Sunteți pe pagina 1din 8

grupa 1010

Modul economic de gandire Paul Heyne


Paul Heyne ,eminent profesor de economie la universitatea din Washington, Seattle, SUA , a promovat stiinta economica prin interesul sau pentru probleme sociale , economia pietelor libere ,justitie si religie. Cea mai cunoscuta lucrare a sa, !he "conomic Way of !hin#ing$ % &odul economic de gandire$ , s'a bucurat de un real succes si a fost tradusa in numeroase limbi . Pe langa activitatea publicistica si stiintifica , Heyne a fost foarte apreciat si pentru devotamentul sau pentru cariera profesorala pe care a e(ercitat'o mai mult de )* ani , fiind foarte atasat de student si de mediul academic in general. +in manualul sau introductiv Modul economic de gandire am ales cateva capitole ce tin de macroeconomie si tratea,a e(emplificativ si diferite probleme ale secolului -- din economia americana. Capitolul 16 .n Cap /0 ,Cererea agregata si oferta agregata, autorul isi pune intrebari cu privire la modificarile referitoare la valoarea banilor, nivelul de pret sau cele ale ritmului productiei totale ,dorind sa evidentie,e relatia dintre acestea si performanta economiei SUA . Capitolul debutea,a cu anali,a Produsului National Brut, considerat de autor indicatorul cel mai cuprin,ator din cadrul celor calculati de &inisterul Comertului$. P12 este definit ca valoarea de plata a tuturor bunurilor finale produse in intreaga tara pe parcursul unui an. Autorul considera ca pentru a reduce la minim supraevaluarea re,ultatului, in calculul P12 trebuie sa intre doar valoarea bunurilor finale . P12'ul poate fi gandit si ca valoare a venitului total obtinut, sub forma de salarii, dobanda, renta si profituri .+e asemenea productia finala se mai afla ca suma a tuturor valorilor adaugate in fiecare etapa a procesului de productie.Al treilea mod de masurare a P12'ului il repre,inta achi,itiile totale de produse finale de catre populatie, firme si guvern impreuna ,la

care se adauga e(cedentul re,ultat din achi,itiile strainilor ce depasesc van,arile efectuate de ei in schimburile cu populatia interna. Sfatul autorului este sa evitam confu,ia P12 cu bunastarea nationala de ansamblu. Autorul atrage astfel atentia asupra erorilor ce pot aparea la calcularea P12'ului . Un e(emplu il repre,inta serviciile prestate de femeile angajate sa faca menajul ce poate fi evaluat si inregistrat , pe cand cele ale sotiei in cadrul aceleiasi munci prestate ,nu. +e asemenea de evitat ar trebui sa fie si e(agerarea calculelor prin inlaturarea consumului intermediar din calcule. Se folosesc doi indicatori 3 P12 nominal'P12 in dolari curenti si P12 real 4P12 nominal calculate la preturile unui an de referinta sau de ba,a. Pe langa acestia, e(ista deflatorul implicit al P12'ului pentru modificarile in nivelul general al preturilor sau in valoarea banilor. .n continuare , autorul face o anali,a a recesiunilor si inflatiilor de dupa anul /56* . 7ecesiunile suferite de economia SUA dupa anul /56* ies in evident prin incetiniri prelungite sau reduceri reale ale ritmului de crestere reala a P12. S'a constatat ca au avut loc recesiuni in toti anii in care P12 a sca,ut 3 /568, /569, /5:*, /5:8, /5:6, /59* si /59). !abelul pus la dispo,itie de autor mai anali,ea,a si somajul si inflatia,o problema mai serioasa in anii ;:* decat in deceniile anterioare , manifestandu 4se astfel o maladie fara precedent$' recesiunea cuplata cu inflatia, idee raspandita de mass'media. Autorul nu este de acord insa cu acest lucru, aratand ca inflatia s'a produs si anterior in timpul recesiunilor , dar fiind mai putin accelerata. "(ista totusi o legatura intre inflatie si recesiune, cele doua nefiind opuse$. Prin graficele cererii si ofertei agregate autorul arata ca inflatia si recesiunea se produc simultan daca curba ofertei agregate se deplasea,a spre stanga. Autorul considera insa ca oferta agregata si cererea agregata sunt doua notiuni prea generale pentru a fi utile , dar au rolul lor in intelegerea inflatiei si recesiunii. <pinia pre,entata in continuare,cea imbratisata de majoritatea economistilor in anii ;0* , pre,inta sarcina factorilor politici de alegere a unei combinatii acceptabile intre somaj si inflatie prin controlul cererii

