Sunteți pe pagina 1din 9

Evolutia indicelui globalizarii

Comentarii recente ale politicienilor occidentali, privind efectele directe si indirecte ale globalizarii in domeniul protectiei sociale si calitatii vietii releva indeosebi influentele positive ale acesteia, si mai rar, cele negative. De mai multi ani, Foreign Policy Magazine Globalization Inde calculeaza indicele de globalizare pentru !" de tari, care realizeaza #!$ din PI%&ul mondial si inglobeaza '($ din populatia lumii. Pentru fiecare tara, acest indice sintetizeaza nivelul dezvoltarii economice, nivelul contactelor interpersonale ale populatiei auto)tone etc. Potrivit clasificarii respective, in anul "**(, tarile cu indicele de dezvoltare cel mai ridicat a fost+ ,ingapore, Elvetia, -landa si Finlanda, ,./ care ocupa locul 00 in anul "**(, in anul "**! se afla pe locul 1. In anul "**2, primele 0* tari in acest top au fost urmatoarele+ ,ingapore, Irlanda, Elvetia, ,./, -landa, Canada, Danemarca, ,uedia, /ustria, Finlanda iar 3omania s&a situate pe locul 42. In randul analistilor vietii economice internationale contemporane, s&a conturat o multime de opinii in aprecierea faptului ca lumea s&a sc)imbat fundamental, ca se afla intr&o tranzitie politica si economica ma5ora si ca peioada anilor 6#* a fost una diferita fundamental de cea precedenta si dificila in privinta administrarii si evaluarii problemelor comple e aparute pe scena relatiilor economice internationale. Putine teme sunt at7t de controversate in prezent precum este tema globalizarii. Partea negativa a globalizarii este incercarea de a duce intr&un ritm comun culturi cu diverse grade de dezvoltare - astfel de incercare este greu de ordonat si de dus la bun sfarsit, avand in veder faptul ca aceasta este incontrolabila. -amenii de obicei se asteapta la ceea ce poate fi mai rau. Ceea ce valoreaza 8n prezent se va pierde si ceea ce va fi 8n loc poate genera consecinte negative. ,pecialistii 8ncearca insa sa convinga oamenii ca globalizarea este, 8n general, o forta de sc)imbare spre binele lor, o forta insa ireversibila. Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mi5locul anilor 9'*, capatand insa adepti si alte conotatii in anii 6#*. /cest proces continua in prezent sa se manifeste puternic desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste. Intr&un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca un proces dinamic al cresterii legaturilor si dependentei dintre statele nationale, ca urmare a e tinderii si

adancirii legaturilor in tot mai variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin globale mai mult decat nationale, cerand la randul lor o solutionare si armonizare mai globala mai mult decat nationala. /bordata insa din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea, reinventarea si armonizarea legaturilor dintre economiile nationale pe o piata mare, globala, a bunurilor si serviciilor, dar mai ales a circulatiei capitalurilor de orice fel. .n raport al Fondului Monetar International din 0##1 prezinta fenomenul globalizarii economiei mondiale ca integrarea internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor de bunuri si servicii, cat si a celor de capital. Globalizarea a devenit un proces implacabil, care se desfasoara cu o viteza fluctuanta, dar deseori foarte mare, cuprinzand in sfera sa in mod direct sau indirect multimea statelor lumii. Din punct de vedere strict economic, al eficientei alocarii si utilizarii resurselor, globalizarea economica apare ca un fenomen rational, de natura sa furnizeze un volum mai mare de bunuri si servicii folosind resurse tot mai putine, practic urmarind eficientizarea folosirii capitalului circulant in scopul ma imizarii numarului de nevoi satisfacute. Globalizarea economica presupune, asadar, in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute a statelor lumii si de orientare a defacerii productie catre piete libere, intr&un mediu cu o concurenta foarte mica, concurenta datorata in special impartirii tacite a pietei. Dintre factorii economico&comerciali determinanti ai globalizarii economiei mondiale care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale putem enumera+ & libera circulatie a marfurilor de orice fel : &liberalizarea serviciilor: & liberalizarea pietelor de capital: & liberalitatea investitorilor straini de a migra si implicit de a retrage sau de a introduce capitaluri pe diferite piete sau segmente din acestea: & armonizarea legislativa si administrativa favorabila globalizarii: ;iberalizarea comertului cu servicii, se observa, in mod special, in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor si bancar. /ceasta tendinta a inceput masiv inca din anii <1* in ,./, fiind continuata in anii <'* in Marea %ritanie si ulterior in .niunea Europeana si =aponia. >endinta continua si in prezent, incluzand si tarile Europei Centrale si de Est, printre care si 3omania. ;iberalizarea pietelor de capital s&a produs ca urmare a eliminarii treptate a impunerilor si restrictiilor privind circulatia devizelor si a capitalului. 3eprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale, interdependente, lucru ce favorizeaza mai usor migratia capitalului. Mobilitatea capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor internationale si genereaza o reducere a costurilor in ceea ce priveste capitalul imprumutat sau capitalul folosit pentru investitii internationale. Incepand cu anii <1*, interesul comun al umanitatii de conservare a mediului incon5urator s&a concretizat prin aparitia unor idei ?globale@. Mediul a fost numit ?bun comun ale umanitatii@ si s&a cautat securitatea ecologica precum si ?dezvoltarea durabila@ a acestuia.

