcor, o stea de m[rimea a =asea, aflat[ l`ng[ cea de a doua stea din oi=tea Carului Mare). }n acest spirit, C[prioara de Aravia este pus[ de scriitor s[ declare c[ nu

va discuta despre Stru\oc[mil[ cre`nd, ca Vidra, probleme sau folosind criterii de logic[, ci, dimpotriv[, nu va spune despre straniul personaj dec`t ceea ce

a v[zut cu propriii s[i „ochi ar[pe=ti“. Rostul interven\iei acestui personaj

este de a demonstra empiric incapacitatea =i slaba dotare natural[ a Stru\o- c[milei. Se vede, din aceast[ interven\ie, ata=amentul personajului respectiv fa\[ de interesele Cantemire=tilor.

Istoria ieroglific[. Vol. I

57

acelea 1 c`mpii niciodat[ cu paji=te nu ]nverdzesc, ce pururea cu

mari n[sipi=uri g[lbenesc. C[ de s-ar =i na=te vreun fel de buruian[,

de mari holburule, carile v`ntul austrului scorne=te, s[ acop[r.

C[ci ]ntr-alt chip cineva s[-i numasc[ nu va putea, f[r[ numai sau mun\i cl[titori, sau c`mpi nest[tori le va dzice. Deci cu v`nturile pre acolo mut`ndu-s[ =i locurile, alt feliu de copaciu sau de buruian[ de mare gr[m[direa n[sipului aceluia neacope-

rit[ s[ r[m`ie nu poate, f[r[ numai ]nal\ii copaci carii finici s[ cheam[, ]n carii nici od`n[oar[ Strutocamila urcat[ a videa nu

mi s-au t`mplat. +i nu numai ]n v`rvul finicului 2 (carile ]ntr-acele

p[r\i odihna =i aciuarea a tuturor zbur[toarelor ieste), ce a=e=i

nici un cot de la fa\a p[m`ntului ]n aer ridic`ndu-s[ nu l-am v[dzut. }nc[ =i alta (carea mai mult ieste de mierat), c[ de multe

ori arapii asupra noastr[ gonitoare scornind 3 , pre am`ndoi o dat[

1 }ncepe descrierea peisajului exotic torid, specific Saharei =i Arabiei, dovad[

a influen\ei exercitate de Orient asupra lui Cantemir. Tema peisajului exotic va fi ]nt`lnit[ =i ]n „Povestea Camilopardalului pentru apa Nilului“.

2 Finicul: cinstea numelui (D.C.) — Dimitra=co Caragea afirm[ c[ Mihai Racovi\[ nu s-a bucurat p`n[ acum de un prestigiu deosebit, nici de stima =i aprecierea muntenilor (finicul mai ]nseamn[ la cheie „odihna =i aciuarea a

tuturor zbur[toarelor“) =i nici ]ntre moldoveni nu s-a ridicat prea mult pe scara social[ (afirma\ie inexact[, deoarece Mihai Racovi\[ ]ndeplinise func\ii ]nalte =i ]n timpul lui Constantin Cantemir, cu a c[rui fiic[, Safta, se c[s[torise. D. Cantemir ]l ura ]ns[ acum pe fostul s[u cumnat, pentru c[ trecuse de partea adversarilor munteni, f[c`ndu-le jocul politic prin acceptarea candi- daturii la domnia Moldovei, domnie la care fra\ii Cantemir socoteau c[ ar avea dreptul ]n exclusivitate).

3 }n cadrul peisajului exotic are loc o v`n[toare a arapilor ]mpotriva Stru\oc[milei, episod cu totul fictiv, pentru a sublinia neputin\ele fire=ti ale acesteia. Dup[ cum vom vedea mai departe, demonstrarea incapacit[\ii Stru\oc[milei — tem[ de mare tensiune ]n discu\iile adun[rii animalelor — ]=i avea rostul de a convinge asisten\a c[ Mihai Racovi\[ nu era dotat cu nici

o calitate pentru func\ia de domn. Tema v`n[torii ]n mediul exotic o vom

]nt`lni =i ]n „Povestea Camilopardalului pentru apa Nilului“, bine]n\eles sub alt[ form[ =i cu alt[ semnifica\ie.

