Sunteți pe pagina 1din 39

Grupa: 431B

Facultatea de Electronic, Telecomunicaii si Tehnologia


Informaiei
Universitatea Politehnic Bucureti




Proiect la
Disciplina CEF



Coordonator Stiintific: Student:
Prof. Dr.ing.
Drago Dobrescu Grupa: 431B





2009-2010
Grupa: 431B
Tema de proiect
Sa se proiecteze un generator de semnal sinusoidal pentru domneniul
audiofrecventa.
Date initiale de proiectare:
Oscilatorul va fi realizat cu ajutorul unui amplificator
operaional i va avea urmatorii parametri:
- Frecvena cuprins ntre f
min
= 10*3Hz i f
max
= (25+3)kHz.
- Tensiunea de ieire are o amplitudine maxima de V
max
= 4 V
i o amplitudine minima V
min
= 3 mV.
- Impedana de sarcin a oscilatotrului se considera pur
rezistiv, R
L
= 50 O.
Retele de reactie (filtre)
- Se va realiza o prezentare i o comparaie ntre reeaua Wien
i alte tipuri de reele de reacie, trasind caracteristicile
funciilor de transfer n urma rezolvrii analitice. Se va
adopta pentru oscilator una din aceste reele: Wien, ,TT,T
cotit, 3 celule RC...
Bufferul (etajul separator) va fi realizat cu posibilitatea de reglaj
n trepte precum i fin a amplitudinii semnalului de ieire. Se va
utiliza eventual o reea de tip atenuator calibrat.
Observatie: dac este necesar se va proiecta i un amplificator
trazistorizat de adaptare la rezistena de sarcin.
Sursa de alimentare stabilizat pentru alimentarea ntregului
montaj nu este o sursa in comutatie. Este formata din:
transformator, redresor, filtru si stabilizator
Tensiunile de alimentare pot fi alese in doua variante:
- Tensiune unipolara,

=10V
- Tensiune bipolara simetrica,

si tensiune
negaiva


Stabilizatorul ce va fi proiectat va fi obligatoriu cu tranzistoare.
Se pot prezenta opional i stabilizatoare integrate, dar calculele
analitice si simularile se vor face pe schema cu tranzistoare.



Grupa: 431B
Material grafic obligatoriu
- Schema bloc general
- Schema (electronic) de detaliu general
- Lista de materiale si componente necesare transpunerii in
practic a proiectului
Concluzii - prezentai proiectul sub aspectul soluiilor originale
alese in proiectare, raporul calitate-pre (economic), fiabilitate,
design...
Bibliografie

















Grupa: 431B
Introducere (Notiuni generale)

Generatoarele de semnal sinusoidal sunt aparate electronice
care, sunt utilizate ca surse de tensiune variabile in timp, cu o anumita
forma si cu nivel si frecventa reglabile. In esenta lor generatoarele de
semnal contin circuite electronice care transforma energia furnizata de
curent continuu (de alimentare,

) in energie de curent alternativ


furnizata la iesirea aparatului, cu semnalul reglabil intr-un anumit
domeniu de frecvente (f =

).
Sunt denumite generatoare de semnale datorita faptului ca,
accentul se pune pe calitatile formei de unda a semnalului de curent
alternativ.
Fiecare generator de semnal sinusoidal pentru domneniul
audiofrecventa AF (10 Hz la 100KHz) este caracterizat prin valorile
de minima si maxima (f
min
si f
max
), intre care poate fi cuprinsa
frecventa de oscilatie.
Nivelul maxim. In general se precizeaza tensiunea maxima

(ca amplitudine) produsa la bornele generatorului in gol (fara


sarcina).






Grupa: 431B
Schema bloc general a generatoarelor sinusoidale
Structura functionala, de principiu, a unui generator sinusoidal este
prezentata in figura1.