/ceste preocupari comune au constituit factori noi ce au amplificat procesul de globalizare a economiei mondiale. %unurile comune ale umanitatii sunt oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu pot fi divizate si nici nu cad sub incidenta apartenentei vreunui stat. Cu e ceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost e ploatate, deoarece oamenii nu poseda in prezent, sau poseda foarte putin, capacitatile te)nice de a le e ploata si, intr&un fel, deteriora. Dezvoltarea durabila este definita drept actiunile care raspund nevoilor prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a&si satisface nevoile. Dezvoltarea durabila e conceputa in vederea armonizarii dintre economie si mediul incon5urator, ca o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri pe glob si pentru cativa ani, ci pe intreaga planeta si pentru un viitor apropiat. ,ecuritatea ecologica este una dintre componentele fundamentale ale securitatii globale. .n alt factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura. ,criind despre globalizare si gandind la un viitor apropiat, intr&un articol intitulat AGlobalizare si morala@, publicat in revista italiana @;<espresso@, .mberto Eco isi e prima foarte transparent punctul de vedere+ @In sc)imb este oare pozitiva globalizarea lingvistica si culturalaB Nu, si ar fi chiar o nenorocire pentru planeta o astfel de globalizare. Pe planul contactelor globale trebuie sa luptam pentru a pastra identitatea diferitelor culturi@. In literatura de specialitate globalizarea este abordata in mod diferit, putandu&se desprinde mai multe abordari privitoare la acest concept. Globalizarea este definita prin dependenta economica dintre state, ca urmare a cresterii graduale a coeficientului de dependenta fata de economia mondiala. Globalizarea este privita ca proces al diminuarii ta elor vamale, al renuntarii la politica vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor, si capitalurilor, pe masura dezvoltarii sc)imburilor economice internationale, gradual. Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului guvernului national ca urmare a e tinderii actiunii capitalului investitional international si a societatilor internationale, ce nu pot depinde de un guvern national. Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre forte internationale, in special din punct de vedere economic, cu o forta avand un caracter mai mult decat national si urmarind reglarea fenomenelor nationale. ,pecialistii romani, sustinatori ai ultimelor doua concepte, le completeaza cu ideea ca statul continua sa aiba un rol foarte important, invocand e emplul Frantei si Marii %ritanii. In raportul Dezvoltarii Mondiale editat de %anca Mondiala in anul "*** se apreciaza ca in economia mondiala au loc doua procese paralele+ globalizarea si descentralizarea. Globalizarea consta in transnationalizarea pana la supranationalizare si in mod deosebit in domeniile comertului, finantelor si te)nologiilor de varf: Descentralizarea consta in transmiterea de catre guvernul national catre comunitatile locale a tot mai multe atributii administrative, sociale, educationale, bugetare si in consecinta, rolul statului national se va limita la diplomatie, armata, adoptarea legislatiei interne si la alte cateva prerogative, strict in ceea ce priveste interesul unui stat national.