58

Dimitrie Cantemir

din n[sipuri ne scorniia, unde cu puterea r[pegiunii picioarelor din fier[le suli\ilor, din simcelele \idelelor =i din vr[jma=i col\ii ogar`lor sc[pam. Iar[ Strutocamila =i de mine ]napoi r[m`nea, =i cu penele =i aripile ce avea ]n primejdia mor\ii c[dea. C[ci cu aler- garea ogarul o agiungea, =i ]n aer, de greuime, neput`ndu-s[ r`dica, dec`t un iepure mai slab[ =i mai pemintean[ a fi s[ ar[ta. De care lucru socotesc ca cuvintele Vidrii adev[rate sint.“ Iar[ ]n monarhiia pasirilor 1 era pasirea carea s[ chiam[ Corb 2 , carea macar[ c[ din tagma a doa era, ]ns[, cu o ]nt`mplare, pre acea vreme epitrop Vulturului era. Acesta toate lucrurile ]n monar- hiia pasirilor a face sau a desface ]n voia sa avea, nici glas sau cuv`nt ]mpotriva lui cineva a scorni a ]ndr[zni putea (c[ ]n vremile vechi poftele st[p`nilor pravile de lege supu=ilor era). Aceasta pasire precum tuturor dobitoacelor moartea le pofte=te cine poate s[ nu =tie? +i precum pre dinafar[ neagr[, din hereghie, ]nc[ mai poneagr[ pe dinluntru era de pizm[ =i de m`nie 3 (c[riia ce s[-i fie fost pizma =i pricina pizmei la locul s[u pre larg s[ va dzice) (c[ precum ar=i\a soarelui peli\a mut[ din alb[ ]n neagr[, a=e piz- ma inimii mut[ g`ndul din bun ]n r[u). Deci Corbul, precum a Vidrii, a=e a C[prioarei cuvinte macar c[ le audziia, ]ns[ cu greu =i cu grea\[ le suferiia (c[ cuv`ntul bun =i nepl[cut ieste ca dof- toriia gre\oas[, ]ns[ folositoare ]n trupul bolnavului. Ce la cel ]n\elept a=e, iar[ la cel nebun ieste ca otrava ]n m[nunt[ile s[n[tosului). Le suferiia Corbul acestea pentru a vremii ne]n-

1 |ara Rom`neasc[.

2 Corbul: Basaraba vod[ (D.C.) — Constantin Br`ncoveanu, despre care

Cantemir afirm[ injurios c[ „cu o ]nt`mplare (din ]nt`mplare, n. ed.)

Vulturului era“; epitrop Vulturului: domn |[rii Muntene=ti (D.C.). Dimitrie Cantemir era ]n realitate rud[ cu Br`ncoveanu, prin c[s[toria sa cu Casandra, fiica lui +erban Cantacuzino, aceasta fiind, la r`ndul s[u, veri=oar[ cu domnul |[rii Rom`ne=ti.

epitrop

3 Ca pas[re de prad[, Br`ncoveanu urm[rea moartea tuturor dobitoacelor, adic[ a moldovenilor. Cantemir subliniaz[, ]n mod subiectiv, caracterul tiranic =i lipsit de scrupule al lui Br`ncoveanu.

Istoria ieroglific[. Vol. I

59

d[m`nare, iar[ cumplit[ am[r[ciune nu numai ]n glas ce meniia, ce ]nc[ =i ]n p`ntece dospiia. +i c`t[va vreme un siloghism alc[tuit ]n barbara ]mpotriva Vidrii 1 a face siliia, mai v`rtos c[ la d`nsul viersul grumadzului ]ntr-aceast[ form[ a suna s[ p[rea =i ]nc[ mai ales c[ el alt g`nd asupra proastei dihanii Strutocamilii av`nd (precum mai ]n urm[ aievea va fi). +i siloghizmul Vidrii de tot a strica ]n minte av`nd, forma aceasta numai dup[ socoteala loghi- cilor, nedierisit[ =i nestricat[ =i ]n tot chipul adev[rat[ a fi cre- dea. Deci a=e Corbul, dup[ ce multe sudori v[rs[, p`n[ hotarul mijlocitoriu afl[, siloghizmul din protase ]ntr-acesta chip ]ncuie:

„Toat[ dihaniia cu doa[ picioare, cu pene =i o[toare ieste pasire. Dar[ tot Strutocamila ieste cu doa[ picioare, cu pene =i o[toare. Iat[ dar[ c[ tot Strutocamila f[r[ nici un prepus ieste pasire.“ Iar dup[ ]ncheierea siloghismului acestuia, palinodiia ritori- ceasc[ a poftori ]ncepu =i vatologhiia poeticeasc[ prin mult[ vreme cr[ng[i: „Pasire ieste Strutocamila, pasire ieste; =i iar[=i dzic: pa- sire ieste Strutocamila, dihaniia aceasta, Strutocamila, ieste pa- sire. Pasirea aceasta =i dihaniia aceasta ieste Strutocamil[.“ Apoi iar[=ile hotar[le loghice=ti ]n sine ]nturna, dzic`nd: „Pa- sirea s[ oa[, oa[le sint a pasirii. Stru\ul s[ oa[, oa[ are Stru\ul. Iat[ dar[ c[ pasire ieste Stru\ul.“ Apoi iar[=i ca dint`i, numai ]ntr- alt[ form[ siloghizmul ]nturna:“Pasirea are pene, Strutocamila are pene. Iat[ dar[ c[ Strutocamila ieste pasire 2 . A=edar[, Strutocami-

1 Se repet[ afirma\ia, adev[rat[, c[ mazilirea lui Constantin Duca s-a f[cut la st[ruin\ele lui Br`ncoveanu, fostul s[u socru. Acesta era nemul\umit =i ]ngrijorat de politica intern[ ap[s[toare a lui Duca, precum =i de primejdioasele =i nereflectatele sale manevre politice fa\[ de Bucure=ti =i Poarta Otoman[.

2 F[c`ndu-l reprezentantul logicii tradi\ionale, academice, Cantemir pune pe Corb s[ apeleze pentru sprijinirea protejatei sale, Stru\oc[mila, la metoda silogistic[ (“socoteala loghicilor“). Astfel, pe c`nd lucra la „stricarea“ silogis- mului Vidrei, adic[ la distrugerea domniei lui Duca, se str[duia ]n acela=i timp s[ alc[tuiasc[ un alt silogism, adic[ o nou[ domnie, de ast[ dat[ pentru Mihai Racovi\[. Dup[ Cantemir, silogismul recent alc[tuit, de=i respecta cerin\ele de elaborare a oric[rui ra\ionament (“protase“: premise; „hotar

60

Dimitrie Cantemir

la, precum p`n[ acmu adev[rat pasire au fost, a=e =i de acmu ]nainte pasire a fi vrednic[ ieste, =i ]nc[ nu fietece pasire, ce a=e=i sl[vit[, l[udat[ =i ]n buni chedzi luat[, de vreme ce, deos[bit de deafirimea trupului ce poart[ =i ]n basna veche va s[ s[ dzic[, c[ oarecare evghenie ]n neamul s[u are. }ns[ ca asina despre maic[ 1 partea Vulturului spre s[mnul monarhiii s[ fie av`nd.“ To\i +oimii, Uleii =i Coruii =i alalte de st`rvuri iubitoare pasiri frumos cr[ng[itul Corbului l[udar[ =i cu multe lingu=ituri =i colachii ]nv[\[tura-i =i ]n\elepciunea-i preste nu[ri r`dicar[ (c[ mai to\i supu=ii de fric[ obiciui\i sint, nu ce adev[rul, ce ce st[p`nul pofte=te, aceia s[ laude =i s[ fericeasc[) 2 =i fietecarile ]n sine =i cu sine socotiia, precum alt siloghizm ]mpotriva acestuia ar[t[toriu nici a s[ afla, nici ]n mintea altuia a s[ na=te ieste cu putin\[. Ca acestea pasirile iele ]n de iele prin limbi purt`nd, ori- carea ]mpletecitura cuvintelor audziia, de dovad[ ca aceasta amu\iia (c[ macar c[ rea ieste amu\irea din lipsa organelor de

mijlocitoriu“: termen mediu; „]ncuiere“: concluzie), nu reu=e=te s[ fie dec`t o „palinodie ritoriceasc[“, ceea ce ]nseamn[ o repeti\ie retoric[ a acelora=i judec[\i, =i o „vataloghie poeticeasc[“, adic[ o repetare invers[ a =irului ante- rior de judec[\i, asemenea unei glose poetice. Degenerarea silogisticii ]n retoric[ =i ]n glos[ poetic[ era probabil un fenomen curent ]n acea vreme. Din aceast[ interven\ie a Corbului se observ[ insisten\a cu care se demonstreaz[ apartenen\a exclusiv[ a Stru\oc[milei la p[s[ri, adic[ la munteni.

