Sunteți pe pagina 1din 19

7.

Utilizarea eficient a metodelor de protecia plantelor Protecia plantelor este tiina care se ocup cu studiul agentilor de daunare (fitopatogeni - inclusiv virusuri, artropode fitofage, buruieni, rozatoare etc) n scopul stabilirii de msuri eficiente de combatere a pagubelor / pierderilor economice produse de acetia. Se consider ca circa o treime din recolta potentiala este distrusa (dijmuita) de organismele daunatoare, deci protectia plantelor, ca disciplina biologica aplicata, contribuie la cresterea productiilor culturilor agricole i la mbunatatirea calitatii recoltei. Din motivele prezentate mai sus combaterea dunatorilor este imperios necesar pentru cultura plantelor, proceduri de protectie a plantelor (i inclusiv a recoltei stocate) mpotriva organismelor daunatoare fiind o componenta majora a tuturor ghidurilor de buna practica agricola. Combaterea daunatorilor culturilor agricole se realizeaza prin mai multe metode: chimice (cu utilizarea de pesticide), biologice (prin utilizare de organisme antagoniste si de produse naturale), genetice (prin ameliorarea rezistentiei plantelor la organismele daunatoare), agrotehnice (prin lucrari ale solului, inclusiv prasitul buruienilor) si fizico-mecanice (dezinfectari termice ale semintelor, chirurgie vegetala, descuscutarea semintei etc.) In cele ce urmeaza termenii folositi sunt definiti dupa cum urmeaza. Produse de protecia plantelor. Sunt produsele folosite pentru combaterea agentilor de daunare. Se clasific ca produse chimice (pesticide) i produse biologice (biopreparate). Pesticidele sunt mijloace chimice de protectia plantelor, obtinute prin formularea si conditionarea unui (unor) ingredint(e) biologic active. Cu foarte putine exceptii (ca de ex. regulatorii de crestere vegetala, folositi pentru controlul cresterii plantelor, sau produsele care actioneaza prin activarea rezistentei manisfestate sistemic n plante, si care sunt un fel de vaccinuri pentru plante) ingredientele active biologic ale pesticidelor sunt ingrediente toxice. Acestea toxicitate de fapt impune existenta unui cod al unei bune practici de (distributie si) utilizare a pesticidelor, cod care este elaborat inclusiv la nivel international (de catre FAO). In categoria pesticidelor sunt incluse si urmatoarele categorii de substante: regulatorii de crestere, defoliantii, desicantii, activatorii rezistentei manifestate sistemic, substantele de curatire ale legumelor si fructelor, substantele aplicate pentru a preveni caderea fructelor, ca si substantele aplicate nainte sau dupa recoltare pentru combaterea daunatorilor care actioneaza n timpul depozitarii si transportarii recoltei. Biopreparatele sunt mijloace biologice realizate pe baza unor microoganisme utile plantelor de cultur sau pe baza unor compusi naturali (extracte din plante, denumite sugestiv n lb. engleza botanicals). Datorita caracterului lor biologic biopreparatele au o actiune complexa asupra plantelor de cultura, termenul cel mai corect nefiind cel de biopreparate folosite n protectia plantelor, ci cel de biopreparate de uz agricol. Un exemplu devenit deja clasic, ilustrativ pentru aceast actiune complex, este cel al biopreparatelor pe baz de ciuperci antagoniste din genul Trichoderma. Omologate ca biofungicide, o serie de biopreparate s-au dovedit a fi si stimulatoare ale cresterii vegetale (se citeaz aici lucrarea Baker, R., 1988, Trichoderma spp. as plant-growth stimulants. CRC Crit Rev. Biotechnol., 7, 97-106), iar aceasta stimulare a cresterii plantelor s-a dovedit a fi datorata interventei biofungicidului n nutritia plantelor. Formularea este forma sub care un pesticid este comercializat si reprezinta o combinatie de diversi compusi (solventi, surfactanti, cosurfactatni, muianti, adezivi, agenti de suspensie, amelioratori de pentrare cuticulara etc.) al carei scop final este de a face produsul utilizabil n mod eficace. Compusii folositi la conditionarea pesticidelor sunt si ei poluanti chimic importanti (solventii organic, surfactantii care sunt similari detergentilor n privinta poluarii apelor etc.), deci reprezinta un motiv secundar pentru elaborarea unui cod al unei bune practici de (distributie si) utilizare a pesticidelor.

Conditionarea. Continutul, eventualul ambalaj hidrosolubil, cu ambalajul protector folosit pentru a distribui pesticidele la utilizatorul final de catre circuitele de dsitributie en-gros si de detail. Tehnologie de aplicare. Procesul fizic prin care pesticidele sunt aduse n contact cu organismul tinta sau aduse acolo unde organsimul tinta va intra n contact cu pesticidul. Aplicarea pesticidelor se face prin tratamente, care sunt fie tratamente n vegetatie (stropiri cu diferite volume de lichid si cu mijloace terestre sau aeriene) fie tratamente la samn (samnta n sens generic, adica orice organ al plantei utilizat pentru nfiintarea unei culturi, deci inclusiv tuberculii de cartofi) fie tratemente ale solului (aplciare pre-mergenta de erbicide, de exemplu). Bunele practici agricole n materie de utilizare a pesticidelor (BPA). Modalitati de utilizare a produselor omologate (cu drept de punere de piata) care sunt oficial reomandate sau autorizate de autoritatile nationale competente n scopul unei combateri eficeinte si sigure pentru om si mediu a agentilor de daunare. Aceste bune practici trebuie sa includa mai multe nivele de utilizare a pesticidelor, care nu trebuie sa depaseasca dozele cele mai ridicate autorizate sau care trebuie sa fie aplicate n asa fel nct sa lase un reziduu ct mai mic cu putinta. Limita maxima de reziduuri. Concentratia maxima de reziduuri de pesticide care sunt legal autorizate sau considerate ca acceptabile n unul sau mai multe produse alimentare, un produs agricol sau un produs destinat folosirii n furajarea animalelor. Pericol. Surs potential de daune pentru om sau mediu nconjurator. Risc. Combinaie a probabilitatii de incident a unei daune i gravitatea acestei daune. Utilizator. Orice persoana expusa produsului, inclusiv utilizatori profesioniti sau neprofesioniti (amatori) i alte persoane, in general, expuse n alt context decat cel al strict al utilizrii produselor sau metodelor de protectia plantelor (de exemplu n cazul trnasportului sau al manipulrii n vederea depozitrii). Utilizare prevazuta. Utilizarea unui produs de protectia plantelor sau a unei metode de protectia plantelor n conformitate cu prevederile legale si cu informaiile oferite de furnizor/ Utilizare incorect in limite acceptabile, predictibil. Utilizarea unui produs de protectia plantelor sau a unei metode de protectia plantelor in alt mod decat cel reglementat legal si indicat de furnizor, dar care poate rezulta dintr-un comportament uman uor de prevazut. Protectia plantelor este una din activitatile agricole care prezinta un risc important pentru mentinere terenului n bune conditii pentru agricultura si mediu. Riscul major deriva n primul rnd din utilizarea pesticidelor. Din acest motiv legislatia europeana in domeniul agriculturii are, printre alte scopuri, si pe acela de limitare a folosirii produselor chimice de protectia plantelor (pesticide) si de ncurajare a dezvoltrii si utilizrii de produse i metode cu actiune predominant ecologica pentru atingerea obiectivelor agriculturii durabile (se citeaz aici documentul programatic COM (1999) 22 Directions towards sustainable agriculture) Peste 50% din teritoriul european este folosit pentru agricultur, deci realizarea unei agriculturii durabile este o parte esentiala a procesului de dezvoltare durabila (sustainable development), iar dezvoltarea durabil constituie obiectivul major al tuturor strategiilor elaborate pe plan mondial, inclusiv n al celor elaborate n Romnia (pe termen mediu, de dezvoltare regional, pentru zone defavorizate etc). Desi aparent n consonanta cu denumirea de durabila si cu termenul englez sustainable interpretarea jurnalistica de dezvoltare sustinuta nu corespunde cu ceea ce se ntelege n mod uzual prin dezvoltare durabila. Definita de Comisia Burtland, dezvoltarea durabila, este dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor (definitie conform glosarului la Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, lege republicat n Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie 2000). O componenta de baza a dezvoltarii durabile este utilizarea durabila a resurselor, respectiv folosirea resurselor regenerabile ntr-un mod si o rat care s nu conduca la declinul

