Sunteți pe pagina 1din 84

Noiuni generale asupra unitilor geostructurale majore ale scoarei

La scara terestra, din punct de vedere al tectonicii sunt separabile doua mari categorii de unitati geostructurale: - platforme si scuturi - centuri orogenice a) Platformele si scuturile Reprezinta acele zone care au un grad de stabilitate foarte mare sub raport tectonic. Se utilizeaza in literatura de specialitate sub aceste denumiri si termenul de craton(cratogen). Acestea sunt supuse din punct de vedere geodinamic doar la simple basculari pe verticala la care se adauga si miscari de translatie datorita faptului ca acestea constituie placile litosferice. Ca urmare a procesului de basculare, platformele sunt supuse invaziilor sau retragerilor marine (oceanului planetar). nvazia sau retragerea oceanului planetar intra sub incidenta eustatismului planetar. !ste dificil astazi sa deosebim in cadrul succesiunii planetare cu discordante mai ales in cadrul depozitelor de platforma doar dupa revenirea procesului de basculare cat si eustatismului. n cadrul zonelor de craton se pot distinge " etape evolutive considerate a fi eta#e structurale specifice. Avem definite bine " eta#e : unul inferior si altul superior. Sunt bine reprezentate in ma#oritatea cazurilor unde sunt platforme. Etajul stratigrafic inferior constituie soclul (fundamentul) in ma#oritatea situatiilor. Acest eta# este alcatuit din grupuri de roci cristalo-filiene, roci care sunt strabatute de corpuri magmatice. n ascensiunea geostratigrafica soclul corespunde unei etape in care regiunea respectiva a trecut printr-o faza de bazin de sedimentare si apoi printr-un ciclu orogenic prin care seriile sedimentare au fost supuse unor procese de cutare dar si unor procese de metamorfism. $lterior catena orogenica generata a fost supusa unor procese de rea#ustare statica urmata de o eroziune puternica si adusa in final in stadiul de peneplena. Aceasta etapa arata cum orogenul peneplenizat este integrat vec%ii placi litosferice la marginea careia a fost integrat. Soclul este un vec%i orogen. &rocesul de peneplenizare se mai numeste proces de cratonizare. Sunt situatii in care ulterior procesului de cratonizare a vec%iului orogen, soclul a revenit in domeniul de sedimentare si sunt situatii in care s-au acumulat stive de sedimente impresionante (peste '((((m). n ma#oritatea situatiilor depozitele acumulate au ramas in pozitie primara (orizontala) dar sunt cunoscute si situatii in care au fost usor deformate. Revenirea soclului in domeniul de sedimentare constituie un nou ciclu de evolutie care genereaza eta#ul structural superior (cuvertura sedimentara). Limita dintre eta#ele structurale (soclu-cuvertura) este data de o discontinuitate ma#ora. n cadrul soclului intalnim mai multe situatii. Se pot intalni roci metamorfice de tip : tipul rocilor globale ne obliga sa consideram ca sunt la origine ofiolite metamorfozate. Sunt situatii in care soclurile vec%i (prealpine) afloreaza fara sa mai suporte cuvertura sedimantara sau aceasta este foarte subtire si pastrata ca martori de eroziune. Soclurile poarta denumirea de scut. !)ista si alte situatii in care zone de soclu cristalin sau magmatic apare pe areale foarte reduse. La aceasta situatie se utilizeaza denumirea de masiv. *asivul este scut care are dimensiuni mai reduse. +arsta platformelor sau scuturilor se stabileste in functie de ciclul tectonic care a dus la realizarea de orogen al vec%iului soclu, dar si la cutarea si metamorfozarea rocilor pree)istente. Acest criteriu a facut ca sa se utilizeze denumiri pentru platforme dupa cum sunt : platforme proterozoice, platforme Caledonice sau platforme Hercinice. S-ar putea sa mai intalnim si alte denumiri precum

platforma !pi%ercinica sau !piproterozoica care semnifica faptul ca aceste platforme au cuvertura ceva mai noua decat soclul. b)Centuri orogenice n mare sunt unitati ma#ore tectonice rezultate in urma unei evolutii geotectonice. Centurile corespunzatoare unui sir muntos de regula cutat rezultat din evolutia unei arii labile din scoarta terestra. Centurile orogenice se plaseaza la limita dintre placi, acesta fiind si motivul pentru care au o structura tectonica foarte complicata intalnindu-se cute simple, deversate, altele culcate mergand pana la panze de saria#. La ansamblu, centurile orogenice manifesta miscari verticale pozitive datorita proceselor de rea#ustare izostatica. Centurile orogenice arata,materializeaza directiile de evolutie a vec%iului ocean consumat, resturile fiind integrate ca ofiolite sub forma de olistolite sau sub forma panzelor de obductie. Centurile orogenice sunt caracterizate si de o seismica destul de ridicata. -one de megasutura.

Terminologia stratigrafica prepaleozoica


n literatura actuala se utilizeaza terminologia consacrata si atestata dar se mai intalneste si alta. .ie de influenta anglo-sa)ona fie ruseasca. /erminologia in cauza are sensuri aplicate fie in domeniul stratigrafiei, astfel termenul de R &0!A1 provine din literatura rusa fiind utilizat pe geologia *untilor $ral. n literatura latina $ralii erau cunoscuti ca Rip%eus. Acest termen este ec%ivalent cu o parte din termenii clasici din &roterozoic mediu cat si cel superior. Ca plasare in timp, Rip%eul vine de la '(((m.a in urma pana pe la 2((m.a. !ste sinonim si cu alti termeni precum S * A1, 3!L/ A145 !6CA*3R A1. +endianul (rusa) introdus de So7olov reprezinta partea terminala a Rip%eanului. Stratigrafia depozitelor vendiene se gaseste sub depozitele cambriene. Stratotipul se gaseste in &odisul +aldai si este plasat in timp de pe la 2((m.a. pana la 89(m.a $n alt termen este 3A :AL A1 ; termen ce se refera la o faza geotectonica in limita ciclurilor tectonice proterozoice si caledoniene. Stratigrafic, acest termen este ec%ivalent cu Rip%eanul. Corespunzator acestor termeni se regasesc denumirile unor cicluri orogenice, denumiri care au fost preluate dupa o serie de zone consacrate pe alte continente. Astfel, in scutul 3altic este cunoscut ciclul orogenetic S+!:6/!1 A1 ; :AR!L A1. Aceasta este clasata in timp in &roterozoicul inferior depasind limita cu &roterozoicul mediu. <in geologia zonei Canadiene au fost preluate in zona denumirile unor faze tectogenetice, precum faza !lsoniana petrecuta la inceputul &roterozoicului mediu, =reenvilian ; <alslandiana, care s-au manifestat spre sfarsitul &roterozoicului mediu. &entru fazele de la sfarsitul &roterozoicului superior se folosesc > termeni care sunt ec%ivalenti : 6rogeneza Cadoniana sau Ass?ntica@ 6rogeneza 3ai7aliana Cadonian ; preluat din literatura franceza si predominant zonei Cadone Ass?ntic ; engleza Se pare ca se impamanteneste ca pentru &roterozoic sa se foloseasca termenul de &recambrian Superior, *ediu si nferior.

Unitati structurale majore de pe teritoriul Romaniei


Aran#amentul structural care se gaseste actualmente pe teritoriul Romaniei reprezinta ultimul stadiu in care se gaseste orogeneza alpina. Ciclul orogenetic alpin a inglobat formatiuni mai vec%i decat mezozoicul dar si formatiuni depuse pe parcursul acestui ciclu, formatiuni care au suportat efectele fazelor tectogenetice. <espre formatiunile reluate din &aleozoic si &roterozoic se poate spune

ca mai pastreaza amprentele orogenezelor anterioare (%ercinica, caledonica, ass?nica). La nivelul teritoriului Romaniei efectele tectogenetice alpine sunt caracterizate din punct de vedere structural sub " aspecte diferite : - un aspect de orogen (alpin) cu structura complicata, cel putin cutata@ acest aspect constituie unitatea de orogen - un aspect de platforma constituita de unitati cu structura simpla, necutata si aproape cu dispozitie orizontala@ sub acest aspect sunt cunoscute unitatile de platforma. Unitatile de platforma includ asa-numita Platforma Moldoveneasca, care este o terminatie, sectorul vestic al asa-numitei &latforme !st-!uropene. Platforma ala!a este tot un sector dar nordic al &latformei *oesice (pozitionata intre Carpati si 3alcani). ntre &latforma *oldoveneasca si &latforma +ala%a este amplasat un sector cu structura tot de platforma cunoscut sub denumirea de Platforma "arladului si a #eltei #unarii . Acest sector este o parte componenta inspre +est a unei alte unitati structurale ma#ore ce se intinde spre Asia Centrala, unitate numita &latforma Sc?tica. /ot la acest aspect al unitatilor de platforma mai pot fi adaugate inca " sectoare care in principiu prezinta caracteristici platformice : Platforma Covurlui si Platforma "abadag. &rin opozitie cu orogenul, unitatile de platforma sunt unitati rigide, consolidate. n ceea ce priveste aspectul de orogen alpin pe teritoriul Romaniei avem catena Carpatica (constituita din " segmente distincte): a) Carpatii 6rientali si Carpatii *eridionali b) Carpatii Apuseni Cele " segmente au evoluat sub aspect orogenetic in legatura cu " arii geosinclinale legate de rifturi, segmente separate de o margine continentala rupta din e)tremitatea +estica a &latformei !st!uropene. &e arealul Carpatilor Romanesti, in partea finala a conturarii acesteia prin scufundarea unor portiuni insemnate s-au format bazine tectonice. Acestea au functionat ca si arii sau bazine de sedimentare. 6data cu evolutia acestor bazine a#ungandu-se in faza de colmatare si e)punerea subaeriana, acestea au capatat caracterul unor depresiuni, fiind mai #oase decat rama muntoasa dimpre#ur. &e teritoriul Romaniei, depresiuni : <epresiunea /ransilvaniei, <epresiunea /imisoara ; Carei, <epresiunea Sig%et, <epresiunea Comanesti, <epresiunea 3rasov, <epresiunea Ciuc, <epresiunea 0ateg ; Strei, <epresiunea Caransebes ; *e%adia, <epresiunea 3eius. n conte)tul structural romanesc, catena de orogen prezinta o pozitie de suprapunere peste platforme mai vec%i : *oldoveneasca si +ala%a, pentru ca orogenul carpatic a prezentat in timp geologic o directie de miscare cu caracter divergent. <atorita e)istentei unei directii de miscare a catenei carpatice pe teritoriul Romaniei, unitatea de platforma constituie asa numitul domeniu de .6R!LA1< ( +orland). ntre &latforma 3arladului si +ala%a se gaseste o alta catena de orogen mai putin spectaculoasa, catena denumita $rogenul Nord % #obrogean. <aca analizam pozitionarea catenelor orogenice ce se gasesc actualmente pe teritoriul Romaniei se poate spune ce orogenul carpatic poate fi considerat un orogen pericratonic. n timp ce orogenul 1ord ; <obrogean este amplasat in interiorul placii tectonice si poarta denumirea de orogen intracratonic. 6 comparatie intre orogenul carpatic si cel al <obrogei de 1ord duce la concluzia ca formatiunile orogenului carpatic, mai ales cele prealpine poarta amprenta mai multor faze tectogenetice. n sc%imb formatiunile orogenului 1ord ; <obrogean prezinta efectul numai al primelor faze din orogeneza alpina, respectiv faza Cimmerica si eventual faza Austrica. n concluzie, teritoriul Romaniei cuprinde urmatoarele unitati structurale caracteristice : &' Platforme prealpine : &latforma *oldoveneasca, &latforma +ala%a, inclusiv a <obrogei de Sud, *asivul <obrogei Centrale, &latforma 3arladului si a <eltei <unarii@ (' Platforme alpine : &latforma Covurlui, &latforma 3abadag@ )' $rogen alpin : 6rogenul 1ord ; <obogean, 6rogenul Carpatic.

La aceste unitati se mai poate adauga Selful *arii 1egre.

&' Platforme prealpine


n limitele spatiului romanesc platformele prealpine sunt arondate, sectoare ale altor " regiuni dezvoltate la scara !uropei. Acestea sunt : - &latforma vec%e &recambriana - &latforma tanara &aleozoica +arsta este determinata de varsta consolidarii soclului si de momentul in care soclul este inglobat in ariile cratonice ; continentale. &latforma vec%e &recambriana este cunoscuta la scara continentala sub numele de Platforma Europei Orientale sau Platforma Est Europeana. Segmentul din aceasta platforma care se intinde pe teritoriul Romaniei poarta denumirea de Platforma Moldoveneasca. &latforma tanara &aleozoica corespunde cu *ezoeuropa ( Stille). <in *ezoeuropa pe teritoriul Romaniei revine segmentul Platformei Valahe, dar si segmentul corespunzator &latformei Sc?tice.

Platforma Moldoveneasca
<enumiri : &latforma !piproterozoica (Algomiana) &latforma &odolica &latforma Rusa #elimitare * - +est : vine in contact tectonic cu orogenul Carpatic dupa o linie care pleaca de la +icovul de Sus ; &altinoasa ; 3u%usi ; Lungani ( .alia &ericarpatica ) si are un caracter aparent deoarece in realitate platforma se gaseste mult sub orogen fiind prinsa sub structura acestuia in urma unui proces de saria#@ - Sud : vine in contact cu &latforma 3arladului dupa o linie denumita falia 3erezeni sau .alciu ; &lopana. Aceasta falie se continua si sub orogen apro)imativ pe directia 3istritei@ - !st si 1ord : limitele sunt constituite din granita. $rografie * /rasaturile reliefului de pe &latforma *oldoveneasca sunt imprimate de constitutia litologica a depozitelor constituente. &e cea mai mare parte, relieful este grefat in formatiuni de varsta Sarmatiana ( nisipuri si argile, mai apar si unele intercalatii de calcare si gresii). &e acest fond s-a format un relief de coline si dealuri a caror altitudine variaza de la A(m si 2B"m (+f. Ciunci, =ura 0umorului). Acest amsamblu se numeste in sens geomorfologic &odisul *oldovei. n 1-!, in zona raului Ci#ia relieful este mai domol, ceea ce se e)plica printr-o eroziune mai activa determinata de prezenta e)clusiva a rocilor argiloase. Acest relief este denumit geomorfologic Campia *oldovei. -ona de dealuri ( +est de Campia *oldovei si la Sud) poarta denumirea de &odisul Sucevei, respectiv &odisul Central *oldovenesc. Reteaua %idrografica dezvoltata pe &latforma *oldoveneasca este constituita din " vectori principali : Siret si &rut. Aceste rauri prezinta numerosi afluenti dezvoltati preponderent pe partea dreapta. Acest lucru este datorat faptului ca talvegul raului &rut este mai #os decat cel al Siretului. Stratigrafia : &latforma *oldoveneasca este o platforma tipica alcatuita din soclu acoperit de o cuvertura groasa de cateva mii de metri. La zi apar numai depozite de cuvertura si sunt reprezentate prin depozite Sarmatiene si *eotiene. /otusi de sub depozitele Sarmatiene, in partea de 1+, in malul &rutului eroziunea a dezvelit si formatiuni mai vec%i de varsta 3adeniana sau c%iar Cenomaniana. .ormatiuni mai vec%i ca acestea au fost studiate numai din carote. Soclul a fost interceptat prin

intermediul unor fora#e la /odireni ( -B8(m), 3atranesti ( -'((Dm), asi ( -''"'m). <ar apare si la zi dar numai in malul 1istrului ( Soroca). Studiul carotelor a aratat o constitutie petrologica din paragnaise plagioclazice, ortognaise rosii si cenusii de multe ori cu microclin si strabatute de pegmatite. n 1ord s-a patruns c%iar in granite. <atele de varsta absoluta au aratat valori de '>BDm.a. pana la '8B>m.a. Aceasta varsta corespunde cu &recambrianul inferior, dar in realitate aceasta varsta se numeste regenerata pentru ca arata varsta unor minerale. Se considera ca in realitate varsta acestor formatiuni ar putea a#unge la ",>mld.ani c%iar >mld.ani. <upa alcatuirea si varsta formatiunilor soclului pot fi considerate similare cu cele ce se gasesc in Scutul $crainei, mai e)act in sectorul 3ug ; &odolian. *ai mult s-a gasit o paralelizare si cu formatiunile grupului de &alazu din <obrogea de Sud. &e marginea +estica a &latformei *oldevenesti in cateva fora#e la adancimea de >(((m au fost interceptate formatiuni slab metamorfozate diferite de restul soclului dar foarte asemanatoare cu sisturile verzi din *asivul <obrogei Centrale (&recambrian superior). nseamna ca acolo la soclul care este caracteristic &latformei !st ; !uropene se sudeaza formatiuni mai noi de tipul sisturilor verzi. Acestea sunt &recambriene bazal.