1 Ca asina despre maic[: vi\a bun[ carea s[ trage despre maic[. (D.C.), aluzie la originea nobiliar[ cantacuzin[ a lui Mihai Racovi\[. Mama sa, Anastasia, este fiica lui Toma Cantacuzino, fratele postelnicului Constantin Cantacuzino din |ara Rom`neasc[ (“oarecare evghenie ]n neamul s[u are“). Insisten\a cu care Corbul este pus s[ afirme mai sus apartenen\a lui Racovi\[ la munteni ]=i are, a=adar, explica\ia ]n originea cantacuzin[ a acestuia. De aceea, Racovi\[ ar avea drept la domnie nu numai ]n Moldova ci =i ]n „|ara Rom`neasc[: „partea Vulturului spre s[mnul monarhiii s[ fie av`nd“.

2 Cantemir ironizeaz[ aprobarea unanim[ pe care, de fric[, boierimea muntean[ i-o acord[ lui Br`ncoveanu ]n p[rerile =i actele sale. Deci, limitat[ deocamdat[ la partea muntean[, adunarea ]ncepe s[ se contureze ca un personaj colectiv, fac`ndu-se ecoul voin\ei absolute a domnului.

Istoria ieroglific[. Vol. I

61

voroav[ tocmitoare, dar[ ]nc[ mai rea ieste c`nd purcede din lip- sa =i ne=tiin\a cuvintelor trebuitoare) =i acmu mai mai tot cuv`ntul s[ curma =i tot r[spunsul ]mpotriva Corbului =i toat[ gura mai mai s[ astupa (c[ precum =tiin\a lucrurilor ieste lumina min\ii, a=e ne=tiin\a lor ieste ]ntunecarea cuno=tin\ii). +i acmu cu toatele mai mai dup[ voia Corbului s[ l[sa, de toat[ ]mpotrivirea s[ p[r[siia =i toat[ ]ntrebarea cu at`ta s[ potoliia, de n-ar fi Ciacalul 1 c[tre Hulpe 2 cum mai cur`nd alergat. Carile, la d`nsa lipindu-s[: „Frate Hulpe, dzis[, po\i r[bda ca ]ntre pasiri dihanie mai cu socoteal[ =i mai cu me=ter=ugul loghic[i 3 dec`t ]ntre noi s[ s[ afle? (c[ nu ieste ]n lume cuv`nt at`ta de iste\, sau lucru a=e de cu pre\, ca carile vreodat[ s[ nu mai fie fost sau a nu mai fi de acmu ]nainte s[ poat[)“. La aceasta ]ntrebare a Ciacalului r`s[ Hulpea pe supt must[\i =i ]n grab[ greu r[spuns[ (c[ci la ]ntrebarea grabnic[, greu sfat a da, s[mn de minte ascu\it[ ieste) =i dzis[: „De n-a=i avea frica Vulturului, c`nd ceva din col\ii miei pe ciolanele st`rvului ar r[m`nea, atuncea =i Cor- bul de uscate vinele goalelor ciolane clon\ul =-ar cioc[ni. Ce doa[ lucruri sint carile la ival[ a m[ pune m[ opresc: unul, c[ci c[ din fire mai bucuroas[ sint cu me=ter=ugul dec`t cu t[riia a m[ sf[di, altul, c[ci totdeauna voia Vulturului a c[uta m-am obi- ciuit, pentru c[ci adese la un osp[\ =i la o mas[ am`ndoi a ne osp[ta s-au t`mplat. +i a=e adese ]n m`nc[ri =i ]n b[uturi ]mpre- unarea spre cinstea politiceasc[ =i dragostea ]n fa\[ prietineasc[

1 Maxut serdarul este cel care ia ini\iativa, deocamdat[ ]n culise, de a forma un curent de opinie antibr`ncoveneasca din partea boierimii moldovene; semnificativ c[ tocmai +acalul, devotat Cantemire=tilor, este pus de scriitor s[ fac[ acest lucru.