Fig. 1
Schema cea mai generala a unui amplificator armonic are in
componenta sa un amplificator A si o retea de reactie care sa
asigure un semnal de reactie pozitiv de la iesirea amplificatorului la
intrarea acestuia (fig. 2)

Fig. 2
Grupa: 431B
Relatia Barkhausen stabileste conditiile in care la iesirea

apare un
raspuns pentru un semnal nul la intrare (

): .
In general atit amplitudinea cit si factorul de transfer sunt marimi
complexe, astfel incit relatia Barkhausen intre numerele complexe
este echivalenta cu doua conditii reale:
Conditia de modul sau de amplitudine: ||||
Conditia de argument sau faza: arg()+arg(A)=



Retele de reactie (filtre)
In functie de elementele retelei de reactie oscilatoarele pot fi: RC- cu
rezistoare si condensatoares si LC cu inductivitati si capacitati.
Dintre oscilatoarele RC se utilizeaza cu precadere
Reteaua de reactie de tip Wien
Aceasta reea are proprieti selective bune i cu o larg utilizare n
oscilatoarele de joas frecven a carei structura este prezentata in
figura

Fig. 3
Grupa: 431B
Schema reprezint o combinaie de dou filtre: un filtru trece-jos, care
introduce un defazaj negativ i un filtru trece-sus, care introduce un
defazaj pozitiv. Va exista astfel o frecven la care defazajele se
compenseaz reciproc, rezultnd un defazaj total nul.
Calculul functiei de transfer
Notam impedantele din ramurile retelei Wien cu:


Pentru analizarea comportrii filtrului vom observa c avem un
divizor de tensiune a crui tensiune de ieire poate fi scris sub forma:


Dup efectuarea ctorva operaii elementare funcia complex de
transfer poate fi adus la forma:
=


Reteaua Wien este o retea RC selectiva cu functie de transfer de tip
trece-banda. Pulsatia centrala este:

, La aceasta
frecventa functia de transfer ia valoarea maxima.
Din motive tehnice (la reglarea frecventei, rapoartele


trebuie mentinute constante pantru ca amplitudinea sa nu varieze), se
utilizeaza mai frecvent reteaua Wien simetrica, la care:

, daca introducem notatia

, atunci expresiile
funciei de transfer i a defazajului introdus de reea sunt:
Grupa: 431B
=


Reprezentarile grafice functiilor de transfer si a defazajului pentru o
retea Wien cu valorile componentelor R=1K si C=10nF sunt
prezentate in figura 4.

Fig. 4
La o frecven f = f
o
=15,9kHz defazajul este nul ( = 0) i atenuarea
introdus de reeaua de defazare este 9,5dB
( =

).


Grupa: 431B
Reteaua dublu T
Un alt tip de reea selectiv RC cu o selectivitate mai bun dect
reeaua Wien este reeaua dublu T prezentat n fig.5. Ea este
compus din doi cuadrupoli n T conectai n paralel. Cuadrupolul
format din rezistenele R i din capacitatea C/k reprezint un filtru
trece-jos iar cel format din capacitile C i rezistena kR reprezint un
filtru trece-sus. Dac se introduce notaia

, atunci se obine
urmtoarea funcie de transfer pentru aceast reea dublu T:

Fig. 5

Valoarea minima a modulului functiei de transfer este:
=

, pentru k=

reteaua dublu T va introduce un defazaj nul la


frecventa f=

, iar functia de transfer va avea o atenuare maxima


(teoretic infinita).
Reprezentrile grafice ale funciei de transfer i defazajului unei reele
dublu T cu valorile elementelor de circuit R = 1k, C = 10nF i k =


sunt prezentate n fig.6.
Grupa: 431B

Fig. 6















Grupa: 431B
Circuitul rezonant

n multe tipuri de oscilatoare care genereaz semnale armonice
n domeniul radiofrecven se folosesc drept sarcin i reea de reacie
circuite rezonante LC. Unul dintre acestea este prezentat n fig. 7.
Circuitul rezonant este format dintr-o bobin cu inductana L i
rezistena de pierderi r i condensatorii cu capacitile C
1
i C
2
. Dac
notm cu C
ech
capacitatea echivalent serie a celor doi condensatori:

, i cu f
o
frecvena de rezonan a unui circuit paralel
LC
ech
fr pierderi:

, atunci se poate demonstra c


frecvena de rezonan a circuitului din fig.7, alimentat cu un curent
constant, este: f=