Cuvertura sedimentara a Platformei Moldevenesti


Se estimeaza ca depozitele cuverturii ating o grosime insumata ce variaza intre "8(( ; 2(((m si cuprinde depozite acumulate incepand cu sfarsitul &recambrianului superior urmate in succesiunea stratigrafica de cele &aleozoice, *ezozoice, si 1eozoice. Cele mai noi apartin 1eozoicului (*eotian). &e intervalul stratigrafic +endian ; *eotian nu s-a desfasurat un proces continuu de sedimentare. n functie de miscarile geodinamice pozitive au e)istat mai multe intreruperi, unele mai lungi, altele mai scurte. n functie de cele mai lungi intreruperi de sedimentare (lacune) s-au separat in stiva de depozite ) mari cicluri de sedimentare * +' +ntre endian % #evonian % Carbonifer inferior ++' +ntre "erriasian % Paleocen , -ocen.) +++' +ntre "adenian % Meotian , Pontian.) +' endian : /eoretic se considera ca prima transgresiune marina ce s-a produs pe &latforma *oldoveneasca dupa consolidarea ei s-a produs in +endianul superior. Apele bazinale s-au mentinut cu unele mici intreruperi pana in Carboniferul inferior. &e baza argumentului paleontologic, respectiv fitocenoze, asociatiile de foraminifere si c%iar asociatiile de microfauna, este atestata prezenta tuturor eta#elor din cadrul acestui ciclu de sedimentare respectiv +endian superior, Cambrian, 6rdovician superior, Silurian mediu si superior, <evonian inferior si Carbonifer inferior. a) endianul superior * Constituit dintr-un pac%et de depozite in grosime de circa >((m si este format din conglomerate, gresii si argilite bituminoase. n depozite a fost identificata o asociatie de spori primitivi (Protosphaeridium fle uosus), alge (Vendotaenia anti!ua). Aceste depozite au fost intalnite pe toata suprafata &latformei *oldovenesti in mai multe fora#e. b) Cambrianul inferior * <epozitele lui au o grosime de apro)imativ '>(m si sunt constituite din conglomerate, gresii cuartoase in alternanta cu argile. +arsta este stabilita pe baza de fitocenoze. n literatura vec%e aceste depozite sunt cunoscute ca Strate de Naslavea. c) $rdovicianul superior * <epozitele sunt cunoscute pe o grosime foarte redusa ("m) constituite din gresii cu multa substanta organica si numeroase resturi de bra%iopode si ec%inoderme. d) /ilurianul mediu si superior *

<epozitele acestui interval au o dispozitie transgresiva, unele sunt asezate direct pe 6rdovician, altele peste Cambrian. <epozite sunt intalnite in fora#e pe toata suprafata platformei dar cu o grosime neuniforma variind de la >(m la ! si pana la '"((m la +. Litologia eta#ului incepe cu depozite grosiere (detritice) urmate apoi de depozite carbonatate. Asociatiile de fauna constituite de corali, bra%iopode, briozoare atesta varsta siluriana. n aceste depozite este semnalata si prezenta a numerosi trilobiti, ostracode si graptoliti. e) #evonianul inferior * Se regaseste sub forma unor depozite discontinue a caror grosime a#unge pana la '((m. Constitutia lor este data de gresii cuartoase in intercalatii cu calcare. f) Carbonifer inferior * <epozitele au fost interceptate doar pe marginea +estica a platformei si sunt constituite din intercalatii de gresii si calcare albicioase cu fauna specifica. n concluzie, primul ciclu de sedimentare s-a desfasurat intre +endian superior si cu unele scurte intreruperi s-a mentinut pana in Carbonifer inferior. ++' "erriasian ,Cretacic) % Paleocen si incepe evolutia prin acumularea de depozite cretacice studiate numai prin fora#e si sunt bogate in argumente paleotologice cu asociatii de micro si macrofosile pe baza carora s-a putut atesta varsta urmatoarelor intervale stratigrafice : 3erriasian, +alanginian, Aptian, Albian superior, +raconian ; Cenomanian, Coniacian, Santonian, Campanian. <intre acestea numai Cenomanianul afloreaza in malul &rutului, celelalte doar in fora#e si se regasesc in +estul &latformei. a) "erriasian % alanginian <epozitele dezvoltate in partea de +est si 1+ a platformei si contin depozite continental ; lagunare, apoi an%idrite, gipsuri si destul de multe depozite carbonatate. +arsta este atestata de prezenta unor corali dar si asociatii de ostracode si foraminifere. b) 0ptian % 0lbian /uperior Apar numai in partea de +est ( Suceava ; 3acau) cu o grosime a depozitelor de >( pana la D(m. Albianul este important prin continutul de fosfati. c) Cenomanianul <epozitele se regasesc pe toata platforma si sunt scoase prin eroziune la zi pe malul &rutului (Radauti &rut ; Litoc). Au grosimi de '"8m constituite dintr-o alternanta de gresii, marne, marne cretoase cu sile)-uri, dar si calcare. +arsta este atestata paleontologic. d) Coniacian % /antonian % Campanian <epozite in grosime de '(( ; '8(m, predominant calcaroase bogate in foraminifere. e) Paleocen A fost pus in evidenta numai pe marginea Sudica si S! a platformei, unde au fost interceptate depozite de B(m constituite din gresii (asociatii de foraminifere). f) -ocen <epozitele sunt puse sub semnul intrebarii deoarece argumente care invoca prezenta acestui interval stratigrafic se bazeaza pe niste bucati de calcare recuperate din niste fora#e si in care au fost identificate foraminifere mari (numuliti). Se considera ca bucatile de calcar ar fi remaniate din formatiuni !ocene. nc%eie cel de-al doilea ciclu de sedimentare ma#or de pe &latforma *oldoveneasca. +++' "adenian % Meotian , Pontian) <upa inc%eierea ciclului al doilea de sedimentare ce s-a petrecut fie in &aleocen, fie in !ocen, cea mai mare parte a &latformei *oldovenesti a fost e)ondata si

supusa proceselor erozionale pe un interval de timp destul de lung (peste "( ma). 6data cu inceputul 3adenianului s-a inregistrat o asa-zisa transgresiune regionala a apelor oceanului planetar. &e &latforma *oldoveaneasca in depozitele de varsta &aleocen ; !ocena, pe anumite portiuni c%iar mai vec%i s-a modelat o suprafata de relief, numita suprafata <oro%oi. &e aceasta suprafata a inceput acumularea depozitelor celui de-al treilea ciclu de sedimentare. ntervalele stratigrafice aferente celui de-al treilea ciclu de sedimentare sunt 3adenianul superior, Sarmatian si *eotian (&ontian). <epozitele acestui ciclu de sedimentare s-au acumulat in conditii geotectonice si sedimentologice cu totul aparte. &rincipalul conte)t paleogeografic era marcat de ridicarea catenei orogenice carpatice. n acelasi timp si de impingerea ei peste unitatile de platforma. a) "adenianul * .ormatiunile acestuia se regasesc pe toata suprafata &latformei *oldovenesti, dar afloreaza numai in partea de 1! intre vancauti si Liveni. <epozitele stau transgresiv peste cele Cenomaniene si in cea mai mare parte a platformei sunt acoperite de cele sarmatiene. Studiul depozitelor din carotele recoltate si corelate cu aflorimentele sub aspect litologic au separat > formatiuni numite de #os in sus : - infraan%idritica -an%idritica -supraan%idritica "ormatiunea infraanhidritica repauzeaza peste depozitele de varsta Cenomaniana sau c%iar &aleocena. Litologia este constituita din gresii, nisipuri si marne calcaroase. n malul &rutului aceasta formatiune este alcatuita in principal din nisipuri cuartoase cu treceri laterale in conglomerate cu sile)-uri. =rosimea este de apro)imativ >(m si se ingroasa spre +est a#ungand la peste '((m. n partea vestica si in portiunea prinsa sub orogen se gasesc acumulari de %idrocarburi. "ormatiunea anhidritica este constituita din depozite lagunare cu gipsuri si an%idrite. =rosimea depozitelor poate depasi D(m si afloreaza in malul &rutului. "ormatiunea supraanhidritica este predominant pelitica cu caracter marnos dar si cu intercalatii nisipoase. Au grosime apro)imativ de '8m si este renumita prin prezenta unor calcare algale. La nivelul acestor calcare se gasesc coc%ilii de pectinide. <epozitele 3adeniene sunt dezvoltate pe toata &latforma *oldoveneasca si anume intr-un facies marin dar cu un episod lagunar. <upa acumularea depozitelor 3adeniene, &latforma *oldoveneasca a suferit un usor proces de ridicare pentru o scurta perioada de timp, sedimentarea reluandu-se in Sarmatianul inferior.

Conte1tul paleogeografic la inceputul /armatianului


&artea de +est a Romaniei s-a modificat foarte mult prin conturarea catenei orogenice dar si prin evolutia unor bazine de sedimentare specifice zonelor de foreland. nceputul acestui proces este legat de faza tectogenetica St?rrica. Aceasta faza s-a manifestat mai ales in Sarmatianul inferior. 3azinele sedimentare care s-au conturat in fata lantului Carpatic, in functie de caracterul depozitelor acumulate sunt de mai multe tipuri, dar trebuie retinut ca cel mai important factor ce a controlat acumularea acestor depozite este de natura tectonica si este generat de evolutia Carpatilor 6rientali. 3azinele sedimentare care se instaleaza in fata 6rogenului Carpatic in functie de depozitele constituente sunt de mai multe tipuri. &ricipalul control asupra evolutiei acestor bazine este de natura tectonica si este generat de evolutia orogenului carpatic dar si de relatiile cu tinuturile mai indepartate dinspre !st ale forelandului carpatic. Sub aspect granulometric depozitele acumulate in bazinele de foreland variaza de la grosier spre fin pe distante mari si in general pe aliniamente orientate + ; !. Aceste caractere granulometrice depind de aria sursa, de energia de relief dar si de lungimea si energia vectorilor de transport. n cazul concret al &latformei *oldovenesti pentru partea inferioara si medie a /armatianului au fost identificate cateva depozone caracteristice bazinelor de foreland.

&olaritatea acestor zone a prezentat un caracter migratoriu plecand dinspre +est spre !st. Aceste depozone poarta denumirile de : a) #epozona $edge %op * Se gaseste situata in +estul &latformei *oldovenesti si corespunde cu depozite sedimentare acumulate pana la locul in care se realizeaza contactul dintre depozitele de molasa cu cele de platforma tipice. Acest contact este dat de falia pericarpatica. $neori depozitele de aici au caracter transgresiv acoperind c%iar capatul planului de saria#, dar in general ele acopera doar depozite molasice. &' #epozona avanfosa Aceasta este situata la !st de Eedge ; /op si corespunde cu asa ; numita avanfosa e)terna a Carpatilor 6rientali. <atorita proceselor avansate de subductie, depozitele sunt foarte groase si sunt constituite din nisipuri si gresii. c' #epozona "ore&ulge n cazul &latformei *oldovenesti este amplasata apro)imativ intre +alea *oldovei si +alea Siretului. !ste depozona care a aparut ca o reactie a placilor tectonice a &latformei *oldovenesti in urma unui proces de reec%ilibrare izostatica. n aceasta zona apele bazinale erau putin adanci si depozitele sunt specifice, intalnind nisipurile, dar si acumularile de calcare. !ste zona cea mai favorabila de instalare a platformelor carbonatice. d' #epozona (ac)&ulge -ona cea mai departata de orogenul carpatic care beneficiaza de un aport detritic transportat la distante mari din orogenul carpatic dar la fel si de pe continentul !st ; !uropean primeste tot marcate mai mult sau mai putin de caracterul geoc%imic al apelor bazinale.

b) /armatianul* <epozitele apartinand eta#ului Sarmatian acumulate in cadrul depozonelor mentionate anterior afloreaza pe tot cuprinsul &latformei *oldovenesti. *aterialul detritic este caracterizat de un transport indelungat ce rezulta din predominanta materialului pelitic. S-au separat toate cele A subeta#e cunoscute : 3uglovian, +ol%inian, 3asarabian, C%ersonian. a' (uglovian <upa unii autori acest interval nu ar reprezenta un subeta# independent ci doar partea inferioara a +ol%inianului. <epozitele apar pe &latforma *oldoveneasca numai in partea de 1ord intre +alea Siretului si +alea Sucevei. Suprafata de aflorare este foarte mica si este caracterizata suplimentar de cateva aflorimente care mai apar intre +alea 3aseului ; &rut. nspre Sud depozitele 3ugloviene sunt acoperite de cele mai noi. Aspectele caracteristice pentru acest interval constau in persistenta in asociatii de fauna a unor ta)oni steno%alini, alaturi de ta)oni

salmastri. =enurile Ocene&ra, *atica, Ci&icides stau alaturi de specii de Cardiacee si Ervilii. Asociatiile de fauna din cadrul asociatiilor 3ugloviene arata faptul ca apele erau salmastre dar cu un continut ceva mai mare in salinitate care a permis mentinerea ta)onilor steno%alini. <in punct de vedere litologic depozitele sunt alcatuite predominant din pelite si nisipuri care se termina la partea superioara printr-un pac%et de calcare gros de circa >m numite Calcare cu Serpula (+) sau Calcare de Esanca (!). n stiva depozitelor bugloviene din !stul &latformei *oldovenesti s-a realizat o separare a depozitelor argiloase in functie de o intercalatie de tufuri care afloreaza la 0udesti ( tuf de Hudesti), separatie care se numeste argilele de sub tuf (cca '((m), argilele de Bajura Cuzlau, iar pe cele de peste tuf argile de Darabani Mitoc. /ot in depozitele bugloviene deasupra /ufului de 0udesti, in cadrul argilelor de <arabani ; *itoc apar cu dezvoltare locala o serie de recifi constituiti predominant din viermi tubiculi (genul +erpula). Acesti recifi bine cunoscuti in Sarmatianul inferior de pe &latforma *oldoveneasca, aparand in relief in zona Stanca ; Stefanesti ; Ripiceni si reprezinta capatul sudic al unui aliniament recifal care isi are partea nordica in zona $craina ; &olonia. &' Volhinian Acest interval urmeaza in continuitate de sedimentare peste depozitele bugloviene. n ma#oritate depozitele vol%iniene sunt constituite din argile si nisipuri a caror grosime este variabila pe &latforma *oldoveneasca avand circa '8(m in !st si D((m in +est ( aproape de orogen). n conte)tul predominant al argilelor apar inspre +est o serie de intercalatii de gresii si calcare (oolitice). Acestea reprezinta argument tot al evolutiei bazinului de foreland reprezentand fazele de colmatare cand stratul de apa relativ subtire si mediul geoc%imic permitea depunerea carbonatilor. Sub aspect paleontologic depozitele sunt caracterizate de asociatii de fauna cu ta)oni e)clusiv salmastri ( Ervilia, Mactra, Plicatiforma, Potamides). <epozitele afloreaza numai in 1ordul &latformei *oldovenesti, la Sud de +alea 3aseului si merg pana la linia ce uneste localitatile 3aia ; Lespezi ; Cotnari ; Santamare. Ca o consecinta a evolutiei bazinului de foreland in apropierea orogenului carpatic mai ales in .alticeni ; 3oroaia se regasesc si niste intercalatii de lignit cu grosime mica, iar inspre orogen apar acumulari impresionante de rudite. c' (asara&ian n timpul intervalului s-a continuat evolutia bazinului de foreland cu sens de migrare de la +est la !st, fenomen ce s-a mentinut pana in 3asarabianul superior. <upa 3asarabianul superior bazinul de sedimentare din fata Carpatilor isi orienteaza evolutia catre Sud si S!, eliberand treptat partea 1ordica a &latformei *oldovenesti. <epunerile acumulate in acest interval urmeaza in continuare peste +ol%inian si afloreaza pe &latforma *oldoveneasca la Sud de o linie ce uneste 3aia ; Lespezi ; Cotnari ; Santamare. <atorita faptului ca intre depozitele +ol%iniene si 3asarabiene este continuitate, limita este dificil de tras si se bazeaza doar pe argumente paleontologice. n acest sens in stiva depozitelor, acolo unde dispar din asociatia de fauna ta)oni ai genului Ervilia sau Plicatiforma gracile si apar in asociatie ta)oni precum %apes gregarius sponderosus, Plicatiforma fittoni, Cr,ptomactra pesanseris. Litologie : <epozitele acumulate in conditiile bazinului de foreland prezinta unele diferente notabile pe &latforma *oldoveneasca astfel : in +est depozitele sunt predominant arenitice plecandu-se c%iar de la rudite, urmate apoi de nisipuri cu intercalatii de gresii si c%iar calcare, reprezentative fiind pentru perioada in zona <ealu *are ; 0arlau. n !stul platformei, apro)imativ la !st de linia /g..rumos ; .lamanzi, depozitele acumulate sunt predominant pelitice cu unele intercalatii de nisipuri foarte fine. &artea inferioara a depozitelor din zona estica in grosimi de circa >8(m este cunoscuta sub numele de Fargile cu CryptomactraG.

ncepand cu 3asarabianul apele de pe superior bazinale &latforma

*oldoveneasca se retrag din partea de 1ord conturandu-se astfel o zona de uscat. *ai departe, procesul de sedimentare s-a desfasurat la Sud de o linie ce uneste asi ; $ng%eni ; C%isinau. n partea a doua a 3asarabianului (superior) partea de 1ord a &latformei *oldovenesti este parasita de apele bazinale, acestea retragandu-se apro)imativ la Sud de o linie care uneste /g..rumos ; asi ;$ng%eni ; C%isinau. Succesiunea litologica inregistrata deasupra stratelor de Cr?ptomactra este data de o alternanta de argile nisipoase si nisipuri cuartoase. Acest pac%et litologic este grupat in urmatoarele formatiuni : argilele si nisipurile de ladiceni argilele cu Mactra macarovici), nisipuri de Barnova si argile vinete. Succesiunea este completata de un pac%et de gresii si calcare cu caracter oolitic (calcar oolitic de !epedea). Acest ultim pac%et este dezvoltat pe intreaga arie &rut ; Siret, grosimea medie (>-8m), e)ceptie face zona <ealului Repedea, unde grosimea depaseste "(m. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu se pot distinge formatiunile 3asarabianului superioare calcarului de Repedea. n ansamblu grosimea depozitelor basarabiene are apro)imativ 8((m (la !st), dar a#ung pana la D(( ; '(((m (la +est). Succesiunea depozitelor basarabiene este bine reprezentata in dealurile care apar la Sud de asi. La Sud de asi peste calcarul oolitic de Repedea se gaseste o alternanta de nisipurile si gresiile de Sc"eia si reprezinta ultima formatiune 3asarabiana.

d' Chersoniann principal depozitele atribuite urmeaza peste cele basarabien, dar cu un caracter regresiv mai accentuat incat in 1ordul zonei de aflorare acestea sunt c%iar discordante. *ediul geoc%imic specific pentru apele bazinale C%ersoniene este marcat de o scadere a salinitatii incat ma#oritatea faunei basarabiene dispare. <e aceea in depozitele C%ersoniene au fost identificate asociatii in care s-au identificat doar ta)oni de *actra, dar de talie mica ( *actra bulgaria, *actra caspia). Alte genuri se mai mentin doar din cadrul foraminiferelor si al ostracodelor ( foarte foarte rare). -ona de aflorare incepe de la Sud de asi, punctul cel mai nordic ; <ealul &aun. <ezvoltarea pronuntata a depozitelor se intalneste in zona 1egresti dar si Raducaneni ; 0usi. Litologia depozitelor este constituita aproape in e)clusivitate de nisipuri dar apar si frecvente intercalatii de argile, iar accidental gresii. =rosimea depozitelor in partea de !st ; '8(m iar la +est ; 8((m. n cadrul stivei sedimentare, pe baza unei analize sedimentologice au fost separate " litofaciesuri : unul marin ; salmastru, in conditiile caruia sau acumulat depozite specifice ( nisipoase) &rut ; 3arlad@ si altul a functionat mai la 1 si 1! de cel marin ; salmastru si a fost denumit litofacies deltaic ( siltite dar si nisipuri cu structuri incrucisate). Cel mai cunoscut pac%et de depozite este cel din <ealu &aun ( aspect grezo ;nisipos) si este renumit de resturile de nevertebrate c%iar si vertebrate ( 0ipparion). Se gasesc numeroase impresiuni de frunze, resturi de ste#ar, frunze de plop sau de fag sau de vita de vie. c)Meotian : La fel ca si depozitele Sarmatiene si acestea prezinta un caracter regresiv. Se gasesc doar in partea sudica a &latformei *oldovenesti , iar caracterul regresiv se datoreaza evolutiei bazinelor de foreland pe &latforma *oldoveneasca deoarece dupa etapa Sarmatian inferior ; 3uglovian pana in 3asarabianul superior bazinele au evoluat dinspre +est spre !st, urmand etapa Sarmatian superior ; *eotian cand bazinele de foreland evolueaza apro)imativ dupa o directie 1 -5 S datorita accentuarii proceselor de subsidenta din zona de Curbura a Carpatilor. n timpul *eotianului salinitatea apelor bazinale s-a redus pronuntat incat in asociatia de moluste se remarca prezenta ta)onilor specifici, respectiv Congeria, .nio. n timpul *eotianului partea de 1ord si Centrala a &latformei *oldovenesti functiona in regim de uscat, fiind locul in care s-a dezvoltat puternic o flora si o fauna specifica a carei evolutie se cunoaste din C%ersonian ( vertebrate, Hipparion, #einotherium,

Mastodon). Litologia depozitelor *eotiene este marcata de prezenta unor cinerite andezitice in baza ( cineritele de Nutasca !useni) ce au o grosime apreciabila atingand valori de 9( ; D(m in +est si cativa metri in !st. Aceste cinerite sunt rezultatul activitatii vulcanice din zona Carpatilor 6rientali ( Calimani ; 0arg%ita) care au fost depuse initial in zona muntoasa si reluate ulterior de catre procesele erozive si depuse in bazinul din foreland-ul Carpatic. <easupra cineritelor depozitele se inc%eie cu intercalatii de nisipuri si argile care completeaza apro)imativ pana la '((m depozitele. Sunt ultimele care inc%eie cel de-al treilea ciclu de sedimentare a &latformei *oldovenesti.

d) Cuaternar <epozitele sunt reprezentate prin depozite de terasa sau albie ma#ora care insotesc arterele %idrografice. n 1ordul &latformei *oldovenesti sunt o serie de depozite de turba la -voristea si <ersca.

