GAVRILESCU

- personaj principal de nuvela fantastica - personaj fantastic - personaj de proza contemporana -

"La tiganci", de Mircea Eliade - nuvela fantastica -CONTEXTPublicata in 1969, in volumul: La tiganci si alte poves tiri" (dupa ce aparuse la Paris, in 19 9!, nuvela mentionata a "ost caracteri#ata drept o capodopera a fantasticului roma nesc" (Eu$en %imion! si se incadrea#a in pro#a "antastica a lui &ircea Eliade' (in aceeasi cate$orie de lucrari mai "ac parte nuvele ca: Pe strada Mantuleasa", Tinerete fara de tinerete", 19 trandafiri", La umbra unui crin", in curte la Dionis" si altele' Nuvela "antastica ) *a ti$anci+ "ace parte din literatura contemporana, "iind scrisa dupa al doilea ra#boi monidal, perioaada in care Eliade ilustrea#a ideea ca opo#itia dintre real si ireal, dintre sacru si pro"an se estompea#a, intre acestea nemaie,istand -otare bine dererminate' Toate se caracteri#ea#a printr-un "antastic de tip erudit, tema "undamentala "iind relatia dintre sacru si pro"an' (e multe ori, in cur$erea "ireasca a intamplarilor realului, intervine o rup tura (situatie neobisnuita, iesire din timp! care transpune totul in planul "antastic' -%./0ECT1ctiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei $eo$ra"ii sacre (/ucurestiul de altadata, cu stra#i si be ciuri care ascund mistere, ori muntele care este mai aproape de cer!' Persona2ele sunt indivizi comuni" care 3 intra fara voia lor in situatii anormale" (Eu$en %imion!' -TE&1Tema nuvelei La tiganci" o constituie moartea ca eveniment, dar si ca mi2loc de recuperare a sacrului' -T0T*.Titlul este numele unui spatiu, avand doua semni"icatii: in planul

pro"an este un loc rau "amat, despre care vorbesc barbatii din tramvai, iar in planul sacru, este primul stadiu al calatoriei su"letu lui dupa moarte, drum care, in unele traditii, cuprinde 0n"ernul, Pur$atoriul si Paradisul'

Personajul principal al nuvelei este profesorul Gavrilescu, un personaj fantastic, deoarece parcurge o experienta initiatica dinspre viata spre moarte, intrun spatiu al spiritualitatii, sugestiv pentru camuflarea sacrului in profan La inceputul nuvelei, personajul este amplasat in planul real, in cadrul caruia se insinueaza, in plan secundar, irealul. Profesorul se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de pian, pe o caldura "incinsa si inabusitoare" fiind o!sedat de colonelul Lawrence "si de aventurile lui in Arabia", despre care auzise vorbind pe niste studenti si despre care nu stia mare lucru, ci numai ca "arsita [...] -a lovit in crestet [...] ca o sabie". !autandu-si portmoneul ca sa-si cumpere bilet, vine vorba de locul numit "la tiganci", despre care unul dintre calatori, crede ca "e o rusine", dar "avrilescu este fascinat de acest loc, considered ca "pe o arsita ca asta, e o placere", pentru ca este umbrit de nuci batrani. # alta o!sesie a profesorului este monotonia vietii cotidiene, sugerata de obisnuintele zilnice, "tree regulat cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamana", desi el ar merita altceva pentru ca are "o fire de artist " #analitatea vietii $ profanul - este definita de interese materiale, "avrilescu socotindu-si castigul in bani si lectii de pian, iar toata aceasta rutina -a o!osit spiritual Epicul dublu in aceasta secventa este realizat prin cateva elemente nefiresti, ireale, ce vor deveni laitmotive pe parcursul nuvelei$ caldura dogoritoare dilata parca gesturile, isi cauta portmoneul si intarzie cumpararea biletului, se confeseaza calatorilor din tramvai, obsesia colonelului Lawrence, bordeiul tigancilor este pentru el un spatiu misterios de initiere spirituala. %!sesia vietii monotone -de trei ori pe saptamana merge cu acest tramvai-, palaria, banii, incapacitatea batranului din tramvai de a sesiza "racoarea" bordeiului - "e o rusine"- sunt atitudini si ganduri ale vietii materiale, ale realului, semnificatii ale profanului ale lumii banale ce devenise sufocanta pentru profesor. %si aduce aminte ca si-a uitat "servieta cu partituri" la eleva sa, #tilia, nepoata doamnei &oitinovici, din strada Preoteselor, coboara din tramvai cu intentia sa- ia in sens invers pentru a-si recupera servieta, dar se simte foarte "o!osit, istovit", desi este inca "in floarea varstei", avand numai patru&eci si noua de ani Se refu'ia&a spiritual intr$o &ona a sacrului, tineretea, atunci cand nu-l interesa aspectul material al vietii -"cand esti tanar si esti artist, le suporti pe toate mai usor"-, la !'arlottenburg, cand plutea de fericire, desi era nemancat si "fara un ban in buzunar". Aude uruitul tramvaiului trecand pe langa el, il pierde, il "saluta lung cu palaria" si e(clama$ "Prea tarziu!". )l isi ia astfel ramas !un de la lumea reala, ca atunci cand, "pe timpuri, )lsa pleca sa petreaca o luna la familia ei". "Prea tarziu" poate fi interpretat ca un timp spiritual, lui "avrilescu fiindu-i imposibii sa mai prinda tramvaiul, adica" sa se mai intoarca in profan, simtindu-se foarte obosit de monotonia si rutina vietii. "avrilescu parcurge e(perienta iesirii din timp si spatiu, prin hierofanie, adica prin revelatia (manifestarea) sacrului in profan. )l este atras de um!ra si racoarea