Fig. 7
Curentul de alimentare a circuitului rezonant este furnizat de ieirea
amplificatorului care poate fi privit ca surs de tensiune sau surs de
curent. Pentru a funciona ca reea de reacie ntr-un oscilator,
tensiunea de ieire a reelei (tensiunea de reacie a amplificatorului) se
Grupa: 431B
colecteaz de pe condensatorul C
2
. n fig.7 am presupus c reeaua
este alimentat de o surs de tensiune cu rezistena de ieire R.
Caracteristica de transfer i caracteristica de faz pentru o reea de
reacie ca cea din fig.7, alctuit din elemente cu valorile: L = 1mH, r
= 10, C
1
= C
2
= 1nF i R =10k sunt prezentate n fig.8. Am ales
pentru cele dou capaciti aceeai valoare pentru c, dup cum vom
vedea n paragrafele urmtoare, intrarea n regim de autooscilaie este
mai uoar n aceast situaie.

Fig. 8
Se poate observa c la o frecven egal cu frecvena proprie de
rezonan a circuitului (aici, aproximativ 225kHz) caracteristica de
transfer prezint un maxim i defazajul dintre tensiunea de ieire i
tensiunea de intrare este de - radiani. Dac i amplificatorul
introduce tot un defazaj de - radiani, atunci defazajul total va fi de
2 radiani, ndeplinind condiia de reacie pozitiv.
Grupa: 431B
Sursa de alimentare
Sursele de alimentare sunt utilizate in masurarile electrice ca
surse etalon tensiune, surse de activare si surse pentru alimentarea
montajelor electrice in current continuu si determinarea punctului
static de functionare.

Fig. 10
Schema bloc la modul general al surselor de alimentare este
compusa din transformatorul de retea, circuitul de redresare,
stabilizatorul de tensiune si filtru si este prezentata in figura 10
Tensiunea bipolara simetrica,

si

este
asigurata de sursa de alimentare de la reteaua de 220V
Pentru o buna functionare a stabilizatorului va trebui ca la
intrarea acestuia, sa avem o tensiune mai mare cu cativa volti fata de
cea stabilizata pentru a creste factorul de stabilizare a stabilizatorului
prin cresterea amplificarii amplificatorului.

Transformatorul
Transformatorul este un aparat electric care transfer energie electric
dintr-un circuit (primarul transformatorului) n altul (secundarul
transformatorului), funcionnd pe baza inductiei electromagnetice.Un
curent electric alternativ care strbate nfurarea primar produce un
cmp magnetic variabil n miezul magnetic al transformatorului,
Grupa: 431B
acesta la rndul lui producnd o tensiune electric alternativ n
nfurarea secundar.
Schema de principiu a unui transformator:

Fig. 11

Am ales un transformator de retea coborator de tensiune capabil
sa asigure o tensiune de U
2
=13V, inem cont c curentul de vrf nu
depete I
2
=200mA. Puterea absorbita din secundar

.
Folosind randamentul transformatorului calculez puterea in primar

. Curentul din primar este

. Sectiunea in fier a miezului este

.
Pentru a afla numarul de spire necesare calculez numarul de spire pe
volt

.
Numarul de spire in primar:

=1980 spire
Numarul de spire din secundar:

spire
Diametrul sarmei folosite in primar si in secundar:

mm si

=0.65
Grupa: 431B
Circuitul de redresare
Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in
energie electrica de current continuu. Funcie de natura elementelor
componente, redresoarele sunt:
necomandate - realizate numai cu diode;
semicomandate - realizate cu diode si tiristoare;
comandate - realizate numai cu tiristoare.
Redresoarele necomandate asigura la iesire o tensiune continua de
valoare medie constanta.
Redresoarele semicomandate si comandate asigura la iesire o tensiune
continua reglabila.
Am ales un redresor monofazat dubla alternanta in punte ca in
figura urmatoare:

Fig. 12
In fiecare alternanta se afla in conducie cate 2 diode iar celelalte
sunt polarizate invers. In alternanta fara paranteze se afla in conducie
D1 si D3 iar D2 si D4 sunt polarizate invers. In alternanta din
paranteze se afla in conducie D2 si D4 iar D1 si D3 sunt blocate.
Diodele sunt parcurse de impulsuri ale curentului ce asigura
ncarcarea condensatorul. Acesta reprezint filtrul capacitiv care se
adaug redresorului.
In figura urmatoare sunt repezentate formele de unda a tensiunii
din secundarul transformatorului (a) si a tensiunii redresate (b).
Grupa: 431B

Fig. 13



Stabilizatorul de tensiune

Stabilizatorul de tensiune este un circuit care se interpune ntre
redresor i sarcin, avnd rolul de a menine constant tensiunea la
bornele sarcinii, ntr-un anumit domeniu de variaie a tensiunii de
alimentare, curentului prin sarcin i temperaturii. Ansamblul
redresor-stailizator constituie o surs de alimentare stabilizat.




Fig. 14
Grupa: 431B
Am ales un stabilizator serie, cu reacie, far amplificator de eroare .
Stabilizatorul propriuzis const din stabilizatorul parametric R1, DZ
care furnizeaz tensiunea de referin

, ce se aplic pe baza
tranzistorului de control serie

.
Sarcina este format din rezistorul R, ce limiteaz valoarea maxim a
curentului

, i poteniometrul P, cu ajutorul caruia se poate varia


curentul furnizat de stabilizator.
Tranzistorul de control

este conectat serie cu sursa de tensiune i


sarcina, n conexiune de repetor pe emitor.


Funcionarea circuitului este urmtoarea: diferena dintre tensiunea de
referin i tensiunea de sarcin (eroarea de tensiune) este aplicat pe
baza tranzistorului de reglaj serie

, actionnd n sensul anulrii


erorii (reacie negativ):

Fig. 15
Cum V
BE
=0,6V, aleg dioda Zener de

11V care are un curent


nominal de

5 mA. Aleg

-

BD135 cu h
21e
=70 minim , deci
I
B
=200mA/70=2,8mA si rezulta un curent prin R
1
de I
Z
+2,8 mA=7,8
mA. Caderea de tensiune de la bornele sale este de circa 2.2V , deci
pot calcula

.Daca doresc sa obtin la iesirea


stabilizatorului exact 10 V,adaugam la iesire un potentiometru care va
regla tensiunea la 10 V.
Grupa: 431B
Oscilator cu amplificator operational si retea Wien
In figura 9 se da schema unui amplificator operational (AO) si retea
Wien.

Fig. 16
Reteaua negativa este realizata prin rezistentele fixe

si

precum
si prin potentiometrul

. Diodele plasate in antiparalel cu rezistenta

realizeaza limitarea amplitudinii de oscilatie. Limitarea sa face


printr-um mecanism neliniar prin care la cresterea amplitudinii de
oscilatie, scade amplificarea astfel incit sa se ajunga intr-un punct de
oscilatie stabil, in care este satisfacuta conditia de oscilatie
Barkhausen Amplificatorul operational lucreaza in configuratie de
neinversor, avind amplificarea:
A=1+

, unde

este rezistenta dipolului neliniar format din


rezistenta

si cele doua diode, rezistenta de care depinde de


valoarea amplitudinii de oscilatie. Se considera ca amplificatorul
operational nu introduce nici un defazaj la frecventa de oscilatie,
Grupa: 431B
astfel incit aceasta este determinata numai de catre reteaua Wien,
legata in bucla de reactie pozitiva. Reteaua Wien lucreaza in gol,
deoarece impedanta de intrare a AO este practic infinita. Pentru
inplinirea conditiei de oscilatie Barkhausen, trebuie sa avem
amplicarea :
A=3