Consideratii tectonice
Actuala &latforma *oldoveneasca a evoluat mai intai ca arie labila, ultimele miscari orogenetice s-au petrecut cu apro)imativ ',2mld.ani in urma. n urma miscarilor orogenetice a fost generat un sistem muntos care e)pus fiind proceselor de eroziune a fost in intregime erodat si adus in stadiul de peneplena. Concomitent cu peneplenizarea regiunea a capatat un caracter rigid si nu a mai suferit miscari plicative. .aptul ca regiunea nu a mai suportat asemenea influente se deduce din pozitia depozitelor sedimentare care este cvasi-orizontala. n acest conte)t, fostul orogen constituie soclul. <epozitele sedimentare acumulate ulterior pe soclu si care nu sunt deran#ate tectonic constituie cuvertura. Asa cum a rezultat din prezentarea cuverturii, se deduce ca soclul a suferit o serie de miscari dar numai cu caracter oscilatoriu pe verticala si care au dus fie la invadarea cu ape a zonei &latformei *oldovenesti, fie la retragerea acestora ( transgresiune,regresiune). &rima transgresiune acceptata si dovedita s-a produs in +endianul superior, apele mentinandu-se pana in *eotian - &ontian dupa care au parasit definitiv &latforma *oldoveneasca. n tot acest interval s-au acumulat depozite marine, atribuite sedimentarii adanci reduse. Sedimentarea realizata intre +endian si *eotian nu a avut caracter continuu inregistrandu-se intreruperi pe baza carora au fost separate > megacicluri de sedimentare : . &aleozoic ; +endian ; Carbonifer inferior . Cretacic ; !ocen . 3adenian ; *eotian -lemente structurale importante * .ora#ele de mare adancime cu caracter structural precum si investigatiile de natura geofizica, efectuate atat pe platforme cat si in zonele de orogen arata ca avem de a face cu un proces de afundare in trepte de la !st la +est, dar si de la 1 ord la Sud a platformei, afundare ce se realizeaza dupa niste linii de falie profunda. <in analize cartografice in malul 1istrului ( Soroca) afloreaza soclul, iar in fora#ele efectuate pe &latforma *oldoveneasca soclul a fost interceptat la adancimi

apreciabile : /odireni ( -B8(m), asi ( -''"'m). n malul &rutului apar la zi depozite ale 3adenianului care spre +est se intalnesc la adancimi ca -98(m ( +icov). n ceea ce priveste sistemul de falii care afecteaza formatiunile mai vec%i au orientare 1+-S! in 1: .alia Siretului ($stilug-Ragatin), .. Solca (3ava ; Rus7a), .. Campulung *oldovenesc ; 3icaz, S+ inspre S: ...alciu&lopana (+aslui), .. 3istritei, .. /rotusului. &entru depozitele de suprafata se pot urmari o serie de nivele reper : gresii si calcare oolitice care indica faptul ca depozitele de platforma inclina 1+ -5 S!. nclinare cu valori de "->H si care este estimata la A-Dm,7m. &e langa aceste inclinari 1+ -5 S! au mai fost puse in evidenta prin masuratori geofizice o cadere inspre S+ si +. nclinarea stratelor are e)plicatii diferite plecandu-se de la efectul de basculare ale intregii platforme din relatia cu orogenul sau ca urmare a evolutiei bazinului de foreland. Relatia Platformei $rogenul Carpatic Moldovenesti cu

ntre 6rogenul Carpatic si &latforma *oldoveneasca se gaseste un contact tectonic anormal dat de o fractura adanca. &rin fora#e dar si prin lucrari cu caracter geofizic s-a pus in evidenta faptul ca 6rogenul Carpatic este impins peste marginea vestica a &latformei *oldovenesti. &lanul de saria# ca element tectonic ruptural poarta denumirea de falia pericarpatica. n aceasta situatie portiuni ale e)tremitatii vestice din &latforma *oldoveneasca se afla la adancimi din ce in ce mai mari sub 6rogenul Carpatic, dar si la distante din ce in ce mai mari mergand spre vest. Aceasta situatie e)plica si #ustitia bazinelor de foreland prin functionarea si migrarea zonelor de subsidenta. <in analiza proceselor de saria# se mai deduce si faptul ca subsidenta este provocata de incarcarea placii superioare care deplaseaza marginea placii inferioare rezultand un comple) tectonic in care marginea placii superioare este fortata si apoi sariata. n acelasi timp in conditiile in care incarcarea dureaza suficient marginea placii inferioare se poate forfeca. <ispunerea sub orogen a formatiunilor &latformei *oldovenesti a fost argumentata printr-o serie de fora#e amplasate in zona 6rogenului Carpatic si care au interceptat la adancimi diferite depozite ale pltformei. Asemenea fora#e, cum este cel de la +iteu ( &utna) amplasat la o distanta de >,87m fata de fruntea orogenului a patruns in depozite de platforma la adancimea de '822m. .ora#ul de la .rasin, amplasat la '"7m fata de fruntea orogenului, a interceptat depozite de platforma la adancimea de >>A(m. .ora#ul de la Cuie#di amplasat pe fruntea panzei de saria# a intalnit depozite de plarforma la AA((m. /tabilirea momentului in care Platforma Moldoveneasca a fost prinsa sub $rogen Acest lucru se face in functie de varsta celor mai noi depozite prinse sub planul de saria#. Analiza planului de saria# al Carpatilor 6rientali peste &latforma *oldoveneasca arata ca acest lucru s-a petrecut in intervalul 3adenian ; +ol%inian inferior. Analiza procesului arata ca acest fenomen s-a produs esalonat in timp dinspre nord spre sud. n cea mai mare parte falia pericarpatica, ca element ce marc%eaza relatia 6rogen ; &latforma, este mascata de catre formatiunile Sarmatianului sau Cuaternarului, care s-au depus ulterior producerii saria#ului.

Resurse utile '. Hidrocar&urile &e &latforma *oldoveneasca e)ista roci capabile sa genereze dar si sa acumuleze %idrocarburi. <e asemenea, e)ista roci care prote#eaza acumularile de %idrocarburi, acestea sunt cunoscute mai ales la nivelul 3adenian ; Sarmatian.cele mai cunoscute zacaminte de pe &latforma *oldoveneasca sunt amplasate in zona .rasin ; 0umor in depozite ce apartin de e)tremitatea vestica a platformei prinsa sub orogen. Se gasesc acumulari de %idrocarburi, petrol si gaze la nivelul 3adenianului, mai la sud (Cuie#di), acumulari asemanatoare celor de la .rasin. $n altul la &ipirig, unde e)ista o intrepatrundere a acumularilor din platforma cu cele din orogen. *ai inspre est au mai fost interceptate acumulari de gaze in zona 3ilca, &atrauti, =rnicesti. 6 alta zona importanta este la Secuieni (Roman) si 3acau. Aceste zacaminte sunt cantonate in depozite Sarmatiene. Cercetarile pentru gaze efectuate in ultimul timp arata posibile acumulari si in partea de sud a &latformei *oldovenesti pana in apropiere de +aslui. ". Car&uni Cu grosime redusa in zona .alticeni ; 3oroaia apar cateva strate de lignit ( grosime pana la D(cm). >. %ur&a Cuaternara in nordul platformei in <ersca ; Lozna ; -voristea. A. /ips, anhidrit : Se gaseste cantonat in 3adenian si atinge grosimi de "(m. 8. +ulf Se gaseste in zona <arabani ; &altinis asezat la partea superioara a gipsului 3adenian. 2. *isipuri n cadrul depozitelor Sarmatiene care afloreaza se gasesc numeroase acumulari de nisip, ma#oritatea fiind accesibile din aflorimente. <in depozitele 3adeniene, in sc%imb se e)ploateaza prin intermediul sondelor un nisip cuartos, de *iorcani. 9. Calcare : n toate formatiunile care afloreaza pe &latforma *oldoveneasca se gasesc calcare cu un grad de diageneza variabila si care se utilizeaza pentru necesitatile locale. mpreuna cu ele se gasesc si gresii care reprezinta treceri laterale. D. 0rgile Sunt e)ploatabile, mai ales cele din formatiunile cu Cr?ptomactra ( 3asarabian superior) pentru materiale de constructie, dar prezinta interes si argilele din Sarmatian inferior care au un caracter puternic bentonitic. B. 0pe minerale :

sunt cunoscute in multe localitati : Strunga, Raducaneni, *osna ( ape calcice), asi, 3reazu ( sulfatate). &e langa apele minerale sunt cunoscute si namolurile terapeutice.

Platforma "arladului
#elimitare * - 1 : falia .alciu ; &lopana contact cu &latforma *oldoveneasca - + : falia pericarpatica contact cu molasa Carpatilor 6rientali - S : falia Sf. =%eorg%e ; 6ancea ; Ad#ud contact cu 6rogenul 1ord ; <obrogean ingropat - ! : granita de stat &oate fi considerata o platforma tipica alcatuita din soclu si cuvertura si reprezinta e)tremitatea vestica a asa ; numitei &latforme Sc?tice. n literatura de specialitate &latforma 3arladului mai este cunoscuta si sub denumirea de <epresiunea 3arladului, <epresiunea &redobrogeana sau c%iar <epresiunea *oldoveneasca. /tratigrafie * &latforma 3arladului este o platforma mult mai tanara decat &latforma *oldoveneasca, consolidarea acesteia realizandu-se in &aelozoic inferior ; Carbonifer. Soclul are un caracter %eterogen alcatuit din depozite paleozoice cutate si c%iar formatiuni mai vec%i ( &recambriene) metamorfozate. Cuvertura : depozitele au fost acumulate in " mari cicluri de sedimentare : ' Carbonifer superior % Cretacic . "adenian % Pleistocen + ' Carbonifer superior % Cretacic <epozitele acestui ciclu sunt atribuite, mai mult pe interpretari geofizice, la &aleozoic nisipuri, calcare, dolomite, apoi la Curasic - depozite carbonatate cu caracter pronuntat bituminos ( peste '8((m grosime) si Cretacic ; depozite asemanatoare celor din &latforma *oldoveneasca. ++' "adenian % Pleistocen !ste similar cu cel desfasurat pe &latforma *oldoveneasca, dar prezinta un caracter mai continuu ( fara intreruperi de sedimentare). Badenian : asemanator cu cel din &latforma *oldoveneasca avand o formatiune detritica in baza, urmata de o formatiune lagunara cu gipsuri si an%idrite si o a treia constituita din gresii si calcare. =rosimea depozitelor este ceva mai mare fiind cuprinsa intre "(m la !st si A((m la +est. Sarmatianul : depozitele urmeaza peste cele 3adeniene, in unele zone avand caracter continuu, in altele insa fiind discordante peste 3adenian. S-au acumulat pelite si roci argiloase, nisipuri intre care apar intercalatii de calcare si gresii. =rosimea este cuprinsa intre A(( si 8((m. nspre orogen, in sectorul apropiat planului de saria# grosimea depozitelor atinge si >(((m. Asociatiile de fauna sunt identice cu cele de pe &latforma *oldoveneasca, pe baza lor stabilindu-se prezenta 3uglovianului, +ol%inianului, 3asarabianului si C%ersonianului. Meotianul : urmeaza in continuitate de sedimentare si este constituit litologic din cinerite andezitice identice cu cele de pe &latforma *oldoveneasca ( FCineritele de 1utasca ; RuseniG) #ontianul $ depozitele urmeaza in continuitate de sedimentare avand insa un caracter regresiv fiind dezvoltat doar in partea de sud a &latformei 3arladului. Litologia este constituita in special din argile

si nisipuri a caror grosime variaza de la '9(m ( &rut) pana la 9((m ( +alea 3arladului), dar a#ung si la "(((m in fata 6rogenului Carpatic. Dacian : depozitele au o grosime e)trem de redusa ( '(m) si sunt de tip continental constituite din pietrisuri cu puternice alterari sub ; aeriene. !omanian : depozite constituite din nisipuri si pietrisuri cu caracter mai mult lacustru si prezinta numeroase treceri laterale cu concretiuni grezoase si c%iar conglomerate. n aceste depozite, in zona *alusteni s-a descoperit o fauna bogata de vertebrate. &este aceste depozite se gasesc acumulari de pietrisuri si nisipuri cunoscute sub denumirea de F&ietrisuri de 3alabanestiG ( portiuni din vec%e delte care au functionat in bazinul de sedimentare ce se retragea spre sud). Cuaternar : depozitele romaniene sunt acoperite de o patura de nisipuri prafoase cu caracter loessoid in grosime de pana la 9(m ce contin numeroase numeroase resturi de &roboscidiene ( *amuti). Aceasta patura este atribuita &leistocenului mediu si superior. Tectonica n comparatie cu &latforma *oldoveneasca, &latforma 3arladului este mult mai tanara avand faza labila intre &roterozoic si Carbonifer inferior. $ltimele miscari cu caracter tectogenetic care au afectat unitatea sunt cele %ercinice ce au dus la cutarea depozitelor apartinand unui sistem orogenic si ulterior la eroziunea sa. <upa Carbonifer superior, &latforma 3arladului s-a consolidat ca si platforma si a suferit doar oscilatii verticale. Aceste oscilatii au dus la invazia apelor sau retragerea lor. n intervalul Carbonifer superior ; &leistocen au fost identificate depozite acumulate in " mari cicluri de sedimentare. ncepand cu Cretacicul, analiza sedimentologica a depozitelor arata o evolutie comuna cu &latforma *oldoveneasca. <atele oferite de prospectiuni precum si din lucrarile geofizice arata ce &latforma 3arladului coboara in trepte spre + ; S+, dar si spre S catre 6rogenul 1ord ; <obrogean ingropat. 1ivelele reper din depozitele de suprafata arata o usoara inclinare de la 1+ la S!.

Platforma ala!a
Rep unitatea de plt cuprinsa intre 6rogenul Carpatic, 6rigenul 1ord <obrogean, masivul <obrogei centrale, pltf <obrogei de Sud si <unare. #elimitare Aceasta unitate structurala este delimitata fata de alte unitati structurale in general prin acidente tectonice-falii. Acestea constituind de fapt si limitele unitatii. - 1 si 1+: unde plt +ala%a vine in contact cu zona de molasa a Carpatilor *eridionali, este constituita de falia &ericarpatica (falia 3ibesti-/inosu). -1-!: pltf +ala%a vine in contact cu 6rogenul 1 <obrogean ingropat prin intermediul faliei &eceneaga-Camena. - !: pltf +ala%a vine in contact cu masivul < centrale si cu pltf obrogei de sud dupa o linie apro) paralelea cu valea <unarii, care este de fapt un accident tectonic numit in general falia <unarii. - S: granita de stat de pe valea <unarii. &ltf +ala%a este un sector nordic al unei unitati mai mari numita &ltf *oesica. 2eomorfologie &ltf +ala%a prezinta un relief de campie suprapus in cea mai mare parte cu ceea ce geografii numesc C.Romana. Aceasta s-a format in timp geologic prin colmatarea si inaltarea unor bazine de tip foreland, ultimul bazin avand crct fluvio-lacutru in timpul Cuarternarului. !ste ultima faza de evolutie a asa numitului bazin <acic. &artea de 1-+ a pltf +ala%e prezinta o serie de inaltimi ceva

mai pronuntate si zona este cunoscuta sub numele de pod =etic. n ceea ce priveste reteaua %idrografica, aceasta este consituita dintr-o serie de rauri destul de dese si care-si au originea in cea mai mare part in Carpati. !)ista totusi cateva rauri care-si au izvoarele in cadrul pltf +ala%eCIlmIJui, *ostiKtea, /eleorman. n partea de 1-! a pltf se poate remarca in cadrul retelei %idrografice un fenomen de origine neotectonica care consta in orientarea retelei %idrografice inspre ! si c%iar inspre 1-! 4divagare - consecinta a procesului de afundare a regiunii de confluenta a 3uzaului cu Siretu. /tratigrafie &ltf +ala%a este si ea o pltf tipica prezentand foarte evident cele " eta#e structurale - soclu si cuvertura. Caracteristica generala pentru zona superficiala a pltf este predominanta depozitelor cuarternare, e)ceptie fiind zona de confluenta a Ciului cu <unarea unde sunt scoase de eroziune si formatuni mai vec%i decat Cuaternaru respectiv depozite Romaniene, <aciene si &ontiene. Celelalte formatiuni mai vec%i decat Cuaternar si c%iar Cuaternar bazal au fost studiate prin fora#e de adancime efectuate pt prospectiunea geologica pt petrol. =rosimea stratigrafica insumata a cuverturii depaseste ">7m. /oclu platformei a fost interceptat prin intermediul fora#elor in " zone mai ridicate: in partea de 1-+ si in partea de 1-!. ntre cele doua zone ridicate pe pltf +ala%a a fost pus in evidenta o falie ma#ora numita .alia CalaraKi-.ierbinJi. n partea de 1-+ fundamentul pltf +ala%e a fost interceptat intre localitatile Leu-3alKi-6ctaKi. n aceasta zona soclu este constituit din sisturi cristaline (amfibolite cu epidot, sisturi cloritoase, sisturi cuartitice cloritoase, magmatite, granite, granodiorite si grbbrouri). Adancimea la care a fost intalnit aici soclu este cuprinsa intre "(((->9((m. n partea de 1-! a pltf +ala%e soclu a fost interceptat la adancimi similare cu cele din 1-+ si este rep prin cristalin (sisturi verzi). -ona este cunoscuta sub denumirea de sectorul 3ordei-+erde. Cuvertura. Cele mai vec%i depozite care constituie cuvertura apartin Cambrianului iar cele mai noi Cuaternarului. La fel ca si in celelalte unitati de pltf acumularea sedimentelor nu a fost continuua ci datorita ascilatiilor geodinamic au fost separate A megacicluri de sedimentare: ciclu &aleozoic (Cambrian si Carbonifer), ciclu &ermian-/riasic, ciclu Liasic-!ocen, ciclu 3adenian-Cuaternar. %& Ciclu #aleozoic Cuprinde depozite de apro) 2(((m si care sunt alcatuite in general din roci pelitice, argile si marne de culoare censie-negricioase, dar si calcare, gresii, si c%iar intercalatii de tufuri. Asociatiile de fauna sunt e)trem de bogate incat a fost posibila evidentierea Cambrianului, 6rdovicianului, Silurianului, <evonianului, si a unei parti din Carbonifer. Asociatiile de fauna sunt constituite din foraminifere, ostracode, trilobiti, graptoliti, si brac%iopode. <upa depunerea depozitelor Carbonifere intervine in zona faza tectogenetica Asturica, care a e)ondat zona pltf +ala%e, procesul de sedimentare fiind intrerupt. %%& Ciclu #ermo'(riasic &rocesul de sedimentare a fost reluat undeva pe la mi#l &ermianului si s-a mentinut aproape continuu pana in /riasic. S-a acumulat in general depozite cu caracter continental-lacustru (interventia unor secvente lagunare) si doar intamplator secvente marine. Sub aspect petrologic depozitele acumulate in acest ciclu sunt predominant detritice cu intercalatii de gipsuri si an%idrite. =rosimea depozitelor acumulate este de circa 88((m. n aceasta stiva sedimentara au fost separate > mari formatiuni: formatiunea rosie inferioara ("(((m) constituita din depozite continentale respectiv conglomerate, gresii, si intercalatii de lave, formatiunea carbonatata ('"((m) constituita din formatiuni acumulate in conditii marine si c%iar marin-lagunar respectiv calcare, dolomite cu