nucului din gradina "tigancilor" si, fara sa-si dea seama, se trezeste in fata portii, unde "il intampina o neasteptata,nefireasca rdcoare", locul numit "La tiganci" sugerand pre'atirea spirituala initiatica pe care Gavrilescu tre!uia sa o parcur'a dinspre viata spre moarte In acest spatiu ireal, lui "avrilescu "i se paru insuportabil" uruitul metalic al tramvaiului auzit in departare, semn ca viata reala devenise imposibila pentru el si cauta o alta e(istenta spirituala. %ntampinat de o tanara, "frumoasa si foarte oac'esa", este condus la batrana care ii cere sa-si aleaga o fata, dintre "o tiganca, o grecoaica, o ovreica". "avrilescu nu accepta nemtoaica -"nu nemtoaica"-, probabil pentru ca ii aminteste de singura si marea lui iubire, nemtoaica *ildegard. +aba ii cere trei sute de lei, iar el socoteste din nou ca suma este contravaloarea a "trei lectii de pian" si se confesea&a spiritual, "sunt artist", motivand ca "numai pentru pacatele mele am ajuns profesor de pian, dar ideaiul meu a fost. de totdeauna, arta pura". !easul de la bordeiul tigancilor statuse, intrucat timpul nu mai are aici aceleasi dimensiuni, "nu e graba [...] avem timp".
Persona2ul este un modest profesor de pian, se casatorise din datorie civica, din interes cu Elsa, deci#ie impusa de norme sociale (exterioare lui). 4enuntand la iubirea pentru 5ilde$ard, 6avrilescu este nefmplinit in plan erotic. Esecul lui este si in plan profesional, el a2un$and un biet pro"esor de pian 7pentru pacatele mele7 si incearca sa se re$aseasca spiritual: 7eu nu sunt oricine 8'''9, sunt artist7' Cu toate acestea, ca orice om, 6avrilescu se teme de moarte: 7Ti-a "ost "rica:7'

Caracterizarea lui Gavrilescu Numele persona2ului este su$estiv pentru e,istenta si caracteristicile acestuia'Numele provine de la 1r-an$-elul 6avril, su$erand aspiratia spre o e,istenta spirituala inalta' Persona2ul visa )arta pura+, probabil sa atin$a per"ectiunea in mu#ica sau in arta interpretarii la pian' Nu a reusit acest lucru si a devenit un modest pro"essor de pian si a ramas toata viata un om comun, un anonim, lucru re"lectat de terminatia numelui sau )-escu+' 6avrilescu este un persona2 call (este atras de lumea sacrului dar nu intele$e ce i se intampla!'Este un or"eu ratat care incearca sa-si compense#e esecurile prin re"u$iul inreverie'' Este $enul anonimului dominat de teama si care nu s-a implinit nicipro"esional si nici e,istential'Eroul a urmat studii universitare in 6ermania si si-a dorit sa a2un$a in domeniul mu#icii, "ie un mare compo#itor , "ie un pianist celebru' (eclara mereu ca a visat)arta pura+ , insa s-a complacut in statutul de pro"esor de pian care pre$atea in particular copii din "amiliile bo$ate'(aca persona2ul ar "i activat intro institutie ( scaoala, "acultate! s-ar "i implinit pro"essional pentru ca ar "i pre$atit copii care puteau sa devina oameni celebri'%tatutul sau este acela al omului comun care casti$a modest de la oamenii bo$ati'6avrilescu nu s-a reali#at nici material, el a trait aproape de saracie'banii casti$ati din lectiile de pian nu i-au permis o e,istenta

