Sunteți pe pagina 1din 4

Managementul impresiei

Managementul impresiei se refera la controlarea informatiilor transmise in exterior in scopul ameliorarii opiniilor celorlalti pentru beneficiul propriu sau pentru a atinge anumite teluri sociale. Oamenii pot sa controleze impresiile despre aproape orice (marci de haine, pozitii politice), dar cea mai importanta si cea mai intalnita forma de managementul impresiei este cea legata de imaginea personala a fiecaruia dintre noi presentation of self, cum o numeste Gofmann in Viata cotidiana ca spectacol. e!a lungul timpului, au existat multi scriitori si filosofi care au "orbit despre tacticile pe care oamenii le folosesc pentru a controla impresiile pe care si le formeaza ceilalti despre ei. #ha$espeare scria ca% &iata e o scena, iar barbatii si femeile sunt actori. 'u intrari si iesiri de pe scena si un om in "iata sa poate (uca mai multe roluri. #ociologul )r"ing Goffmann a popularizat ideea "ietii ca spectacol, argumentand cu cercetari concrete faptul ca oamenii obisnuiti in "iata de zi cu zi actioneaza pentru a forma impresiile dorite asupra celor din (ur, precum actorii (oaca roluri pe scena in fata spectatorilor. 'semanarea dintre managementul impresiei si (ocul actoricesc (actorii pretind ca sunt ceea ce nu sunt de fapt) arata caracterul intentional si duplicitar al celui dintai. *ercetarile mai "echi au confirmat acest lucru, in timp ce obser"atii si cercetari mai recente arata faptul ca exista si cazuri in care oamenii se anga(eaza in practicarea managementului impresiei fara sa fie constienti de acest lucru. e exemplu, chiar daca a"em impresia ca in prezenta familiei sau a prietenilor apropiati putem fi noi insine, putem descoperi ca a"em comportamente diferite (sau prezentam "ersiuni putin diferite ale noastre) in prezenta mamei fata de in prezenta celei mai bune prietene, fara sa ne gandim inainte la acest lucru. 'cest comportament diferit poate fi explicat nu numai prin faptul ca "rem sa fim perceputi diferit de mama si prietena, ci si prin faptul ca mama si prietena au asteptari si cerinte diferite de la noi. e aceea practicarea managementului impresiei fa"orizeaza desfasurarea relatiilor sociale +otusi, managementul impresiei nu este lipsit de riscuri. ,reocuparea excesi" legata de parerea pe care si!o formeaza ceilalti despre tine poate pro"oca anxietate si de aici probleme de sanatate. ,racticarea unor forme de managementul impresiei care au scopul de a induce opinii total contrarii naturii indi"idului (care au scopul de a insela audienta) prezinta riscul ca cei din (ur sa "ada (ocul actoricesc si actorul sa fie demascat. ,e de alta parte managementul impresiei ar putea de"eni prea eficient. e exemplu, daca "ei incerca sa pari un rebel intr!o anumita situatie, "ei intra atat de bine in rol, incat "ei incepe sa te "ezi tu insuti ca genul rebel si te "ei comporta ca atare pe "iitor. -n orice caz, oamenii incearca de obicei sa isi puna calitatile in fata, astfel ca un efect ca in exemplul prezentat mai sus, "a a"ea efecte poziti"e. Managementul impresiei poate fi folosit in "iata sociala in beneficiul prietenilor. Oamenii isi descriu in mod obisnuit prietenii astfel incat spri(ina imaginile despre sine dorite de prietenii lor. e aceea managementul impresiei poate fi folosit in scopul ser"irii celorlalti si orientat pe ceilalti si reprezinta o componenta centrala a "ietii sociale cotidiene. Oamenii isi formeaza impresii despre ceilalti si creeaza impresii despre ei celorlalti in

acelasi timp. 'sumarea di"erselor roluri este un proces necesar atunci cand incercam sa intrunim anumite asteptari. 'partenenta la anumite grupuri si categorii sociale imprima anumite asteptari legate de comportament si "alori. #copul managementului impresiei este de a crea o anumita identitate care sa permita obtinerea anumitor rezultate in cadrul interactiunii sociale (nu neaparat o identitate si rezultate poziti"e). .u "oi insista asupra (ustetei sau ne(ustetei performarii unui rol. *orect sau nu, managementul impresiei sta la baza succesului relatiilor sociale. 'nticiparea ne"oilor si cerintelor celor din (ur ne a(uta sa cream comportamente adec"ate, sa legam prietenii, sa facem fata unor functii publice etc. -mbracarea di"erselor roluri faciliteaza adaptarea, rigiditatea limiteaza accesul indi"idului la o retea sociala, exemplele celor care se comporta in"ariabil la fel in orice situatie si cu oricine fiind destul de graitoare in sens. #untem zilnic expusi unei mari "arietati de situatii si oameni (scena si public) si trebuie sa ne atingem obiecti"e legate de fiecare dintre ele. e performarea rolurilor depinde succesul sau insuccesul, ridicolul sau castigarea respectulului. http%//000.cop1!paste.ro/index/23/Managementul456impresiei Managementul impresiei Pe masura ce psihologia sociala s-a maturizat ca disciplina, ea a propus o viziune tot mai dinamica si mai complexa asupra comportamentului uman. n prezent, ideea ca oamenii nu reactioneaza pasiv la stimulii din mediu a devenit o axioma; ei ncearca sa structureze, sa modeleze mediul n care traiesc, ncearca sa construiasca un mediu mai putin amenintator. Inteligenta sociala este considerata un constituent foarte important al inteligentei si se afla ntr-o relatie strnsa cu statusul si succesul individului n viata de fiecare zi. Concepte ca reglarea impresiei, managementul impresiei, autoprezenta-rea se refera tocmai la controlul pe care indivizii l exer-cita intentionat sau neintentionat asupra informatiilor pe care le prezinta audientei, cu deosebire asupra informatiilor despre ei nsisi Indivizii nu transmit celorlalti informatii despre propria persoana la ntmplare: scopurile pe care si le propun influenteaza felul n care ei prefera sa interpreteze evenimentele si felul n care transmit informatii audientei. riginile cercetarilor asupra reglarii informatiei sociale sunt de gasit n opera interactionistilor simbolici: !ead si Coole". #i au aratat ca autoreglarea implica transpunerea n rolul altuia, anticiparea reactiilor altora la diferite comportamente si selectarea conduitei celei mai adecvate n functie de reactia presupusa a lor $offmen a mbogatit a-ceasta conceptie realiznd o geniala analiza dramaturgica a comportamentului social. %ociologul american a nteles evolutia cotidiana a individului ca pe un &oc de rol. #l a aratat ca un individ, ori de cte ori se gaseste n prezenta altora, va avea motive sa manipuleze impresia pe care ceilalti si-o fac despre el astfel nct aceasta sa serveasca propriilor interese. Individul care

reali--zeaza o actiune sau indeplineste un rol devine actor social, modul n care l &oaca l transforma n persona& 'bordarea dramaturgica despre care am vorbit ne permite sa ntelegem modul n care comportamentele nonverbale se institutionalizeaza n cadrul organizatiei, contribuind att la reglementarea relatiilor interpersonale, cat si la permanenta renegociere a normativitatii acestora 'uto-prezentarea a fost descrisa ca un aspect universal al comportamentului social. (esi $offman a recunoscut ca auto-prezentarea a&uta la cstigarea aprobarii celorlalti si la atingerea scopurilor, el a privit-o ca pe o conditie esentiala a interactiunii. )entru a interactiona, indivizii trebuie sa defineasca situatia si rolurile pe care le vor &uca. 'uto-prezentarea are menirea de a comunica planurile si definitiile pe care fiecare persoana le da identitatii sale. data ce identitatile sunt stabilite, fiecare individ are obligatia de a se comporta n conformitate cu identitatea pe care si-a ales-o si de a respecta si accepta identitatea aleasa de celalalt. !anagementul impresiei se refera la activitatea indivizilor desfasurata cu scopul de a controla informatiile despre un obiect sau despre un eveniment, inclusiv despre propriul eu. 'cest concept se refera la numeroasele modalitati prin care oamenii ncearca sa controleze impresiile altora despre ei n ceea ce priveste comportamentul, motivatia, moralitatea si atributele personale, ca dependenta, inteligenta si potentialul viitor (in punct de vedere organizational, perspectiva managementului impresiei aduce ideea ca o motivatie de baza, att interna, ct si externa organizatiei, este de a fi vazuta de ceilalti ntr-o maniera favorabila si de a avea gri&a sa nu fie vazute aspectele negative. n general, managementul impresiei este pus n slu&ba amplificarii puterii actorului n relatiile sociale, facnd ca participarea lui la viata sociala sa fie mai putin costisitoare *mai profitabila+. #xista foarte multe studii care demonstreaza ca oamenii se prezinta celorlalti n asa fel nct sa poata obtine rezultatele dorite n urma interactiunii. !anagementul impresiei poate fi o activitate constienta, controlata, un comportament calculat sau, dimpotriva, o activitate automata. 'utoreglarea controlata apare cu precadere atunci cnd performanta este foarte importanta pentru actor sau cnd actorul ntmpina sau anticipeaza piedici n calea identificarilor dezirabile *de pilda, cnd se teme de criticile altora+. %-a demonstrat ca auto-prezentarea automata, realizata fara un control constient al individului, furnizeaza o informatie mai pozitiva dect auto-prezentarea constienta. (aca initial s-a discutat despre managementul impresiei la nivel de individ, cercetarile au avansat si se poate vorbi de un astfel de management si la nivelul organizatiilor.

!anagementul impresiei din organizatii se clasifica n functie de obiectivele pe care le vizeaza n: - !anagement al impresiei tactic - care vizeaza obiective de scurta durata. (e exemplu, o organizatie urmareste formarea unei bune impresii clientilor sai imediat, pe loc - !anagement al impresiei strategic - care vizeaza obiective pe termen lung, utiliznd te,nici centrate pe sine, urmarind promovarea imaginii personale. )entru a atinge obiectivele privind crearea unei bune imagini in fata celorlalti *detinatorii de interese - actionari, clienti, furnizori, comunitate, $uvern etc.+, managementul impresiei apeleaza la o serie de tactici ce pot sa fie clasificate n: - -actici de management al impresiei directe - te,nici utilizate pentru prezentarea informatiilor despre propriile caracteristici, abilitati, talente; - -actici de management al impresiei indirecte - te,nici utilizate pentru a spori sau pentru a prote&a propria imagine prin administrarea informatiilor Cu siguranta ca nu exista organizatii in care activitatea sa nu presupuna si un management al impresiei cat mai bine pus la punct, optim fiind sa fie ghidat de o strategie care sa aiba ca obiectiv general formarea si consolidarea unei imagini cat mai favorabile a organizatiei in ochii audientei (in principal, ai audientei-tinta, formata din constituenti, furnizori, clienti, comunitati, candidati). Sociolog Diana Nae, ,ttp:..business.rol.ro.content.vie/.01234.5.