intercalatii de an%idrite si sare, formatiunea rosie superioara (">((-"8((m), cu depozite acumulate in cond continental lagunare dar si cu treceri spre continental, respectiv gresii rosietice cu intercalatii de an%idrite dar si nisipuri si argile. .ormatiunea rosie inf si rosie sup sunt urmarite in prospetiunea geologica pentru 0C deorece constituie e)celente rezervoare. %%%& Ciclul )iasic'Eocen S-a desfasurat incepand cu 1iasicul sup (/oarcian), cand pltf +ala%a a fost acoperita in intregime de ape si s-a instalat un specific sedimentologic. n apele bazinale marine s-a dezvoltat asociatii faunistice f bogate atat la nivel de micro cat si de macrofauna. Acest aspect a permis stabilirea unei stratigrafii de detaliu mai ales la nivelul Curasicului fiind atestate paleontologic partea terminala a Liasicului, <ogger si *alm. n 2urasic mediu sau acumulat depozite de circa D((m, grezoase la partea inf si argilo-marnoase la partea sup, de multe ori negricioase(partial bituminoase). n Curasic superior (*alm), sedimentarea se diversifica f mult iar in stiva depozitelor de circa '(((m grosime se remarca crct marine in partea de + a pltf cu depozite calcaroase cu amoniti si crct continental lagunare inspre !, unde pe langa depozitele calcaroase apar frecvent intercalatii de an%idrite si gipsuri. &este depozitele #urasice in pltf +ala%a urmeaza in continuitate de sedimentarea Cretacicul. n Cr inf s-au mentinut acealeasi conditii de sedimentare ca si in Curasicul terminal, adica acumulari marine inspre + si continental lagunare inspre !. $ndeva la nivelul Aptianului se produce o scurta intrerupere de sedimentare aceasta reluandu-se in Albian. ncepand deci cu Albianul si pana la sf Cr se instaleaza pe pltf +ala%a o sedimentare cu caracteristici marine, depozitele avand crcter predominant pelitic (marne si calcare). .auna e)trem de diversa si bogata este constituita din foraminifere, amoniti si bivalve. La sfarsitul Cr datorita unei miscari geodinamice pozitive intreaga zona a pltf +ala%e este e)ondata si aceasta situatie dureaza pana la mi#l !ocenului. ncepand cu Eocen med si pana in sup, sedimentarea are un crcter marin mai ales in partea S a pltf. S-au acumulat depozite relativ subtiri ("8(m), constituite din gresii si calcare. Asociatiile de fauna sunt constituite mai ales din formanifere mari (1ummuliti) dar si bivalve. La sf !ocenului pltf este iarasi e)ondata inc%eindu-se cel deal > ciclu de sed, zona functionand ca uscat pana in 3adenian. % & Ciclul Badenian'Cuaternar A inceput in urma unui proces de transgresiune marina. n Badenian ca urmare a procesului invaziv al apelor &aratet%isului se inregistreaza pe pltf +ala%a mai intai acoperirea partii sale de 1, apele mergand inspre S pe cea mai mare parte a pltf dar nu in totalitate. &artea <unarii de astazi ramanand in continuare uscat. Litologia este ceva mai variata, fiind constituita din gresii, argile, marne si calcare si f rare intercalatii de gipsuri ('((m). Asociatiile de fauna sunt bogate fiind constituite din foraminifere dar si bivalve si gasteropode, ce prezinta crcteristice marine tipice: formatiunea de Humele. <epozitele Sarmatianului sunt absolut indentice sub aspectul continutului faunistic cu cele din pltf *d. <in subeta#ele Sarmatianului respectic 3uglovian, +ol%inian, 3asarabian si :ersonian, pe pltf +ala%a nu este recunoscut 3uglovianu. =rosimea stratigrafica a depozitelor sarmatiene este de circa >98(m, e)ceptie facand zona .ocKani unde grosimea este mai mare. n timpul Sarmatianului pe pltf +ala%a s-au acumulat pelite (argile si marne), apoi nisipuri cu intercalatii de calcare oolitice si c%iar conglomerate. Asociatiile de fauna din depozitele Sarmatiene sunt constituite din aceasi ta)oni intalniti si in pltf *d. &entru depozitele situate apro) in partea centrala a pltf +ala%e (<ambovita-6lt) s-au introdus o nomenclatura stratigrafica aparte care acopera intervalul +% inf-3s sup, astfel: in baza pentru +% avem formatiunea de CiureKti ce cuprinde de fapt ceea ce se intelege in pltf *d 3uglovianu si o parte din +ol%inian@ urmeaza formatiunea de *iroKi. 3asarabianul a fost si el impartit in 3s inf cu formatiunea de 0LrleKti iar 3s sup in formatiunea de 6lteni.

Meotian. $rmeaza in continuitate de sed si au o grosime de apro) A( m, in partea de S a pltf, in sc%imb se ingroasa f mult inspre 1 unde ating valori de circa '8(( m. Alcatuirea litologica este data de prezenta argilelor si marnelor cu o serie de intercalatii grezoase. &rin comparatie cu situatia din pltf *d, in pltf +ala%a lipsesc intercalatiile de cinerite. +arsta depozitelor *eotiene este atestata de asociatii de fauna bogate, cu genurile Congeria si #osinia (bivalve). Acest interval stratigrafic este foarte bine cunoscut datorita investigatiilor pt 0C, aspect care a adus la cunoasterea de detaliu atat sub aspect tectonic cat si stratigrafic. #ontian. $rmeaza in continuitate de sedimentare, limita dintre *eotian si &ontian fiind dificil de trasat. =rosimea depozitelor este f variata, atingand valori de 8( m in S si mergand pana la '(((m inspre 1. La fel ca si in *eotian predomina rocile pelitice (argile si marne) cu intercalatii grezoase. <iferentierea fata de depozitele *eotiene se face prin continutul asociatiilor faunistice. <ep &ontiene sunt cele mai vec%i de pe pltf +ala%a aflorand deasemenea la confl Ciului cu <unarea. Dacian. Sunt depozite in continuitate stratigrafica si afloreaza la fel la confl Ciului cu <unarea. Litologia este dominata de nisipuri si uneori se asoc cu argile si marne. =rosimea este variabila, plecand de la cativa m inspre S si creste pana la 9((-D(( m inspre 1. n cuprinsul depozitelor <aciene apar insemnate intercalatii de lignit, care se e)ploateaza in cariere din 6ltenia. Asociatii de fauna sunt bogate, fiind crct de prezenta unor genuri precum Viviparus, Prosodacna. !omanian& $rmeaza in continuitate de sed, remarcandu-se in numeroase aflorimente, mai ales incepand din valea 6ltului inspre +. Litologia este data de dep continental lacustre constituite din peitrisuri in alternanta cu nisipuri dar si frecvente argile. .auna bogata in ta)oni de gasteropode. <atorita faptului ca crct dep este predominant lacustru si bazinul de sedimentare avand un pronuntat proces de subsidenta, se gasesc numeroase intercalatii de lignit. &artea sup a depozitelor cu lignit suporta un comple) de depozite flivio-deltaice, c%iar lacustre in grosime de circa 8( m, constituite din nisipuri si pietrisuri cunoscute sub numele de #ietrisurile de C*nde+ti. n aceste pietrisuri s-au gasit numeroase resturi de proboscidieni- 0rhidis)odon meridionalis, 0nancus arvernensis. Acest comple) al pietrisurilor de Candesti este atribuit ca varsta Romanianului dar nu in totalitate, partea lor sup fiind atribuita Cuaternarului. Cuaternar& <epositele acetuia sunt constituite in baza de partea sup a pietrisurilor de Candesti urmate in succesiune de un comple) gros de circa "(m, constituit tot din pietrisuri ; #ietrisurile de ,r-te+ti. Aceasta succesiune se regaseste pe cea mai mare parte a pltf +ala%e, dupa care, regiunea vestica (la + de r.Arges) devine uscat, peste care in conditii subaeriene se acumuleaza o patura de loess, de circa >( m. -ona estica a pltf +ala%e, evolueaza in conditiile unor bazine de sed lacustre unde se acumuleaza depozite predominant marnoase de circa "(( m. <upa acumularea comple)ului marnos, litologia se sc%imba, acumulandu-se un pac%et de "( m de nisipuri grosiere- Nisipurile de Mosti+tea. n partea de ! S-! peste nisipurile de *ostistea s-au acumulat un comple) de pietrisuri numite #ietrisurile de Colentina. <upa acumularea acestora in conditii subaeriene se depune o patura consistenta de loess.

Tectonica
La fel ca si pltf *d, se considera ca si sectorul +ala% a pltf *oesice a avut o evolutie specifica ariilor labile. Aceasta evolutie a durat pana la sfarsitul &recambrianului, ultimele miscari tectonice care au afectat zona au fost cele Ass?ntice (+endian ;Cambrian). &rincipalul rezultat al miscarilor ass?ntice a constat in cutarea depozitelor de tip flis si apoi metamorfozarea acetora in conditiile unui metamorfism incipient rezultand sisturile verzi. Aceste efecte s-au produs mai ales in partea de ! a pltf +ala%e, dar in aceasi maniera au fost reluate si afectate formatiunuile cristaline din partea centrala si de + a pltf +ala%e. Sub aspect morfologic aceste procese au dus si la aparitia unui sistem orogenic, care in timp a fost erodat si adus in stadiul de peneplena. .aza de peneplena reprezinta momentul in care zona pltf +ala%e, atat in + cat si in !, devine rigida. Stratigrafic se considera ca incepand cu Cambrianul arealul pltf +ala%e a prezentat doar o serie de miscari

geodinamice, adica oscilatii pe verticala. Acestea au generat procese de transgresiune si regresiune marina. Analiza stivei sedimentare dupa criterii sedimentologice a permis stabilirea miscarilor geodinamice verticale, functie de care s-au separat mai multe cicluri ma#ore se sedimentare. <esi pt pltf +ala%a se considera ca incepand cu &aleozoicul bazal, avem deaface cu un anumit regim de stabilitate, situatie relevata in urma unor cercetari de detaliu arata ca inca mult timp zona s-a manifestat printr-un grad de instabilitate destul de accentuat. C%iar in timpul &aleozoicului terminal si *ezozoicului bazal, au aparut o serie de efecte cu caracter ruptural de tipul faliilor transversale, apoi discordante ung%iulare (arata basculari tectonice) cat si manifestari magmatice. Aceata perioada de instabilitate poate fi argumentata de prezenta acestor elemente in cadrul depozitelor pltf cam pana la sfarsitul Curasicului. Astfel se spune ca in intervalul Cambrian-Curasic terminal a functionat ca si pltf instabila. n acest interval datorita proceselor tectonice petrecute apar o serie de elemente structurale de amploare, asa este prezenta in partea ! a pltf +ala%e a unui accident tectonic cu crct crustal denumita .alia .ierbinJi (transmoesica) si separa cristalinul pltf +ala%e in " sectoare. Aparitia ei s-a facut in cursul unui proces de remobilizare structurala a sisturilor cristaline din soclu. $rmarirea depozitelor sedimentare acumulate dupa cratonizarea din Cambrian arata ca pltf +ala%a a functionat aproape fara intrerupere ca arie de sedimentare pana in Carboniferul sup. A urmat apoi o intrerupere de sedimentare, zona fiind e)ondata apro) intreg interval al &ermianului. <upa &ermian, la trecerea spre /riasic, zona a fost puternic deformata de un sistem de falii normale dar e)tensionale. Sensul miscarilor e)tensionale s-a manifestat de la + spre !. <upa acest proces a urmat o perioada in care s-a format un alt sistem de falii dar a caror orientare a fost 1-S. Acestea au decrosat sitemul de falii !-+. <upa conturarea comple)ului de falii atat !-+ cat si 1-S, pltf +ala%a apare ca un sistem de blocuri de marimi diferite care s-au miscat diferentiat pe planul faliilor. &rocesul de miscare pe planul faliilor a putut sa determine fie largirea unor bazine de sedimentare fie generarea unor structuri de tip graben-%orst. Asta inseamna ca la nivel de soclu, pltf +ala%a se prezinta cu sectoare mai ridicate in alternanta cu sectoare mai coborate. Se considera ca aparitia sistemelor de falii dupa orientarile precizate, s-ar datora unui proces mai amplu petrecut in timpul &aleozoicului care s-a produs fie la nivel de placa tectonica, fie c%iar la nivel de scoarta globala. Aceste procese au avut un evident crct de e)tensie. La sfarsitul /riasucului si inceputu Curasicului etapa e)tensionala pe pltf vala%a se considera ca s-a oprit. A urmat apoi o perioada de stagnare geodinamica care s-a manifestat mai ales in timpul cretacicului. <upa Cretacic pltf +ala%a a fost e)ondata aproape total pana in 3adenian. 6data cu 3adenianul zona pltf +ala%e intra intr-o faza compesionala ca urmare a relatie tectonice cu 6rogenul Carpatic. n urma procesului de incalecare pltf este antrenata intr-un proces de subsidenta declansandu-se astfel si ultimul ciclu de sedimentare pana in Cuaternar, urmand apoi a fi antrenata in procese suberiene dinspre ! inspre + in cadrul bazinului de sedimentare <acic. <atorita intersului deosebit pt 0C zona pltf +ala%e a fost investigata prin numeroase fora#e atat de prospectiune cat si pt e)ploatare. nvestigatiile geofizice a permis descifrarea aran#amentului structural a pltf +ala%e, astfel la nivel de platforma au fost puse in evidenta 8 sectoare mai inaltate in alternanta cu A sectoare mai afundate. ' sectorul /tre!aia3 idin. .undamentul a fost intalnit la A(((-8(((m " ridicarea 4eu3"al53$cta5. Soclu la 'D((m > ridicarea /latina32!ig!en. Soclu la >(((-8(((m A ridicarea idele3 etrino. 8 ridicarea "ordei erde -onele mai afundate avand c%iar crct de depresiuni au fost indentificate oarecum alternativ. 2 depresiunea 4om3Craiova. Soclu la peste '(((( m 9 depresiunea Ro5iori3 0le1andria. Se gaseste la ! de 6lt, iar soclu intre D(((-'((((m

D afundarea Calarasi3 Urziceni. nvestigatiile geofizice nu au depistat pana la adancimea de '((((m soclu ceea ce impune concluzia ca acesta se gaseste la adancimi mai mari B depresiunea Movila Miresii. .orma alungita 1-+ S-! si este marginita de .alia &eceneacaCamena. Soclu depaseste '((((m. Acest mozaic de blocuri are o imp deosebita in aparitia capcanelor pt 0C.

Relatia cu $rogenul Carpatic


n partea de 1 si de 1-+ pltf +ala%a are un contact tectonic cu zona de molasa a C.*. realizat printr-o linie de fractura profunda cunoscuta sub denumirea de .alia &ericarpatica sau 3ibeKti-/inosu. Aceasta zona de contact este de fapt un plan de saria#, fenomenul petrecandu-se in asa numita faza *oldava (Sarmatian). &rin corelare cu pltf *d fenomenul este probabil sa se fi produs c%iar in +ol%inianul inf dar cu certitudine in pltf +ala%a falia pericarpatica a fost reactivata in 3asarabian. Cercetarile de teren arata ca de-lingul orogenului falia &ericarpatica este mascata in mod doferentiat de formatiuni incepand de la cele +ol%iniene si in succesiune pana la Cuaternar. Aceata relatia a fost verificata printr-o serie de fora#e de mare adancime.

Platforma #obrogei de /ud


&latf <obrogei de S ca si unitate structurala reprezinta sectorul 1! al &latf *oesice. n general are o alcatuire apropiata de platf +ala%a dar prezinta totusi o serie de particularitati mai evidente la nivel stratigrafic si tectonic. Aceste diferente constituite motivul pentru care se realizeaza separarea ca sector distinct in cadrul platf *oesice. <pdv tectonic zona <obrogei de S se prezinta ca un sector mult ridicat incat eroziunea a scos la zi c%iar formatiuni apartinand Cretacicului inferior comparativ cu situatia de la + de <unare unde formatiunile care afloreaza sunt de varsta Cuaternara. Ca si particularitate de ordin stratigrafic in succesiunea sedimentara se remarca la nivelul &ermo/riasicului succesiunea sedimentara este e)trem de subtire in <obrogea de S. #elimitare' - 1 si 1!: platf <obrogei de S vine in contact cu masivul <obrogei Centrale prin intermediul unui accident tectonic numit .alia Capidava-6vidiu. - +: vine in contact cu platf +ala%a tot de-alungul unui accident tectonic numit .alia <unarii

- !: structurile acestei platforme se continua in zona de self a *arii 1egre (zona acvatoriului ) - S: granita de stat Morfologie' &latf <obrogei de S se prezinta sub aspect geomorfologic ca si o peneplena clasica("((m) cu o retea %idrografica tip canion tributara <unarii. /tratigrafie' <obrogea de S este o platforma tipica prezentand in acest sens cele " eta#e structurale: soclu si cuvertura. La suprafata apare numai cuvertura din care cel mai vec%i interval stratigrafic apartine Cretacicului inferior ( 3eriasian ). .undamentul a fost interceptat in partea de 1! in apropierea faliei Capidava-6vidiu. n aceasta zona au fost separate in cadrul soclului urmatoarele grupe de roci: o serie de granite gnaisice in baza a caror varsta absoluta este stabilita la '292 mil ani@ deasupra granitelor gnaisice au fost separate sisuri cristaline constituite in grupul de &alazu *are. Aceste metamorfite stau discordant peste granitele gnaisice, petrografic sunt cuartite si micasisturi diverse. Sunt renumite pentru continutul in magnetit. +arstele absolute stabilite pt sisturile cristaline ale acestui grup au fost stabilite la D89 mil ani. ntr-o pozitie tectonica discutabila peste sisturile grupului de Palazu3Mare sunt dispuse formatiuni comple)e alcatuite din microconglomerate si gresii cu intercalatii de piroclastite afectate de un metamorfism incipient. +arsta acestui din urma comple) denumit 6ormatiunea de Coco5u a fost stabilita la 822 mil ani. Relatia tectonica dintre formatiunea de Cocosu si grupul de &alazu *are prezinta interpretari diferite functie de parerile multor autori mergandu-se de la o dispunere transgresiva pana la un plan de saria#. Cuvertura' Analiza stivei sedimentare a aratat ca acestea sunt constituite din depozite a caror varsta le plaseaza in &aleozoic, in *ezozoic si in 1eozoic. Analiza sedimentologica a coloanei de depozite a permis separarea a A cicluri de sedimentare: '. ". >. A. Ciclul &aleozoic ; care s-a desfasurat intre Cambrian si Carbonifer Ciclul &ermo-/riasic Ciclul Curasic mediu- &aleogen Ciclul 3adenian-&leistocen(Cuaternar)

%& Ciclul #aleozoic !ste oarecum asemanator cu ciclul desfasurat pe platf +ala%a inspre +, totusi cu unele diferente. Similitudini e)ista cu platf +ala%a prin aceea ca partea bazala a depozitelor &aleozoice sunt preponderent detritice ( conglomerate, gresii, argile ) in grosime de apro) 8(( m atribuite 6rdovicianului, dar si cu unele semne de intrebare Cambrianului, succesiune care se inc%eie la partea superioara cu depozite argilo-marnoase, apoi calcare si dolomite atribuite <evonianului si Carboniferului. <epozitele <evoniene si Carbonifere ating o grosime de apro) 2(( m din care doar B( m revin Carboniferului ( Craboniferul din <obrogea de S este e)clusiv dolomitic ). %%& Ciclul #ermo'(riasic <epozitele sunt e)trem de subtiri a#ungand doar la cativa metrii si sunt constituite din depozite detritice e)clusiv de culoare rosiatica. Acestea au fost ec%ivalate cu .ormatiunea Rosie inferioara de pe platf +ala%a.

