Sunteți pe pagina 1din 42

1.

Curenti alternativi
-Curent alternativ un curent care variaza in timp: i=i(t).
- Alta definitie curenti care variaza periodic si a caror valoare medie, pe timp de o perioada,
este egala cu zero (sau f. mica in raport cu valoarea instantanee a curentului)
- Exista si curenti neperiodici.

-Curenti periodici: Un curent alternativ la care valorile se repeta la intervale egale de timp T.
i(t) = i(t+T), unde T este perioada .
-Curent cvasi-stationar: Un curent alternativ la care valorile instantanee nu se schimba foarte
rapid; curentul poate fi considerat fiind egal cu valoarea instantanee in orice punct al
elementului de circuit considerat.

-Producerea curentului alternativ se bazeaz pe fenomenul induciei electromagnetice:


-pulsaia t.e.m
-este unghiul fcut de normala la planul spirei cu direcia
liniilor de cmp

-Intensitatea curentului electric
n practic lucrurile sunt mai complicate; circuitul prezint o impedan Z care avnd caracter
reactiv (inductiv sau capacitiv), introduce un defazaj ntre t.e.m. indus i curentul indus:
e, i sunt marimi momentane sau
instantanee

2.Elemente de circuit
elemente ideale :
un rezistor ideal se caracterizeaz numai prin transformarea energiei electromagnetice
n cldur;
o bobin ideal este descris doar prin cmp magnetic (energie magnetic);
ntr-un condensator ideal apare numai cmp (energie) electric().
=>
rezistorul ideal nu introduce nici un defazaj ntre tensiune i intensitate;
bobina ideal defazeaz tensiunea nainte cu /2 fa de intensitate;
condensatorul ideal defazeaz tensiunea cu /2 n urma intensitii.


( )
dt
t S B d
dt
d
e
e cos
0
=
u
=
t BS e e esin
0
=
t e e sin
0
E =
u t e 2 =
t e o =
t
R R
e
i e sin
0
E
= =
( ) ( ) e e + = + = t I t
Z
i sin sin
0
0
E
-REZISTIVE (au o anumita rezistenta; pe ea se disipa o anumita putere)
-REACTIVE (au o anumita reactanta; la modul ideal nu disipa putere)
BOBINE reactanta inductiva
CONDENSATORI react. capacitiva
-IMPEDANTE (impiedica trecerea curentului):Rezistenta, Inductanta, Capacitate
sau o COMBINATIE A ACESTORA

Liniare si neliniare (ideal liniare)
Elemente parametrice (R,L sau C variaza)
Exemple: potentiometrul, condensator variabil.
LEGI Fundamentale ale circuitelor:
Legea lui OHM:
U=R*I (pt o portiune de circuit)
E=I(R+r)=IR+Ir=U+u (pentru un circuit simplu)

Legile lui KIRCHHOFF:

1.Legea nodului de retea (cel putin 3 fire): suma curentilor care intra intr-un nod trebuie sa fie egala cu
suma curentilor care ies.
2.Legea ochiului de retea (o portiune inchisa dintr-un circuit): Suma algebrica a tensiunilor
electromotoare de pe ramurile ochiului de retea este egala cu suma tuturor caderilor de tensiune de pe
ramurile ochiului de retea.

3.Circuite RL si RC
Proprietati:
Puterea dezvolatata in circuite AC - DC:
Circuite de Diferentiere si Integrare:






R
E V V
I
+
=
2 1

= = =
= =
n
k
n
k
k
n
k
k k
e v i
1 1 1
0
R i
R
v
iv p
2
2
= = =
Diferentiere si integrare:
Aplicam o t.e.m. externa e
Caderea de tensiune pe R va fi: -----> V
R
=iR
Dar: dV
c
=dq/C dq=idt -----> i=C dV
c
/dt
Legea a II-a Kirchhoff: e = V
R
+V
c
--> V
c
= e - V
R



C=Q/U
C=dQ/d


I=C

(e-

)
Circuitul RC
Din:
Avem:
Tensiunea



Curenti sinusoidali:
Se pastreaza forma de unda in toate ramurile retelei electrice
Producere usoara a curentilor alternativi (conductori rotativi)
Nu apar armonici (cazul ideal)


4.Amplificatoare
Blocul de baza in electronica
Continutul blocului se schimba
Se pot cascada (iesire sarcina intrare)
Definim AMPLIFICAREA


dt
de
dt
dV
dt
dV
dt
de
RC V
R R
R
<< |
.
|

\
|
= daca
ere) (diferenti
dt
de
RC V
R
=
}
=
=
=
idt
C
V
idt
C
dV
dt
dV
C i
C
C
C
1
1
) (integrare
1
0
}
~
t
t
C
edt
RC
V
faza
T
f t I i
m
= = + =
t
t e e cu
2
2 ) sin(
0
in
ies
X
X
orului amplificat Intrarea
orului amplificat Iesirea
A = =

-Amplificatoare in cascada:

Intrebare V
ies
= (A
1
*A
2
)* V
in

Introducem Z
ies
si Z
in


5.Cuplarea in tensiune la amplificatoare
Consideram:
Un generator de tensiune Z
ies
=Z
1

Un amplificator cu Z
in
=Z
2
si Z
ies
=Z
3

O sarcina cu Z
4



-Relatia divizorului de tensiune. Adaptarea de impedanta, conditii

-Al doilea cuplaj








in ies
ies
in ies
Z Z
Z
V V
Z Z
Z
V V
+
=
+
=
2 1
2
1 2
4
2
ies
V V
V V
AV V
ies
in
in
=
=
=
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
+
=
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
+
=
|
|
.
|

\
|
+
=

sarcina ies
sarcina
n
in ies
in
in gen
in
in
n
ies
Z Z
Z
Z Z
Z
Z Z
Z
V A V
Z Z
Z
Z Z
Z
AV
Z Z
Z
AV V
1
4 3
4
2 1
2
1
4 3
4
2 4
etaje n" " cu or amplificat un la sau

6.Cuplarea in curent la amplificatoare
Consideram:
Un generator de curent Z
ies
=Z
1

Un amplificator cu Z
in
=Z
2
si Z
ies
=Z
3

O sarcina cu Z
4




Pentru cuplare buna in curent :



7. Sarcina unei surse pentru putere maxima la iesire
Consideram numai primul cuplaj >>>





Diferentiem ultima expresie si gasim:


Adaptare de putere:
Nivele mici de semnal
Pe linii de inalta frecventa
Amplificatoare de putere - emitatoare

( )
2 1
1
1 2
2 2 2 1 1
Z Z
Z
i i
Z i i i Z
+
=
=
( )
1 2 1 2 1
1 2
i i Z Z Z
Z Z
~ ~ +
<<
1
4 3
3
2 1
1
4 3
3
2 4
i
Z Z
Z
Z Z
Z
A
Z Z
Z
Ai i
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
+
=
+
=
2 1 2
2 1
2
2
1
2
2
2 1 2 1
1
2
2
2 2 2 2
2 1 2 1
1
2 1
1
2
pentru
) (
: maxima Valoarea
) (
cos
) (
. . .
X X
R R
R V
R
X X j R R
V
R i i v p
X X j R R
V
Z Z
V
impedanta
m e t
i
=
+
+ + +
= = =
+ + +
=
+
= =
|
2 1
4
2 1
2 1 2
2
1
2
1
2
2 1
2
2
: pentru maxim un Are
0
) (
) ( 2 ) (
R R
R R
R R R V V R R
dR
dp
=
=
+
+ +
=
8. Circuite de cuplaj la frecvente joase
Consideram o Sursa si o Sarcina
Sursa: sinusoidala =2f (rad/s)
Sarcina: rezistiva Z
2
=R
2
(aproximatie, normal avem capacitati parazite)

