Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Nicolae Titulescu

Facultatea de Stiinte Sociale si Administrative


Specializarea Administratie Publica
An de curs 2013/2014 - I.D.

REFERAT Tipologia intreprinderilor conform legisilatiei romanesti

Zabolotnii Carol Alexandru

CUPRINS

PAGINA

1. DEFINIREA INTREPRINDERII ---------------------------------------------------------- 3 2. TIPURI DE INTREPRINDERI ------------------------------------------------------------- 3 3. CONCLUZII ------------------------------------------------------------------------------------ 9

1. DEFINIREA INTREPRINDERII Intreprinderea, in conditiile economiei de piata, desemneaza o unitate economica ce, indiferent de felul n care este organizata si de forma de proprietate, are ca scop producerea si comercializarea de bunuri economice sau prestarea de servicii (nonfinanciare), in cantitatea, structura si calitatea impuse de cerintele pietei si obtinerea de profit, si care, pentru a-si atinge scopurile, trebuie sa gaseasca combinatia optima intre factorii de productie utilizati. Pentru a fixa locul si rolul ntreprinderii n economia nationala, se pun n evidenta urmatoarele aspecte esentiale: 1) ntreprinderea este locul unde se creeaza bunuri economice, valoare (valoare adaugata) si avutie; 2) este locul n care cea mai mare parte a persoanelor active se realizeaza profesional si traiesc o parte din viata; 3) este locul de baza n care se realizeaza repartitia valorii si se formeaza veniturile (celor activi); 4) datorita acestor aspecte, ntreprinderea este un nucleu al vietii sociale. 1 2. TIPURI DE INTREPRINDERI In Romania, intreprinderile se pot infiinta si isi pot organiza activitatea sub forme diferite si in continuare ne propunem o clasificare a acestora, avand la baza anumite criterii. 1. Dupa importanta pentru economia nationala intreprinderile se clasifica in: regii autonome societati comerciale . Potrivit Legii nr. 15/19902, unitatile economice de stat s-au reorganizat ca regii autonome sau societati comerciale.
1

Suport de curs Microeconomie, Viorel Cornescu, Carmen Radu, Liviu Radu, Editura Universitatii Nicolae Titulescu, Bucuresti, 2013 2 cu modificarile si completarile aduse de: LEGEA nr. 58 din 14 august 1991 abrogata de ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997; LEGEA nr. 80 din 23 decembrie 1991; ORDONANTA nr. 15 din 9 august 1993; ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994**); LEGEA nr. 55 din 15 iunie 1995 abrogata de ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997; LEGEA nr. 21 din 10 aprilie 1996***); ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997; LEGEA nr. 219 din 25 noiembrie 1998; ORDONANTA DE URGENTA nr. 49 din 22 aprilie 1999; LEGEA nr. 136 din 21 iulie 2000; LEGEA nr. 276 din 4 iulie 2006; ORDONANTA DE URGENTA nr. 58 din 20 iunie 2007. ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 246 din 31 august 1994 a fost republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 12 martie 1997. ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994 republicata a fost abrogata de lit. a) a alin. (1) al art. 36 din LEGEA nr. 414 din 26 iunie 2002, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 456 din 27 iunie 2002. LEGEA nr. 414 din 26 iunie 2002 a fost abrogata de alin. (1) al art. 298 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003. LEGEA nr. 21 din 10 aprilie 1996 a fost republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 742 din 16 august 2005.

Regiile autonome sunt persoane juridice ce se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale (industria de armament, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare, etc.) apartinand altor ramuri stabilite de guvern. La randul lor, regiile autonome pot fi : de interes national - se infiinteaza prin hotarare a guvernului; de interes local - se infiinteaza prin hotarare a organelor judetene si municipale ale administratiei de stat. Regiile autonome sunt proprietare asupra bunurilor din patrimoniul lor si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara , acestea trebuind sa acopere cu veniturile provenite din propria activitate toate cheltuielile si sa obtina profit. Societatile comerciale sunt unitati patrimoniale cu personalitate juridica, create prin libera vointa si initiativa a investitorilor, fiind deplin autonome in relatiile cu tertii . Primele societati comerciale s-au infiintat in baza Legii nr. 15/1990, cu ocazia reorganizarii unitatilor economice de stat si au avut ca unic proprietar statul, din momentul infiintarii pana la transferul total sau partial al actiunilor sau partilor sociale catre terte parti din sectorul public sau privat, din tara sau din strainatate, conform legislatiei. Ulterior, infiintarea si organizarea societatilor comerciale a fost reglementata de Legea nr. 31/19903. In functie de modul de constituire a capitalului social si de limitele patrimoniale cu care sunt garantate obligatiile asumate fata de terti, se deosebesc :
3