2 Ilie |ifescu.

3 Logica fiind regina =tiin\elor timpului, este normal ca s[-i fie pomenit numele ]n competi\ia de valori a celor dou[ tabere ale adun[rii: moldovenii =i muntenii; de altfel, scriitorul ]nsu=i era, deja de c`\iva ani, autorul unui compendiu de logic[ (Compendiolum universae logices institutionis).

62

Dimitrie Cantemir

a ar[ta m[ sile=te 1 (c[ci dragostea cump[rat[ pre bani sau pre m`nc[ri =i b[uturi ]n sf`r=itul acelora =i ea s[ sf`r=e=te. Iar[ dra- gostea din suflet adev[rat[ ]n s[r[cie =i ]n foamete slujba vred- niciii ]=i arat[). Deci, de vii vrea s[ m[ ascul\i, supt piielea Ciaca- lului pune me=ter=ugurile Vulpii =i gura ta gr[iasc[, fie duhurile ]mping[toare ale mele.“ Ciacalul, acestea de la Vulpe audzind, dzis[: „Eu dup[ cuv`ntul t[u =i ]n fundul m[rii a m[ afunda =i ]n mijlocul focului a m[ arunca =i nicicum vie\ii mele a cru\a nu m[ voi feri. Numai pre- cum to\i cei cu socoteal[ ]n lume, a=e =i eu, nu numai pentru ago- nisirea, ce =i pentru paza cinstei m[ nevoiesc (c[ci spre agoni- sirea =i c`=tigarea cinstei sudorile trupului destule sint, iar[ spre paza nebetejirii ei lacr[mi de singe trebuiesc) (c[ cu multul mai pre lesne ieste cetatea cinstii a dob`ndi dec`t pre aceea=i despre nenum[ra\ii nepriietini a o str[jui =i nebiruit[ a o p[zi). De care lucru socotesc c[ macar[ cu duhurile tale viteje=te cinstea cuv`n- tului spre stricarea siloghizmului Corbului voiu agonisi, =i hriz- murile ce sint ]n triposul lui Apolon ]ntemeiate pre lesne ]m va fi a le f[r`ma =i ]n toate stram\ile a le destr[ma, numai spre cele mai urm[toare una m[ face mai tare =i cu tot deadinsul a socoti, adec[ cuv`ntul carile ]m dzis[=i, precum cinste Corbului de frica Vulturului dai. Deci de-\i ieste g`ndul ]ntr-aceast[ socoteal[ =i de

1 }ncepe s[ se contureze de pe acum conduita lui Ilie |ifescu: calcul oportunist, pruden\[ ]mpins[ p`n[ la meschin[rie, poltronerie, preferin\a pentru strategeme =i mijloace subterane ]n locul luptei drepte ]n problemele de via\[. Dup[ cum se va vedea mai departe, scriitorul prefer[, ]n cele mai multe cazuri, ca ]ns[=i Vulpea s[-=i fac[ o autocaracterizare. Ilie |ifescu caut[ s[-=i motiveze comportarea, invoc`nd natura circumstan\elor =i imperativul unor obliga\ii de onoare. Astfel, el declar[ c[ nu poate lua atitudine pe fa\[ ]mpotriva lui Br`ncoveanu, ]ntruc`t, pe de o parte, ]i este fric[, iar, pe de alta, trebuie s[-i fie recunosc[tor pentru ospitalitate, ceea ce era adev[rat, |ifescu fiind unul din boierii moldoveni care se refugiaser[ la Bucure=ti de frica lui Constantin Duca.

