Sunteți pe pagina 1din 2

Fantasticul in "La tiganci "

Fantasticul este o categorie estetica care se realizeaza prin redarea, recrearea lumii dintr-o perspectiva imaginara. Intr-o opera fantastica realul este imbinat cu o latura ireala. Straniul este construit prin intermediul unor evenimente care vor schimba destinul personajului central. Teme fantastice des intalnite parasirea timpului prezent, e!istenta unui cadru ireal in care personajele isi implinesc destinul, motivul nunta-moarte prin care omul este supus initierii"cunoasterii#. $sadar o creatie fantastica este o creatie aflata sub semnul miraculosului, ine!plicabilului, imaginarului. %ersonajele din nuvela fantastica sunt persoane care au cunoscut cel putin o data in viata sentimentul de ideal neimplinit, au o viata banala, construind un ciclu care reprezinta destinul nefavorabil al personajului. In nuvela &La tiganci', (liade construieste subiectul in ) secvente prin intermediul carora realul se imbina cu irealul. *amuflarea sacrului in profan"hierofania#, trecerea din real in ireal si incapacitatea omului de &a trai mitul', constituie punctul de plecare in opera lui (liade. %rima secventa din nuvela este dominata de planul real in care personajul principal savarseste un ritual fara insa a realiza acest lucru. +avrilescu merge de , ori pe saptamana cu tramvaiul, aceasta cifra reprezentand totalitatea ritualurilor sacre. -analitatea in care viata personajului se desfasoara poate fi considerata drept o consecinta a unei greseli care i-a schimbat cursul vietii..,s/m0-sdfsdn,,/ (lementele fantastice care apar pe parcursul secventei sunt sugestive in conturarea personajului. (l merge cu tramvaiul intr-o zi caniculara de vara, participa la o discutie despre un anumit colonel La1rence si de asemenea se face referire cu o oarecare retinere la locul numit &la tiganci', unde timpul pare a fi suspendat &$vem timp. *a n-am ajuns inca la tiganci2'. %entru ceilalti pasageri din tramvai casa tigancilor este un loc rau famat, pentru +avrilescu este un refugiu impotriva canicului. In momentul in care el realizeaza ca si-a uitat partiturile la eleva lui, 3tilia, va schimba cursul destinului sau, intrand intr-o noua etapa e!istentiala. (ste &prea tarziu' sa se intoarca din drum, astfel se produce o ruptura de realitate in momentul in care patrunde in spatiul miraculos de &la tiganci'. Inainte de a intra in sacru este &lovit' de lumina, producandu-se asadar o sciziune in e!istenta personajului. %rima secventa sta sub semnul unui destin ratat, soarta nefiindu-i favorabila din pricina &firii lui de artist'. 4rmatoarele , secvente stau sub semnul fantasticului, personajul traind o e!perienta stranie, fiind prins intre realitate si mistic. Intrand la tiganci, el cunoaste o noua dimensiune e!istentiala. (ste intampinat de o baba care ii cere bani - ea semnifica cerberul care ia bani celor care trec dintr-un spatiu"viata# intr-altul"moarte#. Tigancile s-au stabilit in -ucuresti de .5 de ani "adica de , ori cate 6#, semn al perfectiunii , al creatiei perfecte. $ceste indicii sunt ignorate de +avrilescu care nu poate face diferenta dintre realitate si fantastic. $mestecul de real si mitic va conduce la ambiguitate, personajul fiind derutat pe parcursul intregii nuvele. La tiganci timpul nu are limite, asadar acest loc sacru dispune de atemporalitate &$vem timp. 7u e nici trei.'. +avrilescu va fi prins intrun joc pe care nu-l cunoaste. *ele trei fete il atrag intr-o hora care in folclorul romanesc reprezinta jocul ielelor. 8eoarece este incapabil sa deosebeasca cele trei fete prin etnie, el este condamnat sa strabata un labirint, nu insa inainte de a cunoaste e!perinta onirica. .,s/m0-sdfsdn,,/ (l isi va reaminti tragedia vietii sale pierderea lui 9ildegard, iubirea vietii lui.