C
1
-blocheaza alimentarea
Cautam expresia V
2
= f(V
1
)
Aplicam expresia cuplajului in tensiune:


Numitorul trebuie sa fie adimensional:

Discutie:
Consideram:

1. Frecvente mari >
1


2. Frecventa

=
1


2. Frecvente joase <
1




( )
( )
2 1 1
2 1
2 1
2 1 1
2
1
2 1
2
1 2
/ 1 1 / 1 R R C j
R R
R V
R C j R
R
V
Z Z
Z
V V
+ +
+
=
|
|
.
|

\
|
+ +
=
|
|
.
|

\
|
+
=
e e
( ) timp" de constanta "
2 1 1 1
R R C + = t
( )
1 2 1 1 1
1/ / 1 t e = + = R R C
B
R R
R
V
V
Cistigul =
+
~ =
2 1
2
1
2
( )
+ Z =
+
=

=
+
+
= = 45 707 , 0
2
1
) 1 ( / 1 1
2 1
2
1
2
B
j
B
j
B
j
R R
R
V
V
Cistigul
( )
+ Z =
+
= + =
+
= = 90
1
0
0
/
1 1 1 1
2 1
2
1
2
e
e
e
e
e
e
e e
B
j
B
jB
j
R R
R
V
V
Cistigul
Plotare BODE

Concluzii:
La frecvente joase cuplaj C
1
=100F (nu este mare si nici scump, poate creste)
In unele situatii dispare cuplajul C
1
(circuite cuplate DC)
Daca nu este suficient se pot regla si rezistentele R
1
si R
2
functie de situatie:
amplificator de tensiune
amplificator de curent

9.Circuite de cuplaj la frecvente inalte






SAU CIRCUITUL ECHIVALENT



Discutie:
Frecvente joase <
2
: Cistigul = B
Frecventa =
2


Frecvente mari >
2


Cu notatia:

Plotare BODE (la joasa si inalta frecventa)

( )
2 2
2
2 2 1
1
C j V
R
V
R
V V
e + =

( )
( )
2 1 2 1 2
2 1 2
2 1 2 2 1
2
1
2
/ 1
/
R R R R C j
R R R
R R C j R R
R
V
V
castigul
+ +
+
=
+ +
= =
e e
Z =

= = 45 707 , 0
2
) 1 (
1
2
B
j B
V
V
Cistig
2
2 1 2
1
2
/
) /(
e e j
R R R
V
V
Cistig
+
= =
2 2 1 2
2 1
2
1
) ( t
e =
+
=
R R C
R R
10.Analiza de retea (teoreme si metode)
Teorema generatorului de tensiune echivalent (Thvenin):
utila pentru un singur curent de latur.
Orice reea liniar activ, privit din oricare dou puncte ale reelei, poate fi nlocuit cu o surs
de tensiune echivalent E
Th
i o rezisten echivalent R
Th
legate n serie.
Aplicarea teoremei:
se elimin mental latura respectiv i se calculeaz tensiunea E
Th
la bornele a, b ale
reelei active liniare;
se "pasivizeaz" reeaua (se elimin sursele de tensiune din reea) i se afl rezistena
R
Th
a reelei pasivate ntre nodurile a, b ;
n circuitul echivalent (tensiune E
Th
i rezisten intern R
Th
) se determin

unde R este rezistena "de sarcin" prin care intereseaz curentul I.



Teorema generatorului echivalent de curent (Norton):
util tot pentru un singur curent de latur
Orice reea liniar activ privit din oricare dou puncte ale reelei, poate fi nlocuit cu o
surs de curent constant I
SC
legat n paralel cu o rezisten echivalent R
N
.
Prin surs de curent constant se nelege o reea activ ce furnizeaz un curent a crui
intensitate nu depinde de valoarea rezistenei de sarcin.
Aplicarea teoremei:
se scurtcircuiteaz bornele rezistorului de sarcin pentru aflarea curentului de
scurtcircuit, ca sum algebric a curenilor ce strbat firul de scurtcircuit.
se suprima sursele pentru aflarea rezistenei echivalente Norton ntre bornele
rezistenei de sarcin.
n circuitul echivalent (curent I
SC
i rezisten paralela R
N
) se determin curentul de
ramur


Teorema substituiei:
Figura de mai jos ilustreaz modul de nlocuire a reelei liniare active (a) cu un generator de
tensiune echivalent (b) sau cu un generator echivalent de curent (c).
R R
E
I
Th
Th
+
=
S N
N SC
R R
R I
I
+
=
Teorema substituiei: "orice rezisten R dintr-un circuit, parcurs de un curent I, poate fi
nlocuit cu o surs de tensiune avnd rezisten intern nul i genernd o t.e.m. egal i de
sens contrar cu cderea de tensiune la bornele rezistenei".
Teoremele de mai sus sunt utilizate n metode folosite mult n electrotehnic si electronic:
Metoda curenilor ciclici:
Aceast metod - a lui Maxwell - este mai rapid, n
sensul c pentru o reea cu l laturi i n noduri se scriu
doar un numr de b =l - n + 1 ecuaii, corespunztor
numrului de bucle (ochiuri) independente.
Fiecare ochi este parcurs de un curent fictiv I
bk
acelai pe toate laturile unui ochi. Sensul
curenilor ciclici se alege arbitrar pentru fiecare ochi. n baza legii II a lui Kirchhoff se scrie:
Dup obinerea curenilor ciclici I
bk
n urma soluionrii sistemului, se vor calcula curenii reali
innd cont c n baza teoremei superpoziiei ntr-o latur pot exista maximum doi cureni ciclici.





Metoda superpoziiei:
Etapele:
a) se neglijeaz t.e.m. a tuturor surselor din reea, cu excepia uneia singure
(rezistenele interne ale surselor se pstreaz);
b) se calculeaz curenii de ramur pe toate laturile;
c) se repet operaiile a i b pentru fiecare din sursele reelei (neglijndu-le pe celelalte);
d) se calculeaz curentul real pe fiecare latur ca sum algebric a curenilor obinui
anterior pentru fiecare din laturi.




11.Semiconductori
Formeaz o clas aparte n ceea ce privete conducia electric.
Sarcinile electrice de conducie din semiconductori, sau purttorii, sunt electronii de conducie
i golurile.

= =
=
p
k
m
k
bk k
I R
1 1
k
E

=
=
2
1
,
k
bk i r
I I
Procesul de generare de electroni de conducie i de goluri const n ruperea legturilor
covalente dintre anumii atomi, rolul principal fiind jucat de temperatura la care se afl
semiconductorul:
cu ct temperatura este mai mare cu att crete numrul de legturi covalente din care
unii electroni de valen sunt pui n libertate, ei devenind electroni de conducie.
Locurile lsate vacante de aceti electroni poart numele de goluri de conducie.

-

Semiconductori intrinseci (puri)
Semiconductorii puri, sau intrinseci, se caracterizeaz prin egalitatea numrului de purttori de
sarcin electric negativ i pozitiv (n
i
= n
e
= n
p
).
Conductivitatea semiconductorilor puri este redus (o parte din electronii de valenta sunt liberi).
Conducia electric din semiconductorii puri se numete conducie intrinsec.
Structura unui cristal de Si pur fiecare atom este nconjurat de 4 atomi vecini, cu fiecare avnd
n comun cte un electron de valen => structura de octet (foarte stabila).