pe termen lung al acestora, mentinnd potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile prezente si viitoare (conform glosarului mai sus citat). Metodele de protectia plantelor cele mai larg cunoscute si utilizate si cu un grad ridicat de utilizare a resurselor sunt metodele agrotehnice (si n primul rnd rotatia culturilor) care vor fi pe larg prezentate n continuare. 7.1 Rotatia culturilor Rotatia culturilor este o practica agricola cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii. Importanta rotatiei culturilor pentru conservarea terenurilor consta in contributia esentiala la mentinerea si sporirea fertilitatii solurilor de pe terenurile utilizate n agricultura (sau altfel spus a capacitatii de productie vegetala a terenurilor) cu ajutorul chiar al plantelor cultivate pe teren. Prin sol se nelege stratul superficial afnat al litosferei, care (ndelung i continuu transformat prin aciunea formaiilor vegetale succesive, a agenilor atmosferici i a altor factori naturali specifici mediului geografic din care face parte) a acumulat treptat caracteristicile specifice fertilitii, fiind astfel capabil s ntrein viaa plantelor superioare. Stratul organomineral de sol este afnat, mrunit, foarte poros, permind: dezvoltarea plantelor datorit: (i) difuziei nerestricionate gazelor i schimbul de gaze cu atmosfera; i (ii) retinerii i acumulrii apei i a elementelor nutritive n cantiti nsemnate n paralel cu disponibilizarea lor continu prin procese microbiene i de schimb ionic. Prin aceste caracteristici un sol bine format posed condiiile care asigur fundamentala lui capacitate potenial fertilitatea natural. Rolul esenial n fertilitatea natural a solurilor este dat de materia (impropriu denumita i substan) organic din sol. Materia organic din sol este format practic din dou componente majore: humusul (care rezult din material organic, n special vegetal, n curs de descompunere i este alctuit mai ales din polifenili de tipul acizi humici, fulvici i humici, formai prin complexarea produilor de degradare oxidativ ai ligninei cu aminozaharurile formate prin metabolismul structurilor parietale ale microorganismelor din sol) i glomalina, o glicoprotein complex, hidrofob, nalt rezistent la biodegradare, cu caracteristici adezive, rizodepus n sol de plantele active fotosintetic(prin exsudatele radiculare, i n special prin exsudatele radiculare ale simbiozelor plantelor cu ciupercile productoare de micorize / ciuperci AM). Rotatia permite folosirea tiiniific diferentiat a categoriilor de terenuri dintr-o exploataie agricola, asigurnd mentinerea si sporirea fertilitatii naturale a solurilor (conditie esentiala pentru folosirea n agricultura sau pentru fundamentalul rol al terenurilor ntr-un ecosistem). Rotatia culturilor are si o importanta componeta economic pentru c favorizeaz planificarea anticipat a celor mai bune practici agricole: sistemul de lucrare a solului, aplicarea ngrasamintelor / amelioratorilor de sol, protecia plantelor mpotriva agenilor de dunare (inclusiv a buruienilor), recoltarea si depozitarea productiei (inclusiv protectia culturii depozitate). Rotaia culturilor contribuie substantial la rezolvarea att a problemelor agrotehnice, ct i a celor economice i organizatorice, rezultnd n final mrirea produciei i a productivitii muncii la toate plantele cultivate. Datorita interactiunile benefice dintre masurile agrofitotehnice aplicate i succesiunea culturilor rotatia culturilor este o conditie esenial de sporire a produciei i meninere a fertilitii solului. In perspectiv, rotaia culturilor constituie una din msurile agrotehnice de baz care contribuie la reducerea consumului de energie pe unitatea de suprafa si produs. Un rol deosebit de important are rotatia culturilor ca masura eficienta de protectie a mediului si de conservare / mentinere a solului. Rotatia culturilor ramane masura agrotehnica de cea mai mare importanta in rationalizarea consumului de combustibili, ngrasaminte, produse de protectia

plantelor (pesticide si biopreparate), apa de irigat si alte mijloace / input-uri necesare procesului de productie. In coninuare vor fi prezentate pe scurt cteva caracteristici (din punct de vedere al conservrii terenurilor si al eficientizrii protectie plantelor ale urmatoarelor grupe de plante: Leguminoasele anuale au un rol important n ameliorarea terenurilor fiindc mbogatesc solul in azot fixat biologic (datorita simbiozelor fixatore de azot pe care le formeaz). Leguminoasele anulae elibereaza terenul devreme si deci acesta poate fi pregatit din timp pentru semnaturile de toamna. Sunt cuprinse in aceasta grupa: mazarea, fasolea, soia, lintea, nautul, lupinul, bobul, mazarichea, latirul i fasolita. Se cultiva dupa cereale paioase si dupa prasitoare. Sunt foarte bune premergatoare pentru cereale paioase de toamna si mai ales pentru gru. Reduc rezerva de agenti de dunare si favorizeaz dezvoltarea n culturile ulterioare a unor plante viguroase, cu un sistem propriu de aprare mpotriva atacului de boli i duntori bine dezvoltat. Prasitoarele au si ele un rol ameliorator al solurilor prin: (i) artura adnc (dac aceasta se aplic conform bunelor practici agricole, i mai ales pe curba de nivel n zonele deluroase) care stimuleaza compexarea oxidativ a humusului si (ii) prin nivelul ridicat al rizodepunerii de glomalina prin exsudatele radiculare (prsitoarele, i n special proumbul i sorgul, fiind plante foarte eficiente din puct de vedere fotosintetic). Prasitoarele au un efect benefic si asupra culturilor succesive, mai ales prin efectul prailelor (care elimin o mare parte din rezerva biologic de agenti de dunare, i n specila buruieni). Acelai praile au si tendina de a favoriza dezvoltarea populatiilor de buruieni cu organe subterane puternice (ca de ex. Sorghum halepense = costrei) care sunt apoi foarte dificil de combtut, necesitnd erbicide cu translocare sistemic prin floem. Pritoarele se pot cultiva dup leguminoase perene si indeosebi dupa cereale paioase. Cerealele paioase au efecte mai complexe asupra materiei organice din sol. Prezint o rizodepunere semnificativ, favoriznd dezvoltarea materiei organice a solului formate de plantele active fotosintetic, dar tind s nu contribuie la refacerea humusului pentru ca resturile vegetale sunt de obicei preluate dsi folosite n zootehnie, industria locala sau cultivarea ciupercilor lignocelulozice. Este recomandabil folosirea de ngrminte organice / amelioratori de sol la aceste culturi la care toata recolta se preia de pe cmp si are utilizari care o scot din circutul local al materiei organice. Cerealele pioase favorizeaz apariia unor buruieni problema (ca de ex. Avena fatua = orz slbatic) care necesit erbicide recente pentru combatere (ca de ex. sulfonil-ureice). Cerealele de toamna cer premergtoare timpurii, au nevoie de apa n sol pentru germinaie si de mult azot pentru cretere i dezvoltare. Ele elibereaza devreme terenul i sunt premergtoare bune din acest punct de vedere. Cele mai bune productii se obtin daca au fost semanate dupa leguminoase anuale. Cerealele de primavara se cultiva adesea dupa prasitoare, dar reuesc si dupa cereale de toamna. Plantele tehnice se cultiva dupa cereale paioase si plante prasitoare, sunt bune premergatoare pentru culturi de primavara. Unele plante tehnice din familia Brassicae (rapia colza, mustarul) reduc populatia de agenti de dunare (microorganisme fitopatogene din sol, insecte duntoare) datorit glucozinolailor produi n cantitate mare, iar extinderea acestor culturi pentru producerea de biocombustibili (biodiesel) va favoriza noi scheme de rotaia culturilor n care efectul lor benefic pentru protecia culturilor succesive va fi pus mai bine n eviden. Totui aceste plante au i un efect duntor asupra materiei organice din sol, aceste plante avnd o translocare redus a carbonului fotosintetizat n exsudate radiculare (inclusiv datorita faptului c nu formeaz simbioze cu ciupercile productoare de micorize) Leguminoasele perene se cultiva de obicei dupa prsitoare i cereale pioase. In aceasta grupa se incadreaza lucerna, trifoiul, spaceta si ghizdeiul. Au un rol important n ameliorarea terenurilor fiindc mbogatesc solul in azot fixat biologic (datorita simbiozelor fixatore de azot pe care le formeaz). Cnd se cultiv n amestec cu graminee perene (borceaguri) au un rol benefic i asupra materiei organice formata din exsudatele radiculare ale plantelor active