In abordarea procesului de globalizare se porneste de la o serie de procese reale e istente in economiile nationale si e trapolate la nivel international. Marirea necesitatilor de productie si consum ale unui stat fata de posibilitatile productiei nationale de a le satisface sub aspect te)nologic si de eficienta pe criterii economice optime. Ca urmare, am asistat, in ultimele decenii ale secolului CC, la dezvoltarea procesului de adancire a diviziunii internationale a muncii, de specializare, care a generat comertul cu subasamble. In ultima perioada se remarca faptul ca sporirea comertului e terior si mondial devanseza cresterea productiei mondiale. Datorita tendintelor enuntate mai sus are loc o crestere a coeficientului de dependenta a economiilor nationale fata de economia mondiala. /re loc o crestere importanta a pietei e terne, fapt ce obliga statele se adopte masuri de liberalizare a comertului e terior, a5ungandu&se pana la desfiintarea ta elor vamale. ;iberalizarea miscarii internationale a marfurilor, capitalurilor, serviciilor, persoanelor, fortei de munca si a te)nologiilor conduce la disparitia granitelor comerciale , nu insa si a granitelor nationale, cel putin deocamdata. ,e remaraca ca proces obiectiv adoptarea de reglementari comune de catre state D acorduri , tratate, conventii privind eliminarea dublei impuneri, regimul favorabil al investitiilor e terne, acordarea clauzei natiunii cele mai favorizate. ,e remarca deasemenea infiintarea unor institutii si organisme internationale comune cu atributii la scara mondiala, regionala sau subregionala D publice si private. Masurile adoptate de stat privind integrarea economica internationala se realizeaza sub forma integrarii statale. In legatura cu fenomenul de globalizare se prefigureaza doua opinii opuse: una care sustine acest proces, iar alta care se opune. ,ustinatorii globalizarii pun accentul in principal pe avanta5ele generate de procesul de globalizare si de gandire la nivel central+ &reducerea costurilor de productie datorita eficientei economice tot mai ridicate Epiata mai mare, productie mai mare, costuri te)nologice mai mici, pret de cost mai scazutF: &accelerarea tranzactiilor si sc)imburilor care se realizeaza aproape in timpii reali prin intermediul comunicatiilor Efa , Internet, telnet, etcF: &cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si te)nologice, datorita te)nologiei de varf folosite si datorita liberalizarii activitatilor bancare: &e tinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite surse sau zone traditionale. In consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel international ca urmare a miscarii libere a capitalurilor, investitiilor, te)nologiilor si fortei de munca spre domeniile si zonele mai profitabile. /ceste argumente care pun in evidenta avanta5ele globalizarii sunt considerate demne de luat in consideratie, insa nu trebuie absolutizate. -ponentii globalizarii invoca si uneori absolutizeaza consecintele negative cum sunt+ &desfiintarea natiunilor si a statului national: &reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii:

&specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie: adancirea decala5elor economice E in prezent "2' de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de ",2 miliarde de oameni D aproape G din populatia >erreiF. pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state datorita globalizarii. Globalizarea a fost cel mai des asociata in ultima vreme cu cresterea flu urilor private de capital inspre tarile in curs de dezvoltare pe parcursul anilor 6#* si pana in prezent. ;a acestea mai trebuie adaugat faptul ca aceasta evolutie a urmat unei reduse miscari a capitalului in aceste directii pe parcursul anilor 6'*. In acelasi timp, flu urile oficiale de a5utoare sau asistenta pentru dezvoltare s&au redus semnificativ de la inceputul deceniului al noualea, iar structura miscarilor de capital privat a inregistrat modificari semnificative. Investitiile straine directe au devenit categoria cea mai importanta. /tat investitiile de portofoliu, cat si creditele bancare au marcat evolutii tot mai sinuoase, reducandu&se dramatic la inceputul crizei financiare din a doua 5umatate a deceniului al zecelea. Din punct de vedere al comertului, tarile in curs de dezvoltare si&au sporit partea din participarea la comertul international de la 0#$ in 0#10 la "#$ in 0###. E ista insa variatii destul de importante intre regiuni. De e emplu, noile tari industrializate din /sia au inregistrat evolutii pozitive, in timp ce /frica, pe ansamblu, a avut un trend descrescator. ,tructura ofertelor de e port este, de asemenea, un aspect e trem de important. Cea mai importanta crestere a fost, de departe, cea a e portului de produse manufacturate. Ponderea produselor primare, oferite mai ales tarilor sarace, s&a redus. Forta de munca s&a miscat de la o tara la alta, partial datorita incercarilor de identificare a unor oportunitati de lucru. Cifrele nu sunt e traordinare in momentul de fata, insa in perioada 0#!2&0##* proportia fortei de munca de origine straina pe ansamblul globului a crescut cu aproape 2*$. Cele mai importante directii urmarite de forta de munca au fost intre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate. E ista un potential destul de important de deplasare a cunostintelor si te)nicilor de productie inspre tarile in curs de dezvoltare, la fel ca si o crestere a salariilor in aceste tari. ,i tarile dezvoltate au motive sa considere globalizarea ca fiind un proces contradictoriu. Merita analizata amenintarea pe care tarile cu niveluri salariale reduse o e ercita asupra tarilor dezvoltate in ceea ce priveste integrarea primelor in noul spectru mondial, precum si masura in care sc)imbarile care au loc in aceste economii sunt determinate de e tinderea fenomenului de globalizare. Economiile sunt intr&o continua evolutie, iar globalizarea este unul dintre fenomenele care se e ercita incontinuu. .n astfel de fenomen este acela al orientarii spre sectorul serviciilor din partea economiilor care a5ung la un anumit grad de evolutie. .n altul este deplasarea spre locurile de munca ce inglobeaza mult mai multe aptitudini. ,tudiile arata ca toate aceste tipuri de evolutie vor avea loc indiferent de modul de e tindere al procesului de globalizare. De fapt, globalizarea face acest proces mai usor si mai putin costisitor pentru economie pe ansamblu, prin aducerea avanta5elor flu urilor de capital, inovatiilor te)nologice si a preturilor reduse de import. Cresterea economica, reducerea soma5ului si standardele de viata sunt, toate, mult mai ridicate decat daca am avea de&a face cu o economie inc)isa.

/vanta5ele au insa o distributie inegala intre diferite grupuri si tari, pentru unii procesul fiind mai curand un dezavanta5. De e emplu, lucratorii din domeniul industriilor vec)i, care acum se afla in declin, au sanse reduse sa se redreseze pentru a putea servi noilor industrii. De&a lungul secolului CC venitul global pe cap de locuitor a crescut in mod semnificativ, dar cu diferente destul de importante la nivel de tari. Este evident faptul ca diferentele de venit intre tarile bogate si cele sarace, s&au adancit tot mai mult pe perioade destul de mari. Horld Economic -utlooI a efectuat un studiu in care a inclus (" de tari Ereprezentand #*$ din populatia globuluiF pentru care e ista date pentru tot secolul CC. ,&a a5uns la concluzia ca productia pe cap de locuitor a crescut apreciabil, dar distributia venitului pe tari a devenit tot mai inegala in comparatie cu situatia de la inceputul secolului, unde e ista o apro imativa egalitate. ;a acestea trebuie precizat si faptul ca in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor sociale, tarile mai sarace au inregistrat procese insemnate. De e emplu unele tari cu venituri reduse marc)eaza niveluri impresionante pentru indicatorii sociali intr&un timp destul de scurt. In termenii de Indicatori pentru Dezvoltare .mana folositi de -J., care iau in calcul nivelul de educatie si speranta de viata, situatia generala este destul de diferita comparativ cu simpla comparare a indicatorilor initiali, in sensul cresterii. Ju trebuie sa uitam ca, in actuala lume globala, apro imativ "** dintre societatile internationale e istente dezvolta o cifra de afaceri care depaseste PI% realizat de circa 02* de tari si aceasta in ciuda celor spuse de =.=. 3ousseau ,@Jimeni nu trebuie sa fie atat de bogat incat sa poata cumpara pe altul si nimeni nu trebuie sa fie atat de sarac incat sa se vanda@. AImbunatatirea esentiala a standardului de viata@ pentru toti cei din tarile subdezvoltate Aprin cresterea productiei industriale@, asa cum promitea presedintele american Karry >ruman in 0#(# saracilor lumii, nu va avea loc. Cea mai bogata cincime din statele e istente, )otareste asupra a '(,1$ din produsul social brut mondial, cetatenii acestora desfasoara '(,"$ din comertul mondial si detin '2,2$ din soldul de economii interne. Din 0#!*, distanta dintre cincimea cea mai bogata si cincimea cea mai saraca a tarilor aproape s&a dublat. Dupa opinia e pertilor -J., pentru obtinerea unor ameliorari notabile este necesar ca ritmul de crestere prevazut in ,trategia internationala a celui de&al treilea Deceniu al Jatiunilor .nite pentru Dezvoltare sa se prelungeasca pe o perioada mult mai lunga decat cele doua decenii, adica dincolo de secolul CC. Diferenta bogatie&saracie se acutizeaza permanent, datorita faptului ca regiunile bogate au trecut de5a prin fenomenul de tranzitie demografica, iar populatia lor este slabita, in timp ce populatia din sud va creste in continuare in urmatorii !* de ani. In 5umatate din acest timp, statistic in conditiile stiute pana in prezent, doar 0L1 din populatia mondiala va controla cel putin trei sferturi din bogatia mondiala. Ca urmare, presiunea asupra acelor Ainsule de bogatie@ va fi din ce in ce mai mare asupra altor natiuni sau regiuni. Dezvoltarea este intarziata de catre dezavanta5ele comerciale si de instabilitatea politica. Daca in timpul gravei crizei mondiale alimentare din 0#(1 s&a estimat ca apro imativ (2* milioane de oameni din lumea intreaga sufereau de malnutritie, "* de ani mai tarziu, 1'* de milioane de oameni nu aveau Asuficienta )rana pentru a&si satisface nevoile fizice de baza de proteine si energie@. Discrepantele au crescut si sunt inca in crestere.