agregate.Autorul propune insa o abordare a problematicii ba,ate pe oferta agregata prin 3 atacarea cartelurilor, imbunatatirea flu(ului informational, inlaturarea restrictiilor guvernamentale asupra concurentei interne si internationale. Au e(istat opinii diferite, ce s'au succedat 3 economia ba,ate pe cerere si economia ba,ata pe oferta . Punctul de vedere dominant inainte de anii ;=* a fost ca principalele disfunctionalitati le pre,inta oferta ,dar &area +epresiune$ din anii ;=* a demonstrate ca si cererea agregata poate genera probleme serioase . Printr'un e(emplu practic , P. Heyne ne aduce in vedere ca ceea este adevarat pentru bunurile individuale este adevarat si pentru totalitate bunurilor. Spre deosebire de cererea si oferta individuala , cererea si oferta agregata depind intr'un mod diferit una de alta. +aca tehnologia moderna reduce costul productiei de carbuni si oferta carbunelui creste , acest lucru nu presupune neaparat un efect si asupra cererii de carbune.Astfel factorii care influentea,a oferta sunt in mare parte distincti si independenti de factorii care influentea,a cererea, lucru care nu mai este la fel de valabil in ca,ul cererii si ofertei agregate. Economia bazata pe cerere are anumite limite si autorul constata interesul reinnoit pentru contributia factorilor de productie ba,ati pe oferta la cresterea economica si stabilitatea preturilor.Adam Smith a fost unul din primii economist adepti ai teoriei economiei ba,ate pe oferta , aratand ca teama de supraproductie sau subconsum este nefundamentata. Capitolul 17 P. Heyne avansea,a studiul asupra inflatiei si recesiunii in capitolul /: &asa monetara$ . >enomenul inflatiei si recesiunii este in vi,iunea lui strans legat de sistemul monetar. Banii ca mi loc de sc!imb nu repre,inta neaparat bucatile ver,i de hartie denumite bancnote si monede de diferite marimi si culori$ , ci si creditele de la bancile comerciale denumite conturi operabile prin cecuri sau depo,ite la cerere, fiind cele mai u,uale mijloace de schimb. Caracteristica distinctiva a banilor este lichiditatea lor. 2anii sunt pre,entati astfel ca fiind active care se pot schimba pentru a obtine bunuri? active

lichide $. Autorul defineste lichiditatea astfel 3 costul schimbarii unui active cu alte active.$ Cu cat costul schimbului sau cu alte active se apropie de ,ero, cu atat un activ este mai asemanator banilor. Heyne considera astfel bancnotele ca active complet lichide pentru care costul schimbarii este ,ero.Pentru a schimba o obligatiune in numerar este necesar un drum la banca si de aceea obligatiunile nu sunt la fel de lichide ca bancnotele. Pornind de la definitia banilor ca mijloc comun de schimb, autorul pre,inta in vi,iunea 2ancii centrala a SUA, Sistemul >ederal de 7e,erve, masa monetara ca suma &/ dintre numerarul pus in circulatie si depo,itele operabile prin cecuri plus cecurile de calatorie. .n sens larg, masa monetara este &/ @ depo,itele de economii, depo,itele la cerere mai mici de /***** dolari, actiuni ale fondurilor de ajutor reciproc pe piata monetara si alte componente minore. &) se doreste a fi o incercare de a masura activele cu inalt grad de lichiditate ale publicului. Heyne evidentia,a cresterea masei monetare printr'un tabel , e(plicand ca aceasta se produce prin acordarea de imprumuturi de catre bancile comerciale si crearea de bani si se reduce cand creditele sunt achitate. !otusi trebuie sa e(iste niste limite in acordarea de credite. Astfel fiecare banca este obligata legal sa detina re,erve ,re,erve stabilite de Sistemul >ederal de 7e,erve, banca centrala a SUA, creata prin lege a Congresului in /5/=. 2anca centrala A>"+ 4managerii eiB controlea,a crearea de bani ,reglementand marimea masei monetare. Cel mai important instrument pentru aceasta il repre,inta fi(area cadrului pentru re,erva legala. "(tinderea si restrangerea creditelor duc la crearea sau distrugerea banilor? la fel se intampla si in ca,ul re,ervelor. &arirea re,ervelor bancilor comerciale se reali,ea,a prin achi,itionarea de catre bancile federale de re,erve de noi active aducatoare de castiguri. Capitolul 1" < prima idee importanta este ca detinerea de bani inseamna in primul rand fle(ibilitate. P. Heyne se refera astfel la libertatea de manevra pe care o putem avea detinand mai degraba bani decat alte active. Cererea de bani apare ca o cerere pentru lichiditate, fle(ibilitate.

