. . .

,
Ma~ini1e utilizate in agricu1tura
modernii au creat posibiUtatea
unei mari dezvo1tdri in
producl;ia de aUmente a htmii
Cu aceste utilaje un singur om
intr-o singurd zi poate efectua
tot atatea htcrdri agrico1e cat o
echipd intreagd intr-o sdptd-
miind inaintea mecanizdrii

c ea mai cunoscut:l dfutre ma~inile agricole

este tm~orul. A fost ~ventat la 1n~eputul
secolulul al XX-lea ~1 a avut merurea sa
1nlocuiasca calul. Primele tmctoare nu protejau
deloc ~ferul de intemperii, neavand decat un
scaun metalic ~i un suport pentru picioare.
Um];ltoarele masuri au fost a~ezarea scaunului

'-' Tractoarele de vegetale ~i buruienile. in agricultura modema

pe un resort ~i acoperirea rotilor motrice rnari cu
cite o aripa pentru a proteja tractoristul de
noroiul ~i de prnful aruncat de ro1;i.Dac:l utilajul
se rastuma pe o pant:l, conduc:ltorul nu era
protejat deloc de o accidentare grava sau chiaJ:
mortala.
Noua forma a tractoarelor
Pentru a oferi conditii rnai comode tracto~tilor,
la 1nceputul anilor 1960 tractoarele au fost dotate
cu o cabirul rudimentara ~i un scaun capitonat.
Dar aceste cabine aveau un rnare dezavantaj:
zgomotul. Fiind executate din tabla de otel se
comportau ca o cutie de rezonanta, amplificand
sunetul motorului, al cutiei de viteze ~i al
sistemului hidraulic, expuru1nd conducatorul la
efecte vat:lmatoare. De atunci construc1;ia
cabinelor s-a schimbat mult; cele actuale
protejeaza tractoristul de intemperii ~i de
zgomot. La aproape toate tipurile exist:l izolare
azi au cabina como-
da cu aer condi-
,ionat. Protejeaza
conducatorul de
intemperii, ~i in caz
de accident, de
vatamari corpora le.
O pana la inceputul
anilor 1960 tractoa-
rele nu au avut cabi-
na. Conducatorul pu-
tea sa se accidenteze
sau sa moara daca
tractorul se rasturna.
fonica, un scaun comod, instalatie de incalzire ~i
aerisire, ~tergator de parbriz ~i directie cu
servomotoare.
Tractoarele sunt astfel proiectate incit blocul
motor ~i carcasa mecanismelor de transmisie for-
meaza structura de rezistenta a tractorului, nea-
vand nevoie astfel de un ~asiu separat. Puterea
motorului este cuprinsa intre 15-190 KW; cele
mai multe tractoare agricole de uz general au un
motor cu puterea cuprinsa intre 22-90 KW .
De regu1a noactoarelesunt dotate CU motoare
diesel care actioneaza cele doua roti mari din
spate sau ca tractiune integrala simultan pe toate
cele patru. Tot motorul actioneaza ~i priza de
putere: acesta este un arbore canelat care
actioneaza sistemele hidraulice ale utilajelor
tral;:tate sau montate pe tractor.
Un utilaj de baza in agricultura este plugul
care functioneaza ca o sapa: sfacima, rastoama
~i afaneaza solul, acopera cu pamant resturile
mecanizat:1 plugul este tractat de un tractor, cu
toate cl in multe 1;arise folose~te incl metoda
tradi1;ionala, plugulflind tractat de cai sau boi.
Pe pamantul arat mai trebuie efectuate ~i alte
lucrari inaintea serrulnatului. Omul neteze~te
solul cu o grebl:1 inainte de a sadi plantele,
tractorul neteze~te solul cu o grapa sau cu grapa
stelat:1care smulge ~i buruienile existente pesol.
Un alt utilaj de prelucrare a solului ~i de
extirpare a buruienilor este cultivatorul, care cu
col1;i de otel sau cu sape rotative destelene~te
solul. Moto-cultivatorul ai carui col1;ide otel sau
sape rotative supt montate pe un ax actionat de
un motor este des utilizat pentru destelenirea
solului destinat utilizarii agricole ~i care nu a fost
arat niciodat:1. .
Diferitele seminte azi se pot semana mecanic:
utilajele destinate acestui scop despica solul, in-
troduc semintele in sol la adancimea ~i distanta
stabilit:1, apoi le acopera cu parnant. Aceste
ma~ini de regula seamana mai multe cinduri
deodat:1.
Recoltarea
Azi se recolteaza mecanic ~i multe tipuri de
produse agricole: de exemplu p1antele cu
tuberculi (cartoful) iar dintre fructe se culeg
mecanic strugurii ~i merele cu destinatie
industriala. Printre aceste utilaje primul loc 11
ocupa cel destinat recoltarii cerealelor -
combina. Este un utilaj autopropulsat: secera
cerealele, separa boabele de paie, curati1
boabele de pleava; boabele apoi sunt golite intr-
un camion ce se deplaseaza pe langa combina,
iar paiele le lasa pe tarla, ca sa fie adunate
ulterior.

417
 MA$INI PE OGOARE

OPe acest tractor adunatul lor de pe tarlale dureaz.I mai putin.

este montat o cupa Ma~ina de balotat aduna paiele, le Impinge
pentru adunatul Intr-o camera unde le comprima In forma de
gunoiului dintr-o balot, care e apoi Innodat de jur Imprejur ~i
strunga. Cupa este evacuat.
ac~ionata de cilindri
hidraulici. Tratarea recoltei
inainte ca recolta sa ajunga pe piati1 trebuie
O Semanatoarea tratati1 ~i depozitati1, operatii pentru care sunt
pneumatica sufla necesare alte utilaje. Printre aceste utilaje
semin~ele din enumeram: remorca, stivuitorul cu furca de
dozator in ~evile ridicare, banda rulanta sau ma~ini mai
elastice ~i apoi in complicate, ca de exemplu dispozitivul de
sol cu ajutorul unui separat cartofii' de bulgari de pamant sau de
ventilator . pietre. Cartoful deseori este recoltat din solul

Paiele sunt considerate rama$ite ce nu se O Combina secerii

pot utiliza decit ca nutret sau a$temut pentru piiioasele, treierii
animale. Din aceasta cauza deseori sunt arse boabele ~i le separii
pe tarla, o anumita cantitate fiind totu$i de paie. Paiele le
utilizata ca hrana pentru animale. depune pe tarla iar
boabele le adunii
, Ma~ini de balotat intr-un recipient.
Dupa un secerat manual in trecut paiele erau
adunate in stoguri, azi in majoritatea cazurilor
sunt balotate, transportate $i depozitate in
aceasta forma. Aceasta operatie este efectuata

4med ~i daca solul este ~i pietros, pe tuberculi

se aduna multe pietre ~i bulgari de pamant
umed.
Pentru a fi curatati de pamant, tuberculii
sunt trecuti printr-un mecanism de ciururi,
unde pamantul desprins cade prin ciur.
Pietrele se pot culege normal dintre cartofi,
dar nu este o metoda economica, deoarece
presupune munca urnana.
O solutie pentru aceasta problema este
utilizarea razelor roentgen: tuberculii sunt pu~i
pe o banda rulanta ~i In caderea lor de pe
capatul benzii trec printr-o serie de spoturi de
raze x: aceste spoturi sesizeazadiferenta de
densitate dintre tuberculi de cartofi ~i pietre.
Daca spoturile sesizeaz~ o piatr~,. o tij~
aqionata mecanic love~te piatra, aruncand-o
afara, iar tuberculii I~i continu~ traiectoria
normal~. Aceste metode care elimirul munca
C\ uman~ Incep s~ devin~ utilizate curent,
~ deoarece fermierii Incearc~ s~ reduc~ preWl
O de cost al produselor alimentare.

de un tractor, ce adun~ paiele l~sate de

combin~ pe tarla, ~i le 1ndeas~in fonrul de
balot, care la urm~ este legat cu o sfoar~,
Fanul, iarba cosit~ ~i alte plante pentru
nutreturi ce in trecut erau adunatein c~pite, se
pot ~i ele balota, iar baloturile sunt depozitate
apoi ca hran~ pentru animale.
in ultimii ani cel mai mare progres in
domeniul, manipul~rii materialelor din
gospod~rie a fost introducerea "balotul\li
mare" adic~ a roto-balotului. Un asemenea
balot are in jur de 500 kg, fat~ de cel clasic de
30 kg (cat putea maaevra un muncitor
agricol), Ma~inile pot manevra ~i baloturile
grele, ~i dac~ paiele sunt legate in colete mari,
.
O Ma~ina de balotat aduna paiele ramase
dupa treierat, eclisele mobile le rasucesc in IS

forma de balot. Dupa aceea "tamburul" es- 0

.c
Do
te incordat de jur imprejur ~i depus pe sol. ~