%%%& Ciclul .urasic mediu' #aleogen Acest ciclu de sedimentare s-a realizat pe platf <obrogei de S dupa o scurta intrerupere care sa mentinut cam tot Liasicul. &atrunderea apelor marine in zona <obrogei de S s-a realizat in urma unui proces transgresiv foarte puternic, apele bazinale mentinandu-se pana in &aleogen. <epozitele acumulate in cadrul acestui ciclu care a acoperit Curasicul superior in intregime, apoi Cretacicul sunt reprezentate prin roci carbonatate in mare ma#oritate, dar si cu unele intercalatii de argile. Analiza sedimentologica a coloanei sedimentare arata ca in succesiune au intervenit din cand in cand si sedimente cu alte caracteristici decat cele marine. Acest lucru a impus stabilirea mai multor intervale stratigrafice atat la nivelul Curasicului, dar mai ales la nivelul Cretacicului si ceva in &aleogen. n <obrogea de S depozitele Cretacice afloreaza pe toate vaile. % & Ciclul Badenian'#leistocen n "adenian, in zona <obrogei de S, la fel ca si in restul zonei de foreland a Carpatilor s-a produs o importanta transgresiune marina. <upa o intrerupere de sedimentare, peste depozitele ciclului anterior s-au depus formatiuni 3adeniene in grosime relativ mica, intre 8-'( m grosime. Acestea sunt constituite din intercalatii de calcare, dar si pietrisuri si nisipuri cu structura incrucisata in care se gaseste o fauna destul de bogata cu specii de moluste marine. <epozitele 3adeniene afloreaza in foarte multe locuri din <obrogea de S, fiind desc%ise c%iar in malul <unarii incat unul din punctele in care se gaseste cel mai bine desc%is este la Seimenii *ari. &rofilul de Seimenii *ari ; in baza depozite nisipoase (nisipuri cu trovanti) care suporta discordant calcare oolitice de varsta 3adeniana cu ta)oni de Ostrea, dupa care urmeaza discordant nisipuri cu intercalatii calcaroase de varsta Sarmatiana urmate apoi tot discordant de depozite leossoide de varsta &leistocena Cuaternar. /armatian - dupa depunerea depozitelor 3adeniene a avut loc o intrerupere de sedimentare scurta. &rocesul de sedimentare a fost reluat in +ol%inian si s-au acumulat depozite a caror varsta a fost atestata pt +ol%inianul superior, 3asarabian, C%ersonian. &ractice depozitele de varsta Sarmatiana se regasesc pe toata partea sudica a platf <obrogei de S. Litologia depozitelor Sarmatiene este foarte variata mergand de la nisipuri si gresii pana la argile si calcare. .recvent in cadrul calcarelor se intalnesc lumasele. Subeta#ele Sramatianului afloreaza diferentiat pe platf <obrogei de S, asa fiind cazul +ol%inianului care este predominant argilos si care se gaseste numai partea de S+ a unitatii. 3asarabianul este dezvoltat pe toata <obrogea de S si este constituit din nisipuri, gresii si calcare. =rosimea este de circa '(( m. C%ersonianul este dezvoltat numai in partea de ! a <obrogei de S si este format din roci carbonatate cu intercalatii de argile si c%iar dolomite. <upa depunerea C%ersonianului a urmat o scurta e)ondare, apele retragandu-se de pe partea de S a <obrogei pe tot intervalul *eotianului, &ontianului inferior. n Pontianul superior <obrogea de S este acoperita din nou de ape si s-au acumult in special nisipuri si pietrisuri. +arsta &ontianului superior este atestata paleontologic pe baza unor moluste, gasteropode si bivalve. <upa &ontianul superior <obrogea de S devine uscat. Cuaternarul ; depozitele de aici sunt dezvoltate pe o suprafata foarte mare, practice acoperind aproape B( Mdin acest teritoriu. .ormatiunile de varsta

Cuaternara stau discordant pe formatiuni mai vec%i si succesiunea arata pt aceste aceste depozite Cuaternare un pac%et de argile nisipoase si silturi de culoare rosietica in partea bazala a caror grosime este de cc 8 m. n acest caz apar numeroase aggregate de cristale de gips. <easupra argilelor si silturilor urmeaza un pac%et de leoss a carui grosime variaza de la cativa metrii pana la cativa zeci de metrii. n cadrul pac%etului de loess se pot separa mai multe orizonturi de sol fosil, se gasesc resturi fosile de Mamutus primugenius.

Tectonica'
&latf <obrogei de S este o unitate structural tipica pentru platform care s-a consolidate in ultima faza a miscarilor as?ntice. <in &aleozoicul inf zona a devenit rigida la fel ca si platf +ala%a dupa care un timp indelungat a fost marcata de un anumit grad de instabilitate. Aceasta relativa instabilitate s-a manifestat printr-o inclinare accentuata a depozitelor, prin aparitia de cute de tip platform si c%iar aparitia unor fle)ure. n cadrul depozitelor e varsta Cretacica efectele acestei instabilitati sunt materializate printr-o serie de boltiri usoare. <upa sfarsitul Cretacicului, <obrogea de S a fost afectata doar de oscilatii pe vertical, unele dintre ele fiind usor de descifrat mai ales la nivelul Cuaternarului. Astfel, in Cuaternar, in timpul glaciatiei Eurm s-a inregistrat ultima mare retragere a apelor *arii 1egre. Aceasta retragere a insemnat o reducere a nivelului marin cu 'D( m fata de cel actual, linia tarmului retragandu-se in larg apro) cu '8( 7m. &e uscatul care s-a realizat s-a instalat o retea %idrografica in continuarea celei care functiona pe uscatul vec%i. <upa aceasta regresiune a urmat o transgresiune, apele crescand apro) cu A m mai mult decat actualul nivel. Aceasta transgresiune este cunoscuta sub denumirea deG transgresiunea *arii 1egre vec%iG (transgresiunea .landrina ). n timp geologic se considera ca a mai avut loc o regresiune, apele *arii 1egre scazand cam cu " m fata de nivelul actual (F .aza .anagorianaG ). nvestigatiile de natura geofizica si cercetarile prin fora#e au aratat si pentru <obrogea de S la fel ca si pentru platf +ala%a prezenta unor sectoare mai ridicate in raport cu altele mai scazute. Cel mai reprezentativ sector se afla in partea de 1 1+ unde fundamental se gaseste la adancimea de 8(( m. $n alt sector tot ridicat se gaseste in zona *angalia. ntre cele " sectoare inaltate se gaseste o zona mai coborata in care fundamanetul nu a fost interceptat inca. Relatia cu <obrogea Centrala este stabilita prin intermediul .aliei Capidava-6vidiu si reprezinta o situatie in care <obrogea Centrala este inaltata si impinsa puternic peste <obrogea de S. Relatia cu platf +ala%a: din analizele cu c%aracter cartografic se poate scoate in evident faptul ca <obrogea de S este foarte mult inaltata tectonic fata de platf +ala%a. Aceasta inaltare este datorata unei falii paralele cu <unarea.

Masivul #obrogei Centrale


!ste o regiune consolidata care are statut de pltf dat faptului a a suferit un proces de ridicare accentuat soclu apare la zi pe o suprafata insemnata. Cuvertura a fost indepartata in masura foarte mare, dep sedimentare pastrandu-se totusi pe o serie de portiuni mai afundate tectonic fiind in special de varsta *ezozoic si in mai mica masura de varsta 1eozoica. <esi <obrogea Centrala are crct de masiv, ea este integrata structural alaturi de pltf <obrogei de Sud si pltf +ala%a in marea pltf *oesica.

#elimitare' 1 ;masivul <obrogei Centrale vine in contact prin intermediul .&C cu orogenul alpin al <obrogei de 1ord S- vine in contact cu pltf <obrogei de Sud prin intermediul .C6 + ; pltf +ala%a prin intermediul .. <unarii ! ; masivul <obrogei centrale se prelungeste mult pe zona de self a marii negre <in pdv geomorfologic *asivul <obrogei Centrale se comporta ca un platou avand zona cea mai ridicata in AltLn /epe >D"m. Reteaua %idrografica este e)trem de saraca-R. Casimcea. /tratigrafie' Avandu-se in vedere ca este o pltf contine cele " eta#e strct, respectiv soclu si cuvertura. Aceste elem strct sunt inegal reprezentate. /oclu' <atorita crcterului de masiv al unitatii, soclu apare la zi pe o suprafata f mare incat a fost posibila studierea sa de amanunt. <pdv petrografic soclu este alc din " grupuri mari: grupul de Ceamurlia si grupul sisturilor verzi. /rupul de Ceamurlia afloreaza pe o zona relativ restransa in partea 1 a masivului in apropiere de .&C, fiind separat de grupul sisturilor verzi prin intermediul .. Sinoe. Localitatile cele mai cunoscute cu aflorimente sunt /opoloc, si Ceamurlia de Sus. &etrografia acestui grup sunt date de sisturi cristaline mezometamorfice, respectiv micasisturi, amfibolite, sisturi sericito-cloritoase si sericito-cuartoase. Rocile constituiente ale acestui grup au provenit in urma unui proces de metamorfozare a unor dep &recambrian superioare (legat de miscarile As?ntice). /rupul sisturilor verzi are o dezv insemnata in *<C fiind partial acoperit de catre formatiuni sed de cuvertura Curasice dar si dep Cuaternare. &rovenienta evident sedimentara a dep constituiente ale sisturilor verzi este evidenta, deoarece procesele de metamorfozare au fost destul de salabe si materializate cel mai adesea in orientarea mineralelor si apoi intr-o masura mai mica de aparitia si mentinerea mineralelor epidot, clorit si sericit. .aptul ca procesul de metamorfism nu a atins val insemnate este dovedit de prezenta te)turilor gradate din masa rocilor si c%iar prezenta pe talpa unor strate a unor structuri curbicorticale si c%iar a %ieroglifelor. =rupul sisturior verzi este un grup insemnat din constitutia soclului *<C avand o grosime insumata stratigrafic de circa 8(((m. &e baza unor crct sedimentologice grupul sisturilor verzi a fost impartit in A formatiuni: , de Doroban0u (infragrauNac%ica), , de Histria (grauNac%e superioare), , de Magurele'Sibioara (grauNac%e superioare), , de B-lt-ge+ti ( supragrauNac%ica). &entru det varstei acestor formatiuni pe baza unor spori primitivi de 1eiominuscula rugosa si 1ophominuscula prima au fost atribuite &recambrianului terminal cu o trecere si in Cambrian. +arsta a fost comparata cu situatiile stratigrafice din partea de ! a pltf +ala%e.

Cuvertura' <ep de cuvertura care se gasesc suprapuse pe formatiunile de soclu sunt de varsta Curasica, apoi de varsta Cretacica si ceva de varsta Sarmatiana, succesiunea fiind inc%eiata cu dep Cuaternare de loess. <ep cuverturii este posibil sa reprezinte niste resturi cu crct de martor de eroziune dintr-o succesiunea stratigrafica mult mai ampla. Conventional pt dep de cuvertura s-au stabilit " mari cicluri de sedimentare: ciclu Curasic ( 3att%onian-:immerid#gian inf), ciclu Cretacic (Aptian-*aastric%tian). %& Ciclu .urasic' <ep acumulate in Curasic se considera ca au acoperit ca o patura groasa toata <obrogea Centrala. Acest lucru este dedus din faptul ca dep Curasice se regasesc doar ca martor de eroziune in care au fost identificate dep atribuite batt%onianului callovianului o)fordianului si 7imerid#ianului inf.

<ep Curasice se gasesc bine desc%ise in malul drept al <unarii dar si in zona interioara dea lungul vaii Casimcea. Constitutia petrografica a dep Curasice este in e)clusivitate data de roci carbonatate-calcare de bioacumulare-bioconstructie, dolomite. La partea inf a dep Curasice sunt semnalate cateva intercalatii de gresii destul de subtiri. =rosimea stratigrafica insumata pt dep Curasice este de circa 8((m iar varsta este atestata de asoc de fauna deosebit de bogata: alge, spongieri, bivalve, gasteropode dar si f multi amoniti- &erisp%?nctes. 3ogatia in argumente faunistice a permis stabilirea unei stratigrafii de amanunt precum si o corelare foarte buna intre zonele cu depozite de acest tip. <upa :immeridgianul inf dobrogea centrala a suferit un proces de e)ondare, procesul de sedimentare fiind reluat in Cretacic-Aptian. %%& Ciclu Cretacic& <ep sed acumulate in timpul Cr au o distributie neuniforma in <obrogea Centrala dat faptului ca au functionat disparat mai multe bazine de sedimentare, apele neacoperind in totalitate masivul. n fct de crct bazinale locale s-au acumulat depozite cu crct petrografice si sedimentologice diverse. Se regasesc dep cu crct continental lacustru dar si dep cu crct marine. Acest lucru denota faptul ca in timpul Cr zona a fost e)pusa unor framantari cu crct tectonic pronuntat ceea ce a impus ca procesul de sedimentare sa se desfasoare pe zone reduse. &e baza asociatiilor paleontologice au fost atribuite depozitele Cretacice la Aptian, Albian, Cenomanian, /uronian, Santonian si *aastric%tian. <upa *aastric%tian depozite de cuvertura nu se mai cunosc, <obrogea Centrala functionand ca uscat in cea mai mare parte, apele acoperind totusi in mod e)ceptional cateva portiuni reduse in partea 1 in apropierea .&C. &e suprafete reduse s-au acumulat depozite argilo-nisipoase care sunt atribuite 3asarabianului. <epozitele atribuite Cuaternarului acopera in dobrogea centrala suprafete intinse acoperind depozitele mai vec%i, fiind constituite la partea inf de niste argile si siltite rosii si verzi, de multe ori cu concretiuni de gips, peste care se aseaza o patura de loess care pe unele portiuni atinge A(m. Tectonica. -ona <obrogei Centrale a functionat mai intai ca si arie labila care a fost generata in &roterozoicul terminal printr-un proces de spargere a placii continentale !st- !uropene. !volutia cu crct labil a zonei s-ar fi mentinut pana in Cambrian bazal. *iscarile As?ntice sunt considerate ca ultimele miscari care au imprimat efecte asupra formatiunilor din soclu <obrogei Centrale. <epositele acumulate pana in &recambrianul superior si Cambrianul bazal au fost cutate iar o parte dintre ele metamorfozate in conditiile unui proces de metamorfism slab, rezultand sisturile verzi. .ormatiunile mezometamorfice sunt produsul unui proces anterior celui As?ntic. <pdv structogenetic miscarile As?ntice au generat un orogen care avea o orientare pe directia 1+ spre europa centrala, apropiat de bazinul care a generat depozitele orogenului carpatic. <ovada ca orogenul structurat era apropiat bazinului flisului carpatic este e)istenta galetilor de roci verzi care se regasesc intr-o parte din depozitele flisului carpatic si c%iar in depozitele de molasa. ntervalul stratigrafic in care apar galetii de sisturi verzi in flisul carpatic incepe din Cretacic si se termina in 3urdigalian. <upa momentul acesta prelungirea orogenului care venea din <obrogea Centrala s-a sudat la soclu pltf *d fiind acoperit in procesul de saria# carpatic. n partea de 1 a *<C oarecum paralel cu .&C, inainte de acumularea dep Curasice, s-a conturat un accident tectonic denumit 6strov-Sinoe, falie care separa un compartiment nordic al <obrogei Centrale in care elem de nat structurala (sinclinale, anticlinale, falii) au o orientare diferit de a celor din partea de S a <obrogei Centrale unde a)ele strcuturilor au o orientare contrara. /ot in partea de 1ord langa .&C afloreaza si grupul de Ceamurlia cu o structura aparte sub forma unui anticlinal faliat. n partea de 1+ a <obrogei Centrale se gasesc depozite a caror elem structurale difera nu numai fata de cele din S ci si fata de cele din profunzime. Cauza reorientarilor strct se presupune ca s-ar datora unui efect de impingere a <obrogei Centrale cu crct bilateral. &rin intermediul .&C, care a fost activa pana in Curasic sup, *<C este impins peste

<obrogea de 1 ca rezultat a unui proces mai amplu considerandu-se ca .&C a aparut pe locul unui fost rift care a fost blocat de timpuriu- rift avortat.

(' $rogene de pe teritoriul Romaniei


/eritoriul Romaniei cuprinde " structuri orogenice ma#ore: -orogenul 1ord-<obrogean -orogenul Carpatic Cele " arii orogenice ocupa sectoare total diferite. 6rogenul 1ord <obrogean ocupa un sector limitat in partea S-! a teritoriului Romanesc, pe cand 6rogenul Carpatic ocupa o suprafata foarte mare a teritoriului (peste 98M). ntre cele doua orogene mentionate se pot gasi o serie de deosebiri precum si asemanari. #eosebiri: dimensiune,6.C. este un segment al marelui lant Alpino-carpato-%?malaian, care pleacI din zona =ibraltarului si se termina in Asia de S-!, pe cand 6.1.< rep capatul occidental al unei catene care se continua spre est dar care se termina in Asia Centrala. 6.1.< este dispus la nord de aria Alpina@ in timp ce 6.C. inglobeaza portiuni ale marginii sudice din placa !st !uropeana, 6.1.<. este situat si s-a format in interiorul placii !st !uropene@ evolutie in timp, 6.C. a avut o evolutie mai tarzie dar a continuat pana in neogen. n cazul 61< inceputul evolutiei este mult mai vec%e dar se opreste in Cretacicul inf. 0semanari: atat 6C cat si 61< inglobeaza produse, structuri ale aceluiasi ciclu geotectonic- ciclu Alpin.