precum si in unele domenii

Text actualizat n baza actelor normative modificatoare, publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, pn la 30

mai 2012: - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 42/2005 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 114/2005 - Legea nr. 302/2005 - Legea nr. 85/2006 - Legea nr. 164/2006 - Legea nr. 441/2006 - Legea nr. 516/2006 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 3/2007 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 82/2007 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 52/2008 - Legea nr. 284/2008 - Legea nr. 88/2009 - Legea nr. 277/2009 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 116/2009 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 26/2010 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 43/2010 - Legea nr. 84/2010 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 54/2010 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 85/2010 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 90/2010 - Legea nr. 202/2010 - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 37/2011 - Legea nr. 71/2011 pentru punerea n aplicare a a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 2 din 28 februarie 2012 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 47 din 1 septembrie 2012 pentru modificarea i completarea unor acte normative i reglementarea unor msuri fiscal-bugetare - Legea nr. 76 din 24 mai 2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil

Societatea in nume colectiv (SNC) se constituie pe baza contractului de societate, prin aportul a cel putin doi asociati . Capitalul social este format din parti sociale ce nu sunt negociabile . Aportul asociatilor la constituirea capitalului social poate fi in numerar sau in natura. Cesiunea aportului de capital este posibila numai daca este permisa de actul constitutiv. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social, iar raspunderea asociatilor fata de obligatiile societatii este nelimitata si solidara. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva asociatilor4.

Societatea in comandita simpla (SCS) se constituie prin contract de societate, prin aportul a minim doi asociati. Se constituie din doua categorii de asociati : asociati comanditati - care raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile societatii; asociati comanditari - care raspund limitat numai pana la concurenta capitalului social subscris. Comanditarii furnizeaza capitalul, avand responsabilitati limitate la aportul de resurse financiare. Ei nu pot deveni administratori si nu pot interveni in gestiunea afacerii. Comanditatii sunt cei care gestioneaza afacerea si sunt solidari responsabili fata de obligatiile societatii. Capitalul social este format din parti sociale ce nu sunt negociabile4.

Societatea in comandita pe actiuni (S.C.A.) se constituie pe baza contractului de societate si statut, din doua categorii de actionari: actionari comanditati - care raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile societatii; actionari comanditari - care raspund limitat numai pana la concurenta capitalului social subscris.

Legea 31/1990 - Legea societatilor comerciale, cu modificarile aduse, TITLUL II: Constituirea societilor comerciale

CAPITOLUL I: Actul constitutiv al societii.

Capitalul social este format din actiuni , legislatia stabilind valoarea minima a acestuia la echivalentul n lei al sumei de 25.000 euro, iar valoarea nominala minima a unei actiuni la 1.000 lei, actiunile neputand fi emise pentru o valoare sub valoarea nominala5. Societatea pe actiuni (SA) este cea mai reprezentativa societate de capital si se constituie pe baza contractului de societate si a statutului . Capitalul social trebuie sa fie mai mare de echivalentul in lei a 25.000 Euro si este format din actiuni, a caror valoare nominala nu poate fi mai mica de 1.000 lei. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala. Numarul actionarilor nu poate fi mai mic de cinci, iar raspunderea acestora este limitata la aportul lor la capitalul social. Legislatia in vigoare stabileste ca societatile pe actiuni se pot constitui prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. In cazul in care societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8 din Titlul II, Capitolul I din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata. Potrivit art. 6 al aceleiasi legi, fondatorii sunt semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele ce au un rol determinant in constituirea societatii si care, in cazul unei societati constituite prin subscriptie publica, potrivit hotararii adunarii constitutive, vor primi o cota de maxim 6% din beneficiul net , pe o perioada de pana la 5 ani de la data constituirii societatii. Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise, iar restul de capital social subscris urmeaza a fi varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare5. Societatea cu raspundere limitata (SRL) se constituie pe baza contractului de societate si a statutului, fiind singurul tip de societate ce se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane, caz in care se intocmeste numai statutul5.
5

Legea 31/1990 - Legea societatilor comerciale, cu modificarile aduse, TITLUL II: Constituirea societilor comerciale

CAPITOLUL I: Actul constitutiv al societii.

Capitalul social al unei SRL nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. In cazul in care SRL se constituie cu asociat unic, acesta are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale a asociatilor. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. Partile sociale nu sunt negociabile si pot fi transmise intre asociati. Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social. Numarul asociatilor intr-o SRL nu poate fi mai mare de 50. Raspunderea asociatilor fata de obligatiile societatii este limitata la aportul lor la capitalul social6. 2. Dupa forma de proprietate se disting : intreprinderi particulare - sunt proprietatea unuia sau a mai multor asociati privati, uniti prin libera vointa si initiativa; intreprinderi publice - apartin in totalitate statului; intreprinderi mixte (semipublice) - formate din unirea capitalului public cu cel privat. 3. Dupa provenienta capitalului se distig : intreprinderi cu capital autohton; intreprinderi cu capital integral strain; intreprinderi mixte ( joint-venture) cu capital partial autohton si partial strain. 4. In functie de obiectul de activitate se deosebesc : intreprinderi constructii); intreprinderi comerciale; intreprinderi de prestari servicii. de productie (industriale, agricole, de

Legea 31/1990 - Legea societatilor comerciale, cu modificarile aduse, TITLUL II: Constituirea societilor comerciale

CAPITOLUL I: Actul constitutiv al societii.

5. In functie de dimensiunea lor, intreprinderile se pot clasifica in : intreprinderi mici; intreprinderi mijlocii; intreprinderi mari. Problematica intreprinderilor mici si mijlocii a constituit motivul central a numeroase studii de cercetare si statistice, existand diferente in definirea acestor tipuri de intreprinderi, in functie de caracteristicile acestora si de legislatia promovata de fiecare tara in parte. Clasificarea intreprinderilor intr-una din cele trei categorii trebuie sa se faca avand in vedere unele criterii de referinta. Criteriile agreate de majoritatea specialistilor sunt: cifra de afaceri, capitalul social si numarul de salariati7.

Tipul de ntreprindere

Criterii de ncadrare daca acestea au pna la 9 salariati si realizeaza o cifra de

microntreprinderi

afaceri anuala neta sau detin active totale de pna la 2 milioane euro (echivalent n lei) daca au ntre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri

ntreprinderi mici

anuala neta sau detin active totale de pna la 10 milioane euro (echivalent n lei) daca au ntre 50 si 249 de salariati si realizeaza o cifra de

ntreprinderi mijlocii

afaceri anuala neta de pna la 50 milioane euro (echivalent n lei), sau detin active totale care nu depasesc echivalentul n lei a 43 milioane euro

ntreprinderi mari ntreprinderi foarte mari

ntre 250 si 999 si cifra anuala de afaceri peste 50 milioane euro si/sau total bilant anual peste 43 milioane euro peste 1000 de salariati

Tabel 1: Criterii de ncadrare a ntreprinderilor

Suport de curs Microeconomie, Viorel Cornescu, Carmen Radu, Liviu Radu, Editura Universitatii Nicolae Titulescu, Bucuresti, 2013

Potrivit noilor reglementari, intreprinderile mici si mijlocii se clasifica nu doar in functie de numarul mediu de salariati, ci si n functie de cifra de afaceri anuala neta sau activele totale pe care le detin, vezi tabel 1.8. 3. CONCLUZII Economia romaneasca post revolutionara este in gasire si plina dezvoltare, capitalismul a patruns cu greu in tara noastra fiind cu greu acceptata de majoritatea populatiei. De aceea legile cu subiect economic, precum se observa, sunt in continua modificare, fiind perfectibile. Din pacate acest lucru creaza o imagine de instabilitate legislativa pe ramura economica, investitorii avand mari reticente in investitirea de capital cu adevarat mare. Legea 31/1990 - Legea societatilor comerciale, legea de baza a economiei romanesti, a permis investitorilor, indiferent de tipul de capital si originea lui, o similitudine de variante de a se asocia in vederea creari intreprinderilor, oferind un cadru larg legal de functionare. Din pacate criza economica moderna nu ne putea ocoli, o implicarea mai mare a statului in economia romaneasca dupa tipul curentului lui J. M. Keynes, ar putea aduce un mare castig. John Maynard Keynes, Primul Baron Keynes de Tilton (n. 5 iunie 1883, Cambridge - d. 21 aprilie 1946) a fost economist britanic ale crui idei numite economie keynesian radicale au avut un impact major att asupra teoriei politice i economice moderne, cat si asupra politicilor fiscale ale multor guverne. Este cunoscut in mod special pentru pledoaria sa n favoarea politicilor guvernamentale interventioniste, prin care guvernul ar folosi msuri fiscale i monetare n scopul temperarii efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice si boom-urilor economice. Este considerat de multi economisti unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei teoretice moderne. Populara expresie a lui Keynes Pe termen foarte lung suntem toti morti este inca citata9.

Ordonanta nr. 27 publicata n M.O. nr.88 din 31.01.2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346 din 2004

privind stimularea nfiintarii si dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii (IMM)


9

http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Maynard_Keynes