- Semiconductori extrinseci (cu impuriti)
Pentru a mri conductivitatea electric se introduc impuriti(Arseniu grupa V, Galiu grupa III)
=> un semiconductor impurificat sau extrinsec .
Impuritati din grupa a V-a - semiconductor de tip n (electroni liberi)
Impuritati din grupa a III-a - semiconductor de tip p (goluri libere)
Acest tip de conducie electric, prin intermediul impuritilor de concentraie controlat se
numete conducie extrinsec, iar semiconductorii impurifiai cu impuriti de tip p sau de tip n
se numesc semiconductori extrinseci.
Putatorii de sarcina rezultati purtatori majoritari


12.Dispozitive cu semiconductori
a. Jonciunea semiconductoare p-n
format dintr-un cristal de siliciu (sau germaniu) ce a fost impurificat ntr-o regiune cu atomi
pentavaleni (de tip n) i n alta cu atomi trivaleni (de tip p), regiunile fiind separate de o zon
numit jonciune.
La contactul celor dou zone se realizeaz o regiune de baraj (zona de saracire): n zona n se
afl o sarcin electric pozitiv net (obinut prin difuzia electronilor n zona p), iar n zona p se
afl sarcin electric negativ (obinut prin difuzia golurilor spre zona n). n jonciune ia natere
un cmp electric orientat dinspre zona n spre zona p.





b.Dioda
Ecuatia diodei:


q/KT descrie tensiunea produs n jonciunea p-n datorit aciunii temperaturii - tensiunea termic, V
t
.
La temperatura camerei, aceast temperatur este de aproximativ 26 mV.

Intr-un sens conduce > redresare
Curentul invers tipic circa 1nA
Daca creste tensiunea inversa avem strapungere in avalansa
Diode speciale: Diode Zener (1934 a sugerat un mecanism de strapungere electrica) dioda
stabilizatoare
Diode varicap (polarizate invers) capacitate variabila functie de tensiunea aplicata

Testarea diodei:
Testarea cu ohmetrul
Utilizarea funciei speciale de verificare diod
Folosirea unui circuit special

13.Tranzistori bipolari
Structura: BAZA-EMITER-COLECTOR
Baza slab dopata, subtire
Colector, Emiter puternic dopati

a.Functionare
Cu K inchis
Jonctiunea BE polarizata direct
Injectie de electroni din E
Difuzati in ZDS trec la jonctiunea BC
Traverseaza rapid bariera de potential absorbiti de colectorul C
B
C
FE
I
I
h =
Jonctiunea BE actioneaza ca o poarta (ef. tranz.)
Atentie baza usor dopata (putin probabil sa avem recombinari in Baza)
Tranzistorul bipolar Dispozitiv controlat in Curent

b. Polarizare punct de functionare







c.Condensatori de cuplaj
C1 si C2 condensatori de cuplaj
Blocheaza tensiunea DC
Trece doar tensiunea AC
Atentie la: constanta de timp a circuitului
Capacitati relativ mari, pierderi mici
Trebuie respectata polaritatea pe C
Amplificatoare speciale DC

14.Amplificator de tensiune cu punct de functionare stabilizat









M8 1 5
200
10 * 1
200
200 tipic
4500
10 * 1
5 , 4 2 /
1
2
: AC ii amplificar Conditia
3
3
= = = = =
= = =
O = = = =
=

B
CC
B
C
B
FE S B FE CC S C CC CE
c
cc
S c
cc
X
I
V
R A
I
I
h R I h V R I V V
V
I
V
R mA I
V
V


R
R
h
V
V la: conduc Care
R I h V V cu
R
V
I
scade I I prin scade V
reactie de fenomen un Apare
B
S
FE
CC
CE
S B FE CC CE
B
CE
B
C B C
+
=
= =

1



:
15.Lucrul in regim de saturatie
Regimul normal de amplificare I
C
= f(I
B
) urmareste curentul de baza.
La un moment dat nu mai poate urmarii curentul de baza:








I
cmax
= V
CC
/R
S
(pentru R
B
=h
FE
R
S
)
Saturatie puternica (siguranta):
I
C
/I
B
< h
FE
/5 sau R
B
/R
S
< h
FE
/5
Comanda cu fotorezistenta
Montaj Darlington, pentru a asigura curentul de iesire dorit:

16.Tranzistorul cu Efect de Camp FET
Tranzistorul bipolar dispozitiv electronic controlat in curent
Tranzistorul cu Efect de camp este un dispozitiv electronic controlat in tensiune
Tipuri de FET-uri:
FET cu Jonctiune j-FET
MOS-FET (sau IGFET)
a.Tranzistorul j-FET:
Caracteristici:
Foloseste in functionare numai purtatorii majoritari de sarcina
Impedanta mare de intrare
Controlat in tensiune V
PS

Modularea canalului in functie de ZDS

b.Tranzistorul MOS-FET


S
CC
Cs
S FE
CC
FE C
S FE B
B
CC
FE C
B
CC
B
CC
B
R
V
I
R h
V
h I
R h R cind
R
V
h I
R
V
R
V V
I
= >> =
= =
~

=


6 , 0
17.Reactia negativa
Concept fundamental pentru viata
Exemple:
iesirea (actiunea) aplicata la intrare - intentia (instructiunea mentala)
regulatorul de turatie mecanic la o masina cu aburi
In electronica, reactia negativa actioneaza ca o doctorie

Reactia negativa si raspunsul in frecventa
Caracteristica de frecventa BW=f1-f2
Variatii ale amplif cu frecventa (raspuns prost in frecventa) distorsiune de frecventa
Poate fi corectata prin reactie negativa







Distorsiuni de neliniaritate
Baterii uzate amplificatorul limiteaza (clipping distorsion)
Trecere prin zero distorsiuni de trecre prin zero (amplificatoare de putere)
Toate sunt distorsiuni de neliniaritate (sau distorsiuni de amplitudine)
Masurarea distorsiunilor armonice

0
0
0
0
0
0
0 0
0 0
1
negativa Reactie
1

1
; ) 1 (
) ( ;
A
A
A
A
A
A
A
A
V
V
V A A V
V V A e A V V V e
V
V
A
in
ies
in ies
ies in ies ies in
in
ies
|
| |
|
| |
+
=

= =
+ = = + = =
=
+
=

=
A 1 : pentru
1
negativa Reactie
1
pozitiva Reactia
0
0
0
0
0
A
A
A
A
A
A
A
|
|
|
% 100 *
...
...
THD
semnal de ui Analizorul Metoda
% 100 *
iesire de r.m.s. a tens.total
intermod. prod.de a r.m.s. tens
IMD
IMD atie intermodul de totale i Distorsiun
% 100 *
iesire de r.m.s. a tens.total
r.m.s. armonica tensiunea
THD
THD armonice totale i Distorsiun
2 2
3
2
2
2
1
2 2
3
2
2
n
n
V V V V
V V V
+ + +
+ + +
=
=
=
Reactia negativa si distorsiunile


REACTIA DE CURENT
Reactie negativa de tensiune si reactie de curent
|=RE/RS
Cistigul A~1/|=RS / RE
Semnale defazate cu 180

Experiente cu Reactie Negativa
|=R1/(R1+Rf)
A=1/|
A=(R1+Rf)/R1
Masuratori: generator si osciloscop






18.Masurarea Impedantei de Intrare






) R (
2 cu
1

/
/ ) (
2
1
2
1
2 1
2
2
2 1 2 1
tensiunea m injumatati si reglam
R Z
V
V
V
V
R
V V
RV
Z
I V Z dar
R V V I RI V V
in in
in in
in in
= => = =>