fotosintetic. Din punct de vedere al protecie culturilor succesive au multiple efecte benefice rezultate din reducerea rezerva biologice de ageni de dunare i din creterea nivelului populaiilor de organsime utile proteciei plantelor (PGPR Plant Growth Promoting Rhizobacteria = rizobacterii favorizante ale creterii plantelor; entomopatogeni; antagoniti ai fitopatogenilor, insecte prdtoare si parazitoide). Rotaia culturilor influeneaz direct protecia plantelor. Diferitele practici agricole asociate rotaiei culturilor agricole influenteaz rezerva de ageni de dunare de ex. la cereale artura de toamn influeneaz direct nivelul atacului la ploniele, afidele si crbueii cerealelor sau a fitopatogenilor ce se instaleaz pe organele verzi. Influena culturilor premergtaore n cadrul rotaiei i a amplasarii culturilor in cadrul asolamentelor este de regul, pozitiv pentru c monocultura favorizeaz speciile de organisme duntoare specializate. Totui, uneori n monocultura de lung durat se constat o reducere a nivelului de atac al acestei specii, reducere datorat dezvoltrii entomofagilor, antagonitilor sau hiperparaziilor specifici. Rotatia culturilor este numai una din msurile agrotehnice. ntre diferitele metode de combatere i cele agrotehnice exist numeroase interactiuni, multe nc ecunoscute. Toate acestea vor fi discutate pe larg n capitolul care urmeaz. 7.2 Protecia integrat a culturilor Protecia integrat este o asociere de metode si mijloace chimice, fizice, biologice n combinaie cu metodele agrotehnice (obligatoriu compatibile) aplicate armonios n cadrul ecosistemelor agricole. Lucrrile de protecia plantelor sunt executate n funcie de PED (pragul economic de dunare) pentru diminuarea la maximum a numrului de intervenii fitosanitare i pentru favorizarea factorilor naturali de combatere care regleaz / limiteaz populaiile agenilor de dunare. Avnd la baz elementele de concepie ale lui Roberts, alturi de noile cunotine acumulate, T. Baicu, n 1988, a stabilit zece principii de baz ale proteciei integrate / sistemlro de protecie integrat, care sunt valabile i astzi, i care au un rol improtant n conservarea terenurilor. 1. Unitatea pe care se aplic combaretea integrat o constituie agrosistemul Culturile agricole sunt distribuite n toate zonele agropedoclimatice, n funcie de condiiile ecologice, determinnd areale mrginite de condiiile de favorabilitate. Suprafeele ocupate de o singur cultur pot acoperi mii de hectare, depinznd de complexitatea sistemelor agricole, tipurile de relaii din agrocenoze, unde un rol important l au factorii ecologici, abiotici i biotici. 2. Speciile duntoare pentru culturile agricole nu trebuie eliminate ci trebuie meninute la un nivel sczut. Este necesar s se reconsidere ntr-un mod radical importana diferitelor specii duntoare i/sau patogene. Mai precis, trebuie cunoscut importana economic a fiecrei specii i nivelul de pierderi care ar putea fi produs. Datele ecologice i economice au artat c majoritatea speciilor recunoscute ca duntoare nu trebuie tratate. ntr-o cultur agricol se pot ntlni urmtoarele categorii de specii:specii duntoare principale; specii duntoare secundare; specii duntoare migratoare; specii indiferente. 3. Factorii naturali trebuie utilizai mai intens pentru a regla densitile populaiilor de organisme duntoare . Factorii ecologici abiotici climatici: temperatura, umiditatea, lumina, ploaia; factorii edafici, factorii chimici i factorii biotici: relaiile intraspecifice i interspecifice pot influena considerabil evoluia populaiilor de organisme duntoare. Fiecare factor abiotic are un prag inferior i un prag superior de temperatur, umiditate etc. care, odat depit, oprete multiplicarea.

4. Tehnologiile de cultur moderne pot produce efecte neateptate. Evoluia agriculturii moderne este stns legat de schimbrile n modul tradiional de lucru. Rezistena soiurilor fa de bolile principale i mai ales fa de duntori este nc slab. Sunt i situaii cnd o varietate cunoscut ca rezistent devine sensibil dup un numr de ani, din cauza apariiei de noi rase ale patogenilor. 5. SPI trebuie s se bazeze pe mbinarea armonioas a metodelor de combatere. Complexele de msuri de combatere sunt utilizate mpotriva organismelor duntoare principale i secundare. n acelai timp, msurile aplicate trebuie s protejeze ct mai multe organisme utile. Uneori se consider c mbinarea metodelor nseamn acelai lucru cu Protecia integrat. n realitate, mbinarea mijloacelor i metodelor reprezint numai o parte a combaterii integrate, dar o parte esenial. 6. SPI trebuie s conin mijloace specifice de reglare a tratamentelor. n primul rnd trebuie s fie nlocuite multe tratamente de tip profilactic, fcute dup calendarul de stropiri sau tratamentele de acoperire, cu tratamente de tip curativ. PED este mijlocul cel mai important pentru reglarea tuturor tipurilor de intervenii fitosanitare i este o noiune proprie combaterii integrate care permite aplicarea tratamentului numai cnd densitile i/sau gradul de atac pot/poate produce pierderi justificate din punct de vedere economic, pierderi evaluate la 3-5% din recolt, n echivalen cu costul tratamentului fitosanitar. PED permite s se localizeze tratamentul numai acolo unde limitele de atac sunt depite i variaz n funcie de soi, categorie biologic, stadiul de dezvoltare al plantei, condiiile pedoclimatice, tehnologice etc. Dac se iau n considerare toate acestea, n cultur se poate stabili o situaie critic ce impune intervenia fitosanitar. 7. SPI trebuie s respecte cerinele tehnologiilor moderne. Un ansamblu de metode i mijloacere de combatere structurat cu elemente interdependente, ansamblu care se bazeaz i pe factorii naturali de reglare a densitii populaiilor de organisme duntoare, nu trebuie s depeasc PED. Din punct de vedere al abordrii sistemice, n cadrul combaterii integrate, se poate face urmtoarea structurare: subsitemul proceselor tehnologice propriu-zise, care este constituit din totalitatea lucrrilor de protecia plantelor, alturi de aparatele, echipamentele, instalaiile, mainile de protecia plantelor, rezistena soiurilor, metodele de aplicare a mijloacelor chimice, biologice, fizice etc.; subsistemul de control, de o mare impotan pentru obinerea produselor agricole de calitate superioar sau diminuarea efectelor de poluare i care, n esen, se bazeaz pe executarea corect a lucrrilor; subsitemul de manipulare include procesele tehnice de transport i de pstrare a produselor fitofarmaceutice, alturi de mainile specifice acestor procese, care pot fi considerate tot maini de protecia plantelor. ntr-o anumit msur, n acest sistem, se poate introduce i obinerea produselor biologice n unitile comerciale; suprasitemul de conducere sau organizatoric asigur aplicarea corect, n timp i spaiu, a diferitelor lucrri, n funcie de secvena verigilor tehnologice, n funcie de PED ct i n funcie de ciclurile biologice ale plantei i speciilor duntoare. 8. SPI trebuie s respecte cerinele toxicologice, energetice, economice i de protecie ecologic. Din punct de vedere toxicologic, produsele foarte toxice din grupa roie i cele toxice din grupa verde (produsele cu toxicitate acut sub 100 mg/kg) trebuie eliminate treptat din sortimentul de pesticide. Produsele cu efecte secundare periculoase (aciune cancerigen, embriotoxic), cele foarte persistente sau care las reziduuri mari n recolt trebuie, de asemenea, s fie excluse din SPI. 9. Sistemele de combatere integrat trebuie incluse n tehnologia de cultur. n evoluia lor, modelele tehnologiilor de cultur intensive, superintensive sau cele agricole de tip industrial (n care se utilizeaz maini agricole de mare productivitate, noi metode agrotehnice, soiuri de mare productivitate i, mai ales, mijloace chimice de combatere, modele