- analiza obiectiva a procesului de globalizare de pana acum, atesta faptul ca avanta5ele economice inclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi gasesc originea societatie internationle. In acest sens actioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale F.M.I., %anca Mondiala, -rganizatia Mondiala a Comertului dominate de marile puteri economice avanta5eaza intr&o proportie covarsitoare tarile dezvoltate implicate in acordarea de credite, infaptuirea investitiilor straine directe, institutiile de unde rezulta ca societatile internationale si statale creditoare obtin profituri ridicate. In concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibila, orice tara care&si pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea in mod direct si sa ia in considerare acest aspect in momentul intocmirii programelor economice pe termen mediu si lung. In acest conte t orice tara insa este obligata sa isi conserve prin programe nationale istoria, obiceiurile si tot ceea ce tine de statul national in ideea pastrarii unei identitati nationale a locuitorilor ei, identitate fara de care nu va putea fi localizata si identificata c)iar si intr&o lume globala. /cesta conservare trebuie sa fie facuta indiferent de e istenta granitelor fizice si mai presus de globalizarea economiei.

Intensificarea globalizMrii constituie trMsMtura fundamentalM a economiei mondiale la 8nceputul secolului CCI. Ea se caracterizeazM prin accentuarea tendinNei de reducere Oi eliminare a barierelor dintre economiile naNionale, precum Oi amplificarea legMturilor dintre aceste economii. DeOi este unul dintre cei mai utilizaNi termeni 8n literatura de specialitate, nu se poate spune cM e istM o definiNie general acceptatM. .na dintre cele mai cunoscute este definiNia %Mncii Mondiale+ Globalizarea se referM la faptul observabil cM 8n ultimii ani o parte din ce 8n ce mai mare a activitMNii economice la nivel mondial se deruleazM 8ntre persoane Oi firme din NMri diferite. Formele globalizMrii /ceastM creOtere a activitMNii economice 8n afara graniNelor a luat diferite forme+ Comerul internaional - o parte din ce 8n ce mai mare a bunurilor Oi serviciilor consumate provin din importuri. Pn domeniul relaNiilor financiare e terne, procesul de globalizare se oglindeOte aOadar 8n creOterea mai rapidM a comerNului internaNional faNM de producNia mondialM. Pn perioada 0#2* D 0##(, comerNul internaNional a crescut de 0( ori, 8n timp ce producNia mondialM a sporit de 2,2 ori. Dinamica rapidM a comerNului internaNional constituie o consecinNM a ad7ncirii diviziunii internaNionale a muncii, a liberalizMrii accesului pe pieNele e terne de bunuri Oi servicii Oi a progresului te)nici 8n domeniul transporturilor Oi telecomunicaNiilor. Investiiile strine directe & factorii determinani ai creOterii rapide a investiNiilor strMine directe sunt+ liberalizarea politicilor 8n domeniu: implementarea programelor de privatizare, cu participarea investitorilor strMini: ac)iziNiile Oi fuzionMrile de 8ntreprinderi,