=
=
= =
0 0
0
0 0
0 0
0
1 1
) 1 (
) (

A
D
V
A
A
V
D V A A V
D V V A D e A V
V V e cu D V A V
o
in ies
o in ies
o ies in o ies
ies in o in ies
| |
|
|
|
+
+
+
=
+ = +
+ = + =
= + =
19.Masurarea Impedantei de Iesire
Zies=R(V-V)/V

20.Schimbari si adaptari de impedanta
a.Transformator adaptor de impedanta





b.Repetor pe Emiter
Repetor pe emiter (colector comun)
Cistig unitar, adaptor de impedanta
Trebuie sa amplifice ambele alternante
-Impedanta de intrare a repetorului:






-Impedanta de iesire a repetorului:





13 167 30 / 5000


/
are transform de factor
2 2
2
2
2
1
2
~ = =
= =
= =
= = =
= =
n
n
R
R rezulta
V
R V
R
I
V
R cu
R V
V
I atunci
R V I V I V P P
N
N
n
V
V
S
IN
IES
S IN
IN
IN
IN
IN
S IN
IES
IN
S IES IES IES IN IN IES IN
IN
IES
iesire de mica impedanta
intrare de mare impedanta , 1
) 1 ( ; 1
) 1 (

) 1 (

) 1 (

~
+ = ~ ~
+
=
+
=
+ = + =
= =
v
fe s in ies in v
e
fe in
in
fe
e
b
fe b b c e
b fe c
b
in
in
A
h R R v v A
i
h v
R
h
i
i
h i i i i
i h i
i
v
R
( ) ( )
( )
fe ies
in ies
ies
ies
h cu Z reduce emitor pe Repetorul
- e v v
deschis circuit in tens. v
circuit scurt de curentul
gol in mers de tensiune
Z
1
sc e
i
sc b
i
lui generatoru a gol in mers de tensiunea
fe
s
ies
sc e
ies
s
fe
h
R
Z
i
e
Z
R
eh
s
R
fe
h e
s
R
e
= => =
~
|
.
|

\
|
~ ~
=
+
= => =
21.Conexiunea baz comun
Denumirea - tensiunile de intrare si de iesire ale amplificatorului au ca si punct comun baza
tranzistorului (neluand in considerare sursele de putere)
Factorul de amp. in curent este < 1
Factorul de amp. in tensiune (mare) depinde de:
Rin
Ries
rezistenta interna a jonciiunii BE (variaza tensiunea de polarizare in curent continuu).
Factorul alfa:

Sursa de semnal de intrare trebuie s conduc ntreg curentul de pe emitor al tranzistorului
(sagetile ngrosate)
Castig mare in tensiune




22.Circuite amplificatoare in clasa B si AB
Circuitul precedent I=1A la V=6V (6W)
Circuit clasa B (un tranzistor conduce doar o alternanta tranzistori complementari in etajul
final) 78%
Clasa A (tarnzistorul conduce pentru toate punctele alternantelor) 50%
Clasa C (un tranzistor conduce pentru mai putin de un ciclu) aproape 100%
Clasa AB (A la +/- 0,6V, restul B)

-Repetor pe emiter. Clasa AB polarizare cu diode






1 < =
E
C
I
I
o
d.c. stab imbunatati a pt.
curent de neg reac. -
4
R si
3
R
polarizare de diode
2
D si
1
D
-Circuit polarizat Vpol=VBE/








-Rep. pe emitor cu perechi Darlington complementare in clasa AB
- circ. asigura la iesire 3A pe o sarcina de 4O
- perechea Darlington complementara necesita numai 2V
BE
(nu 4V
BE
)
- rezulta stabilitate de temperatura imbunatatita
- R
7
si R
8
rol de imbunatatire a raspunsului la frecvente inalte





23.Caracteristicile dispozitivelor semiconductoare
a. Caracteristica diodei


q/KT - la temperatura camerei, ~= 40[V
-1
]



) T si T pentru si fel la mod. se T pentru (V
temp. de comp. asigura T
10 5 pentru Reglam

) (



2 1 3 BE
3
mA I
R
R R V
V
V
R R
R
repaus
y
y x BE
BE
pol
y x
y
=
+
= ~
+
=
|
|
|
|
.
|

\
|
= 1 I
D
NkT
qV
S
e I
V
S
e I
40
D
I =
Caracte. V-I nu este liniara => rezistenta nu este relevanta
Se defineste rezistenta dinamica (aditionala):
-Pentru I
D
=1mA => r=25
-Realitate => rezistenta semiconductorului +
purtatorii minoritari (e si g) cresc rezistenta
efectiva a diodei



b. Caracteristici de intrare si de transfer la tr. Bipolar

Rezistenta dinamica a bazei h
ie
:

BE jonctiune p-n =>

Unde I
E
curentul de emitor (I
E
I
C
)
I
S


curentul de fuga. (daca V
BE
=0 curentul de fuga din jonct BC)
V
BE
- tens. d.c. de pe jonct BE

Rezistenta dinamica a jonc. BE=>
Din impedanta de intrare=>

Rezistenta efectiva de r
b
dintre legatura externa a bazei si baza functionala din interiorul
tranzistorului: =>
r
bb
rezistenta ohmica a regiunii baza
r
b
rez. Suplimentara datorata modularii in grosime a bazei datorita fluctuatiei z.d.s. CB
r
b
=500-1000
Pentru I
E
<1mA se poate neglija r
b

Pentru o tensiune v
b
de intrare stiind h
ie
se poate determina

( )
O =
= =
= =
=
mA I
r
I dI
dV
r
I e I
dV
dI
D
D
D
V
S
25
40
1
40 40
dI
dV
r
40
b
be
ie
i
v
h =
kT
eV
S E
BE
e I I
'
=
( )
O =
mA I
r
E
e
25
( )
( )
O =
~ + ~
mA I
h
h
r h r h h
E
fe
ie
e fe e fe ie
25
1
' ' b bb b
r r r + =
( )
b
E
fe
ie
r
mA I
h
h + =
25
ie
be
fe b fe c
ie
be
b
h
v
h i h i
h
v
i
= =
=
Transconductata la tr. bipolar:

g
m
nu variaza de la un tranzistor la altul, depinde doar de curentul de colector

c. Caracteristici de iesire
Se pune problema daca castigul de curent h
fe
si al transconductantei g
m
, raman constanti pentru
un tranzistor particular sau variaza cu tensiunea de colector.
Metoda de masurare
o se ridica o caracteristica I
C
=f(V
CE
) pentru I
B
=ct => caracteristica de iesire
Pentru I
B
diferiti se obtin =>
Puterea disipata pe tr.
Daca se depaseste p. max apare ambalarea termica => distrugeea tr.
Obs. Eficienta colectorului este max. la tens mici aplicate pe colector (paralelism cu axa Ox),
daca i
B
panta nu mai este 0 apare o amplificare suplimentara (devine r
b
important)
Tr. bip poate fi considerat cu buna aproximare un generator ideal de curent.
Sistem de ncrcare a acumulatorilor de nichel-cadmiu la curent constant bazat pe un circuit de
alimentare cu amplificator cu tranzistor n montaj cu emiter-comun
Curentul prin sarcin=curentul de ncrcare, poate fi reglat intre 00,5A prin reglarea tensiunii
"bazei" cu ajutorul unui poteniometru. Pe msur ce acumulatorii se ncarc, tensiunea la
borne creste, dar tranzistorul mentine curentul constant =>ncrcarea este fcut n cel mai
scurt timp fr a pune n pericol acumulatorii (ncrcare la curent constant)

d. Dreapta de sarcina
Dreapta XY dreapta de sarcina de ecuatie:
V
CC
=9V si R
S
=4k5
Panta negativa 1/R
L
;
X= pct. ptr. I
C
=0=> V
C
=V
CC
;
Y= pct. ptr. V
C
=0 (ipotetic)=>
=>punctul optim de polarizare n curent continuu, Q, la VCE = 4,5V si IC = 1mA pentru a obtine valoarea
maxima n variatia potentialului colectorului pentru ambele alternante.