care, prin coninutul lor, se apropiau de producia de tip industrial) au nceput s fie abandonate n favoarea modelelor agriculturii durabile, agriculturii ecologice, agriculturii de precizie etc.. 10. Elaborarea SPI trebuie s se bazeze pe o abordare interdisciplinar, sistemic i pe modelare matematic. Abordarea interdisciplinar este dictat de complexitatea agrosistemului , mai ales de marea varietate a agenilor de dunare (virusuri fitopatogene, bacterii, ciuperci fitopatogene, nematozi, acarieni, insecte, roztoare, buruieni etc.), dar i de complexitatea metodelor i felul mijloacelor de combatere. Trebuie, deci, utilizate rezultate obinute n cadrul cercetrilor de biologie, fizic, chimie, ecologie, sistematic, agronomie, fiziologie, fitopatologie, entomologie, herbologie. Dup o parcurgere, chiar sumar, a regulilor de baz pentru elaborarea sistemelor de protecie integrat putem observa c elementele de fond sunt criteriile economice i criteriile ecologice. (criteriile ecologice fiind n final criterii economice, pentru c n prezent este evident c riscul de mediu este un criteriu economic, conform definitiilor anterior prezentate riscolpericol-daun) In cele ce urmeaz vor fi prezentate pe scurt rolul diferitelor metode si mijloace n cadrul sistemelor de protecie integrat. La modul general metodele agrotehnice au un rol deosebit n reducerea pagubelor fcute de agenii de dunare dar numai atunci cnd aceste metode agrotehnice atunci sunt utilizate conform bunelor practic agricole (tab.1). Tab.1. Cteva metode agrotehnice cu efecte de combatere ridicate Cultura Organisme duntoare Obs. Masura agrotehnic Fitopatogeni i duntori Majoritatea Rotaia diferii mai ales cei Efecte de durat culturilor specializai Eficacitatea depinde de Majoritatea Alegerea terenului Diferite specii de rozatoare particularitatile speciei culturilor duntoare Mutele cerealelor, afide, Epoca optim de Foarte eficace la cele de Cereale piticirea galben a orzului i semnat toamn grului, etc. Smna i Fasole, Viroze, bacterioze, unele Se poate renuna la materialul de castravei, micoze i insecte unele tratamente plantat sntoase cartofi etc. Sfredelitorul porumbului Artura Porumb (Ostrinia nubilalis Hbn.) Combaterea Varza i alte Purecii de pmnt (Phylotreta buruienilor gazde legume spp.), afide etc. Crbuei (Anisoplia spp.), Irigare Cereale gndacul pmntiu mare Specii de zone aride (Pedinius femoralis L.) Hernia verzei Schimbarea pH Varza (Plasmodiophora brassicae ului Woron.) 7.3 Aplicarea de ngrminte Aplicarea ngrmintelor minerale sau organice este o alta practica agricol cu infleunte directe asupra proteciei plantelor. Prin nivelul alocrii elementelor nutritive se poate limita atacul unor fitopatogeni sau altor organisme duntoare. Influena fertilizrii se datoreaz: aciunii directe a ngrmintelor minerale asupra organismelor duntoare;

aciunii asupra mecanismelor enzimatice ale acestor organisme; asupra influenei indirecte prin schimbarea biochimiei sucului celular la planta gazd; dezvoltrii corepsunztoare a sistemului de aprare din plant, creterii ritmului de dezvoltare a elementelor structurale ale esuturilor; schimbarii epocii de maturare; schimbrii proceselor de difereniere etc. Interaciunea dintre metodele agrotehnice i metodele de protectia plantelor este exemplificat n tab. 2. Tab. 2. Interaciunea dintre metodele agrotehnice i de combatere cu organismele duntoare Organisme Metode agrotehnice Alte metode Cultura Interaciunea duntoare Irigarea prin Combatere Mazre Afide Crete eficacitatea aspersiune chimic Combatere Rotaia Gru Ptarea n ochi Combatere chimic chimic Aplicarea de Rezistena Gru i ngraminte cu N Boli foliare Crete atacul soiului orz (neechilibrat) Rezistena Mutele Cereale Reducerea atacului soiurilor cerealelor Epoca de semnat Tratarea Organisme Cereale Reducerea atacului seminelor duntoare Combaterea Boli i duntori Scderea atacului Culturi de chimic Igiena cultural ai aparatului sera Combaterea foliar i ai tulpinii Scderea atacului biologic Porumb si Combaterea Entomofagii de pe alte natural Afide leguminoase dupa culturi (biologica) recoltare trec pe porumb Structura corect a trzii culturilor Entomofagii de pe Combaterea cereale pioase, dupa natural Piersic Afide recoltare trec pe piersic (biologica) si alte culturi Se pstreaz mai bine Combaterea Purecii de Artura adnca Sfecl parazitul Perilitus natural pmant bicolor Wesm. Buha Crete eficacitatea. La Lucrarea cu Tratamente Culturi de semnturilor densitati mari (80-200 cultivatorul nainte chimice toamn (Scotia segetum ex.m) este singura de semnat Schiff.) metod eficace Omida de stepa Tratamente Diferite (Laxostege Crete eficacitatea chimice culturi sticticalis L.) La densiti de peste 15 Tratamente Porumb Viermi srma ex.m eficacitatea foarte chimice bun

Tratamente chimice Introducerea n structura culturilor de plante furajere i melifere Diferite alte metode

Sfecl Toate culturile

Buha verzei (Mamestra brassicae L.) Diferii duntori

Crete eficacitatea Creterea eficacitaii, limitarea tratamentelor

7.4 Rezistena soiurilor Dei prezint o importan deosebit n protecia plantelor de multe ori caracteristica de rezistent a soiurilor la organismele duntoare a fost trecut cu vederea, realizarea strii fitosanitare a culturilor axndu-se n principal pe msuri preventive sau, mai cu seam, pe cele curative de combatere. Se cunosc multe exemple cnd prin inducerea unor soiuri rezistente (activitate nepoluant pentru mediu) au fost eliminate lucrrile obinuite de combatere cum ar fi cazul: riei negre a cartofului, manei florii-soarelui, ptrii brune a tomatelor, virusul mozaicului tutunului, filoxerei viei de vie etc.. In fond echilibrul dinamic ntr-un ecosistem / agrosistem se bazeaz pe complementaritatea genelor organismelor plasate n diferite nie ecologice. In timp se nregistreaz o readaptare a materialului genetic al organismelor duntoare dar i al plantelor atacate n ceea ce privete sistemul gene pentru virulen / avirulen gene de rezisten sau sensibilitate, motiv pentru care procesul de ameliorare n aceast direcie este unul continuu. In cazul n care genele implicate n procesul de rezisten sunt numeroase caracterele de rezisten tind s devin cantitative, caz n care exprimarea fenotipic este puternic influenat de comdiiile de mediu, respectiv de agrotehnica aplicat culturii (inclusiv de celelalte componente ale sistemului de protecie integrat tab.3) i de condiiile climatice specifice. Tab.3. Interactiunea rezistenei soiurilor cu alte metode de combatere Cultura Combatere Organismul duntor Interaciunea Gru Insecticide Musca suedez Reducerea (Oscinis frit L.) numrului de tratamente Fungicide Finare (Erysiphe graminis f. sp. tritici Creterea (mancozeb, metil March.) i alte boli eficacitii tiofanat) Orz, sorg Combaterea natural Pduchele verde (Schizaphis graminis Reducerea (Lysiphlebus Rond.) pagubelor testaceipes Cres.) Orz Fungicide Ptarea brun a frunzelor Reducerea (mancozeb) (Helminthosporium sativum Pam., King & numrului de Bakke) tratamente Cereale Aplicarea CCC Musca de Hessa (Mayetiola destructor Say.), Crete viespea grului (Cephus pygmaeus L.), rezistena la viepea mic a paiului (Trachelus tabidus F.) atac Porumb Chimic Heliothis zea Boddie Reducerea dozei Insecticide Sfredelitorul (Ostrinia nubilalis Hbn.) Crete (carbofuran) eficacitatea Sfecla Aficide Yellows virus Myzus persicae Crete eficacitatea Cartof Fungicide Mana (Phytophthora infenstans (Mont.) de Reducerea Bary.) numrului de tratamente

Insecticide Biologic Agrotehnic (benzi capcan cu soi sensibil) Insecticide Insecticide Insecticide

Gndacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say.) Diferite insecte Ceratoma trifurcata

Soia

Lucerna Varz Morcov

Curculionidae diferite Musca verzei (Delia brassicae Bch) Musca morcovului (Psila rosae F.)

Reducerea numrului de tratamente Sinergism Renuntarea la tratamente pe restul suprafeei Reducerea numrului de tratamente Reducerea numrului de tratamente Crete eficacitatea