Pentru oscillator am adoptat Reteaua de Reactive Wien

Fig. 17
Pentru ca frecventa de oscilatie sa poata varia peste 3 ordine de
marime, in domeniul f
min -
f
max
fara a modifica amplitudinea
semnalului, trebuie sa modific concomitent valorile pentru C si R.
Tinand cont de valorile de proiectare f
min
= 30Hz si f
max
= 28 kHz,
impart domeniul de frecvente in 4 decade, astfel incat gama de
frecventa dorita sa fie acoperita:
Grupa: 431B
10H-100Hz
100Hz-1kHz
1kHz-10kHz
10kHz-30kHz;
In acest scop folosesc 4 condensatoare in reteaua Wien, pe care
le schimb cu ajutorul unui comutator cu 4 pozitii. Utilizez o rezistenta
suplimentara R
min
pentru a proteja intrarea amplificatorului la
scurtcircuit (in cazul in care R
p
este minim). Aceasta rezistenta
indeplineste conditia pentru a obtine o decada:
min
max
10
f
f = .
Voi avea urmatoarele formule pentru frecventele minime si
maxime:

max
min
min
max
1
2
1
2
f
R C
f
R C
=
H
=
H

Deci va trebui sa avem:
max
min
10
R
R = .
Aceasta conditie duce la urmatoarele relatii pentru calculul
frecventei minime si maxime in interiorul unei decade, avand R
p

variabil si C constant:
min
max max min max
max min
max
min
1 1 1
2 2 ( ) 2
1 1
10
2
2
10
p p
f
R C R R C R C
f f
R
R C
C
= =
H H + H
= = =
H
H

Capacitatea C se va calcula astfel:
min max
1
2
C
f R
=
H

Grupa: 431B
Aleg pentru potentiometrul R
p
valoarea de 10 k. Acesta
trebuie sa fie un potentiometru dublu, pentru a se realiza acordul
concomitent pe reteaua Wien.
Din relatiile anterioare il determin pe R
min
= 1k
Pentru prima decada :
( )
1 3
min min1
max1 3 6
min 1
1 1
4, 82
2 11 10 3 2
1 1
33
2 2 10 4, 82 10
p
C F
R R f
f Hz
R C

= = =
H H +
= = =
H H

Pentru a doua decada f
min2
= 30Hz :
( )
2 3
min min2
max2
min 2
1 1
482
2 11 10 30 2
1
330
2
p
C nF
R R f
f Hz
R C
= = =
H H +
= =
H

Pentru a treia decada f
min3
= 300Hz :
( )
3
min min3
max3
min 3
1
48, 2
2
1
3, 3
2
p
C nF
R R f
f kHz
R C
= =
H +
= =
H

Pentru a patra decada f
min4
= 3kHz :
( )
4
min min4
max4
min 4
1
4, 82
2
1
33
2
p
C nF
R R f
f khz
R C
= =
H +
= =
H

Se observa ca frecventa minima dintr-o decada este mai mare
decat frecventa maxima din decada urmatoare. Se realizeaza astfel un
domeniu continuu de frecvente. Frecvenele limit sunt atinse i nu
exist frecvene din domeniu 30Hz 28KHz care s nu fie atinse.

Grupa: 431B
Pentru ca oscilaiile s se auto amorseze , este necesar ca
mrimea amplificrii s fie suficient de mare. Dup amorsare e
necesar ca amplificarea s scad cu creterea amplitudinii de oscilaie
pentru ca amplitudinea s se limiteze la o valoare bine determinat .
Exist dou categorii de metode pentru limitarea amplitudinii de
oscilaie :
a) controlul automat al amplificrii (presupunnd c amplificatorul
continu s funcioneze liniar);
b) funcionarea neliniar a unui element amplificator (tranzistor) sau
utilizarea neliniaritii altor dispozitive (diode) Pentru prima
metod controlul automat al amplificrii cu TEC este realizat prin
faptul c ntre dren i surs tranzistorul se comport ca o rezisten a
crei mrime este controlat de tensiunea continu aplicat ntre
poart si surs . Aceast tensiune de control cu inerie se obine prin
redresarea i filtrarea semnalului alternativ. Tot la aceast metod
sunt incluse i elementele de control cu inerie termic, cum ar fi de
exemplu termistorul, ce poate fi folosit pur i simplu ca senzor de
temperatur. Se mai observ i alte posibiliti de a controla
amplitudinea :
- cu dou diode aezate antiparalel;
- cu dipol format din dou diode Zener n serie i n opoziie;
- cu circuit n punte.
Limitarea amplitudinii prin neliniaritatea elementului
amplificator este un mecanism ce este efectiv folosit n oscilatoarele
Grupa: 431B
LC, cnd se intr n zonele neliniare ale caracteristicilor tranzistorului,
dac nu se iau msuri speciale pentru a controla amplificarea .