( )
| |
| | V mA I g I I
V mA I
mA I
r
g
h
h
v
i h
v
i
g
C m C E
E
E
e
m
ie
fe
be
b fe
be
c
m
/ 40
/ 40
25
1
= ~
= = =
= = =
CE C
tr
d
V I P =
24. Amplificatoare operationale
a.Circuite cu OP
Aplicatii ale OP Amp:
Comparatoare
Convertoare de semnal dreptunghiular
Bargraph-ul

-Comparator cu OP
compara tensiunea de la intrare cu o tensiune de referinta stabilita printr-un potentiometru
(R1).
Daca Vintrare > V
R1
=> iesirea AO se va satura la +V => LED-ul aprins
Daca Vintrare < V
R1
=> iesirea AO se va satura la -V => LED-ul stins



-Convertor de semnal dreptunghiular
Vintrare este a.c.






Reglarea R1






-Bargraph-ul
conectarea mai multor AO pe post de comparatoare, fiecare avnd propria V
ref
conectata + ,
fiecare primind acelasi V
in
=>un bargraph (egalizatoarele grafice)
Daca V
in
creste=> LED-urile vor porni pe rand





b.Amplificator cu circuit integrat OP
Configuratii:
1. Amplificator inversor
2. Amplificator neinversor
3. Repetor de tensiune
4. Circuit sumator inversor
5. Integrator si circuit de diferentiere
6. Amplificator diferential
7. Amplificator de instrumentatie

-Amplificator INVERSOR cu circuit OP










in
f
in
ies inv
V
f
ies
in
in
f in S
in
in
in
S S
R
R
V
V
A
R
V
R
V
I I I
R
V
I
V I

= =

=
= = =
= =

versor) (amplif.in
0 deoarece
0 si 0
rtual) (pamint vi
insumare de punct SP
+
-
OUT
R1 R2
Uin
Uo
0
0
V
V
Time
0s 0.2ms 0.4ms 0.6ms 0.8ms 1.0ms 1.2ms 1.4ms 1.6ms 1.8ms 2.0ms
V(Uin:+) V(Uo)
-5.0V
0V
5.0V
Caracteristici:
Amplificarea raportul a doua rezistoare
Impedanta de intrarea (reglabila) R
in

I
f
= I
in
referitor la R
f

Punctul de insumare este un pamint virtual la aceeasi potential cu intrarea : +
Cistigul poate fi variat din R
in
si R
f

Pentru orice valoare Rf avem I
f
= I
in


-Amplificator Neinversor cu OP












-Repetor pe tensiune
Daca V
ies
se conecteaza la intrarea inversoare (-) poarta numele de reactie negativa
Daca V
ies
se conecteaza direct la intrarea (-), => repetor de tensiune
V
in
conectata la intrarea ne-inversoare (+) => V
ies
va fi egala V
in

Cu cat A
0
este mai mare cu atat configuratia va aduce V
ies
a.i. diferenta ditre cele doua intrari sa
fie 0



in
f in
in
f in
in
ies
V
f in
ies
f
f in
in
in
in
in in
in
in
in
S S
R
R R
R
R R
V
V
A
R R
V
I
I I
R
V
I
V V
R
V
I
I V
+
=
+
= =

+
=
=
=
= = =
= =
) (

0) (Is
0 0
'
'
+
-
OUT
R1 R2
Uo
0
Uin
0
V
V
Time
0s 0.2ms 0.4ms 0.6ms 0.8ms 1.0ms 1.2ms 1.4ms 1.6ms 1.8ms 2.0ms
V(Uin:+) V(Uo)
-5.0V
0V
5.0V
1 Daca
1
=
+ =
V in
in
f
V
A R
R
R
A





-Sumatorul inversor





Dac R
1
=R
2
=...=R
n
=R rezult
Dac R
1
=R
2
=...=R
n
=R
r
=R rezult

c.Amplificatorul diferenial (AD)
Numele de diferenial provine de la faptul c circuitul amplific diferena tensiunilor aplicate la intrri:
Sau








+
-
OUT
R2
Uo
Uin
0
Time
0s 0.2ms 0.4ms 0.6ms 0.8ms 1.0ms 1.2ms 1.4ms 1.6ms 1.8ms 2.0ms
V(Uo)
-1.0V
0V
1.0V
SEL>>
V(Uin:+)
-1.0V
0V
1.0V
r
o
r
n
n
n r
R
U
i
R
U
... i
;
R
U
; i
R
U
i i ... i i i
= =
= = + + + =
;
;
3
2
2
2
1
1
1 2 1
|
|
.
|

\
|
+ + + =
n
n
r r r
o
U
R
R
... U
R
R
U
R
R
- U
2
2
1
1
( )
n
r
o
U ... U U
R
R
- U + + + =
2 1
( )
n o
U ... U U - U + + + =
2 1
+
-
OUT
R1
R2
Rn
Rr
U1
U2
Un
Uo
0
0
0
0
i2
i1 ir
in
( )
2 1
u u A u
o
=
2 2 1 1
u A u A u
o
=
U1
OPAMP
+
-
OUT
R1
R2
R3 R4
0
u1
u2
uo
1
3
4
1
3
2
2 1
4 3
2
4 3
4
4 3
3
1
2 1
2
3
2
4 4 3
4 3
4
0
3
2
1
2 1
2
u
R
R
u
R
R
R R
R R
u
u
R R
R
u
R R
R
u
R R
R
u u
R
u
R
u
R R
R R
u
R
u u
R
u u
u
R R
R
u
o
o
o

+
+
=
+
+
+
=
+
=
|
|
.
|

\
|
+
+
=

+
=
+


+
3
4 3
2 1
2
1
R
R R
R R
R
A
+

+
=
3
4
2
R
R
A =
Caz particular - AD echilibrat la care:
Valorile de rezistene trebuie s ndeplineasc relaia:
In cazul amplificatorului diferenial echilibrat, rezistenele se aleg coform relaiilor:

n cazul AD echilibrat expresia tensiunii de ieire este:

d.Amplificatorul de instrumentaie
este un circuit liniar de precizie care se poate folosi pentru amplificarea unor semnale de nivel
mic ntr-un mediu zgomotos.
Caracteristici:
1. Impedan mare de intrare pentru ambele semnale (u
1
, respectiv u
2
);
2. Rejecie foarte bun a modului comun (CMRR de valoare mare);
3. Amplificare cu valori cuprinse ntre 1 i 1000;
4. Amplificare reglabil prin modificarea valorii unei singure rezistene (R
G
).