In ultima vreme s-a fcut apel la gene de rezisten nespecifice genomului plantelor de cultur fa de atacul unor organisme duntoare i s-au realizat aa-numitele organisme modificate genetic (GMO/OMG). Rezultatele, n multe cazuri au fost de-a dreptul spectaculoase, motiv pentru care, n funcie de cadrul legal determiant de acceptana public i specific rii unde se (nu se) cultiv speciile modificate genetic aceast msur poate fi benefic (sau nu). In ara noastr au fost descoperite linii de gru de toamn rezistente la Cephus pygmaeus L., unii hibrizi de porumb tolerani sau chiar cu oarecare rezisten fa de Ostrinia nubilalis Hb., linii i soiuri de sorg rezistente la Schizaphis graminum Rond., etc. Succese remarcabile s-au nregistrat n direcia obinerii de soiuri de gru rezistente la rugini, la cartofi i tomate rezistente la viroze, la mr cu rezisten fa de rapn, etc.. Sistemele de combatere integrat (SPI) sunt elaborate pentru soiurile sau hibrizii deja omologate (respectiv omologai) care au caracteristicile de productivitate i calitate verificate iar n cazul n care plantele de cultur sunt mai sensibile este firesc ca aplicarea tratamentelor sau a altor lucrri de protecia plantelor s aibe o eficacitate mai sczute. 7.5 Carantina fitosanitar intern i extern, elementele de igien cultural In general, n protecia plantelor organismele duntoare nu se combat n totalitate, operaie care ar fi excepional de costisitoare i greu de realizat. Totui pentru unele organisme duntoare a cror dezvoltare este rapid, pe arii largi producnd adevate epifiii sau epizootii se poate practica fenomenul de eradicare. Pentru aceasta apelndu-se la metodele i mijloacele sectorului operativ de protecie a plantelor. Urmrirea ndeaproape a focarelor n care apar astfel de organisme precum i mpiedicarea extinderii pe arii largi a propagulelor acestora sunt elemente de carantin fitosanitar. Acestea sunt susinute de un cadru legal adecvat si sunt de competenta admisntratiei guvernamentale (unitile fitosantiere din compnena directiilor agricole). Carantina fitosanitar apartine de sectorul operativ al structurilor guvernamentale ns elementele de ingien cultural asociate mpiedicrii extinderii propagulelor agenilor de dunare de carantin intr n structura proteciei integrate. 7.6 Prognoza i avertizarea tratamentelor Prognozarea apariiei atacului unui anumit organism duntor sau grupe de organisme duntoare i emiterea ulterioar a avertizrilor pentru efectuarea unei intervenii de protecie a plantelor prezint mare nsemntate pentru desfaurarea corect n timp i spaiu a activitilor de

combatere. Este bine de tiut din timp ce organisme duntoare exist ntr-o zon pentru culturile agricole aflate n vegetaie precum i poteniale niveluri de atac pentru a cunoate ce spectru de mijloace de combatere trebuie folosit, ce sistem de maini trebuie utilizat pentru aplicarea acestora i momentele optime de intervenie pentru ca pagubele s fie ct mai mici, interveniile ct mai puine, efectele economice s fie maxime iar cele ecologice s fie minime. 7.7 Managementul produselor pentru protecia plantelor Utilizarea eficienta a metodelor de protectia plantelor implica selectarea metodei optime si reducerea la minimum a utilizarii produselor eptnru protecia plantelor, respectiv a pesticidelor. In fig. 1 sunt ilustrate principalele cerine de baz n selectarea pesticidelor optime de aplicat n conformtiate cu principiile bunei practici agricole si a mentinerii terenului n bune condiii pentru agricultura si mediu. Eficacitate: aciune biologic nalt i sigur selectivitate nalt aciune cu efect rapid distribuie ulterioar n plant durat optim de aciune compatibilitate bun cu planta efecte minime de inducere a rezistenei Nepericulos pentru utilizator: cantitate mic utilizat toxicitate acut sczut toxicitate sczut la expunerea de durat (cronic) ambalare sigur proprieti bune de preparare utilizare fr probleme stabilitate mare la depozitare Caracteristici economice: raport redus cost / performan favorabil pentru utilizator posibilitatea utilizrii n schemele integrate spectru larg de utilizare caracteristici noi ale produsului capacitate de concuren brevetabilitate

PRODUS DE PROTECTIA PLANTELOR OPTIM

Caracteristici ecologice: toxicitate redus fa de organismele folositoare descompunere bun in mediu mobilitate redus n sol fr reziduuri importante in alimente i furaje Fig. 1 Cerine de baz utilizate pentru selectarea produselor fitofarmaceutice Utilizarea produselor n protectia plantelor este reglementata n Romnia prin lege. Punerea pe piata a produselor se face numai dupa omologarea lor de catre Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar (infiintata prin OG 4/1995). Potrivit Regulamentul de functionare al Comisiei Interministeriale de Omologare a Produselor de

uz Fitosanitar, regulament aprobat prin OM MAA 8343/1995, OM MS 718/95 si OM MPAMI 444/95, pentru realizarea unui produs fitosanitar nou este nevoie de parcurgerea urmatoarelor etape: - obtinerea "Avizului de pilotare" - obtinerea "Avizului de fabricatie" - obtinerea "Avizului de mediu" - obtinerea "Avizului sanitar" - obtinerea datelor necesare pentru "Raportul biologic asupra eficacitatii" - obtinerea "Buletinului de analiza fizico-chimica". Pentru o substanta activa noua, neinregistrata in Romania, este obligatorie efectuarea a cel putin 2 ani de teste de eficacitate biologica! Procedura de omologare a produselor de uz fitosanitar (pesticide, biopreparate) este n spiritul documentelor europene corespunzatoare (Directiva Consiliului 91/414 EEC si Directiva Comisiei 93/71 EEC). Aceast procedura va fi nlocuit din 2007 n conformitate cu prevederile Ordinului comun MAPDR 1017/2005, MS 1144/2005 si MMGA 1171 cu o procedur uniform de evaluare i omologare a produselor de protecia plantelor, procedura care tranpune n totalitate, conform HG 1559/2004, prevederile directivelor europene n domeniu. Obtinerea avizelor mentionate mai sus certific eficacitatea produsului si cuantifica riscurile pentru mediu si pentru sanatatea omului, stabilind n acelasi timp si conditiile de utilizare necesare pentru un management corespunzator al riscurilor de mediu si de sanatate. Dupa punerea pe piata cadrul legislativ clasifica produsele utilizate n protectia plantelor n doua categorii: produsele din grupa de toxicitate III si IV (slab toxice) sunt comerializate si utilizate n mod liber, iar produsele din grupa I si II de toxicitate (nalt toxice si foarte toxice) sunt utilizate numai de catre personal specializat, autorizat de Autoritatile competente (inclusiv de catre Serviciul Arme, Munitii si Substante toxice din cadrul IGP). Utilizarea pesticidelor se face conform unor tehnologii recomandate, ne-existnd pn n prezent un cod autohoton al bunelor practici de (distributie si) utilizare a pesticidelor, dar fiind utilizat codul care este elaborat la nivel international (de catre FAO). Depozitarea pesticidelor se face n locuri special amenajate, prevazute cu dispozitive: (i) PSI (prevenire si stingerea incendiilor); (ii) PM/TSM (Protectia Muncii/Tehnica Securitatii Muncii) (iii) de masurare avizate metrologic (cntare, mensuri). Prevederile legale impun ca depozitele de pesticide sa fie corespunzator delimitate si marcate, cu asigurarea unei protectii fizice corespunzatoare. Substantele din grupa I-a si a II-a de toxicitate se depoziteaza n ncaperi separate si conditii speciale, cu paza specializata si registru de evidenta conform legii. Depozitele de pesticide se autorizeaza n conformitate cu Legea Mediului (Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, lege republicat n Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie 2000) si cu prevederile Legii nr. 200/1998 privind sanatatea publica. Autorizarea depozitelor de pesticide se face numai dupa realizarea unor studii de impact asupra mediului, cu evidentierea riscurilor asupra componetelor de mediu si a managementului acestor riscuri, si dupa completarea bilanturilor de mediu. In organizarea depozitelor de pesticide trebuiesc respectate regulile de igiena si santate publica, ca si prevederile specifice de protectia muncii. Depozitul de pesticide trebuie sa fie prevazut cu flux de personal separat fizic de fluxul de pesticide, cu facilitati corespunzatoare (dusuri si spalatoare cu apa calda, WC-uri cu evacuare n canalizare separata, vestiar ncalzit pentru schimbarea hainelor, zona separata fizic pentru consumul alimentelor). Manipularea pesticidelor se va face exclusiv cu haine de protectie si cu echipamentul de protectie specficat prin normele de tehnica securitatii muncii (ca de ex. masca n cazul produselor de gazare).