Istoria ieroglific[. Vol. I

63

vii s[-i p[ze=ti cinstea nebetejit[, mie lucrul acesta p`n[ mai pre

urm[ f[r[ primejdie s[-m fie socotesc c[ nu va putea (c[ de multe ori s-au t`mplat ]ntr-]nima ce ]ntr[ frica nepriietinului afar[ scoate dragostea priietinului). De care lucru, sau vr`nd, sau nevr`nd, ]ntr-o parte d`ndu-te, eu f[r[ nici un agiutoriu ]n gura

=i vrajba precum a Corbului, a=e a altora carii caut[ ]n gura Cor- bului voiu c[dea. +i a=e atuncea te vii ar[ta c[ cu m`na altuia =erpele din bort[ s[ sco\i ai vrut =i pre mine cle=te ]mpotriva jeraticului m-ai f[cut.“ 1 Hulpea dint`ia= dat[ cu bl[st[mi =i cu giur[m`nturi pre Cia-

cal dintr-acestea prepusuri a scoate ]ncepu (c[ giur[m`nturile ]ntre

muritori pentru alt[ nu s-au scornit, f[r[ numai supt numele mare-

lui Dumnedz[u, demonul mai pre lesne me=ter=ugurile sale s[-=i

lucredze) (c[ unde ieste inima curat[, nici ]nt`i giur[m`ntul, nici pre urm[ vicle=ugul sau c[lcarea giur[m`ntului ]ncape). Hulpea,

dar[, ]ncep[tura voroavii ]ntr-acesta chip f[cu: „Iubite priietine,

nu cu div[ ]\i par[ pentru c[ci dzi= c[ cinstea Corbului pentru

frica Vulturului p[z[sc (c[ci lucrurile ]ntre muritori nu at`tea s[

ispr[vesc ce le pofte=te voia, ca c`te s[ lucreadz[ ce le d[ m`na =i vremea). 2 Pentru care lucru nu numai a Corbului =i a Vultu<ru>lui,

ce de multe ori =i a Cuco=ului voie caut, =i dup[ ]nd[m`narea

vremii cinste =i inchin[ciune a-i da pociu 3 , dup[ v`nt ]ntorc`nd

1 Acuz`du-l c[ urm[re=te s[ scoat[ castanele din foc cu m`na altuia, Maxut serdarul declar[ interlocutorului s[u c[, de=i ar putea s[ anuleze efectul tuturor silin\elor lui Br`ncoveanu (]nzestrate cu autoritatea oracolelor lui Apollo de la Delfi), nu procedeaz[ astfel, din pruden\[. Este de remarcat felul cum scriitorul =tie s[ sugereze psihologia omului pus ]n situa\ia de a lua atitudine ]mpotriva autorit[\ii politice.

2 Vulpea ]=i motiveaz[ oportunismul ]n via\[, invoc`nd limitele voin\ei omene=ti ]n fa\a ]mprejur[rilor.

3 Vulpea merge a=a de departe cu oportunismul ]nc`t ]ncearc[ s[ fac[ pe plac nu numai unor factori de for\[ ca Vulturul =i Corbul, ci =i Coco=ului, adic[ =i unor persoane cu putere ne]nsemnat[.

64

Dimitrie Cantemir

vetrelele (c[ nebun cor[biier s-ar socoti a fi acela carile p`ndzele ]mpotriva v`ntului a deschide ar ]ndr[zni), ]ns[ adeverit trebuie s[ fii c[ cu tot neamul pasirilor dragoste adev[rat[ a avea nu po- ciu 1 (+i unde dragostea adev[rat[ nu ieste, acolea [ acolea ] cin- stea ieste de fric[; =i unde cinstea s[ face de fric[, acolea ]nd[m`na vremii s[ cearc[ =i s[ a=teapt[, ]n carea nici fric[ s[-i mai fie, nici cinstea carea de fric[ ]i da, de bun[voie ]n ocar[ s[ i-o ]ntoarc[). C[ pentru acesta lucru ]nt`i din fire plecare, apoi de la p[rin\i bl[st[mare am luat, ca nici od`n[oar[ c[tr[ cineva de tot inima s[ nu-m de=chidz (c[ cu anevoie un g`nd ]n doa[ inimi a s[ as- cunde poate, pre carile una =i mai nici una de abiia =i mai nici de abiia ]l poate st[p`ni) =i cu vreo pasire priete=ug adev[rat s[ nu leg, f[r[ numai cu Vulturul =i Corbul, pentru adese hrana ]mpre- un[, oarece chivernisal[ poliliticeasc[ s[ fac. Iar[ amintrilea oric`nd cu vreo primejdie simptomatec[ penele le-ar c[dea, sau de vremea schimb[rii tuleielor puterea aripilor =i a zbur[rii le-ar sc[dea, f[r[ nici un prepus adev[rat s[ fiu ]m porunciia, precum acestora, oric`t de macr[ =i de v`njoas[ carnea le-ar fi, dec`t st`rvul impu\it tot mai dulce ieste. Aceasta, dar[, a =ti \i s[ cade, o, iubite fr[\ioare, c[ precum s[ dzice din b[tr`ni un cuv`nt =i precum =i noi ce=ti mai tineri acmu cu sim\irile le-am dovedit (c[ de multe ori clon\ul Corbului =i a Vulturului ochiul Vulpei s-au v[dzut scobind). De vreme ce pasirile acestea din fire nu numai dobitoacelor, ce =i pasirilor, nu numai tuturor dihaniilor pre pi- cioare ]mbl[toare, ce =i lighioilor pre p`ntece t`r`itoare =i nu nu- mai tuturor viilor, ce ]nc[ =i tuturor mor\ilor nepriietini de cap sint (c[ cine numai al s[u bine =i fericire cearc[, a tuturor r[ul =i bezcisniciia pofte=te), =i precum de s`ngele fierbinte, a=e de