+aca se furni,ea,a bani suplimentari catre persoane care detin deja suma dorita de bani, se mareste cererea agregata pentru alte bunuri decat bani. Acest lucru va re,ulta in preturi ridicate,productie majorata si se poate anticipa ca produsul national brut va creste ca raspuns la o crestere a cererii . Autorul defineste cererea de bani ca o cerere de a detine bani si nu de a'. consuma. <amenii isi maresc stocul de bani disponibil ,respective soldurile banesti prin reducerea cheltuielilor proprii sau prin schimbarea de alte active pe bani. .si reduc soldurile banesti prin majorarea cheltuielilor proprii peste venit sau schimband bani pe alte active. < alta problema abordata in acest capitol este &area +epresiune din anii ;=* care a influentat modul de gandire privind recesiunea , somajul sau inflatia. "a s'a manifestat prin scaderi uriase ale productiei si venitului real timp de 8 ani succesiv. P. Heyne face referire cu precadere la somajul masiv, persistent$ care a atins in punctul culminant al recesiunii ,in anul /5==, valoarea de )6C din forta de munca. Da fel de persistent a fost si esecul economiei de a'si reveni pe deplin dupa incheierea declinului. Cel care a reformulat$ gandirea economistilor referitoare la recesiuni a fost Eohn &aynard Feynes A/99='/580B ,un economist britanic. .mportanta teoriei sale consta, in opinia lui Heyne, in idea ca meotda de abordare traditioala de catre economist a recesiunii ajunsese aproape sa nu o mai ia in considerare si ca economiile industriale moderne nu utili,iea,a in mod automat complet forta de munca. #orta instabila 3 cheltuielile de investitii. .n modelul Feynesian ceea ce declansea,a fluctuatiile agregate ale productiei si venitului este o modificare in nivelul dorit al cheltuielilor de investitii. Astfel cheltuielile de investitii sunt mai putin stabile decat cele de consum.<amenii isi mentin cheltuielile de consum si amana daca e necesar cheltuielile de investitii pentru o perioada adecvata. Autorul considera ca recesiunea insasi poate incuraja noile initiative, productie sporita si investitii suplimentara , incetinind declinul si generand refacerea. !eoria lui Feynes pune urmatoarea problema3 trasmite economia de piata indeajuns de usor si rapid informatia pentru a limita si atenua efectele deci,iilor destabili,atoare sau va agrava efectele unor asemenea deci,iiG

Economisirea este o alta implicatie a teoriei #eynesieste. "a depinde de venit astfel 3 oamenii vor tinde sa economiseasca mai mult pe masura ce venitul lor creste . Anali,a ba,ata pe cerere si anali,a ba,ata pe oferta. Cei care sustin teoria economiei ba,ate pe oferta insista ca modul de a reali,a investitii majorate este de a intensifica stimulentul de a economisi. Feynes sustine insa ca economisirea va depinde de mentinerea nivelului de cheltuieli de investitii. Feynes 3 cererea va crea oferta. Adeptii teoriei ofertei 3 oferta va crea cerere. P.Heyne considera ca din punct de vedere Feynesian cerera agregata poate in mod cronic insuficienta pentru a mentine niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fortei de munca.$Astfel economisirea va intar,ia cresterea economica ,po,itie ce contra,ice po,itia clasica conform careia cererea agregata este intotdeauna adecvata iar economisirea antrenea,a cresterea economica. Capitolul 1$ .n capitolul /5 Politica fiscala si monetara$ autorul discuta despre modul in care Huvernul lupta si previne recesiunile si fluctuatiile ..nstrumentele Huvernului sunt politica fiscalAbugetaraB si politica monetara. Politica fiscala isi propune sa controle,e fluctuatiile cererii agregate prin deficite sau surplusuri bugetare compensatorii. Politica monetara are acelasi obiectiv dar reali,at prin controlul asupra re,ervelor bancilor comerciale si conditiilor privind re,erva legala. #inantarea deficitelor. Un e(emplu dat de autor este 3 un deficit al guvernului federal necesita ca &inisterul de >inante sa ia cu imprumut diferenta intre cheltuielile guvernamentale si veniturile guvernamentale din impo,ite. Astfel !re,oreria poate imprumuta direct de la Sistemul >ederal de 7e,erve si consecinta este marirea masei monetare. < alta solutie care nu ar genera cresterea masei monetare o repre,inta soldurile populatiei ce