ca urmare a sporirii concurenNei: noile te)nologii, care faciliteazM transporturile Oi telecomunicaNiile, precum Oi organizarea managementului firmelor implantate la mari distanNe. ProducNia internaNionalM, inclusiv producNia societMNilor transnaNionale, a filialelor Oi a altor 8ntreprinderi legate de societMNile multinaNionale, prin acorduri Oi alianNe, fMrM participarea de capital a cunoscut o puternicM dezvoltare. Qec)ea sc)emM de fabricaNie 8ntr&o NarM Oi v7nzarea 8ntr&o altM NarM a cedat terenul operaNiunilor de fabricaNie internaNionalM. Progresul te)nologic permite descompunerea Oi dezagregarea proceselor de producNie. Firmele 8Oi aleg pentru fiecare dintre fazele procesului de producNie locul care 8ntruneOte cei mai favorabili factori de producNie. Pn consecinNM, e portul nu mai reprezintM adeseori v7nzarea unui produs naNional cMtre un cumpMrMtor strMin, ci decurge din diferitele localizMri naNionale ale 8ntreprinderilor care participM la crearea aceluiaOi produs. Societile multinaionale pot contribui la stimularea dezvoltMrii economice 8n NMrile de implantare, la 8ntMrirea capacitMNilor lor te)nologice, la formarea resurselor lor umane, la facilitarea accesului la noi pieNe. Pieele financiare D globalizarea activitMNilor financiare a fost facilitatM de progresele 8n domeniul comunicaNiilor Oi informaticii. -datM cu pieNele financiare globale au apMrut Oi crizele financiare globale care au relansat discuNiile cu privire la avanta5ele Oi dezavanta5ele procesului de globalizare. E istM opinii conform cMrora globalizarea nu este un fenomen nou, ba c)iar cM lumea era mai integratM acum un secol. ComerNul Oi investiNiile, ca proporNie din PI% erau comaparabile, iar datoritM graniNelor desc)ise, oamenii puteau circula liber. Ce este totui nou n aceast perioad? PieNe noi PieNe globale cu dinamicM ascendentM 8n servicii+ bMnci, asigurMri Oi transporturi: PieNe financiare noi+ nereglementate, conectate, cu posibilitatea de a acNiona Oi reacNiona la distanNM, 8n tim real, cu instrumente financiare noi precum produsele financiare derivate: Dereglementarea Oi scMderea legilor antitrust, proliferarea ac)iziNiilor Oi fuziunilor: - piaNM globalM pentru bunurile de consum, cu mMrci globale. /ctori noi CorporaNiile multinaNionale integreazM producNia Oi v7nzarea, domin7nd producNia mondialM: -rganizaNia MondialM a ComerNului este prima organizaNie multilateralM cu autoritatea de a impune reguli guvernelor naNionale: - reNea internaNionalM 8n creOetere de organizaNii neguvernamentale: %locurile regionale au devenit mai numeroase Oi mai importante+ .niunea EuropeanM, /,E/J E/sociaNia JaNiunilor din /sia de ,ud D EstF, J/F>/ E/sociaNia Jord D /mericanM a ;iberului ,c)imbF, etc. Grupurile de coordonare politicM + G D 1, G D 0*, G D "", -ECD. 3eguli Oi norme noi Economia de piaNM s&a rMsp7ndit la scarM planetarM: DemocraNia s&a rMsp7ndit ca modalitate principalM de alegere a regimurilor politice:

ConvenNiile referitoare la drepturile omului sunt adoptate Oi cunoscute pe arii din ce 8n ce mai e tinse: ConvenNii globale referitoare la problemele de mediu: ConvenNii multilaterale cu privire la drepturile de proprietate intelectualM, comunicaNii, investiNii, etc.

Noi mi loace de comunicaie !mai rapide "i mai ieftine# Internet D ul Oi comunicaNiile electronice conecteazM simultan mulNi oameni: >elefonia celularM: >ransport mai rapid Oi mai ieftin D aerian, rutier Oi pe calea feratM.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate