Sunteți pe pagina 1din 4

LOGOPEDIE.dap.ro

LIMBAJUL SEMNELOR STRUCTURĂ ŞI CLASIFICARE

Petruţ Gabriela

Anul III 2004/2005 Psihopedagogie Speciala Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Identitatea persoanelor cu surditate nu înseamnă numai o identitate a persoanelor care nu aud, ci mai ales a celor care folosesc o limbă comună, cea a semnelor. Astfel, pentru ei semnele oricât de iconice ar fi nu sunt simple reprezentări ale obiectelor din jur, ci sunt simboluri, cum sunt cuvintele pentru auzitori. Fiind simboluri, acestea pot sta la baza unei gândiri abstracte. S-a descoperit că limbajele mimico- gestuale sunt limbi absolut funcţionale, bine structurate, şi cu un limbaj bogat. Între altele, limbajul mimico-gestual britanic (BSL) îndelung cercetat, a fost concretizat într-un dicţionar imens BSL şi la care i-au fost trasate pe lângă vocabular, şi structura şi gramatica acestui limbaj. BSL, ca şi celelalte limbaje mimico-gestuale, este un limbaj vizual- spaţial. Spaţiul în care un anumit gest este manipulat are importanţă în interpretarea acestuia. De exemplu acelaşi gest format la nivelul frunţii are alt înţeles decât cel format la nivelul bărbiei.

Cei 4 parametrii principali care determină semnificaţia semnului (ASL – American Signed Language):

1. Figura descrisă cu mâna

2. Orientarea palmei

3. Locaţia mâinii

4. Mişcarea

Fiecare semn depinde de aceşti 4 parametrii. Modificarea unuia duce la modificarea sau anularea înţelesului mesajului transmis prin acel semn. Parametrul 1 serveşte pentru a exprima clasificatori de tip pronume:

fiecare din aceşti clasificatori reprezintă un substantiv sau grup de substantive (obiecte diferite din aceeiaşi clasă – 3 degete orizontal, mai multe obiecte identice – 3 vertical). Alte forme de plural se exprimă cu ambele mâini şi/sau cu mişcări. Există şi clasificatori secundari, peste 25, şi fiecare reprezintă atribute, forme, mărimi, adâncimi. Alţi clasificatori: arătătorul întins reprezintă numărul 1, un obiect subţire sau un obiect înalt; degetul îndoit poate însemna cârlig, verbul a scărpina sau vino!. Clasificatorul 2 degete: îndreptate în sus - 2 persoane în picioare, 2 degete îndoite – o persoană aşezată, dinţi de castor, implanturi cohleare; 3 degete

LOGOPEDIE.dap.ro

drepte – vehicole, 3 degete îndoite – muşcătură de animal, gheare, lacom, hoţ; 4 degete – lume multă, gard; 5 degete – o mulţime de oameni, vânt, ploaie. Parametrul 2 – orientarea palmei. Într-o figură cu aceeiaşi formă a palmei, aceeiaşi poziţie sau mişcare, schimbarea orientării palmei schimbă complet sensul mesajului. Exemplu: palmele orientate în jos, mâinile inegale în spaţiu – echilibru; palme orientate în sus – poate. Parametrul 3 - locaţia. Se face acelaşi gest dar în locaţii diferite: pe cap, la faţă, pe trunchi, având semnificaţie diferită. Parametrul 4 Mişcarea mâinii arată direcţii sau prin mişcare repetitivă se indică pluralul sau viteza.

Oleron a cules un corpus de mai

multe sute de semne clasificate în 2 grupuri:

- gesturi acomodative –

adaptate la forma obiectului pe care îl desemnează. Acest prim grup are 2 subdiviziuni:

gesturile active (adaptarea mâinii la obiectul desemnat) primele dobândite, legate de fazele de

acomodare din dezvoltarea copilului gesturile afective: reacţii, aprecieri referitoare la calitatea, dimensiuneanobiectelor, folosindu-se mult mimica facială

care

rezultă din 3 procedee simbolice care folosesc toate acelaşi principiu de imitare a obiectului.

de

analogică

atribuind semnificantului (gestului) o

Gr.

1

Gr.

2

gesturi

figurative

I

procedeu

natură

analogie cu obiectul sau cu mesajul; se disting:

a) semnele care folosesc o reprezentare analogică a unui obiect non-perceptibil. Exemplu: gândirea semnificată cu indexul arătând capul, apoi printr-o mişcare a degetului în sus dinamica gândirii b) semne de dramatizare reprezintă analogice pentru obiecte perceptibile. Întrega gamă a emoţiilor şi sentimentelor folosesc aceste semne care constau într-o exagerare a expresiilor faciale şi corporale a căror cauză sunt. c) semne de concretizare reprezintă analogie prin selectarea unei componente parţiale şi nu esenţiale a obiectului reprezentat. Exemplu:

specii animale desemnate prin caracteristici anatomice care permit diferenţieri şi care sunt uşor de imitat şi obiecte neanimate – soare imitarea razelor solare. Al II-lea procedeu - asociativ – indicarea obiectului printr-un caracter mai mult sau mai puţin asociat sau care aduce obiectul într-o situaţie particulară. Exemplu: libertate – gestul ruperii lanţurilor. Al III-lea procedeu – împrumuturi figurative din lumea culturală, simboluri vestimentare, insigne, republica – drapel, justiţia – balanţă.