deosebita' 1 locuit toata viata intr-o casa e,treme de modesta, nu si-a permis nici un e,cess au vreo palcere'Nu a "recventat nici ca"enelele, nu a "ost nici macar la carciuma' %i$urul lucru de pr;t pe care l-a avut el si Elsa a "ost un pian'E,ista doua "emei in viata prota$onistului 5ilde$ard, iubirea adevarata, , pe carea considerat-o )"emeia vietii sale+,si banala Elsa, "emeia rutinei cotidiene intalnita prin -a#ard cu repercursiuni ne"aste asupra e,istentei artistice a eroului, care il -ranise de cateva ori pentru ca era student sarac' Casnicia lui nu este "ericita, are un aspect "ormal' 0n plan a"ectiv, 6avrilescu a avut deceptii' Totul s-a datorat "ricii sale si sentimentului de datorie $resit inteles' 1 iubit-o pe 5ilde$ard 0n mod ine,plicabil o paraseste pentru ca se simtea dator "ata de Elsa'Cei doi soti nu au avut sentimente pro"unde unu "ata de celalalt si s-au acceptat reciproc' Elsa e o "emeie simpla, "ara pretentii intelectuale' 1tasamentul ei "ata de6avrilescu a "ost de supra"ata, dovada in acest sens este "aptul ca ea pleaca rapidin 6ermania la rude, dup ace 6avrilescu dispare'Persona2ul lui &ircea Eliade nu s-a reali#at nici in plan social sau uman' El nu aavut urmasi si nici nu a reusit sa se inte$re#e mult in societate' Nu a avut prieteni,iar relatiile de rudenie sunt aproape ine,istente' Ne "acand nicim deosebit, nu aintrat in memoria colectiva' <ecinii nu isi amintesc de el, iar ceilalti cu care a venitin contact l-au uitat "oarte repede'

Persona2ul a "ost dominat de teama, el nu a intreprins nici o actiune care sa-0 puna in valoare calitatile de pro"essor sau umane' Este $enul de om timid, incapabil de $esturi marete pentru sine sau pentru cei din 2ur' %e de"ineste ca un om cult,politicos si comunicativ, insa toate acestea sunt elemente de supra"ata pentru ca lipsa cura2ului il diri2ea#a spre masa de oameni insi$ni"ianti Este un persona2 mediocru, un veritabil anti-erou ce nu poate sa a2un$a initiat, 0n sc-imb isi re$aseste trecutul' =iind un om correct si "amilist pentru el saptiul ti$ancilor este tabu' Eu$en %imion calsi"ica persona2ele eliadesti in "unctie deatitudinea lor in "ata misterului:1'Cei care stiu dar nu spun>?' Ei care nu cred (a$entii istoriei pro"ane, repre#entantii spiritului in$ust!, din adoua cate$orie "acand parte si 6avrilescu' Este un )artist+ camu"lat in urma vicisitudinilor vietii intr-un rutinier pro"essor de pian' E,istenta sa este dominate de lo$ica dublului, bovarismul e,istentei artistice pure "iind dublat de tribulatiile cotidiene accumulate sub #odiac pacatului umilitor'&otivul esecului de a trece in moarte e usor de decriptat:+ratacind in trecut prota$onistul ramane captive "ormelor vietii intr-un perimetru al mortii in care intruparile nu mai au nicio relevant+ (este un ratat in viata si in moarte!'0n mod simbolic eroul devine pentru o clipa artist la ti$anci, pier#andu-si

partiturile, )cantecele ii veneau unul dupa altul, se apleca asupra pianului, parca ar"i vrut sa rascoleasca clapele, sa le smul$a si sa-si "aca loc cu un$-iile in pantecul pianului'