1 De=i nu-i iube=te pe munteni, Ilie |ifescu caut[, totu=i, amici\ia lor, ]ntruc`t este silit de ]mprejur[ri; atunci c`nd nu vor mai fi puternici, ]=i va schimba, desigur, =i el comportarea; de remarcat motivarea ambelor atitudini cu maxime populare.

Istoria ieroglific[. Vol. I

65

st`rvurile ]mpu\ite totdeauna ]ns[tate =i nes[turate sint. A=ijderea, nici ]ntre vitioan =i gras vreo deos[bire sau alegere fac, nici ]ntre mare =i mic[ bucata sau ]nghi\itura mai de sa\iu sau mai de nesa\iu a fi socotesc (c[ci lacomul =i s[tul fl[m`nd ieste, =i l[comiia nici ]n hot[r[le gheometrice=ti s[ opre=te, nici de ex\entrurile as- trologhicesti s[ cov`r=e=te, nici caut[ materia =i forma filosofasc[, nici cunoa=te deos[birea =i alc[tuirea loghiceasc[, nici ]n ritoric[ tropul ]ndestulirii au ascultat, nici ]n gramatic[ graiul f[r[ chip =i cuv`ntul „agiunge“ au ]nv[\at, ce, precum s[ vede, nu ucinic[, ce didascal[ alhimistilor ieste, c[rora nici ad`nc fundul m[rei, nici nestr[b[tut[ a p[m`ntului grosime, nici pre supt r[d[cinele mun\ilor =i st`ncilor a metalilor =uv[ite vine, nici [nici] dep[rtarea locului, nici primejdiia m[rsului, nici nevoia agiunsului =i a=e=i nici iu\imea =i arsura focului de la acel din fantazie n[scut =i din crieri pref[cut aur ]i poate opri 1 ). De care lucru singur po\i so- coti, o priietine, de ieste cu putin\[ lacomul a cuiva ]ntr-adev[r dragostea s[ p[zasc[ =i vreod`n[oar[ a altuia folosul =i precop- sala s[ pofteasc[ 2 . }ntr-acesta chip Vulturul =i Corbul fiind =i ]ntr- aceast[ rea diathesin afl`ndu-s[, cum cineva ]n lume at`ta de f[r[ crieri s-ar afla, ca nu numai pofta spre s[v`r=irea r[ului s[ le fac[, ce macar a=e=i din g`nd spre aceasta s[ g`ndeasc[ (c[ cel ce spre r[u cu lucrul agiutore=te =i cel ce fapta rea cu g`ndul o priime=te =i o ]nvoie=te totuna sint). A=edar[, iubita mea, ]n toate ]mpo- trivnicele fortuni nedesp[r\it[ so\ie 3 , din toate prepusurile ie=ind,

1 |ifescu face un amplu =i sinistru portret lui Br`ncoveanu, totul exprim`nd ura =i cruzimea at`t fa\[ de moldoveni, c`t =i fa\[ de munteni, dezv[luind o l[comie mai mare dec`t a alchimi=tilor care urm[reau s[ transforme totul ]n aur.