Tipologia iconicităţii

Iconicitatea înseamnă legătura între semn şi obiectul semnalat. Semnul casei de exemplu invocă forma acoperişului, deci este o legătură intre semn şi obiect.

LOGOPEDIE.dap.ro

Iconicitatea reprezintă o operaţie psihică care permite transformarea unui concept abstract într-o figură vizuală concretă. Cogniţia iconică - codificare / decodificare – pentru a fi communicate conceptele abstracte trebuie aduse într-o

cum procesele inconstiente.

formă

concretă

sunt

visele

sau

DE ORDINUL 1

descriptori şi specificatori

descriptor specificator specificator specificator specificator specifica configura ţia m âinii/m iş care/loca
descriptor
specificator
specificator
specificator
specificator
specifica
configura ţia m âinii/m iş care/loca ţie/poziţia palm ei

transferuri situaţionale reproducerea iconică a scenelor întâmplate/văzute la distanţă locativele – singurele semne care nu conţin mişcare – constau într-o simplă figură a mâinii = clasificatori (supercategorii de obiecte diferite grupate după specie) transferuri personale reproduc cu ajutorul corpului a unor acţiuni executate sau suferite de personajul naraţiunii

DE ORDINUL 2 INFLUENŢEAZĂ VOCABULARUL STANDARD. SPRE DEOSEBIRE DE SPECIFICATORI ŞI DESCRIPTORI ACEASTĂ ICONICITATE SE REFERĂ LA TIPURI DE OBIECTE, FENOMENE, ACTIVITĂŢI ŞI METONIMIE (PARTEA LUATĂ CA ÎNTREG). EXEMPLU:

TOATE ACTIVITĂŢILE MENTALE SE REPREZINTĂ PRIN SEMNE LA NIVELUL CAPULUI.

De ordinul 3.

Limbaje ale semnelor: Signalong şi Makaton

SIGNALONG

Este ordonat în etape aproximative dezvoltării copilului, progresând de la desemnarea obiectelor solide la identificarea de imagini şi fotografii. Limbajul parcurs în etape timpurii poate fi repetat mai târziu odată cu trecerea de la concret la abstract. Primul sistem bazat pe semne dezvoltat pentru a-i ajuta pe copii şi adulţi să dobândească aptitudini de limbaj precum şi pentru dificultăţi de comulnicare. Sistemul urmează pearcursul general al dezvoltării limbajului în combinaţie cu un progres lingvistic structurat, proiectat pentru a susţine şi încuraja limbajul verbal, fiecare semn fiind însoţit de cuvântul rostit.

LOGOPEDIE.dap.ro

MAKATON

Este un program lingvistic complet răspândit în Marea Britanie cu nucleu mic 350 de concepte lingvistice. Pune accent pe a oferi un vocabular esenţial şi util, uşor de învăţat şi memorat şi care oferă o serie specială de concepte şi proceduri didactice în scopul dezvoltării limbajului. Nu se aplică doar la semnalizare şi vorbire ci poate fi folosit cu succes ca un program lingvistic utilizând semne şi simboluri, imagini sau orice altă formă de comunicare. Semnele folosite în Makaton au fost selectate din BSL (British Signed Language). Vocabularul este prezentat în 8 stadii de dezvoltare pornind de la concepte simple şi esenţiale şi care introduce gradual concepte complexe.

Concluzii:

2 argumente conceptuale: câmpul auditiv impune limbajului oral dimensiune de liniaritate şi succesiune; câmpul vizual impune limbajului semnelor dimensiuni de spaţialitate şi simultaneitate. Capacităţile iconice ale limbii semnelor permit simbolizarea noţiunilor mai abstracte. Simbolizarea nu este un mecanism de concretizare care sărăceşte şi devalorizează conceptul, ci dovedeşte analiza prealabilă a noţiunii şi înţelegerea sa profundă. Sistemul semnelor, indiferent de zonele în care este utilizat, de limbajul verbal care stă la baza lui (BSL, ASL, FS), este un sistem lingvistic complex utilizat în comunicare, în educaţia şi integrarea copiilor cu deficienţe de auz.

Bibliografie Psychologie de la Surdité – coord. Benoît Virole, De Boeck Université Paris, Bruxelles, 2000 Signalong – Grill Kenard, Thelma Grove, Linda Hall, County Print, Kent, MB, 1992 Revised Makaton Vocabulary – by Margaret Welker, 1985 Polacsek Tamás – Integrare şi limbaj mimico-gestual, Revista Educarea copiilor cu cerinţe speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002 Psihologia Deficienţilor de auz – Maria Anca, PUC, 2001 w.w.w. handspeak.com

speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002 Psihologia Deficien ţ ilor de auz – Maria Anca, PUC,
speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002 Psihologia Deficien ţ ilor de auz – Maria Anca, PUC,
speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002 Psihologia Deficien ţ ilor de auz – Maria Anca, PUC,
speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002 Psihologia Deficien ţ ilor de auz – Maria Anca, PUC,
speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002 Psihologia Deficien ţ ilor de auz – Maria Anca, PUC,