Caracteri#are direct@ Etic-etarea 3mu#icant+, "@cut@ de b@trAn@, i se pare peiorativ@ Bi de aceea intervine, corectAnd o percepCie nedreapt@ a ima$inii lui: 3%unt artist' ' 'pentru p@catele mele am a2uns pro"esorde pian, dar idealul meu a "ost, de totdeauna, arta pur@' Tr@iesc pentru su"let' ' '+' 1utocaracteri#area ia,deopotriv@, "orma or$oliului vocaCiei Bi a lamentaCiei din urm@' Dn circumstanCele date (tentaCia aventurii, c@ldura, Entoarcerea la Otilia, unde-Bi uitase partiturile!,$r@dina Ci$@ncilor Ei apare ca un spaCiu privile$iat, iar 2ocul lor se pre"i$urea#@ ca Bans@ de iniCiere,Ens@,con"runtat cu o lume plin@ de mistere, eroul devine con"u#, pierde datele realit@Cii Bi este tentat s@ se elibere#eprin relatarea 3tra$ediei vieCii+ lui' C@l@toria buimac@ prin labirint ec-ivalea#@ cu desprinderea de materialitateape care o simte pentru ultima dat@: 3' ' 'dar i-a "ost de-a2uns s@-Bi opreasc@ doar cAteva clipe privirile asupra unuiasemenea alcov, ca s@ EnCelea$@ c@ era o ilu#ie, c@, de "apt, ceea ce vedea el erau dou@ sau tei paravane separate care-Bi Empreunau ima$inile Entr-o mare o$lind@ cu ape ver#i-aurii' Dn clipa cAnd EBi d@du seama de ilu#ii,6avrilescu simCi c@ odaia Encepe s@ se EnvArteasc@ En 2urul lui Bi-Bi duse din nou mAna la "runte+' Pl@cerea de avorbi este substituit@, En aceast@ scen@, prin 3teroarea de obiecte+ pe care Ei era $reu s@ le identi"ice' Caracteri#are indirect@ DncercAnd s@ se reinte$re#e ordinii iniCiale din real, 6avrilescu EnCele$e c@ realitatea El re"u#@, c@ e,perienCa din bordei a condensat timpul, care lui i-a sc@pat ca durat@' Cum nu are alt@ soluCie decAt revenirea En spaCiul atemporal al Ci$@ncilor, eroul EBi interiori#ea#@ nepotrivirea cu realul Bi retr@ieBte e,prerienCa Entrerupt@, de data aceasta, EntAlnind-o pe 5ilde$ard' O"erindu-i-se Bansa de a reEntre$i cuplul mitic, lui 6avrilescu i se pre"i$urea#@, de "apt, oportunitatea de a evita ratarea En dra$oste prin tr@irea e,clusiv@ En timpul memoriei' .ltima secvenC@ El consemnea#@ En trecerea lui simbolic@ spre moarte, c@l@u#it de /eatrice, precum (ante odinioar@' Persona2ul central este 6avrilescu, un b@rbat de F9 de ani, pro"esor de pian care tr@ieBte sentimentul rat@rii: considera c@ ar "i putut a2un$e un mare artist, dac@ soarta i-ar "i "ost mai "avorabil@'

Pe parcursul nuvelei se autocaracteri#ea#@ repetAnd: 3am o "ire de artist+,3traiesc pentru su"let+, 3idealul meu a "ost, de totdeauna, arta pur@+' pentru el jocul celor trei ,-o grecoaic@, oCiganc@Bi o evreic@./, care reprezint@, 0n esenC@, jocul ielelor, este o glum@ la care nu se preteaz@$ -!ine m-a pus s@-mi pun mintea cu niBte copile1 Pardon2 Am spus copile din gentileCe, voi sunteCi altceva.GtiCi voi bine ce sunteCi. 3unteCiCig@nci. 4@r@ nici o cultur@. Analfabete.. Prin acest@ ieBire el este caracterizat direct de autor -izbucni deodat@, cuprins brusc de furie.Bi indirect prin vorbele pline de dispres la adresa celor trei fete. Portretul personajului se conturea#@ En primul episod, prin autocaracterizarea devenit@ laitmotiv En episoadele urm@toare: -Pentru p5catele mele sunt profesor de pian. 6ic pentru p5catele mele, ad5ug5, 0ncerc7nd s5 z7mbeasc5, pentru c5 n-am fost f5cut pentru asta. )u am o fire de artist". 1titudinea persona2ului este redat@, En mod realist, prin dialog, monolog interior 8i gesturi. 6esturile stAn$ace, comportamentul nesi$ur, vis@tor, locvacitatea, uitucenia con"i$ure#@ portretul pro"esorului banal, dar cu "ire de artist' <Arsta persona2ului, F9 de ani, poart@ simbolistica ci"rei H, Enc-eierea unui ciclu al e,istenCei En plan terestru, moment al trecerii, prin iniCiere, En alt plan, spiritual'