$rogenul 0lpin Nord #obrogean


Amplasat in <obrogea nordica, la nord de .&C si la sud de ..Sf =%eorg%e-Ad#ud-6ancea. nspe ! se continua in zona de self a *arii 1egre, apoi prin &en. Crimeea spre Caucaz si Asia Centrala. nspre 1-+, dincolo de confluenta <unarii cu &rutul, 61< se afunda, fiind acoperit de depozite mai noi-&romontoriul 1 <obrogean ingropat (4 pltf Covrului). nca de la inceputul cercearilor geologice asupra acestui orogen s-a remarcat faptul ca acesta are un statut particular@ !duard Suess 4 Catena Cimerica, a stabilit ca este o continuare a orogenului Crimeii cu e)tinderea s-a asiatica@ 0. Stille, a a#uns la concluzia ca acest orogen 1< reprezinta o catena provenita dintr-un geosinclinal aparte, diferit de cel Alpino-carpato-%?malaian. =eosinclinal ce sa structurat mult mai timpuriu in catena genetica respectiv in fazele timpurii. Astazi ma# cercetatorilor acepta faptul ca 61< se suprapune evolutiv unui geosinclinal care a avut pozitie nordica fata de cel Alpino-carpato-%?malaian. Acest geosinclinal cu pozitie nordica constituie

&aleotet%?sul, in timp ce zona aferenta catenei AC0 a constituit 1eotet%?sul. &ractic &aleotet%?sul a generat un orogen intracratonic, in timp ce 1eotet%?sul a generat un orogen pericratonic.

$ltimele miscari tectonice care au afectat zona 61< au fost cele 1eoc%immerice, dupa care zona nu a mai suferit nici un fel de miscari de cutare, devenind rigida, si integrandu-se intre pltf Scitica si pltf *oesica. Sub aspectul prezentei formatiunilor petrografice in cadrul 61< se pot distinge " mari categorii: -formatiuni prealpine -formatiuni alpine 6ormatiunile prealpine cuprind formatiuni sedimentare, metamorfice, dar si magmatice. /oate acestea fiind puse in loc pana la declansarea ciclului alpin. 6ormatiunile alpine cuprind acele depozite sedimentare acumulate in timpul ciclului alpin si la care se mai adauga o serie de magmatite. n mod particular pt 61< formatiunile alpine se impart in doua mari categorii, si anume: -sedimente si magmatite asociate, puse in loc pana la faza tectonica 1eoc%immerica. Acestea cuprind depozite /riasice si Curasice la care se adauga o serie de magmatite bazice si c%iar acide si care sunt puternic tectonizate - formatiuni alpine pre3tectonice. -depozitele sedimentare puse in loc dupa miscarile 1eoc%immerice. 1u sunt afectate de efecte plicative ci doar slabe deformari ondulatorii de tip platforma. +arsta acestora este Cretacica si uneori 1eogena ; formatiuni alpine post3tectonice. Ca urmare a evolutiei tectonice precum si a unor particularitati structurale si stratigrafice, 61< poate fi impartit in A mari unitati structurale: '. $nitatea *acin, alcatuita din formatiuni prealpine aproape in totalitate. (<obrogea &aleozoica, <obrogea 0ercinica) ". $nitatea /ulcea, cea mai comple)a, alcatuita din formatiuni prealpine, asociate cu magmatite dar si formatiuni alpine pretectonice. (<obrogea /riasica) >. $nitatea 3abadag, formatiuni prealpine, alpine, pretectonice asociate cu magmatite dar si posttectonice fara magmatite. A. &romontoriul 1ord <obrogean ingropat, in e)tremitatea 1+, si este alcatuit atat din formatiuni prealpine cat si post alpine pre si post tectonice.

Unitatea Macin
Situata in parea de 1-+, avand ca limite inspre 1 si 1-+ <unarea care o separa de &1< , inspre ! .alia LuncaviJa-Consul, o separa de unitatea /ulcea, in S vine in contact cu $nitatea 3abadag iar inspre + vine in contact cu pltf +ala%a prin inter .aliei <unarii. Stratigrafie. Alcatuita aproape e)clusiv din formatiuni prealpine, la care se pot adauga niste magmatite neozoice incerte si apoi deposite Cuaternare. .ormatiunile prealpine din *acin sunt rep prin: sisturi cristaline precambriene si paleozoic inf, apoi depozite sed paleozoice, respectiv Sil, <ev si Carb inf si in ultimul rand magmatite prealpine. +isturile cristaline au fost separate in A mari grupuri: -grupul de 6rliga-SIrIrie, -grupul de *egina, -grupul de 3oclugea, -grupul de &riopcea. =rupul de 6rliga-Sararie este un grup mezometamorfic, partial retromorfozat, strabatut de numeroase filoane de pegmatite. +arsta acestor sisturi cristaline este diversa, greu de precizat, dar se considera ca sunt metamorfozate in ciclu Caledonic de unde se atribuie si varsta. =rupul de *egina, constituit dintr-un cristalin metamorfic cu amfibolite si sisturi cloritosericitoase cu intercalatii de roci porfirogene. +arsta cristalinului de *egina este stabilita la Cambrian inf cu metamorfozare in orogeneza Caledonica. =rupul de 3oclugea, const dintrun cristalin epimetamorfic, varsta Cambrian metamorfozat Caledonic. =rupul de &riopcea, alc din cuartite si filite metamorfozate in conditiile faciesului sisturilor verzi cu varsta stabilita pentru 6rdovician dar metamorfozate tot Caledonic. #epozite sedimentare de varsta &aleozoica apar pe suprafete relativ mari. &e criterii stratigrafic geometrice dar si pe criterii paleontologice au fost stabilite in cadrul dep sedimentare urmatoarele intervale stratigrafice: Silurian, <ev inf, Ki Carb inf. 6 crct pt dep paleozoice ale unitatii este prezenta fenomenului de cornificare. Silurian cunoscut sub denumirea de Cerna cu depozite de B((-'(((m, constituite din argile si calcare. +arsta este stabilita pe criterii paleontologice si depozitele crct sunt in delurile &riopcea si 3u#oare. <evonian inf, urmeaza in continuitate de sed peste Sil, insumeaza 2((-9(( m alcatuit tot din argile si calcare, puternic afectate de intruziunile magmatice-formatiunea de 3u#oare. +arsta stabilita pe baza asoc de bra%iopode, trilobiti si altele. Carbonifer inf. n ultima parte a <ev a avut loc o intrerupere de sedimentare incat o buna parte din dep <ev au fost indepartate, sed s-a reluat in Carbonifer cand s-au acumulat in special conglomerate si gresii in grosime de '8((-"((( m, avand si numeroase intercalatii de tufuri si c%iar intruziuni de diabaze. <epozitele Carb inf sunt cunoscute sub denumirea de formatiunea de Carapelit. <atorita faptului ca argumentele paleontologice lipsesc stabilirea varstei s-a realizat pe criterii stratigrafic geometrice. n zona masivului de la =reci s-a stabilit pt granitul de =reci o varsta absoluta de >"( *ani, ceea ce coresp cu Carboniferul inf. <eorece acest masiv granitic strabate formatiunea pe care o si modif termic, inseamna ca punerea in loc a granitelor s-a realizat ulterior depunerii formatiunii de Carapelit. Aceasta inseamna ca formatiunea are cel putin varsta Carbonifer nf. Magmatite prealpine. Au o dezvoltare destul de mare predominand cele intruzive in special granitele si granodioritele. Aproape toate corpurile magmatice au determinat o aureola de contact asupra formatiunilor pe care le strabat. +arsta magmatismului este dificile de stabilit pt ca sunt multe generatii, insa ma# fiind de varsta %ercinica se poate spune ca si magmatismul in asamblu are aceasta varsta. "ormatiuni alpine. &t $.* nu se cunosc form sed alpine, e)ista totusi o serie de filoane de diabaze care strabat alte formatiuni magmatice prealpine si de aici s-ar trage concluzia ca aceste filoane ar putea fi de varsta alpina.

Tectonica
Analiza evolutiei unitatii de macin arata ca au e)istat " etape ma#ore. 6 etapa prealpina si o etapa alpina. !tapa prealpina este cea mai imp in evolutia unitatii pt ca cuprinde toate miscarile orogenetice pe care aceasta unitate lea suportat pana la inceputul ciclului alpin. Cu certitudine zona a fost afectata puternic de miscarile %ercinice, caledonice si as?ntice. <esi fiecare ciclu tectogenetic nou la desfiintat pe cele anterioare se mai gasesc unele structuri care prezinta relicte ale ciclurilor anterioare. !fectele miscarilor %ercinice ca ultimele care au afectat zona sunt materializate in procese de cutare intensa dar si in procese magmatice. n cadrul miscarilor %ercinice in structurile $.*. au putut fi separate " faze de cutare: faza &reton4, cand a avut loc sedimentarea <ev inf si a doua, faza sudet4, care s-a manifestat ulterior depunerii Carb inf. <esi efectele sunt greu de atribuit la o anumita faza se recunosc in zona unitatii *acin numeroase efecte plicative (cute) si rupturale (falii). A doua etapa in evolutia $.* este cea alpina, etapa in care desi nu se gasesc dep sedimentare asupra carora sa e)iste efecte se poate spune ca odata cu Curasic sup, cu faza 1eoc%immerica, $.*. a fost inaltata si impinsa peste unitatea /ulcea dupa .LC. <upa miscarile 1eoc%immerice, $* la fel ca toata <obrogea de 1ord a devenit rigida, incat alte miscari din ciclu alpin nu si-au mai pus amprenta. <e aceea $* face parte dintr-un orogen alpin timpuriu.

Unitatea Tulcea
AceastI unitate structuralI ocupI o suprafaJI ceva mai mare din <obrogea de 1 fiind delimitate: - la 1 prin .alia Sf =%eorg%e-6ancea-Ad#ud fata de platf Scitica@ - + vine in contact cu unitatea de *acin prin intermediul .aliei Luncavita-Consul@ - S vine in contac cu unitatea de 3abadag ( o limita topografica- valea raului /aita ). - ! se continua pe sub apele lacului Razelm spre acvatoriul *arii 1egre. n alcatuirea sa, unitatea /ulcea are formatiuni de varsta &realpina, precum si formatiuni de varsta alpine. 6ormatiuni prealpine' On aflorimente aceste formatiuni apar pe suprafete foarte mici, acest lucru se datoreaza faptului ca unitatea /ulcea este afundata tectonic si in felul acesta formatiunile alpine au fost indepartate prin eroziune pe suprafete mici. <oua sunt punctele mai cunoscute in care apar formatiunile prealpine: la $zun 3air si in dealul *onument de la /ulcea. n general, formatiunile prealpine ale unitatii /ulcea sunt asemanatoare cu cele din unitatea de *acin, si anume, prin prezenta sisturilor cuartitice cu biotit sunt considerate a fi ec%ivalente cu cele din =rupa de 6rliga - Sararie. n <ealul *onument de la /ulcea formatiunile prealpine sunt ceva mai deosebite in sensul ca gradul

de metamorfism este redus ( incipient ) si ar fi ec%ivalent cu sisturile verzi din *asivul <obrogei Centrale. /ot ca formatiuni prealpine in unitatea /ulcea se gasesc depozite paleozoice nemetamorfozate. +arsta acestora a fost stabilita pentru Silurian si <evonian. Silurianul se gaseste bine reprezentat la $zun 3air si petrografic este constituit din argile si calcare cenusii care stau peste sisturile cristaline. +arsta este atestata paleontologic. <evonianul cuprinde depozite in grosime de apro) "(( m si se considera ca este dezvoltat in intregime fiind alcatuit petrografic dintr-o succesiune de > formatiuni cu argile in baza, calcare argiloase in partea mediana si roci silicioase la partea superioara. +arsta este stabilita pe criterii paleontologice. n cadrul formaJiunilor prealpine, pe langa sisturi cristaline si roci sedimentare se mai gasesc si cateva magmatite constituite din granite si porfire, fiind de fapt aceleasi generatii care se regasesc si in $nitatea de *acin. 6ormatiuni alpine' Acestea sunt reprezentate prin depozite sedimentare mai ales /riasice, apoi Curasicesi o serie de magmatite de varsta Alpina. /riasicul este intervalul stratigrafic ale carui formatiuni stau discordant peste formatiunile prealpine. &rin litologie, dar si prin asociatiile de fauna, /riasicul din $nitatea /ulcea apartine marelui domeniu de sedimentare specific pentru /riasicul de tip alpin. !)ceptand partea bazala care are un puternic caracter detritic , in rest, depozitele /riasicului din $nitatea /ulcea sunt constituite din roci carbonatate. <epozitele sunt foarte fosilifere mai ales cu specii de amoniti incat a fost posibila atestarea unui interval foarte mare din /riasic cuprins intre Seissian pana in R%aetian. Specific pentru zona /ulcea a fost semnalata in depozitele de varsta /riasica e)istent unor faciesuri %eteropice ( sincrone ). Sunt mentionate in literature 2 zone cu sedimentare diferentiata si acestea sunt: '. *a%mudia ". Agig%iol /ulcea >. -ebil A. Cataloi 8. zvoarele 1iculitel 2. Consul *i%ai 3ravu /rebuie precizat ca in zonele de la zvoarele 1iculitel si Consul - *i%ai 3ravu sunt numeroase si depozite de tip flis ( argile, gresii ). Curasicul : depozitele acestui interval stratigrafic sunt atribuite pe criteria faunistice Liasicului, <oggerului si partii inferioare a *almului. .iind plasate la partea superioara a stivei sedimentara, depozitele Curasice sunt indepartate in mare parte de catre eroziune, mentinandu-se sub forma unor martori pe zone mici, dar si acestia sunt acoperiti de catre depozitele Cuaternare. Caracteristica petrografica a depozitelor Curasice este data de prezenta la partea inferioara a formatiunilor cu caracter de flis urmate de formatiuni calcaroase la partea superioara bogate in argumente paleontologice. Stiva de depozite *ezozoice este acoperita de o patura relativ uniforma de depozite leossoide de varsta Cuaternare. /ot ca formatiuni alpine avem magmatite alpine. <in analiza succesiunilor si a relatiilor dintre formatiunile sedimentare si cele magmatice s-a stabilit ca in /riasicul superior a avut loc o activitate magmatica foarte bogata atat bazica cat si acida. Aceasta situatie este datorata miscarilor tectonice care au fost active pana in Curasicul superior. *agmatismul bazic s-a manifestat in timpul Cambrianului si 1orianului in zona 1iculitel zvoare. !ruptiile s-au produs in conditii submarine cu lave bazaltice, dar si produse piroclastice. Aceasta activitate a fost legata de o zona de e)pansiune, de un rift care s-a inc%is in Curasicul sup. *agmatismul acid reprezentat prin porfire cuartifere a fost bine conturat pe " aliniamente: unul a fost intre saccea si /ulcea, iar al doilea a fost intre Lucavita si Consul. Acestea au fost decalate in timp, de altfel, e)ista mai multe interpretari in ceea ce priveste magmatismul acid, si

anume una din ipoteze presupune ca ar fi un magmatism de subductie posterior celui basic, dar mai e)ista si o alta parere care spune ca magmatismul acid in $nitatea /ulcea s-ar datora intruziunii magmelor bazice subcrustale si apoi anate)ia paturii granitice.

Tectonica unitatii Tulcea


Aran#amentul structural tectonic al unitatii /ulcea a fost desavarsit intr-o faza timpurie a orogenezei alpine, si anume, faza 1eoc%immerica. n functie de evolutia in timp a $nitatii /ulcea au fost stabilite > etape distinct care au generat structure, si anume: &' -tapa prealpina !ste etapa care s-a desfasurat pe intregul ansamblu orogenic 1ord <obrogean cand s-au manifestat miscarile %ercinice, caledonice si ass?ntice. n aceste miscari s-au realizat cutarea depozitelor, punerea in loc a unor magmatite si pocese de metamorfism.

".

-tapa alpina

pretectonica Se refera la procesele sedimentare si tectonice petrecute in timpul /riasicului si Curasicului. *iscarile tectonice care au afectat puternic formatiunile /riasice si Curasice sunt cele 1eoc%immerice si s-au materializat printr-o serie de cute, fracture si c%iar saria#e. !lementele structural ma#ore conturate in aceasta etapa sunt : falia Luncavita-Consul, precum si alte " falii paralele cu aceasta, respectiv, falia saccea- !nisala si falia *eidanc%ioi- ulia. n lungul faliei Luncavita-Consul unitatea *acin a fost inaltata si sariata peste unitatea /ulcea, celelalte " falii au permis individualizarea dpdv structural a " solzi care in unele acceptiuni sunt considerate c%iar panze de saria#. Astfel, intre falia Luncavita-Consul si falia *eidanc%ioi- ulia se gaseste solzul Consul. Acest solz suporta saria#ul unitatii *acin si la randul lui este sariat peste restul unitatii /ulcea, respectiv, peste solzul 1iculitel, care reprezinta portiunea din unitatea /ulcea cuprinsa intre falia * la vest si falia ! la !. Solzul 1iculitel suporta partial saria#ul solzului Consul, precum si, saria#ul unitatii *acin in partea de 1. La randul sau este impins peste partea estica a unitatii /ulcea. n e)tremitatea estica a unitatii /ulcea sunt dezvoltate o serie de elemente plicative, adica niste anticlinale si sinclinale, orientate 1!-S+.

$n alt accident tectonic este falia Sf =%eorg%e-6ancea-Ad#ud@ in lungul acestei falii unitatea /ulcea este inaltata si impinsa peste platform Sc?tica. >. -tapa alpine posttectonica n urma miscarilor neoc%immerice, dupa sfarsitul Curasicului, s-a realizat in zona un orogen alpin numit orogenul C%immeric si care cuprindea toata unitatea /ulcea si <obrogea de 1ord. <upa miscarile c%immerice, zona /ulcea si <obrogea de 1 devine rigida incat celelalte faze tectonice ale ciclului alpin nu mai produc efecte. ncepe o perioada de morfogeneza cand procesele de eroziune ataca depozitele depuse anterior. &entru faza alpine posttectonica nu se cunsoc depozite accumulate cu e)ceptia catorva pct, au fost identificate o serie de depozite posibil Sarmatiene si apoi cele Cuaternare. Resurse minerale utile: Calcar, dolomite si porfire cuartifere.

Unitatea "abadag
Aceasta unitate este localizata in partea de S+ a <obrogei de 1, are aspectul unui culoar si este prinsa intre $nitatile *acin si /ulcea la 1!, respectiv masivul <obrogei Centrale inspre S-S+. &e sub lacul Razelm si aceasta unitate se prelungeste in acvatoriul *arii 1egre. n mare parte stratigrafia acestei unitati se aseamana cu a unitatii /ulcea. Categoriile de formatiuni constituent sunt urmatoarele: - formatiuni prealpine - formatiuni alpine: pretectonice, posttectonice 6ormatiunile prealpine sunt reprezentate prin sisturi cristaline care se prelungesc din unitatea de *acin, respectiv unitatea /ulcea. /ot ca formatiuni prealpine in zona Car#elari se cunosc o serie de corpuri de riolite care au o dezvoltare ceva mai insemnata in zona. <in formatiunile sedimentare nemetamorfozate se gaseste in cadrul formatiunilor prealpine doar formatiunea de Carapelit. 6ormatiunile alpine pretectonice acestea sunt alcatuite din depozite sedimentare de varsta /riasica si Curasica la care se adauga o serie de magmatite, toate similar cu cele din unitatea /ulcea. 6ormatiunile alpine posttectonice cuprind depozite care s-au acumulat dupa miscarile neoc%immerice, dup ace <obrogea de 1 s-a consolidate. Acestea sunt de varsta Cretacica si accumulate intre Albian ; Santonian. Aceste depozite de varsta Cretacica acopera toata suprafata unitatii 3abadag si nefiind afectate de alte efecte tectogenetice au aspect de cuvertura. +arsta acestor depozite a fost bine argumentata pe baza de asociatii de foraminifere, branc%iopode, dar mai ales bivalve din cadrul genului noceramus. Tectonica unitatii 3abadag este in mare masura similara cu a unitatii /ulcea e)istand toate cele > etape, respective prealpina, alpina pretectonica si alpina posttectonica. &rezinta importanta ultima etapa care se refera la acumularea depozitelor de varsta Creatcica neafectate tectonic si apoi c%iar a unor depozite 1eogene. <atorita faptului ca depozitele accumulate in ultima etapa au caracter de cuvertura, dupa unele pareri unitatea 3abadag ar putea fi incadrata la unitatile de platform consolidate alpin timpuriu.