Pesticidele depozitate n conditii necorespunzatoare sunt periculoase pentru mediu n general, si direct pentru sanatatea oamenilor. Depozitele de pesticide se organizeaza exclusiv de catre utilizatorii de dimensiuni medii sau mari (exploatatii agricole de peste 120 ha la ses si 90 ha n zonele de deal-munte, prestatorii de servicii de protectia plantelor). Numai acestor utilizatori de pesticide li se permite existenta unor stocuri mai mari pe o durata mai lunga. Micii utilizatori nu au dreptul sa-si constituie rezerve semificative de pesticide, care sa depaseasca consumul estimat pe perioada ciclului de vegetatie. Chiar si n cazul micilor utilizatori pesticidele trebuie stocate n conditii corespunzatoare (ferite de caldura, lumina si umiditate excesive), separat de alte materiale (si mai ales de furaje sau de alimente). Produsele lichide se depoziteaza n ncaperi cu temperaturi de min. 1C si max. 25C. Nu este permisa ncalzirea cu surse deschise (sobe, resouri electrice) a depozitelor de pesticide. Instalatiile de curent electric din depozitele de pesticide trebuie sa ndeplineasca normativele anti-Ex (explosion proof) pentru medii cu soventi organic si pulberi si sa permita spalarea cu jet de apa sub presiune. In toate cazurile pesticidele vor fi pastrate exclusiv n ambalajele lor originale, pe rafturi sau pe paleti. Ambalajele mai grele de 20 kg vor fi manipulate exclusiv cu dispozitive mecanice de manipulare (carucioare hidraulice, motostivuitoare etc.). Toti utilizatorii de pesticide care detin stocuri, indiferent de dimensiunile lor, trebuie sa tina si sa completeze un registru de evidenta. In registru de evidenta al pesticidelor vor fi incluse toate operatiile implicate de utilziarea pesticidelor, inclusiv informatii despre data achizitionarii, data fabricatiei produsului, furnizorul de pesticide si pretul de achizitonare. In cazul depozitelor de pesticide descarcarea de gestiune a stocurilor de pesticide din grupa I-a si a II-a de toxicitate se va face numai pe baza de proces-verbal contra-semnat de operatorii autorizati. Stocurile de pesticide expirate se nregistreaza la Ministerul Apelor si Mediului Inconjurator si la Ministerul Agriculturii, Alimentatie si Padurilor si se distrug, pe cheltuiala celui care le detine, prin incinerare n instalatii speciale, autorizate de Ministerul Apelor si Mediului. Descarcarea de gestiune se face pe baza procesului-verbal de primire a pesticidelor expirate la unitatea care detine incineratorul autorizat si a facturii de prestare de servicii de incinerare. Stocurile de produse fitosanitare din categoria produse organice persistente (POPs - persistent organoproducts, cu exemplu caracteristic DDT), care continua sa existe desi sunt interzise de peste 20 ani, sunt publicate de Ministerul Apelor si Mediului ntro Carte Alba cu difuzare publica. Eliminarea acestor stocuri de deseuri periculoase este necesar sa se realizeze prin implicarea tuturor celor implicati si/sau afectati, inclusiv a comunitatilor locale. Tratamentele chimice de combatere se aplic curativ sau preventiv, fie n vegetatie, fie prin tratament la smnta, fie prin tratarea solului. Tratamentele n vegetaie sunt obligatoriu tratamente umede (sub forma de stropiri, pulverizari sau aerosoli /ceata toxica, pulberile pentru prfuit fiind profund duntaore conservrii / meninerii terenurilor. Stropirile se realizeaza cu ajutorul aparatelor de spate sau carosabile. Pulverizarile se fac cu utilaje cu actionare penumatica. Aerosolii se obtin cu utilaje speciale (generatoare de ceata). Diferentierea ntre tratamentele umede este data de dimensiunile picaturilor, care descresc de la stropiri al aerosoli. Tratamentele gazoase de fac n spatii nchise, pentru dezinfectarea semintelor sau tratarea spatiilor de depozitare. Momelile toxice se folosesc petnru combaterea insectelor de sol (coropisnite), mamiferelor daunatoare (soareci si sobolani), limacsilor, corvidelor etc. Tratamentul la samnta se face fie pe cale umeda, fie pe cale uscata (dupa tipul de produs) folosind masini speciale de tratat seminte.

Cele mai periculoase produse pentru mediu si pentru sanatatea omului sunt pulberile de prafuit. In Romnia nu mai exista practic produse astfel formulate, cu exceptia notabila a sulfului, care este nsa un produs cu consonante ecologica, fiind natural, biodegradabil si cu toxicitate redusa pentru organismele netinta. In cazul sulfului exista i o important component economic rezultat din aplciarea reglementrilor de mediu. Desulfurizarea carbiuranilro (pentru reducrea emisiilor poluante) a determinat acumularea la rafinrii a unor cantiti foarte ridicate de sulf iar utilizarea n agricultur a acestui excedent favorizeaz sechestrarea durabil a sulfului n compui naturali, cu biodegradabilitate lent. In general toate pesticidele sunt substante biologic active care prezinta efecte secundare asupra mediului si a sanatatii omului. Atunci cnd exista posibilitatea de alegere se va opta ntotdeauna pentru produsul care are cel mai mic impact asupra mediului si prezinta riscul cel mai redus pentru sanatatea omului. Forma cea mai convenabila de aplicare a pesticidelor din punctul de vedere al mediului este tratamentul la smnta. Desi este o forma de trataemnt preventiv, aceasta forma de tratament trebuie sa fie preferential utilizata n zonele cu ape de suprafata. Actiunile de protectia plantelor de interes public (ca de ex. combaterea unui daunator de carantina de tipul lacustei marocane) se desfasoara de autoritaile competente (Inspectoratele Judetene de Protectia Plantelor si de Carantina Fitosanitara) Decizia utilizarii pesticidelor sau a mijloacelor alternative de protectia plantelor apartine n exclusivitate celui care realizeaza respectiva exploatatie agricola (proprietar sau arendas). Aceasta decizie trebuie luata n functie de situatia concreta din respectiva exploatatie agricola. Fermierii fara pregatire agronomica de specialitate trebuie sa ia decizia de aplicare a pesticidelor numai dupa consultarea unui specialist. Aplicarea pesticidelor trebuie sa se faca numai la avertizare. Avertizarea tratamentelor se face atunci cnd un daunator are tendinta de a se dezvolta peste pragul economic de daunare (PED). Pragul economic de daunare reprezinta nivelul populatiei de daunatori care produce o paguba superioara costurilor totale (ecologice si economice) ale tratametului cu mijloace de protectia plantelor (pesticide, biopreparate). In general avertizarea tratamentelor se face de catre Inspectoratele judetene de protectia plantelor, avnd o valoare poderata la nivel de judet. Cele mai precise si mai avantajoase sunt nsa sistemele informatizate de prognoza si avertizare utilizate local. Avnd n vedere rolul central al sistemelor informatizate de prognoza si avertizare n cadrul bunelor practici agricole n materie de utilizare a pesticidelor n continuare se va insista asupra acestui subiect. Aceste sisteme expert s-au realizat datorita dezvoltarii microprocesoarelor si a unor senzori fiabili, ca si datorita progreselor n (radio)telecomunicatii. S-au realizat astfel sisteme de prognoza si avertizare complexe, flexibile, a cror functionare permite o utilizare rational a metodelor si mijloacelor de protectia plantelor, cu diminuarea corespunzatoare a impactului produs de organismele daunatoare. Sistemele informatizate de prognoza si avertizare sunt de fapt sisteme expert, care functioneaza pe baza unor modele (matematice) ale proceselor biologice specifice. Obiectivul final al programelor de prognoza si avertizare, respectiv utilizarea eficienta si durabila a resurselor agromonice, este subsumat obiectivelor economice si ecologice ale agriculturii durabile si agriculturii de precizie. Utilizarea sistemelor expert de prognoza si avertizare duce nu numai la efecte ecologice (reducerea poluarii mediului si a alimentului) ci are si consecinte economice directe. Optimizarea tratamentelor duce la importante economii de pesticide, combustibil, forta de munca, care permit amortizarea rapida a investitiei ntr-un sistem de prognoza si avertizare. In tarile UE investitiiile n sisteme de prognoza si avertizare sunt considerate investitii de mediu si beneficiaza de facilitati fiscale. Este de mentionat aici faptul ca tara noastr se afl n acest domeniu n topul realizarii si implementarii unor astfel de sisteme. In Romnia exist cteva tipuri de sisteme automate de