%reocuparea pentru neimplinirea sufleteasca il va impinge pe un drum greu de strabatut, devenind prizonierul unui univers labirintic. :ocul tigancilor i-a trezit sentimentul de tradare, care a fost refulat in banalitatea cotidiana. Intrarea in labirint este asociata cu sentimentul abandonului; el este parasit de cele trei fete, se pierde si el la randul lui printre paravane, este sufocat de caldura si se dezbraca, semn al pierderii identitatii si individualitatii. In aceste conditii grele, personajul se simte mai batran, sleit de puteri, insetat, dar si schimbat din punct de vedere fizic &se privi mirat in oglinda, parca iar fi fost greu sa se recunoasca'. %entru a-si potoli setea, cere apa & band direct din cana, indelung, galgaind, dandu-si capul pe spate'; apa detine calitatea magica de a reda fiintei putinta renasterii. %entru +avrilescu, e!perienta de la tiganci este un joc, de aceea nu percepe rostul identificarii celor trei fete, sensul ratacirii prin labirint si e!perienta onirica care va duce la crearea unei noi identitati. Trairea sa in locul sacru de la tiganci seamana cu o mistuire, cu moartea, insa legaturile cu realitatea nu sunt definitiv rupte aude &voci si zgomote si scaune trase pe parchet'. In ratacirea prin labirint primeste semnele apropierii sfarsitului este atras de un giulgiu care ii acopera goliciunea corpului asemenea unui mort. $sadar, e!perienta lui +avrilescu echivaleaza cu initierea in moarte, caci a iesi si a intra intr-un labirint este un ritual initiatic prin e!celenta. Secventele <, <I, <II reprezinta confruntarea lui +avrilescu cu o realitate ambigua. Timpul petrecut in bordeiul tigancilor si ratacirea personajului in labirint este o avertizare asupra a ceea ce-l asteapta in lumea profana, caci intors in realitate eroul se va confrunta cu un nou labirint in locurile cunoscute el intalneste alti oameni, banii se schimbasera, tramvaiul se scumpise, in casa lui locuiau alti oameni, (lsa este plecata in +ermania, iar pe strada %reoteselor, la doamna <oitinovici locuiau niste straini. (l nu este recunoscut de crasmarul *ostica, care ii relateaza ca +avrilescu a disparut de 5. ani. In acest moment eroul realizeaza ca cele cateva ore petrecute la tiganci echivaleaza cu 5. ani, adica un ciclu cosmic. Isi da seama ca a pierdut legatura cu realitatea si vrea sa se intoarca in spatiul sacru de la tiganci. In drumul sau initiatic va fi dus de un fost dricar "reprezentandu-l pe *haron# care nu ii ia bani. <or trece pe langa o biserica si simbolurile mortii sunt sesizabile usor regina noptii, locul de veci in care o persoana a fost ingropata de dimineata. Schimbarea la care +avrilescu este supus reprezinta intoarcerea la momentul de gratie iubirea lui 9ildegard, inainte de a fi ales ca sot de (lsa, el acceptand din lasitate si din lipsa de bani. *onditia materiala nu l-a lasat sa-si implineasca iubirea, el pierzandu-si astfel firea de artist. =evenirea la casa tigancilor reprezinta ultima secventa, momentul in care trece din real in sacru, primind o a doua sansa de a-si implini destinul. (l este pregatit, in initierea in moarte cunoscand desavarsirea. Intalnirea cu 9ildegard inseamna dreptul de a intra in eternitate prin iubire, prin nunta care se realizeaza sub semnul visului &$sa incepe. *a intr-un vis2'. %lecarea cu 9ildegard spre padure"simbol al eternitatii#, reprezinta a doua sansa in implinirea destinului sau cosmic. La (liade nunta este un simbol de patrundere in moarte, in inteles mitic, de contopire a individului cu Fiinta suprema, 8umnezeu. &La tiganci' este o nuvela fantastica, deoarece e!ista elemente ce definesc categoria estetica, numita fantastic planul real-ireal, trecerea din viata in moarte, motivul nunta-moarte, ritualul initiatic pentru desavarsirea destinului cosmic. $ceasta nuvela are ca element original modul in care (liade vede fantasticul mitul si imbinarea sacrului cu profanul reprezinta esenta spiritualitatii.