Daca R1=R2 =>

Combinand cu amplificarea AD =>


Amplificarea AI se regleaza din R
G


Amplificatorul de instrumentaie integrat:


K A A = =
2 1
K
R
R
R
R
K
R
R
R
R R
R R
R
= = = =
+

+
3
4
1
2
3
4
3
4 3
2 1
2
KR KR R; R R
KR KR R; R R
= = =
= = =
3 4 3
1 2 1
( )
2 1
u u K u
o
=
U1
OPAMP
+
-
OUT
U2
OPAMP
+
-
OUT
U3
OPAMP
+
-
OUT
R1
R2
R R
R R
RG
0
u2
u1
uo
u2
u1
uo1
uo2
ux
ix
ix
G
G o o
G G
o o
R
R R R
u u
u u
A
R
u u
R R R
u u
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
+ +
=

=
+ +

G G
G
R
R
R
R R
A
1 1
2
1
2
+ =
+
=
3
4 1
2
1
R
R
R
R
A
G
|
|
.
|

\
|
+ =
( )
1 2
3
4 1
2
1 u u
R
R
R
R
u
G
o

|
|
.
|

\
|
+ =
+
-
OUT
+
-
OUT
+
-
OUT
Input-
Input+
RG
RG
Ref erence
Output
Sense
RG
AO2
AO1
AO3
25. Surse de alimentare, redresarea si stabilizarea
a. Alimentatoare
Structura unui alimentator

transformatorul
modific amplitudinea tensiunii sinusoidale (de la 311 V (U
efectiv
de 220 V n Europa) la
valoarea convenabil aparatului care trebuie alimentat. Urmeaz apoi
redresorul
Transforma semnalul AC in semnal pulsatoriu monopolar (media nenula prezentand o
ondulaie de mare - riplu).
filtru de netezire - micoreaz ondulaia.
stabilizator de tensiune
micoreaz efectele asupra U
ies
produse att de variaiile tensiunii nestabilizate de la
intrarea sa ct i de modificrile curentului absorbit de sarcin.
bleeder - rezistenta de valoare mare care are rol de descarcare a condensatoarelor la decuplare.

b. Redresarea
Prin redresare (rectification n limba englez), o tensiune alternativ, care trece att prin valori
pozitive ct i prin valori negative, este convertit ntr-una care are valori de o singur polaritate
(curentul va circula ntr-un singur sens)
Cel mai simplu redresor este cel monoalternan






c. Filtrarea
inmagazinarea sarcinilor electrice pe intervalul de timp ct dioda conduce si utilizarea acestei
rezerve pe durata ct dioda este blocata.
Dispozitivul care poate nmagazina sarcina electrica este condensatorul si cu el se construieste
filtrul de netezire





Alt. poz -> dioda pol. direct -> cond. se incarca (rez. secundarului mica incarcare rapida)
Pe panta descrescatoare dioda pol. Invers -> cond. se decarca prin rez. de sarcina
Dioda se deschide doar pe alt. pozitiva cand tensiunea este mai mare decat tensiunea pe
condensator






R
S
C
f
constanta de timp de descarcare
Daca R
S
C
f
>> perioada retelei tensiunea scade incet => se poate considera constanta =>
I
S
const=I
0
.

pentru o filtrare buna, se considera ca durata t a descarcarii condensatorului este aproximativ
egala cu perioada retelei de alimentare tT=20 ms =>
factorul de ondulatie:

FD ef S
U U U = 2
1 max
const
C
I
dt
dU
f
~ =
0
f
C
T I
U
0
= A
f S
S med
med
C R
T
R I U
U
U
2
1
2
0
=
=
A
=

Redresorul dubl alternan


redresarea dubl alternan care ofer, n aceleai condiii, un riplu redus la jumtate
Pe semialternanta pozitiva conduc diodele D
2
si D
4
,
Pe semialternanta negativa conduc D
1
si D
3
.
Rezultatul este acela ca prin rezistenta de sarcina sensul curentului ramane neschimbat





- Filtrarea

nu trebuie insistat pentru un riplu mic
un riplu de 1-2 V este bun
prin stabilizare se micsoreaza riplu
frecvena de 100 Hz



d. Stabilizatorul de tensiune cu diod Zenner
Stabilizatorul (voltage regulator ) are rolul de a micsora riplu, tensiunea aproape constanta.
Se introduce factorul de stabilizare S
U
:
O alta cauza a variatiei tensiunii produse de alimentator este modificarea n timp a curentului
prin sarcina.
=>creste riplu
Rezistenta dinamica
Pentru ca dioda Zener sa stabilizeze tensiunea, curentul prin ea nu trebuie s scad nici un
moment sub valoarea de 10 mA.
FD ef S
U U U 2 2
1 max
=
mF
V
ms A
U
T I
C
f
10
2
20 * 1
2
0
= =
A
=
f
C
T I
U
2
0
= A
f S
C R
T
4
=
stab
nestab
U
U
U
S
A
A
=
S S
I R U A = A
0
O ~ = 10 5
dI
dU
r
Z
R / ) V (V =
out in out
I R / ) V (V =
z in out
I
dac I
S
creste I
Z
scade si deci circuitul trebuie astfel proiectat ca dioda s rmn la curenti mici
n regim de efect Zener, iar pentru I
S
=0 => I=I
Z
nu trebuie depasita puterea disipata maxim
admisa pentru dioda
R>>r
z =>


Pe R este o cadere de tensiune
Pt. R=500 =>U
R
=5V=> S
U
=intre 50 si 100
Rezistenta de iesire a circuitului:

Micsorarea lu R
0
se poate face
utilizand un tranzistor
R
S
este legat la U
E
=U
B
-0.6V
variaiile tensiunii pe sarcin sunt
egale cu cele ale tensiunii de pe
dioda stabilizatoare, factorul de
stabilizare rm
numai 1/(+1) < 1/100 din curentul prin sarcin este absorbit din anodul diodei Zener ( fiind
factorul de amplificare al tranzistorului).nnd acelai.
=>
tranzistorul reduce de ori rezistenta de iesire
stabilizatorului care ajunge, n acest mod, la valori sub 0.1




Stabilizatoarele integrate
Performane mult mai bune sunt oferite de stabilizatoarele integrate, disponibile odat cu
apariia tehnologiei circuitelor integrate
LM7805, LM7809, LM7812 sau LM7912
z z
z
U
r
R
r
r R
S =
+
~
( )
z R
I mA R U + = 10
z
z
z
r
r R
Rr
R ~
+
=
0
|
|
z
B
B
S
S
r
R
I
V
I
U
R
=
A
A
=
A
A
=
0
0
1
26. SISTEMELE DE NUMERAIE
CONVERSII DIN BINAR, OCTAL, HEXAZECIMAL














CONVERSII DIN ZECIMAL N BINAR








27. OPERAII CU NUMERE BINARE
1. Adunarea numerelor binare
Reguli de baz:
0 + 0 = 0 transport 0
0 + 1 = 0 transport 0
1 + 0 = 1 transport 0
1 + 1 = 0 transport 1
se adun ntre ei biii numerelor (ncepnd de la dreapta la stnga) iar la acest rezultat se
adaug transportul - 0 sau 1.

2. Scderea numerelor binare
Reguli de baz:
0 - 0 = 0 mprumut 0
1 - 0 = 1 mprumut 0
1 - 1 = 0 mprumut 0
0 - 1 = 1 mprumut 1
se scad ntre ei biii numerelor (ncepnd de la dreapta la stnga) iar din acest rezultat se scade
mprumutul - 0 sau 1.

3. nmulirea numerelor binare
Reguli de baz:
0 x 0 = 0
1 x 0 = 0
0 x 1 = 0
1 x 1 = 1
se procedeaz exact ca la nmulirea a dou numere zecimale:
Se nmulete pe rnd fiecare cifr a nmulitorului cu cifrele denmulitului
Se scriu rezultatele obinute unul sub altul decalndu-le cu o unitate spre stnga
Se adun pe vertical cifrele rezultatelor fiecrei nmuliri respectnd regulile de
adunare a numerelor binare

4. mprirea numerelor binare
se reduce la o serie de scderi ale mpritorului din restul parial innd cont de urmtoarele
reguli:
Dac restul este mai mare dect mpritorul ctul este 1
Dac restul este mai mic dect mpritorul ctul este 0
La efectuarea scderilor se respect regulile de scderea a numerelor binare
28.CODAREA NUMERELOR BINARE
Codificarea presupune realizarea unei schimbri a formei de exprimare a informaiei, altfel spus
o translatare de limbaj
Reprezentarea n sistem binar a numerelor negative
primul bit din stnga reprezentrii numrului este utilizat ca bit de semn astfel:
0 pentru numere pozitive (+)
1 pentru numere negative (-)
Mai multe coduri: codul direct, codul invers (complement fa de 1), codul complementar
(complement fa de 2).
Codul direct
bitul de semn este 1 iar ceilali n-1 bii servesc pentru reprezentarea valorii absolute a
numrului.
Exemplu: Reprezentarea numrului -5 pe opt bii n cod direct.
Convertim numrul 5 din baza 10 n baza 2 5
10
= 101
2

Valoarea absolut a numrului - 5 reprezentat pe 8 bii este 00000101
2

Pentru numrul 5 primul bit din stnga este 1
Numrul - 5 pe opt bii n cod direct are valoarea 10000101
2


CODURI NUMERICE:
create interfee cu exteriorul a sistemelor digitale care pot prelua, prelucra i afia valori
zecimale.
Mulimea format din iruri de n bii, n care fiecare ir de bii reprezint cte un numr sau
element, se numete COD.
O combinaie determinat de valorile a n bii se numete CUVNT DE COD.
CODURI ZECIMAL BINARE (BCD - Binary Coded Decimal ) -mulimea a sursei primare de
informaii care trebuie codificat este X={0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} iar mulimea cuvintelor de cod
trebuie s conin cel puin 10 cuvinte distincte = rep. pe 4 biti
(2
3
<10<2
4
=16).
Coduri ponderate
Codul 8421
Codul 2421
Codul 4221
Codul 7421
Coduri neponderate
Codul Exces 3
Codul Gray
Codul 2 din 5
Codul 8421 cu bit de paritate
Cel mai utilizat cod ponderat este codul 8421. Acest cod se mai numete codul zecimal-binar natural
NBCD (Natural-Binary-Coded-Decimal), n terminologia curent este definit impropriu doar codul BCD
Exemple:
Codul 0111
8421
se scrie 0 2
3
+ 1 2
2
+ 1 2
1
+ 1 2
0
= 0 + 4 + 2 + 1 = 7
Codul 0111
8421
se mai poate scrie 0 8 + 1 4 + 1 2 + 1 1 = 0 + 4 +2 + 1 = 7
Codul 1110
2421
se scrie 1 2
1
+ 1 2
2
+ 1 2
1
+ 0 2
0
= 2 + 4 + 2 + 0 = 8
Codul 1110
2421
se mai poate scrie 1 2 + 1 4 + 1 2 + 0 1 = 2 + 4 +2 + 1 = 8
Codul 1101
4221
se scrie 1 2
2
+ 1 2
1
+ 0 2
1
+ 1 2
0
= 4 + 2 + 0 + 1 = 7
Codul 1101
4221
se mai poate scrie 1 4 + 1 2 + 0 2 + 1 1 = 4 + 2 +0 + 1 = 7
Codul 1010
7421
se scrie 1 7 + 0 4 + 1 2 + 0 1 = 7 + 0 +2 + 0 = 9

CODURI ALFANUMERICE:
Codurile alfanumerice conin cifre, litere i semne speciale care se numesc caractere.
Cel mai utilizat cod alfanumeric este codul ASCII ( The American Standard Code for Information
Interchange codul american standardizat pentru schimbul de informaii)
Codul ASCII utilizeaz 7 bii pentru a codifica 128 de caractere diferite
Codul ASCII extins 128-255 (8 biti) caractere suplimentare

29.FUNCII LOGICE
Axiomele i teoremele algebrei logice
+ - adunare logic
- nmulire logic.
AXIOMELE ALGEBREI LOGICE
1. ASOCIATIVITATEA
(A + B) + C = A + (B + C) = A + B + C
(A B) C = A (B C) = A B C
2. COMUTATIVITATEA
A + B = B + A
A B = B A
o 3. DISTRIBUTIVITATEA
A (B + C) = A B + A C
A + B C = (A + B) (A + C)

o ELEMENT NEUTRU
A + 0 = 0 + A = A
A 1 = 1 A = A
o COMPLEMENTUL
A + A= 1
A A= 0


se ine cont de urmtoarele reguli:
A i B pot fi nlocuite cu 0 sau 1. Dac A = 0 atunci B = 1 i invers
0 0 = 0
0 + 0 = 0
0 1 = 0
0= 1
1 1 = 1
1 + 1 = 1
1 0 = 0
1= 0
Algebra boolean opereaz pe o mulime B = { x l x {0,1} }.
n aceast mulime se definesc 3 legi de compoziie:
Complementarea ( inversarea logic, negarea , NU, NOT)
Disjuncia ( suma logic, reuniunea , SAU, OR )
Conjuncia ( produsul logic, intersecia, I , AND)
O funcie f : B
n
B se numete funcie boolean.
O funcie boolean de n variabile y = f (x
1
, x
2
, x
3
,....x
n
) se caracterizeaz prin faptul c att
variabilele ct i funcia nu pot lua dect dou valori distincte 0 i 1.





Funciile logice de baz prezentate mai sus se implementeaz (realizeaz) cu ajutorul unor
circuite fizice numite pori logice.
Pentru reprezentarea funciilor se folosesc n mod curent 2 metode:
Reprezentarea prin tabela de adevr
Reprezentarea prin diagrame Veitch - Karnaugh











NU (NON) negare
Lui ii corepunde
Avem o variabila de intrare A si o variabila de iesire S
Se poate modela cu un tranzistor saturat
Punem intrarea pe zero - blocaj
Tranzistorul se comporta ca un intrerupator
Am discutat tranzistorul la saturatie




A A
Functia SI, SI-negat (AND si NAND)
Se poate realiza in logica DRL (Diode Rezistor Logic)
Putem avea si logica DTL (Diode Tranzistor Logic)
Logica mai cunoscut TTL (Tranzistor Tranzistor Logic)
Acum sunt tehnologii MOS
DRL (functia AND) SI











DTL (functia NAND) SI negat







Functii de baza:
NU (NON)
SI si Si-negat (AND si NAND)
SAU si SAU-negat (OR si NOR)
SAU exclusiv (XOR)




30.CIRCUITE LOGICE N TEHNOLOGIE INTEGRAT
n prezent, circuitele logice se realizeaz n exclusivitate prin tehnica integrrii monolitice. n
funcie de tehnologia utilizat, circuitele logice integrate se mpart n dou categorii:
Circuite integrate bipolare TTL (au n componen tranzistori bipolari)
Circuite integrate monopolare MOS (au n componen tranzistori cu efect de cmp)

CIRCUITE LOGICE INTEGRATE BIPOLARE:
Familia c.i. TTL (Transistor Transistor Logic), este cea mai rspndit familie de circuite integrate
logice.
Circuitele sunt realizate cu tranzistori bipolari fr condensatori de cuplaj ntre ei (cu cuplaj
direct).
Cea mai rspndit familie de circuite logice integrate TTL este seria 74xx pentru aplicaii
comerciale

31. Porti logice (TTL si monopolare)
Elementele constructive ale circuitului:
Tranzistorul multiemitor Q1- realizeaz funcia logic I
Tranzistorul Q2 realizeaz funcia logic NU
Tranzistoarele Q3,Q4, dioda D etaj de ieire contratimp, asigur o impedan de ieire
mic
Diodele D1, D2 diode de tiere, limiteaz oscilaiile negative de intrare i
amortizeaz oscilaiile parazite

Funcionarea circuitului:
Dac una dintre intrrile A sau B este n 0 logic, tranzistorul Q1 se satureaz.
Q1 saturat=>Q2 blocat=>Q4 blocat i Q3 saturat. n aceast situaie la ieire este 1
logic.
Dac ambele intrri A i B sunt n 1 logic, tranzistorul Q1 este blocat.
Q1 blocat =>Q2 saturat =>Q4 saturat iQ3 blocat
n aceast situaie la ieire este 0 logic.




CIRCUITE LOGICE INTEGRATE MONOPOLARE
Circuitele logice integrate realizate n tehnologie monopolar se mpart n 3 familii:
Familia PMOS utilizeaz numai tranzistoare MOS cu canal de tip P (proces de fabricaie
simplu, viteza de comutaie mic).
Familia NMOS utilizeaz numai tranzistoare MOS cu canal de tip N (proces de
fabricaie mai complicat, viteza de comutaie mare).
Familia CMOS utilizeaz tranzistoare MOS complementare unele cu canal de tip P i
altele cu canal de tip N. (vitez de comutaie medie i un consum redus de energie;
sunt cele mai tilizate circuite logice integrate monopolare).
Particularitati CMOS:
Gam mare pentru tensiunea de alimentare: 3,5 V ... 15 V
Putere de consum mic
Vitez de lucru bun
Imunitate la zgomot foarte bun : 45%
Densitate de integrare mare
Circuitele logice CMOS se fabric n mai multe serii, cea mai utilizat fiind seria 40xx
Poarta fundamental este INVERSORUL (poarta NU).
Se compune din doi tranzistori MOS complementari, unul cu canal indus de tip p, pMOS i altul
cu canal indus de tip n, nMOS conectai n serie, cu grilele (G) i drenele (D)
conectate mpreun




32. CIRCUITE LOGICE COMBINAIONALE (CLC)
sunt circuite alctuite din pori logice de baz a cror operare poate fi descris cu ajutorul
algebrei Booleene.
Aceste circuite se caracterizeaz prin faptul c n fiecare moment starea logic a ieirii depinde
de modul n care se combin nivelurile logice ale intrrilor n acel moment.




Funciile care descriu aceste tipuri de circuite reprezint funcii binare i pot fi scrise sub forma
relaiilor:
Problema esenial care trebuie rezolvat cu ajutorul CLC este
implementarea unor funcii logice cu ajutorul unui numr minim de
pori logice


Porile logice sunt circuitele logice de baz din structura circuitelor logice combinaionale.
Pentru prelucrarea datelor n sistemele digitale i pentru citirea i afiarea rezultatelor
prelucrrii, este necesar parcurgerea urmtoarelor etape:
Codarea i decodarea transformarea datelor dintr-un cod n altul
Multiplexarea transmiterea ctre o ieire a unei singure informaii dintr-un grup
de informaii
Demultiplexarea introducerea succesiv a datelor la diferite adrese posibile.
Pentru efectuarea operaiilor aritmetice se utilizeaz circuite logice combinaionale special
construite pentru acest scop numite circuite numerice (comparatoare, sumatoare, convertoare
de cod).

CODIFICATOARE:
Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaionale cu n intrri i m ieiri care furnizeaz
la ieire un cod de m bii atunci cnd numai una din cele n intrri este activ.
Circuitele de codificare primesc la intrare semnale codificate ntr-un cod diferit de cel binar i
furnizeaz la ieire semnale n cod binar sau echivalentul acestuia.
Cel mai utilizat codificator este codificatorul zecimal-BCD la intrarea cruia se aplic date n
sistemul zecimal iar la ieire apar date n codul BCD.

DECODIFICATOARE:
Decodificatoarele (DCD) sunt circuite logice combinaionale cu n intrri i m ieiri (m=2n) care
activeaz o singur ieire corespunztoare codului aplicat la intrare.
Circuitele de codificare primesc la intrare semnale logice n cod binar sau echivalentul acestuia i
furnizeaz la ieire semnale n cod zecimal sau echivalentul acestuia.
Cele mai utilizate decodificatoare sunt: decodificatorul BCD - zecimal i decodificatorul BCD - 7
segmente.
Decodificatorul BCD - zecimal primete la intrare datele n cod BCD i activeaz o singur
ieire corespunztoare codului de intrare.
Are 4 intrri notate cu A, B, C, D (corespunztoare celor 4 bii din codul BCD) i cu 10 ieiri
notate cu Y
0
, Y
1
, Y
2
, ,Y
9
(corespunztoare celor 10 cifre din codul zecimal).

33. CIRCUITE LOGICE SECVENIALE
Circuitele logice secveniale (CLS) sunt circuite logice combinaionale cu memorie.
starea logic a ieirilor depinde att de starea logic a intrrilor ct i de strile logice anterioare
ale intrrilor sau ale circuitului.
Un CLS se obine dintr-un circuit logic combinaional la care se adaug o serie de elemente de
circuit secundare (elemente de memorie), care reprezint conexiuni de reacie invers (prin
intermediul elementelor de memorie o parte din ieirile circuitului sunt conectate la intrrile
circuitului).
X
0
, X
1
, .....X
n
intrri principale accesibile din exterior
Z
0
, Z
1
, .....Z
m
ieiri principale accesibile din exterior
Y
0
, Y
1
, .....Y
K
intrri secundare
Starea intrrilor secundare formeaz starea intern PREZENT a CLS
- ieiri secundare, nu sunt accesibile din exterior
Starea ieirilor secundare formeaz starea intern URMTOARE a CLS
t
0
, t
1
, .....t
k
elemente de memorie de ntrziere)
Strile URMTOARE devin PREZENTE dup un interval de timp determinat de elementele de
memorie (ntrziere).




n funcie de elementele de memorie, avem:
circuite secveniale asincrone - starea prezent a circuitului poate fi modificat n orice
moment, ca efect al schimbrii nivelelor logice aplicate la intrrile principale
circuite secveniale sincrone - starea prezent a circuitului poate fi modificat numai la
apariia unui semnal de temporizare numit semnal de ceas sau tact. Se aplic circuitului
printr-o intrare suplimentar numit intrarea semnalului de ceas.




CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE:
sunt cele mai simple CLS, cu dou stri stabile, utilizate ca elemente de memorie n circuitele
logice secveniale complexe n scopul memorrii strilor interne ale acestora
dou sau mai multe intrri i dou ieiri care sunt complementare una fa de cealalt i
funcioneaz ca o memorie de 1 bit.
pot funciona n 2 regimuri:
Regim asincron CBB are numai intrri de date (latch-uri);
Regim sincron CBB are pe lng intrrile de date i o intrare de tact (bistabile).
n funcie de modul de comand i de strile disponibile CBB pot fi de tipul:
RS
JK
D
T
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS: (caiet)
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP JK: (caiet)
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP D: (caiet)
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP T : (caiet)
CBB de tip T (toggle) reprezint cel mai simplu automat i se obine dintr-un CBB de tip RS sau JK
prin conectarea mpreun a celor dou intrri de date RS sau JK.
Bistabilul de tip T are o singur intrare de date T, o intrare de tact CLK i dou ieiri
complementare Q i Q.
Dac intrarea bistabilului T este n permanen 1 logic, bistabilul basculeaz n starea opus la
fiecare impuls de tact, ceea ce nseamn c tot la al doilea impuls revine n aceeasi stare.
Aceast proprietate recomand utilizarea bistabilului T ca numrtor (divizor) modulo doi,
divizarea cu 2 a frecventei de pe intrarea de tact .