avertizare, care combin cele mai recente realizri din domeniile electronicii, informaticii si, nu n ultimul rnd, al protectiei plantelor. Aceste sisteme sunt compuse din: - statia central de memorare, prelucrare si vizualizare a datelor; - una sau mai multe statii de msurare si transmitere a datelor. Statiile de msurare si transmitere a datelor (care au posibilitatea de a msura si de a transmite prin radio o serie de date agrometeorologice cum sunt: temperatura si umiditatea relativ a aerului, existenta picturilor de ap pe frunze, nivelul precipitatiilor etc) sunt complet autonome, desfsurndu-si activitatea sub controlul unui (micro)calculator. Energia necesar functionrii este asigurat de un acumulator ncrcat de o baterie de celule solare. La statia central sunt receptionate si memorate, n baza de date a sistemului, informatiile transmise prin radio de ctre statiile de msurare din cmp. Intervalul dintre dou msurtori este de 15 minute. Unul dintre rolurile receptorului este de a memora, ntr-o prim faz, datele transmise de ctre statiile de msurare din cmp. Intreaga activitate a Sistemelor expert este controlat de programul Statiei Centrale. Aceste programe, care din faza de proiectare au fost conceput a avea o arhitectur deschis, au un nucleu de baz, inclus n orice configuratie, si un numr variabil de extensii, destinate pentru a extinde aplicarea sistemelor la diferite culturi. Se recomda utilizarea acestor sisteme de prognoza si avertizare a tratamentelor cu pesticide, ca una din caile cele mai convenabile de reducere a efectelor negative ale pesticidelor. Personalul care se ocupa cu aplicarea pesticidelor trebuie sa fie instruit corespunzator. Pentru produsele din grupa I-a si a II-a de toxicitate personalul trebuie sa fie calificat si autorizat. Volumul de solutie sau suspensie de produs preparat o data trebuie sa fie n directa legatura cu suprafata de tratat. De cte ori este posibil se vor utiliza produse fitosanitare cu selectivitate ridicata pentru organismele netinta utile plantelor de cultura (polenizatori, parazitoizi si pradatori, bacterii faixatoare de azot etc.) Tratamentele cu pesticide trebuiesc anuntate n prealabil (n scris) autoritatilor locale, cu precizarea: - felului tratamentului; - culturilor care urmeaza protejate; - parcelelor pe care se vor aplica tratamente; - perioadei de aplicare; - tipului(rilor) de pesticid(e) utilizat(e); In cazul particular al tratamentelor cu insecticide la culturi melifere trebuie notificati de catre primarie apicultorii din zona tratata, pentru a se evita pierderile produse stupilor. Aceasta prevedere se aplica si autoritatilor competente care efectueaza tratamente de interes public! In zonele cu ape de suprafata bunele practici agricole impun limitarea folosirii mijlloacelor aero de tratament (elicoptere, motodeltaplane, avioane etc.), pentru ca aceste mijloace de tratament au o mprasitiere prea mare. In zonele cu ape de suprafata se vor evita, pe ct posibil, tratamente cu insecticide toxice pentru pesti (ce de ex. insecticide din clasa piretroizilor de sinteza). Daca nu este posibila renuntarea la aceste pesticide se vor lua masurile corespunzatoare de management al riscurilor (delimitarea precisa a perimetrului de tratament cu respectarea unei distante de minimum 10 m pna la malul apei, echiparea utilajelor de pulverizare cu ecrane antidispersie, corelarea stricta ntre capacitatea utilajelor de stropit si suprafata de tratat, aplicarea tratamentelor la o viteza a vntului sub 4m/s, interzicerea cu desvrsire a deversarilor de ape poluate cu pesticide provenite din spalarile utilajelor etc). Aplicarea pesticidelor se va face n conditii metorologice prevazute de tehnologiile n vigoare. Nu se vor face tratamente la temperaturi foarte ridicate si n timpul amiezii, iar la produsele cu coeficient invers de temperatura se va respecta temperatura maxima indicata. Nu se vor face tratamente pe ploaie (sau nainte si dupa) si nu se vor aplica produse pesticide cnd

umiditatea amosferica este ridicata. Viteza maxima a vntului pe care se vor face tratamente va fi de 4 m/s. In caz de vnt puternic tratamentele se vor efectua dimineata sau seara. Aplicarea tratamentelor cu pesticide se face cu respectarea regulilor specifice de protectia mediului si de securitatea muncii. Cele mai importante reguli sunt urmatoarele: 1. Aplicarea pesticidelor se face numai de personal instruit, care au cunostiinta de caractersiticile produselor si de prevederile regulilor de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor; 2. Personalul care aplica pesticidele trebuie sa fie ntr-o stare buna de sanatate, atestata conform legii de medicul de medicina muncii; 3. In timpul tratamentelor cu pesticide se vor respecta regulile de igiena si snaatate publica; 4. Personalul care aplica pesticide trebuie sa verifice existenta agrementului tehnic si certificarii utilajelor; n cazul n care utilajul functioneaza necorespunzator personalul trebuie sa opreasca aplciarea tratamentului si sa ia masurile necesare pentru remedierea defectiunilor; 5. Este interzisa aplicarea pesticidelor la pomii nfloriti. Pomii nfloriti vor fi tratati numia n mod exceptional (ca de ex. tratamentele pentru combaterea focului bacterian), cu produse special omologate si dupa reguli specifice. Nu este permisa utilizarea altor produse de uz fitosanitar n afara celor omologate de Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar. In Romnia este nsa destul de frecventa practica folosirii de pesticide comercializate ilegal. Aceste pesticide ilegale sunt: (i) aduse prin micul trafic de frontiera din tarile limitrofe; (ii) provenite din stocurile de pesticide expirate (inclusiv din stocurile de DDT!); (iii) extrase din haldele de deseuri ale unor combinate chimice. Folosirea pesticidelor comercializate ilegal (mai ales a celor din categoria ii si iii) are consecinte extrem de grave, inclusiv asupra utilizatorilor de pesticide ilegale sau a comunitatilor din care acestia fac parte. Se reaminteste aici cazul recent al interzicerii la comercializare a laptelui din cteva judete din centru Transilvaniei datorita contaminarii cu pesticide ilegale (si mai ales cu hexaclorbenzen provenit din haldele de deseuri ale fostei Uzine Chimice Turda). Folosirea pesticidelor achizitionate ilegal trebuie descurajata prin aplicarea ferma a pedepselor prevazute de lege si mai ales prin popularizarea riscurilor multiple la care se expun utilizatorii pesticidelor comercializate ilegal. Utilajele folosite pentru activitatile de protectia plantelor au utilizari dedicate, neamiputnd fi folosite si pentru alte utilizari (de ex. pompele de stropit de spate nu pot fi folosite si ca pompe pentru zugravit). Utilajele de protectia plantelor folosite n Romnia prezinta un agrement tehnic conform cu cerintele Uniunii Europene. Folosirea acestor utilaje se face n dupa recomadarile constructorului de utilaje, cerintele producatorului de pesticide si precederile tehnologiilor de aplicare. In vederea asigurarii unei functionari corespunzatoare utilajele de stropit vor fi n mod regulat testate si certificate. Fiecare din dispozitivele de distribuire (duze de stropit, aspersoare rotative etc) vor trebui sa descarce cantitati similare de solutie / suspensie, ntr-o maniera constanta si reproductibila. Sistemul de prindere a respectivelor dispozitive de stropit trebuie sa permita reglarea stricta a distantei pna la plantele tratate. Piesele uzate trebuiesc imediat nlocuite cu piese noi. Sistemele de stropit trebuie sa asigure o distributie strict localizata pe rndul de plante si nu pe ntreg cmpul.Trebuie evitata aparitia zonelor netratate si/sau a celor dublu tratate. Acest fapt se realizeaza prin marcarea suprafetei de tratat, iar utilajele de aplicat pesticide trebuie sa permita respectarea marcajelor. Doza de pesticid aplicata per ha trebuie corelata strict cu norma de udare stabilita de Comisia Interministeriala pentru Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar. Normele de udare sunt stabilite n functie de tipul si de vrsta culturii si sunt cuprinse de obicei ntre 330 si 1100