Reteaua Negativa
Acest circuit va fi realizat cu ajutorul unui TEC-J si au rolul de a
mentine amplificarea circuitului la valoarea 3.
Pentru amorsarea oscilatiilor este necesar ca Av>3. Prin urmare
Av, amplificarea de tensiune a amplificatorului cu reactie negativa
trebuie sa fie functie de amplitudinea V
0
:
A
V
=A
V
(V
0
)
Aceasta dependenta trebuie sa asigure scaderea lui A
v
cu
cresterea amplitudinii. O astfel de dependenta determina si
stabilizarea lui V
o
. Daca V
0
creste, A
v
scade, ceea ce atrage scaderea
lui V
o
si revenirea sa la valoare initiala.
Expresia de calcul a lui A
v
include numai rezistentele din
reteaua de reactie negativa:
A
v
=1+r/ , deoarece a
v
>100
Este necesar ca una dintre cele doua rezistente sa varieze
monoton cu amplitudinea V
o
. Pentru ca sa varieze crescator cu
amplitudinea, o vom inlocui cu un TEC-J astfel:


Grupa: 431B

Fig.18

In regim permanent de oscilatie se obtine:
R=2, V
r
=2/3V
o
, V

=1/3 V
0

La tensiuni drena-sursa mici (V
d
<V
d1
=0.3V pentru tranzistoarele
de mica putere), TEC se comporta ca o rezistenta dependenta de
tensiunea V
GS
:
r
d
=
T
GS
V
V
rd
1
0
cu rd
0
=
DSS
T
I
V
2

Prin urmare rd poate inlocui rezistenta in reteaua de reactie
negativa. Deoarece tensiunea drena-sursa este limitata pentru
functionarea liniara a TEC-ului, in serie cu cu rd s-a pus rezistenta R
1

si deci =rd+R
1
. Pe locul rezistentei r este R
2
.
Grupa: 431B
Tensiunea V
GS
se obtine din tensiunea sinusoidala de la iesire,
folosind un redresor monoalternanta (realizat cu dioda D) cu filtru
capacitiv (R
f
,C
f
). Daca f
min
R
f
C
f
>>1 rezulta V
GS
=KV
o
.
Daca se allege k=1/10 rezulta V
GS
=0.4V si rd=125.
Amplitudinea tensiunii drena-sursa se determina cu expresia:

3
1
o
V
R rd
rd
Vd
+
=
Avand in vedere ca V
d
<V
d1
=0.3V, determinam R
1
. este de dorit
ca rezistenta R
1
sa fie cat mai mica pentru ca rezistenta neliniara rd sa
aiba o pondere importanta in valoarea lui . Cea mai mica valoare
standardizata care verifica inegalitatea de mai sus este R
1
=330.
Din conditia R
2
=2(R
1
+rd) se obtine R
2
=910.
Din cursorul potentiometrului se regleaza K pentru ca R
1
si R
2
sa
rezulte de valori standardizate.
In alegerea elementelor redresorului cu filtru capacitiv numarul
gradelor de libertate e mare. Se prefera o dioda din Ge (datorita
caderii reduse de tensiune in conductie directa) de tensiune inverse
mica, de exemplu AA130.
Grupul R
f
,C
f
se allege din conditia ca C
f
R
f
>>1/f
min
. Se aleg de
exemplu C
f
= 47F si R
f
=1.5k. Tranzistorul TEC-J se allege de tipul
BF256 cu V
T
=2V, I
DSS
=10mA





Grupa: 431B
Bufferul
Cand oscilatorul nu este un oscilator de putere, el nu se
conecteaza la o impedanta de sarcina externa pentru ca ar produce
modificarea frecventei de oscilatie si distorsionarea semnalului
generat si de aceea intre oscilator si sarcina se introduce un etaj
separator. In cazul rezistentelor de sarcina mici (R
L
=50) este
avantajoasa utilizarea unui repetor pe emitor. Repetorul pe
emitor este un etaj de amplificare in current, amplificarea in tensiune
fiind egala cu unitatea.

Fig. 19
Aleg potentiometrul P=50k si rezistenta

R
5
R
4
=4.89 k.
Astfel asigur amvariatia tensiunii de intrare pe repetor intre 4V,
pentru P=0 si V
omax
(R
5
R
4
)/(P+ R
5
R
4
)90mV pentru P=50k.
Variatia bruta a tensiunii va fi realizata cu ajutorul atenuatorului
calibrat.
Grupa: 431B
Din conditia ca C
0
>>1/2f
min
P, aleg C
0
=1F. Tranzistoarele T
2
,T
3
si
rezistentele R
1
,R
2
,R
3
formeaza o sursa de current I
0
. Calculez
I
0
=V
0
/R
0
=180mA si aleg I
0
=90 mA. I
0
R
2
=V
R2
=90V deci R
2
=100
Calculez E
+
=0.6V+I
R1
(R
3
+R
1
), deci R
3
=(E
+
-0.6V)/IR
1
-R
1
de unde
fixez R3=0.6k.
Pentru a calcula R
4
si R
5
folosesc 0.6V=ER
5
/(R
4
+R
5
), deci R
4
=24R
5
si
din ipoteza anterioara: R
5
R
4
=4.89 k aleg R
4
=120k si R
5
=5k.

Atenuatorul Calibrat
Voi folosi un atenuator calibrat format din mai multe celule ,
ca in figura:




Fig. 20
Celula este caracterizata de doua marimi:
rezistenta R
0
, din cauza ca circuitul este simetric, este si rezistenta de
iesire si rezistenta de intrare.Coeficientul de atenuare: k=


.Rezistentele celulei se pot calcula astfel:

si


Deoarece rezistenta de iesire a etajului precedent e mult mai
mica decat R
L
, la intrarea si la iesirea atenuatorului se plaseaza cate o
rezistenta de valoare R
0
mult mai mica decat sarcina. Pe de alta parte,
indiferent de treapta de atenuare care se cupleaza cu sarcina,
Grupa: 431B
oscilatorul trebuie sa lucreze pe o sarcina R
L
.De aceea in schema s-a
introdus R
3
.
Este necesar ca

, iar daca semnalul va fi atenuat de k ori,


se poate scrie dupa primea treapta:

.
In cazul de fata am: V
0
= 4V si R
L
= 50
Aleg k
1
= 20
{

, deoarece R
0
<<R
L
alegerea a fost buna.



Grupa: 431B
Atenuatorul va arata astfel:






Fig. 21














V0
Grupa: 431B

Grupa: 431B
Procesarea datelor de simulare

Am ales capetele intervalului de frecventa cu capacitatiele
corespunzatoare pentru exemplificarea programului.
Pentru C=53nF,cu frecventa corespunzatoare de 3kHz, vom avea
fereastra cu oscilatii:


Iar fereastra pentru modul FFT vom avea fereastra:


Grupa: 431B
Pentru C=132nF,cu frecventa corespunzatoare de 1.2kHz, vom avea
fereastra cu oscilatii:





Iar fereastra pentru modul FFT vom avea fereastra:




Grupa: 431B
Lista de componente
1.pentru reteaua Wien:
C
1
= 4,7F
C
2
= 470nF
C
3
= 47nF
C
4
= 4,7nF
P
f
: P32844
R=10k
Toleranta 1%
R
f
: RCG-2012
R=1k
Toleranta 1%
2. amplificatorul operational: BA741
3. reteaua negativa
R
1
= 330
R
2
= 910
R
f
= 1,5k : RBA 3010 toleranta 5%
P: 32844
R = 10k toleranta 10%
TEC-J: BF256; V
T
=2V; I
DSS
=10mA
Dioda D: AA130
C
f
= 47F CTS-T 30.32 toleranta 10%
Grupa: 431B
4. bufferul
Potentiometrul P
0
: P34534
R=50k
Toleranta 20%
C
0
: PMP 03.06
C = 1F
toleranta 10%
R
1
: RCG-2012
R=1k
R
2
: RMG-1025
R=100
toleranta 5%
R
3
: RCG-2012
R=0,62k
R
4
: RCG-2012
R=121k
R
5
: RCG
R=5,1k
Tranzistoarele T1,T2,T3 BC-107
Vbe = 0,6V

F
= 364

Grupa: 431B
5. atenuator calibrat
R
3
= 4,75
R
0
= 5
R
1
= 24,75
R
2
= 6,11
R
1
= 12
R
2
= 7,5
R
1
= 9,4
R
2
= 8,3
6. sursa de alimentare
Transformatoare tole folosite: tip E+I14
Puntea de diode alcatuita din 4 diode identice:
1N4003: Is=5,86A
Rd=4,22x10
-2

Vb=200V
Ib=1A
Condensatoarele de filrtaj de tip electrolitic EG7480
C=4700F
Diode Dz
1
,Dz
2
PL12
Vz=12
Iz=5mA
Rz=2,4k
Grupa: 431B
Tranzistorul T
1
: BD237 : U
CM
=80V
I
M
=2A
P=6W
Tranzistorul T
2
: BD238 : U
CM
=80V
I
M
=2A
P=6W

















Grupa: 431B
Concluzii
Oscilatorul sinusoidal cu circuit Wien este cel mai des utilizat
circuit dintre oscilatoarele RC. O particularitate a acestui oscilator
este aceea ca tensiunea statica de la iesire este nula si in circuit nu mai
apare o serie de condensatoare de cuplaj.
O conditie importanta pentru functionarea corecta a
tranzistorului de reglaj este aceea ca amplitudinea tensiunii intre drena
si sursa sa nu fie mai mare decat cateva zecimi de volt. Se recomanda
folosirea pentru reglajul de amplitudine a unui tranzistor TECJ avand
curent de saturatie redus si tensiune de varf cat mai mare, pentru a se
obtine rezistenta dinamica drena sursa de valoarea mai ridicata si
distorsiuni neliniare mai mici (la functionare
G
U de valoare mai
mare), precum si stabilitatea termica mai buna (tranzistorul se poate
sa functioneze chiar cu deriva termica nula).
La oscilatorul cu punte Wien se poate folosi o punte cu diode
pentru limitarea amplitudinii. Atunci cand amplitudinea semnalului
creste suficient de mult, rezistenta puntii scade si reactia negativa este
mai puternica, determinand scaderea amplificarii amplificatorului
corectat cu reteaua Wien si, ca urmare, limitarea cresterii amplitudinii
de oscilatie.
Pe langa componenta continua, la iesirea redresorului se obtine
si o componenta variabila numita ondulatie. Redresoarele in punte au
in ansamblu caracteristici mai bune : un singur secundar (cu diametrul
conductorului insa ceva mai mare), un miez de fier cu sectiune mai
mica, diode cu tensiune inversa maxima mai redusa (insa numarul de
diode este mai mare).
Calculul circuitului consta de fapt in determinarea rezistentei de
limitare
L
R . Aceasta rezistenta trebuie sa permita mentinerea
punctului de functionare al diodei in regiunea de stabilizare si a
curentului prin sarcina, iar uneori si in conditiile dispersiei tensiunii
pe dioda si a tolerantei proprii ce nu se mai poate ignora.
Grupa: 431B
Bibliografie

Adrian Rusu - DCE Culegere de problem de proiectare, IPB
Dobrescu Dragos Tranzistoare, IPRS Baneasa, 1982
M. Ciugudean - Proiectarea unor circuite electronice, Editura
Facla,
N. Dragulanescu Agenda radioelectronistului , seria practica,
Editura Tehnica Bucuresti, 1983
http://dce.pub.ro/dce/proiecte/index.php cu Exemple de proiectare si
Catalog semiconductori












Grupa: 431B
Cuprinsul Lucrarii



1. Tema de proiect
2. Notiuni generale
3. Schema bloc general a generatoarelor sinusoidale
4. Retele de reactie - prezentare
- Reteaua de reactie Wien
- Reteaua dublu T
- Circuit resonant
5. Bufferul
6. Atenuatorul calibrat
7. Sursa de alimentare
- Transformator
- Circuitul de redresare
- Stabilizatorul de tensiune
8. Oscilatorul cu amplificator operational
9. Concluzii
10.Bibliografie