s'ar transforma in hartii de valoare guvernamentale. Astfel &inisterul de >inante ar primi banii pe care ii doreste fara o crestere a masei monetare. "conomia de dupa al doilea ra,boi mondial ,dupa cum pre,inta P.Heyne, scoasa din deprimarea$ &arii +epresiuni, prin stimulentul fiscal masiv al cheltuielilor de raboi, este un bun e(emplu pentru capacitatea stimulativa a politicii fiscal si un test real al eficacitatii sale privind obiectivele stabili,arii. "(ista mai multe opinii pre,entate despre politica monetara. Problema obiectivului potrivit pentru politica monetara a fost o problema controversata mult timp. Astfel unii economisti au considerat ca accentual trebuie pus asupra agregatelor monetare 4 marimile masei monetare, totalul numerarului in circulatie plus re,ervele bancilor comerciale cunoscute ca ba,a monetara.&asa monetara este rigida sau rela(ata in functie de ritmurile de modificare ale agregatelor. Apoi e(ista si o idee cu inclinatie spre o concentrare la nivelul doban,ii 4 masa monetara este rigida sau rela(ata in functie de nivelurile doban,ii3 inalte sau sca,ute. 7ecesiunile se produc in mare parte deoarece se fac greseli care apoi trebuie corectate. <pinia autorului este ca elemental cheie este relatia intre recesiune si incertitudine. #actorii stabilizatori sunt foarte important 3 Corporatia >ederala de Asigurare a +epo,itelor >ederale ,rolul de sprijinire a >"+ ,dar si tendinta cheltuielilor pentru consumul personal pentru a mentine ritmul continuu de crestere. +in categoria factorilor destabilizatori mentinonati de Heyne fac parte programele guvernamentale sau modificarea semnalelor de catre guvern ce poate genera valuri de cheltuieli de investitii. .nterventia la timp este crucial in orice politica eficace de stabili,are. +ecalajele in timp ,inevitabile altfel, determina managementul cererii agregate sa fie mai putin stabili,ator in practica decat in teorie. Astfel inter%entiile de a stabiliza cerera agregata prin politica fiscal sau monetara trebuie sa include o previ,iune e(acta pentru a avea succes. Autorul considera ca politica fiscala nediscretionara care operea,a prin modificari de impo,ite sau cu cheltuieli guvernamentale care se produc ca urmare a modificarilor nivelurilor productiei si a venitului, poate sa fi contribuit la stabilitatea economiei SUA dupa al doilea ra,boi mondial. !otodata P. Heyne este de parere ca politica monetara impreuna

cu politica fiscala discretionara dovedesc o capacitate mai buna de a schimba decat de a stabili,a cererea agregata. Si nu in ultimul rand, P.Heyne afirma ca e(ista dove,i considerabile pentru a sugera ca activitatile guvernului federal,inclusiv unele din eforturile sale de stabili,are , au fost, prin consecintele lor, puternic destabili,atoare.

Modul economic de gandire propune o anali,a a fenomenelor ce se produc la nivel macroeconomic ,dar nu se constituie intr'un manual de economie ,ci mai degraba este o aprofundare a cunostintelor economice. !otodata nu se adresea,a doar celor familiari,ati cu economia,putand fi abordata si de nespecialisti pasionati sau dornici sa inteleaga si sa aprofunde,e economia.Am intalnit,inevitabil, si pasaje I probleme ce necesita o atentie mai concentrata, dar care au reusit sa 4mi suscite interesul pentru problema respectiva.Da sfarsitul fiecarui capitol autorul pre,inta un mic re,umat, un fel de conclu,ie a ceea ce s'a discutat in acel capitol, urmat de problemele pentru discutie$ , menite sa il faca pe cititor sa e(plice singur alte aspecte practice ce decurg din subiectele din capitol. &arturisesc ca eu insami am incercat sa raspund la cateva intrebari si am observat ca nu este chiar dificil deoarece problemele discutate in capitol mi le'am insusit in mare parte si le'am putut aplica pentru temele de discutie. Prin e(emplele dese Afoarte bine e(plicate ,unele dintre ele chiar haioaseB ,prin latura practica,atat cat o poate avea o lucrare initial teoretica , &odul economic de gandire$ se constituie intr'o lucrare valoroasa atat pentru licentiati ,cati si pentru studenti .

S-ar putea să vă placă și