$rogenul Carpatic
Consideratii generale
6rogenul Carpatic reprezinta un segment important al centurii orogenice Alpino-0imala?ene. Aceasta centura se desfasoara din =ibraltar si pana in e)tremitatea S-! a Asiei, pana in ndonezia. 6rogenul Carpatic este considerat o rezultanta al proceselor evolutive specifice bazinului de geosinclinal care s-a desc%is in /riasic inf, intr-o zona de margine a placii !uroasiatice (prin comparatie cu 61< care era pozitionat in interiorul placii continentale4intracratonica, 6C are o pozitie pericratonica). &e teritoriul Romaniei segmentul Carpatic ocupa ceva mai bine de #umatate din suprafeta acesteia,fiind cunoscut si sub denumirea de Carpatii Romanesti, aceasta deorece in alcatuire intra mai multe segmente. Carpatii Romanesti se leaga cu celelalte segmente ale centurii Alpino-0mala?ene si anume inspe 1-+ cu Carpatii 1ordici iar inspre sud cu 3alcanii. Acestia au fost separati in > tronsoane in functie de pozitia fata de depr /ransilvaniei, si anume Carpatii 1rientali la !, Carpatii Meridionali la S, si Carpatii 2puseni la +. n cadrul segmentului carpatic romanesc se gasesc o serie de sectoare mai mari sau mai mici care sunt definite ca depresiuni tectonice. <e regula acestea sunt zone scufundate si umplute cu depozite mai noi decat rama incon#uratoare. Aceste depresiuni tectonice sunt pozitionate fie in interiorul tronsoanelor amintite fie c%iar intre aceste tronsoane. &e baza acestui criteriu, depresiunile au fost separate in doua categorii, si anume: -depresiuni intermontane: care au dim apreciabile: depr /ransilvaniei, depr &anonica -depresiuni intramontane: mai mici, si se gasesc in interiorul celor > seg muntoase: depr Sig%et in 1, depr Ciuc, depr 3rasov-3arsa, depr Comanesti, depr &etrosani. 6 analiza de ansamblu asupra celor > segmente scot in evidenta o serie de aspecte specifice, dar si unele similitudini, printre care: -prezenta in structura celor > segmente carpatice a unor asa zise zone cristalino-mezozoice, la care patea de sisturi cristaline reprezinta portiuni de scoarta continentala consttuind vestigii ale ciclurilor orogenice anterioare (&lz, &recmb). -prezenta in toate cele > segmente a unor zone cu depozite de flis. Avem astfel un flis tipic care este puternic dezvoltat in C6 si ceva mai slab dezvoltat in C* si un flis atipic bine dezvoltat in CA si e)tremitate vestica a C*, foarte slaba in 6rientali. -prezenta in toate cele > segmente carpatice a unor comple)e de magmatitie bazice si ultrabazice, cu crct de asociatii ofiolitice, considerate a fi resturi ale unor scoarte oceanice generate in procesele de e)pansiune si consumate ulterior prin porocese de subductie. -prezenta unor magmatite prepoderent acide dar de varste diferite, si anume: Senonian-&aleogen in *eridionali si Apuseni, 1eogen-Cuaternare in C6. Acestea sunt datorate unor procese specifice din zona de subductie, porocese impuse direct de dinamica placii.

-continuitatea structural dintre C6 si C*, apoi interpunerea 3azinului /ransilvaniei intre C6 si C* pe de o parte si CA pe cealalta parte. !)plicarea structogenezei 6C intr-o nomenclatura unitara s-a realizat prin aplicarea principiilor tectonicii globale asupra principalelor etape de evolutie geologica, avandu-se in vedere criteriul varstei tectogenezelor care au dus la formarea marilor unitati structurale. Aplicarea acestor principii s-a facut prin renuntarea la criteriul descrierii domeniului bazinal. Aplicarea principiului tectonicii globale are in vedere e)istenta in Carpatii Romanesti a " suturi ofiolitice, care de fapt sunt niste aliniamente in care apar asociate sedimentarului roci bazice si ultrabazice (bazalte, grabrouri, serpentinite) provenite din manta si care indica " vec%i zone de acretie ce corespund la " zone de rift. Aceste zone de rift au fost consumate ulterior prin procese de subductie sau scurtare de scoarta. -onele de rift in care avem scoarta oceanica erau separate de blocuri continentale cu scoarta continentala acoperite total sau partial de apele oceanului /et%?s. .aza compresiva care a afectat bazinul geosinclinal carpatic s-a realizat in doua etape tectogenetice distincte: -o prima etapa in care se considera ca au fost generate unitatile pozitionate intern si care s-au fi petrecut in tectogenezile Cretacice ; 3nitati Dacidice (<acide) -fazele Asturica si 0ercinica. -o a doua etapa s-a petrecut in tectogenezele din *iocen cand au fost generate unitatile pozitionate la partea e)terna a catenei si pentru care se utilizeaza termenulul de 3nitati Moldavidice (*oldavide). Analiza spatiala a structurilor carpatice a relevat faptul ca cele " rifturi, care au generat suturile ofiolitice, au evoluat decalat in timp si spatiu si sunt legate de fragmentarea marginii S-+ a placii !uroasiatice ca scoarta continentala. !iftul estic cunoscut si ca denumirea de Rift /et%?sian sau Rift /ransilvan s-ar fi desc%is undeva la limita dintre &ermian si /riasic. Acest rift a format ulterior asa numita sutura ofiolitica ma#ora si care se gaseste in sudul muntilor Apuseni de unde se continua spre 1 pe sub bazinul /ransilvaniei apoi in zona flisului /ranscarpatic si al 7lipelor pienine dupa care se indreapta apoi spre Carpatii 1ordici si mai apoi spre Alpi. Acesta sutura se continua si inspre S pe sub depozitele campiei &anonice pana in zona +ardarului in =recia. !iftul Dacidelor E4terne a functionat in zona mediana a actulilor C6 si o parte din C*. Aliniamentul in care se regasesc roci specifice suturii ofiolitice este amplasat in fata zonei crstalinomezozoice din orientali in cadrul depositelor panzei flisului 1egru si panza de Cea%lau, iar in *eridionali ofiolite se gasesc in flisul de Severin. Cele doua zone de rift au intrat ulterior in etapa compresiva prin care s-a realizat acel proces specific de scurtare de scoarta si procesul s-a produs dupa doua paleoplanuri de consum. Aceste paleoplanuri au fost plasate unul in partea estica a carpatilor Apuseni si al doilea in partea ! a C6. &rocesele tectonice generate au dus treptat la conturare celor doua catene ale CA respectiv C6. &rocesul de cutare a inceput din Cr inf, mai intai in partea de + (Apuseni) apoi inspre !. Cele doua zone de subductie au determinat in spatele arcurilor montane un vulcanism acid specific: punerea in loc a banatitelor in partea de + a C* si Apuseni in intervalul Senonian-&g apoi manifestarea vulcanismului din C6 in 1g-P. Se presupune ca inca din /riasic a inceput fisurarea placii !st !uropene si aparitia Riftului <acidelor !)terne. &e zonele acoperite au avut loc depuneri sedimentare: <acidele nterne, <acide /ransilvane (sc oceanica), <acide *ediane(sc continentala)- domeniul bucovinic, subbucovinic, infrabucovinic, <acide !)terne (sc oceanica) ;&anza .lisului 1egru si &anza .lisului de Cea%lau, *oldavide(sc continentala). 6 situatie similara se regaseste si in Carpatii *eridionali.

n evolutia 6rogenului Carpatic s-au conturat o serie de unitati structurale componente care se regasesc in toate segmentele carpatice si care au caracter de panza de saria#, dar provenienta acestor panze este atat din zona de rift cat si din zona cu scoarta continentala. &anzele de saria# s-au conturat mai ales in perioadele de cpmpresiune cand ortiuni apreciabile din placile continentale au fost remobilizate fie prin cutare sau c%iar prin procese de decolare. n evolutia sa, 6rogenul Carpatic a trecut mai intai printr-o etapa de distensiune cand s-a evidentiat si largit area geosinclinala. Acest aspect a presupus desc%iderea succesiva a celor doua rifturi oceanice, unul in +est (/ransilvan) si unu in !st (<acidelor !)terne), dupa care etapa de distensiune a fost urmata de o etapa compresiva cu scurtare de scoarta si conturarea catenelor de orogen. !volutia incipienta a riftului /ransilvan s-a facut in conte)tul general al !uropei alpine, desc%iderea acestuia fiind contemporana cu desc%iderea si a celorlalte segmente, respectiv segmentul +ardar si segmentul Anatolian. &entru 6rogenul Carpatic etapa compresiva ar avea direct cauza de desc%iderea riftului din Antlantic. &rin prisma celor prezentate in structura 6. Carpatic se regasesc " mari categorii de unitati structurale cu caracter de panze de saria#: <acide si *oldavide. #acidele sunt unitati structurale specifice geosinclinalului Carpatic dar si zonelor adiacente: -#acide 5nterne ; in care se incadreaza Apusenii 1ordici, acumulati pe blocul &anonic (Sialici). -#acide %ransilvane ; care cuprind Apusenii de Sud (Sinici) si o parte din panzele /ransilvane. -#acide Mediane ; in care se incadreaza zonele cristalino-mezozoice din C6 (panzele 3ucovinice) si C* (&. =etica si Supragetica).

-#acide E terne ; acumulate in cadrul riftului <acidelor !)terne (&. .lisului 1egru, de Cea%lau-C6 si &. <e Severin-C*). -#acide Marginale ; numai in C*, reprezentate prin &. <anubiana (Auto%ton <anubian). <acidele /ransilvane si !)terne au provenit din acumularea si cutarea depozitelor sedimentare acumulate pe scoarta oceanica a celor " rifturi. <acidele nterne, *ediane si *arginale au provenit din acumularea si cutarea sedimentelor pe scoarta continentala (Sialica). n procesele de remobilizare tectonica depozitele acumulate pe scoarta sialica in urma unor procese de forfecare au fost antrenate impreuna sedimente si situri cristaline. Moldavidele7 in cadrul lor avem urm unitati structurale cu crct de panza: &. de /elea#en, Audia, /arcau, +rancea, &ericarpatica.

Cicluri $rogene
n evolutia teritoriului Rimaniei au fost indetificate efectele a > din cele A cicluri orogenice prealpine. 0' Cicluri $rogenice Prealpine n timp geologic ciclurile orogenice prealpine au contribuit la formarea unor catene montane situate la contactul unor placi sau microplaci tectonice, catene care in evolutia lor au fost peneplenizate si transformate in platf rigide (cratoane). Analiza evolutiilor in ceea ce priveste placile tectonice are la baza principiile tectonice globale. n evolutia &amantului sunt cunoscute urm cicluri orogenice: Ar%aic, &roterozoic, Caledonian, 0ercinic. &' Ciclul 0r!aic !ste recunoscut prin faza tectogenetica (elomariana (:ennoreana), referindu-se la formatiunile scutului Canadian si se pare ca ar fi avut o serie de influente asupra unor portiuni din pltf *oldoveneasca (unele granitoide din soclu). (' Ciclul Proterozoic S-a desfasurat pe parcursul intervalului &roterozoic si are mai multe faze tectogenetice. <intre acestea pe teritoriul apare faza tectogenetica Sveco-:areliana, care s-a desfasurat in &roterozoicul inf cu ecouri in &roterozoicul *ediu acum '2((mld ani. n urma acestei faze tectonice s-a consolidat platf !st-!uropeana care pe teritoriul Romaniei ocupa partea 1-!. /ot din pltf !st-!uropeana se regasesc pe teritoriul Romaniei soclul <obrogei de Sud si partea estica a pltf +ala%e. .aza +veco36areliana a presupus un amplu proces de coliziune cand s-a constituit primul supercontinent din evolutia &amantului. Acest supercontinent ocupa apro)imativ domeniul actual al 6. &acific cu e)tindere de la &olul 1ord la cel Sudic si care la sfarsitul &roterozoicului se scindeaza datorita unui rift in zona centrala in urma caruia s-au generat doua mase continentale: una in emisfera sudica, din care faceau parte fragmente ce au constituit ulterior Africa, Am de Sud, Siberia si pltf !st!uropeana@ cealalta masa se e)tindea spre partea nordica si contine fragmente ce ulterior s-au regasit in Australia, ndia, Arabia, C%ina si Antarctica. n geosinclinalul format, in urma proceselor de e)pansiune se vor gasi formatiunile ulterioarelor faze tectogenetice si anume Ass?ntica (Cadomiana). Aceasta faza este plasata la sfrsitul proterozoicului si inceputul cambrianului, apro) 89(*a. n aceasta faza tectogenetica aria geosinclinala, desc%isa in faza anterioara, se restrange prin compresiunea rezultand un nou supercontinent, tot in zona &acificului. &laca !st-!uropeana, in care erau incluse si zone care se regasesc acum in 3altica si Scandinavia, se presupune ca era plasata la marginea S-! a supercontinentului in apropierea de &olul Sud.

<in aceasta placa !st-!uropeana se regasesc astazi pe teritoriul Romaniei, sectoare in <obrogea centrala si tot din aceasta placa se regasesc portiuni in asa numita &laca Apuliana. &ortiunile aferente <obrogei centrale si partial pltf *oesice sunt constituite din sisturi cristaline cu grad scazut de metamorfism- sisturi verzi. &ortiuni din soclul <obrogei cetrale se regasesc regenerate si in structurile Carp 6rientali. +arsta absoluta a formatiunilor epimetamorfice sunt de A9(-88(*a. Catre sfarsitul ciclului &roteozoic la limita cu ciclul Caledonian in sectoare adiacente L. 3ai7al au fost indentificate structuri de tip orogenic atribuite unei alte faze orogenice- "aza (ai)aliana, faza care dupa unele pareri ar fi sincrona cu cea Ass?ntica. )' Ciclul Caledonian Acest ciclu s-a manifestat in &eleozoicul inferior (Cambrian sup-Silurian sup). n cadrul acestuia s-a realizat structurarea si consolidarea unui teritoriu amplasat la + si la S de pltf !st!uropeana respectiv la 1 de 61<. Acest teritoriu se prelungea mult spre ! pe la 1 de actuala *. 1eagra. Acest spatiu a fost denumit pltf Sc?tica si este ec%ivalent cu multe structuri Caledoniene din +estul !uropei si Scotia. &e teritoriul Romaniei acest sector este cunoscut in depresiunea 3aradului si <eltei <unarii. Ciclul Caledonic cuprinde fazele tectogenetice: -+alaira (Sarda), amplasata la limita Camb-6rd -%acomica, ce s-a desfasurat intre 6rd si Sil -0rdenica, ce s-a desfasurat intre Sil si <ev. n acest ciclu supercontinentul conturat in faza Ass?ntica s-a scindat, acum aparand 6. Qapetus si care ulterior prin concretiune a generat catena Caledonica (cordiliera Caledonica). Aceasta cordiliera a fost generata in urma unui proces colizional intre placa !st-!uropeana si mai multe placi mici din !uropa occidentala (microplacile Avalonia, Armorica), care se gasesc actualment in structuri din partea 1-+ a !uropei dar si in scutul Americii de 1ord (&. Laurentia). n urma evolutiei fazei tectogenetice din ciclul Caledonian se desc%ide o noua arie bazinala cu crct oceanic ; 6. R%eic si care va constitui baza de evolutie a urm ciclu orogenic. 8' Ciclul 9ercinic S-a desfasurat in intervalul Sil sup pana in &ermian sup. Cuprinde mai multe faze tectogenetice dintre care efecte pe teritoriul Romaniei sunt mai putine. Aceste faze sunt: -(retona (limita <ev-Carb) -+udeta (Carb sup) -0sturica (Carb sup) -+aalica (&ermian inf) -%huringiana (&ermian sup) -Palatina, care face trecerea spre ciclul Alpin (&ermian-/r). &aleogeografic coliziunea sistemului comple) de placi e)istent atunci a determinat ridicarea unui lant orogenic de anvergura, numit si Cordiliera Hercinica, care a avut o dezvoltare globala cuprinzand Muntii 0pala7i, apoi Masivul Central "rancez, Muntii Vosgi, Muntii Padurea *eagra si Masivul (oemiei. /ot in cadrul aceastei faze bazinul gesinclinal, desc%is la estul placii europene, din care s-a desprins pltf *oesica, a fost generat lantul orogenic a <obrogei de 1ord. La trecerea din &aelozoic in /riasic in intervalul &ermo-/riasic s-a constituit ultimul supercontinent Pangaea, prin comasarea 1aurentia si /ond8ana. La inceputul /riasicului s-a desc%is si riftul /et%?sian care a evoluat spre zona de bazin sedimentar numita Ocean %eth,s, rift care a avut numeroase ramificatii. Se considera ca ecuatorul strabatea apro)imativ a)ial oceanul /et%?s, ocean carea a avut o evolutie estimata pana la nivelul Curasicului dupa care a inceput faza de compresiune, proces determinat de desc%iderea oceanului Atlantic.

"' Ciclul 0lpin <ebutul 6rogenezei Alpine este marcat de spargerea supercontinentului &angaea care a generat de o parte si de alta a riftului /et%?s o serie de placi tectonice, cele mai multe cu caracter de pltf rigida, craton, a caror coliziune a determinat ridicarea lantului alpino-carpato-%imala?an. *arginea nordica a oceanului /e%?s era constituita din !uroasia care avea in prelungire o larga zona de self in care s-a realizat un lung proces de sedimentare de la sfarsitul &aleozoicului si pana in Curasic superior. &e o astfel de zona s-au acumulat depozite sedimentare specifice dacidelor mediane. *arginea sudica a oceanului /et%?s era constituita din asa zisa pltf Africana, care in partea nordica avea un sistem de microplaci foarte mobile: microplaca talica, microplaca Adriatica si microplaca Apuliana. Aceste microplaci in fazele lor de compresiune au avut rol in edificarea lanturilor muntoase din partea de S si ! a !uropei. &rin avansarea catre nord a placilor sudice si c%iar a celor din e)tremitatea vestica s-au constituit catenele orogence din europa vestica. La contactul dintre blocul &anonic cu placa !st !uropeana au aparut Carpatii 1ordici, apoi Carpatii 6rientalii si *untii Apuseni. Carpatii *eridionali sunt rezultatul avansarii catre nord a pltf *oesice. *ai la sud de Romania prin avansarea placii Apuliene catre placa *oesica s-au conturat muntii Rodopi si muntii 3alcani. *ercand inspre S! !uropei coliziunea placii Arabe cu placa /urca s-au ridicat %auridele, si tot in aceasta zona la contactul dintre placa /urca si *oesica s-au conturat Pontidele. /ot in apropiere de zona noastra, placa Adriatica s-a miscat catre 1 1-! si a generat muntii <inarici. n cadrul acestui ciclu s-a realizat ridicarea lantului Carpatic, proces care s-a produs in mai multe etape de tectogeneza, sunt acceptate doua etape de tectogeneza si anume: -etapa Cretacica, cand au fost edificate structurile interne (<acide)@ -etapa *eozoica, care s-a manifestat incepand cu *iocenul si cand au fost structurate unitatile e)terne (*oldavide). 'BBA 3alintoni a criticat sistemul de clasificare a lui * Sandulescu, propunand pentru unitatile tectonice alpine de pe teritoriul Romaniei: Eu inide - unitatile tectonice de soclu care au provenit din marginea cratonului !u)inic@ Perimoldavide - unitatile tectonice de cuvertura care au provenit din marginea estica a bazinului fisului Carpatic (panzele Audia, /arcau, &ericarpatica)@ +everinide - unitatile provenite din evolutia celui de-al doilea rift desc%is in zona carpatica (Riftul <acidelor !)terne)@ /etide - unitatile tectonice provenite din marginea forfecata a cratonului =etic@ /ransilvanide - unitatile care isi au originea in bazinul +estic in zona riftului /ransilvan@ 0pusenide - unitatile tectonice provenite din forfecarea blocului &anonic. n aceasta viziune doar perimoldavidele au fost amplasate si puse in loc in 1eozoic, /ertiar, celelalte unitati tectonice sunt de varsta Cretacica. .azele tectogenetice specifice: "aza Paleochimmerica s-a manifestat la limita dintre /riasica si Curasic, si a afectat structuri din 61< si mai putin din lantul Carpatic. Au fost identificate discordante la limita Cr-/r in loc /ulcea. "aza neochimmerica (nevadina) s-a produs la limita dintre Cr si Cr, manifestandu-se la nivel global si cu multe prelungiri in timpul Cr. Se refera la anumite structuri de tip plicativ din cadrul bazinelor de sedimentare ale flisului Carpatic. "aza 0ustric4 s-a desfasurat la limita dintre Cr inf si Cr sup, si este responsabila de primele structuri de amploare cu crct tectonic din Carpati.