2 Din cauza acestei l[comii, Br`ncoveanu n-ar putea niciodat[ p[stra o prietenie =i nici s[ aduc[ cuiva fericire.

3 In ]mprejur[ri grele, Ilie |ifescu =i Maxut serdarul fuseser[ deci ]mpreun[. Maxut este invitat s[-=i aduc[ aminte c[, fa\[ de el, |ifescu a ar[tat ]ntotdeauna sinceritate =i bune inten\ii.

66

Dimitrie Cantemir

curata mea c[tr[ tine inim[ precum ieste, cunoa=te (precum Hul- pea mai mult ]n =uv[i\i dec`t ]n fug[ nedejduie=te, a=e inima vi- clean[ mai mult acoperit dec`t aieve gr[ie=te) =i spre ridicarea a c[dzutei cinstei a tot neamul dobitoacelor =i jig[niilor, pre c`t po\i ]n lucru =i ]n cuv`nt, te nevoie=te 1 (c[ toat[ slava =i lauda numelui cea mai de frunte ieste, c`nd cineva cu ostenin\ele carile pentru mo=iia sa sudorile =-au v[rsat =i pentru neamul s[u toate primejdiile ]n sam[ n-au b[gat) 2 . Iar[ eu cu curat[ inim[ m[ giu- ruiesc c[ ]n toate agiutoare =i ]mpreun[ lucr[toare =i ce ieste capul lucrului spre toate primejdiile priimitoare =i suferitoare voi fi.“, S[racul Ciacalul, macar c[ =i el de viclean ieste l[udat 3 , ]ns[ „cu buc[\eaoa dulce a Vulpii ]nghi\i =i undi\a otr[vii amar[ (c[ci precum dec`t dreptul s[ poate afla altul =i mai drept, ase =i dec`t Vicleanul ieste altul =i mai viclean). +i a=e el ]n=el`ndu-s[ =i de la Vulpe ce va gr[i foarte bine ]nv[\indu-s[, ]n mijlocul theatrului cu mare ]ndr[zneal[ ie=i =i ]naintea tuturor gloatelor cuvinte ca acestea f[cu 4 :

1 Ilie |ifescu sf[tuie=te pe Maxut serdarul s[ ia atitudine ]mpotriva lui Br`ncoveanu pentru ridicarea prestigiului moldovenilor, adic[ ]n vederea scoaterii Moldovei de sub tutela acestuia, demonstr`ndu-i c[ o asemenea interven\ie se impune ca un act patriotic care cere ca primejdiile s[ nu fie luate ]n seam[.

2 Adev[ratul prestigiu ]l dob`nde=te cineva c`nd d[ dovad[ de patriotism, jertfindu-=i totul pentru neam =i pentru \ar[. De observat cum fricoasa Vulpe pledeaz[ pentru jertfa patriotic[ atunci c`nd este vorba de altul.

3 Nu numai Ilie |ifescu, dar =i Maxut serdarul trecea drept un om inteli- gent =i =iret.

4 }n timp ce la=ul |ifescu r[m`ne ]n umbr[, Maxut ia p`n[ la urm[ cuv`ntul =i, d`nd dreptate demonstra\iei lui Duca ]mpotriva sprijinului acordat de Br`ncoveanu Stru\oc[milei, demonstreaz[ =i el c[ protejatul domnului |[rii Rom`ne=ti nu poate fi nici muntean =i nici moldovean adev[rat. }n realitate domnul mazilit este deosebit de ]nzestrat pentru domnie. Ca urmare, dac[ un domn at`t de corespunz[rtor ca Duca a fost eliminat =i dintre moldoveni =i dintre munteni, cu at`t mai mult trebuie ]nl[turat[ Stru\oc[mila, a carei fiin\[ nefireasc[, absurd[ ar trebui situat[ undeva ]n afara lumii noastre.

Istoria ieroglific[. Vol. I

67

„Vidra, neam cu prepus, cuv`nt f[r[ prepus au gr[it =i sfat adev[rat prietinesc au sf[tuit 1 (ce unde urechile adev[rului sint astupate, acolea toate hrizmurile s[ par basne). }nsa fietecarile dintre noi, cu cea st`ng[ numai, iar[ nu =i cu cea dreapt[ ureche