l/ha. Pentru a usura respectarea dozei de pesticid de obicei recomandarile de utilizare prevad att doza, ct si concetratia recomandata la norma de udare corespunzatoare. Calitatea tratamentului depinde de tipul utilajului de aplicare a pesticidelor si de pregatirea utilajului pentru lucru, dar si de calificarea operatorului si de preocuparea operatorului pentru prestarea unor tratament de calitate. Codul BPA are prevederi specifice referitoare la spalarea si/sau decontaminarea utilajelor folosite. Utilajele de pulverizare trebuie sa fie prevazute cu instalatii proprii de spalare. Aceste instalatii trebuie sa permita spalarea att a utilajului, ct si a ambalajelor de pesticide. Este recomandat ca utilajul de stropit sa aiba si un rezervor cu apa curata, de capacitate corespunzatoare. Apele de la spalarea ambalajelor vor fi incluse n solutia de stropit, cu respectarea normei de udare. Utilajele vor fi spalate cu ejet de presiune, n zone special amenajate, prevazute cu base de inactivare a pesticidelor din apele de spalare. Basele de inactivare a apelor de spalare vor fi delimitate si marcate corespunzator (Pericol, zona otravita!). Amplasarea baselor de inactivare va fi facuta la distanta corespunzatoare de locuinte, fntni, adaposturi de animale, culturi agricole. 7.8 Metode de amenajare a teritoriului pentru creterea rolului prdtorilor biologici n combaterea duntorilor culturilor agricole. Multe din agroecosisteme constituie un mediu nefavorabil pentru dumanii naturali ai agentilor de dunare (i n special pentru prdtorii / parazitoizii insectelor duntaore) din cauza gradului ridicat de dezechilibru, rezultat al perturbarilor si interventiilor antropice. Managementul amenajarii teriroriului reprezint o form de favorizare a protectiei biologice a culturilor, fiind o abordare pe baze ecologice cu scopul de a stimula activitatea dumanilor naturali ai insectelor. Modalitatea optima de a rapsunde cerintelor ecologice si economice este cea a sistemelor de agricultura ecologic. Dezvoltarea agriculturii ecologice (organice, biodinamice) este una din orientrile fundamentale n tarile dezvoltate, i n special n Uniunea Europeana datorita: (i) creterii preocuprilor pentru sporirea calitii i securitii lanului alimentar i (ii) dezvoltrii unei etici de utilizare durabila a resurselor n agricultura. Ca o ilustrare a cestui interes a fost realtiv recent adoptat la Bruxelles (n data de 10 iunie 2004) un document programatic intitulat European Action Plan for Organic Food and Farming (Anex al COM415/2004). In Romnia, numarul ntreprinztorilor care desfoar activiti in domeniul agriculturii ecologice este in continua cretere, potrivit unui studiu recent realizat de Federaia Naional de Agricultura Ecologica (FNAE). Potrivit FNAE, agricultura ecologica atrage tot mai muli investitori ca urmare a profitului de pn la 400% care se poate obine din culturile ecologice. Informaiile FNAE sunt confirmate de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale (MAPDR). Datele oferite de MAPDR arat c suprafeele cultivate n sistem ecologic au crescut de la 17.438 hectare in 2000, la 57.200 hectare in 2003, urmnd ca n 2004 suprafaa sa creasc la 75.500 hectare. Agricultura ecologica n Romnia se dezvolta n direcii complementare agriculturii din Uniunea Europeana, iar una din aceste direcii amenajarea teritoriului pentru creterea rolului prdtorilor / parazitoizilor n combaterea duntorilor culturilor agricole. Scopul principal al activitii de amenajare a teritoriului pentru creterea rolului prdtorilor / parazitoizilor este de a crea o infrastructur ecologic conform cu peisajul agricol care s furnizeze resurse suplimentare pentru adulii de entomofagi, respectiv hran (prad alternativ sau gazde) i adposturi fa de condiiile neprielnice. Aceste resurse trebuie s fie integrate ntr-un teritoriu astfel nct s fie favorabile n spaiu i timp pentru dumanii naturali i practice n acelai timp pentru a fi implementate de productorii agricoli.

Creterea heterogenitii vegetaiei n jurul zonelor cultivate favorizeaz o cretere n ansamblu a abundenei i diversitii organismelor prdtoare i parazite. Tehnici disponibile pentru creterea rolului artropodelor parazite i prdtoare prin aceast cretere a biodiversitii / heterogenitii vegetaiei sunt prezentate mai jos Culturi intercalate sau culturi n benzi. (Intercropping /strip cropping) Dou sau mai multe specii de plante sunt cultivate mpreun pe acelai teren n benzi paralele sau n parcele alturate. Datele din literatura de specialitate sunt relevante. Din 209 studii asupra sistemelor de culturi intercalate recenzate, s-a gsit c 65% din cele 130 de specii de dumani naturali studiate au crescut n densitate n culturi mixte. n alt studiu, s-a gsit c parazitoizii au fost mai abundeni n 72% din cazurile de culturi intercalate studiate. n 64% din alte studii recenzate s-a constatat c rata parazitismului a fost mai ridicat n culturile intercalate. Culturile intercalate sunt fi o cale de reducere a duntorilor, prin aceea c amestecul de specii din punct de vedere fiziologic, interfereaz cu abilitatea duntorilor de a-i gsi sau de a reaciona asupra plantei gazd i prin aceea c amestecul de plante constituie un refugiu pentru mai muli dumani naturali care prdeaz duntorii. Sistemul intercalat de cultur practicat la varz cu benzi de trifoi alb s-a demonstrat a fi un mijloc eficient de menagement al mutei rdicinilor (Delia radicum), din cauza creterii activitii carabidelor prdtoare. Sistemul culturilor intercalate a favorizat activitatea de prdare a carabidelor noctune fa de oule mutei D. redicum. Un alt studiu privind impactul amenajarii teritoriului asupra activitii carabidelor a fost realizat n cadrul culturii de porumb (Pioneer 3573), n care au fost intercalate benzi de trifoi alb, golom i un amestec de plante perene cu flori pentru suplimentarea hranei prdtorilor i paraziilor. Folosirea acestor habitate pentru refugiu a determinat creterea numrului de carabide prdtoare n cultura de porumb n timpul verii. De aceste refugii au beneficiat i ali prdtori cum sunt stafilinidele i arahnidele. De asemenea, benzile nerbate au redus efectele negative ale insecticidelor asupra carabidelor, prin asigurarea refugiului n timpul aplicrii tratamentelor insecticide. Subnsmnatul. (Undersowing) O a doua cultur este nsmnat n prima cultur, n acelai timp sau mai trziu, rezultnd dou recolte n acelai timp. De obicei benzile n care se cultiva cea de-a doua cultura cultura inital se transform n mucli vegetal (prin cosire, erbicidare cu erbicide total, mulcire cu materiale plastice sufocante etc). In cazul n care culturile sunt subnsmnate / mulcite vegetal cu plante leguminoase se mbuntete i fertilitatea natural a solului. n 80% din astfel de studii s-a artat o abunden crescut a acarienilor prdtori Insule de conservare (Conservation headlands) O fie de 6 m n afara parcelelor primete doar stropiri selective cu pesticide cu spectru scurt de aciune, prin care se reduce driftul i depunerea n graniele parcelelor. Benzi mburuienate n cultur. (Weed strips within the crops) nsmnarea ctorva benzi apropiate cu buruieni cu flori sau ierburi la anumite intervale transversal zonei cultivate. Acest sistem crete abundena insectelor prdtoare pentru afide. Margini de cultura i zone de carabide.(Field margins and beetle banks) Acest sistem capt importan pe suprafee mari de cultur. Un astfel de sistem sporete numrul de habitate disponibile pentru prdtori i parazitoizi n vederea iernrii, reproducerii in timpul primverii i hrnirii n timpul verii, ntensificndu-se astfel potenialul proteciei biologice a culturilor agricole. Invazia buruienilor din astfel de sisteme este foarte redus, iar uneori se creaz situaii de cretere a densitii duntorilor. Marginile formate din raigras sunt importante locuri de cuibrit pentru psri, viespile solitare, albine i bondari. Cele care conin flori slbatice furnizeaz pollen i nectar pentru un numr de nevertebrate, incluznd speciile de bondari. Interesul botanic pe care l prezint acest sistem este c acioneaz ca nite importante benzi tampon ntre practicile culturale i habitatele sensibile cum sunt gardurile vii i cursurile de ap. Marginile cu plante slbatice atrag mamiferele mici care constituie hran petru bufnie. Zonele

pentru carabide sunt create n mijlocul culturii Si sunt zone asemntoare cu cele de pe margini. Zonele pentru carabide sunt zone nierbate (situate de obicei trasversal n centrul culturii) unde prdtorii pot ierna, acionnd astfel ca nite cuiburi de insectele prdtoare care primvara migreaz uor in cultur. Zonele pentru carabide sunt eficace n cmpurile de peste 20 hectare prevzutr cu o bun reea de margini de iarb. Zonele pentru carabide sunt insule de pmnt de aproximativ 0,4 m nlime i 2 m lime create printr-o artur in directiii opuse. Ele nu comunic, crend efectul de insul, ceea ce nsemn c vor fi preferate de prdtori. Zonele pentru carabide sunt semnate cu specii de graminee perene n amestec uneori cu leguminoase perene (genernd practic borgceaguri). E menionat ca astfel de culturi de graminee perene n amestec cu leguminoasele perene sunt ncurajate prin Politica Agricol Comunitar. Plantele insectar. Plantele insectar pot fi adugate n cultur ca benzi intercalate sau ca plante individuale n pepinier. Plantele insectar pot de asemenea implica introducerea unei culturi acoperitoare ntre sau printre rndurile de plante. Un spectru mai larg de resurse vegetale (nectar, polen) pentru dumanii naturali poate fi asigurat prin cultivarea terirotiului n benzi de plante insectar din speciile din fam. Apiaceae (ptrunjel), Cruciferae (mutar), Lamiaceae (menta), Compositae (coada oricelului). Atragerea i conservarea dumanilor naturali presupune inelegerea nevoilor de baz a acestora privind hrana, comportamentul i gzduirea lor. Pentru susinerea i creterea populaiilor, muli dintre agenii de protecie biologic au nevoie de nectar, polen i prad suplimentar. Prin asigurarea unui teren amenajat cu resurse vegettive diverse, agricultorii pot spori numrul i diversitatea prdtorilor i paraziilor, ameliorndu-i concomitent fertilitatea terenului i reducnd costurile tratamentelor cu pesticide.