"aza +u&hercinica s-a desfasurat in Cr sup, apro) in Senonian, efectele sunt indentificate intro serie de formatiuni din cadrul zonei cristalino-mezozoice a Carpatilor 6rinetali dar si din *eridionali si Apuseni. "aza 1aramica s-a manifestat la limita dintre Cr si &g, efectele s-au resimtit la scara planetara, prin manifestari magmatice (pod <e7an, 3anatitele) si tectonic s-au realizat o serie de saria#e de amploare cand panza =etica a fost impinsa mult peste auto%tonul <anubian. "aza Pireneana este de mai mica amploare care s-a manifestat la limita dintre !ocen med si !ocen sup. !fectele sunt la nivelul strcuturilor bazinale, si au mers pana la sc%imbarea mediului geoc%imic. "aza +avica s-a manifestat la sf 6ligocenului si inceputul *iocenului, iar miscarile tectonice au dus la fragmentarea oceanului /et%?s si aparitia &aratet%?sului. "aza +tirica este o faza tectogenetica f imp, cu o evolutie destul de lunga, din *iocen inf pana in *iocen med. n aceasta faza s-au inreg doua momente paro)istice. &rimul in 3urdigalian, cand au fost puse in loc panzele din flisul e)tern carpatic (Audia, /arcau si +rancea) iar al doilea s-a petrecut in 3adenian, cand s-au inreg o serie de miscari geodinamice care au conturat lantul Carpatilor Romanesti, conte)t care a presupus scufubdarea bazinului /ransilvaniei. "aza Moldava s-a desfasurat in *iocen la trecerea dintre 3adenian si Sarmatian. A produs numeroase efecte structogenetice, fiind raspunzatoare de saria#ul panzei &ericarpatice a Carpatilor 6rientali peste pltf *oldoveneasca. <upa aceasta faza a urmat o succesiunea de faze mai mici: faza 0ttica (*eotian-&ontian), faza 9hodaniana (sf *iocen- &liocen), faza Caucaziana (<acian-Romaninan) care au avut foarte mici efecte asupra structurilor din Carpati. $ltima faza a ciclului Alpin, faza Valaha, s-a desfasurat la inceputul Cuaternarului, provocand mici cutari ale depozitelor cuaternare din zonele subcarpatice.

Carpatii $rientali
Acest segment al Carpatilor Romanesti este o unitate strcucturala ma#ora ale carei acceptiuni este diferita de definitia facuta de geografi, pt ca trebuie avute in vedere formatiunile si mai ales structurile alpine. #elimitare: C6 sunt unitari incepand din nord din bazinul superior al /isei si pana in valea superioara a <ambovitei (aceasta delimitare este valabila numa in cazul in care compartimentul Leoda-3ucegi, nu este atasat la panza =etica a C6). &articularitatile acestui segment sunt date de prezenta fisului Carpatic care ocupa mai bine de #umatatea arealului Carpatilor 6rientali. nspre vest C6 se limiteaza cu deprs /ransilvaniei si depr &anonica, apoi Carpatii *eridionali. nspre est se invecineaza cu pltf *oldoveneasca si 3arladului si c%iar cu 61<ingropat, respectiv o mica portiunea din pltf +ala%a. Carpatii orientali la fel ca si celelalte segmente reprezinta un orogen structurat alpin, in componenta sa, formatiunile alpine fiind acumulate din /riasicul pana in &leistocen. &e langa formatiunile acumulate sedimentare, se regasesc si formatiuni rezultate in urma manifestarilor magmatice. <e asemenea structural participa si formatiuni mai vec%i decat cele alpine, denumite prealpine si reprezentate preponderent prin sisturi cristaline de varsta &recambriana si &aleozoica, apoi de magmatite si intr-o foarte mica masura, depozite sedimentare &aleozoice. Structurile carpatilor orientali s-au conturat in etapele tectogenetice alpine, mergandu-se de la structuri cutate plicative pana la structuri rupturale, respectiv panze de saria# si falieri. n actualul aran#ament structural formatiunile prealpine au fost incorporate de asa maniera incat amprentele celorlalte cicluri orogenetice respectiv %ercinic, ass?ntic si caledonic, au fost desfiintate. <pdv structural C6 se prezinta ca un ansamblu de unitati tectonice cu crct de panza avand dispozitii

suprapuse si sariate de la + spre !. n ma#oritatea situatilor vergenta formatiunilor si structurilor este estica. ntregul edificiu structural al C6 este sariat peste zona de foreland. Aran#amentul structural mentionat este verificat prin numeroase lucrari cu crct geofizic dar si prin fora#e adanci. Ca urmare a etapelor orogenetice, a evolutiei acestor etape dar si ca urmare a evolutiei paleogeografice, in cadrul C6 se pot separa mai multe zone structurale care au un aspect cartografic asemanator unor fasii dispuse dea-lungu catenei: :ona cristalino3mezozoica. Corespunde cu ceea ce este definit prin prisma tectonicii globale asa numitele <acide mediane. :ona flisului carpatic. Se regasesc unitatile aferente <acidelor e)terne, plus *oldavidele. :ona flisului transcarpatic. Se refera la unitati structurale amplasate in partea de + a zonei cristalinomezozoice si este ec%ivelenta cu o parte din /ransilvanide si :lippe &ienine. :ona de molasa (&ericarpatica). !c%ivalenta cu e)tremitatea *oldavidelor. :ona vulcanitelor neogene. :ona depresiunilor tectonice. Care se suprapun peste celelalte unitati structurale mentionate. Cu e)ceptia vulcanitelor neogene toate celelalte zone sunt alactuite din una sau mai multe panze de saria#. n privinta alcatuirii stratigrafice trebuie retinut faptul ca formatiunile prealpine participa numai la alcatuirea zonei cristalino-mezozoice, toate celelalte zone fiind alcatuite e)clusiv din formatiuni de varsta alpina.

0' :ona cristalino3mezozoica


Aceasta zona cuprinde unitatile structurale specifice dacidelor mediane din C6. <enumirea provine de la faptul ca este alcatuita in principal din sisturi cristaline dar si formatiuni mezozoice sedimentare si megmatite. -ona cristalino-mezozoica are o pozitie apro)imativ centrala in #umatatea nordica a Carpatilor 6rientali si pozitie vestica in #umatatea sudica. <ea-lungul C6 aceasta zona nu apare cartografic unitar ci este impartita, in mai multe compartimente. Compartimentul nordic sau .nitatea Central Est Carpatica si Compartimentul sudic sau Compartimentul (ucegi31eaota3Piatra Mare. Cele doua compartimente au o alc apropiata atat la nivel structural cat si la nivelul formatiunilor. !)ista pareri care ata#eaza compartimentul sudic la carpatii *eridionali. Aceasta atasare se face pe baza unor dovezi de natura tectonicadar si prin argumente de natura petrografica.

0'&' Unitatea central est carpatica ,Compartimentul Nordic)


Acest compartiment se intinde de la granita de nord a tarii pana in apropiere de *iercurea Ciuc, in asa numitul culuar +ladeni. Aceasta unitate cuprinde " subsectoare: unul desfasurat intre /isa si Ciuc si un al doilea subsector desfasurat in zona &erKani. nspre est aceasta unitate vine in contact cu flisul Carpatic pe care il acopera intr-un proces de saria# dupa o linie de falie importanta denumita .alia Centrala. La vest unitatea central est carpatica vine in contact cu flisul transcarpatic dupa o linie foarte sinuasa, iar mai inspre sud, vine in contact cu eruptivul neogen al Carpatilor 6rientali. n zona .lisului /ranscarpatic, cristalinu prezinta niste iesinduri sub forma unor promontorii: +aser respectiv Rodna. $rografie: zona este constituita dintr-un relief muntos cu inaltimi care in muntii Rodnei depasesc "(((m. <in formatiunile prealpine si alpine ale acestei zone sunt alcatuiti o parte din muntii *aramuresului, muntii Rodnei, *untii 3istriteim masivul Rarau, muntii 0asmasului si &erKani. &rezenta rocilor carbonatice in zona Raraului si a 0asmasului a permis aparitia si a unui relief carstic cu c%ei si pesteri. &artial in muntii Rodeni apare si un relief de origine glaciara. n acest sector al C6 isi au obarsia o serie de rauri imp: *oldova, 3istrita, /otus, 6lt, *ures, Somesul , za si +iKeu. /tratigrafie: la alcatuirea unitatii central est carpatce particima situri cristaline si magmatite ca formatiuni prealpine. &articipa deasemenea si formatiuni sedimentare in cea mai mare parte alpine. &e sectoare reduse apar si depozite cu crct brecios acumulate la sf &aleozoicului. n zona central

vestica a unitatii central est carpatice se gaseste un element strcutural distinct ; *asivul Sienitic de la <itrIu. .ormatiuni prealpine participa la alcatuirea la nivel de soclu la aproape toate panzele alpine, e)ceptie fac panzele transilvane (/ransilvanite). $nitatea est carpatica ca de altfel toata zona cristalino mezozoica a C6 a provenit din marginea forfecata a e)tremitatii vestice a placii !uroasiatice, cunoscuta pt sectorul romanesc sub numele de Cratonul =etic. Cea mai mare parte din acest craton se gaseste astazi in fundamentul deprs /ransilvane. $nitatea central est carpatica este const structural din mai multe unitati tectonice structurate in ogeneza alpina si care au crct de panza cu vergenta estica. Aceste panze au fost sariate in faza tectogenetica Austica. -panzele infrabucovinice -panza subbucovinica -panza bucovinica Aceste unitati structurale au fost denumite dupa princiipiile tectonicii globale de catre Sandulescu care le-a numit <acide *ediane. 3alintoni('BB9) le-a denumit =etide !stice. Sistemul de panze bucovinice au in componenta un soclu de sisturi cristaline, de regula prealpin si o cuvertura sedimentara *ezozoica, nemetamorfozata. Specific pt unitatea central est carpatica este faptul ca deasupra panzelor bucovinice stau dispuse pe sectoar insemnate formatiuni apartinand de transilvanidele estice. Acestea au statut de panza tectonica si sunt lipsite de soclu, dar faptul ca au material ofiolitic inglobat in strcturi, repr o dovada ca provin din riftul /ransilvan. Strcutural soclu unitatilor tectonice alpine este alcatuit din strct tectonice prealpine de regula %ercinice, care au la randul lor crct de panza. &anzele prealpine au fost recunoscute in soclurile panzelor bucovinice si sunt urm: -panza de Rarau -panza de C%iril -panza de &utna -panza de &ietrosu 3istritei -panza de Rodna n privinta clasificarii rocilor cristaline din soclu panzelor alpine de C6 au fost individualizate urm litogrupuri: -3retila -litogrupul de Rebra -1egriKoara -/ulg%eK -Rodna Se considera ca vergenta panzelor prealpine au avut orientarea dinspre est inspre vest. Cu e)ceptia panzei de RarIu, care se gaseste doar intr-o anumita zona, celelalte panze se gasesc grupate cate " si au de regula " litogrupuri in structura. &rocesul de metamorfozare al sisturilor cristaline a avut loc in &roterozoic, dar sunt si sisturi cristaline %ercinice (&z).

4itogrupul de "retila' !ste un grup care dpdv petrografic este predominant gnaisic cu intercalatii de amfibolite si secundar micasisturi, c%iar gnaisuri oculare. !ste un grup mezozonal. Litogr de 3retila intra in alcatuirea panzei prealpine de Rarau, din care s-a constituit ulterior soclu panzelor infrabucovine, subbucovinice si bucovinice. Acesta afloreaza in cadrul acestor strcturi in muntii 0asmasului , in Rarau si in muntii Rodnei si *aramuresului. +arsta este atribuita partii inf a &recambrianului sup. Cutarea initiala a formatiunilor sedimentare si metamorfozarea a avut loc ci circa D8Bmil ani in urma, pb o faza timpurie a orogenezei Ass?ntice. $lterior, unele sectoare ale

litogrupului au suferit procese de retromorfism. *asuratorile radiometrice au indicat valori de D((mil de ani, dar si valori cuprinse intre >9(-8(9mil ani. $ltimele valori sunt valori aparente deoarece indica procesele de remobilizare pe care le-a suferit metamorfitele ulterior formarii lor. se considera ca acest grup ar reprezenta niste relicte ale unor nuclee foarte vec%i, care au suferit mai multe remobilizari si de aceea prezinta o varsta nesigura. 4itogrupul de Rebra' !ste un grup cu formatiuni metamorfozate in conditii de mezozona, constituit petrografic din paragnaise si micasituri cu sillimanit. Se gasesc intrercalatii de cuartite si amfibolite dar calcare si dolomite. Specific pt acest litogrup este interventia in stiva de roci a unor comple)e carbonatice in care se gasesc calcare cristaline dar si mineralizatii de tremolit si talc, dar si blocuri de dolomite. n cadrul grupului de Rebra au fost separate > formatiuni: R', R", R>. &entru grupul de Rebra se cunoaste o asociatie de spori primitivi cu ta)oni de *argominuscula verucosa, care permit atribuirea formatiunilor pt &recambrian sup. &artial si acest grup a fost metamorfozat %ercinic, dar cutarea si metamorfismul initial pb s-a produs in fazele timpurii alea orogenezei 3aicaliene sau Ass?ntice. =rosimea stratigrafica a#unge pana la B(((m. +arstele determinate pt :-Ar sau +a-&b au dat valori care variaza de la A((->92mil ani. Astfel de metode dau varsta metamorfismului. 4itogrupul de Negri5oara' !ste de tip mezozonal, alc din paragnaise dar si din gnaise specifice, numite gnaise porfiroide de &ietrosu. Acest litogr este dezvoltat din *aramures si pana spre sud, in apropiere de =%eorg%ieni. =naisele porfiroidului de &ietrosu formeaza corpul panzei %ercinice de &ietrosu 3istritei care sta peste panza de Rodna. n cadrul panzelor alpine, porfiroidul de &ietrosu impreuna cu panza de Rodna intra in componenta soclului de la panza bucovinica si subbucovinica. n desc%ideri gnaisul de && are aspect de gnais granitic, dar mineralogia este f simplu, cuart, feldspati plagioclaz, biotit, epidot. Se pare ca initial a fost un depozit rezultat in urma eruptiilor vulcanice care au eliberat marne de origine crustala. Substratul pe care s-a asezat mat vulcanic era din paragnaise cu biotit. <aca ca si vecinatate litogr de 1 este plasat in vecinatatea litogr de Rebra si in cazurile cunoscute, pozitia este superioara, prin comparatie daca Rebra este de varsta 3aicaliana sau Ass?ntica, rezulta ca si pt 1egrisoara varsta este pre%ercinica mergand pana in &roterozoicul sup. 4itogrupul de Tulg!e5' !ste un litogr epimetamorfic si intra sub forma panzei %ercinice de &utna in soclul panzelor alpine bucovinica si subbucovinica. .ondul litografic este dat de sisturile grafitoase dar si de alternante de sisturi clorito sericitoase, cuartite variate, dar si de filite si metatufuri. n grupul de /ulg%es apar destul de rar calcare cristaline si dolomite. n ceea ce priveste varsta, asociatiile de fitoplancton au permis atribuirea varstei Cambrian inf cu posibilitatea sa se a#unga pana in 6rdovician inf. Asociatiile palinologice cu ta)oni de =ranomarginata vulgaris, Acant%osp%aera cambriensis au permis stabilirea varstei. *etamorfismul litogr s-a produs intr-o faza timpurie a orogenezei caledoniene. Radiometric s-au obt varste intre 8((-2((mil ani. &e criterii stratigrafice litogr a fost separat in 8 membrii: /g'.../g8, comple)e care sunt interesante dpdv economic. Litogr de /ulg%es este deosebit de imp prin faptul ca in el sunt cantonate mineralizatii de sulfuri polimetalice-:uro7o si mineralizatii de *n. Se gasesc de asemenea acumulari de baritina stratiforma. 4itogrupul de Rodna' !ste un gr epimetamorfic ce intra in alcatuirea soclului panzelor infrabucovinice din partea de nord a C6. Are o litologie constituita din metaconglomerate, metagresii si roci carbonatice (dolomite), metavulcanite cu unele intercalatii de cuartite. Se considera ca asociatia petrografica specifica acestui grup ar fi una tipica de rift, fiind vorba de sedimente si roci vulcanice care au acoperit o crusta cont care a fost metamorfozata ulterior. n ceea ce priveste varsta, resturile paleontologice de crinoizi arata varsta Silurian, <evonian, iar metamorfismul s-ar fi realizat in primele faze ale orogenezei alpine (paleoc%immerica). Tectonica soclului panzelor bucovinice

$rmarindu-se pe o serie de profile transversale din zona cristalino-mez s-a constatat ca raportul tectonic dintre gr de 3retila si gr de /ulg%es este unul anormal, mai ales in 0asmas, grupul de 3retila are o poz superioara fata de cel de /ulg%es. <e-a lungul timpului s-au dat mai multe e)plicatii dintre care " sunt mai plauzibile. -este posibil ca gr bretila-rarau sa reprz o panza alpina ce a incalecat peste gr /ulges. -gr de /ulg%es ar repr un cristalin retromorf ar grupului mezozonal de 3retila-Rarau. Adica se considera ca gr de 3retila ar rep segventa neafectata de procese de retromorfism. 6ormatiuni alpine din panza bucovinica Se intalnesc formatiuni triasice, #urasice si cretacice, pana la albian. <ezvoltarea clasica a formatiunilor stratigrafice de varsta alpina se face in cele " c%iuvete, in nord Rarau si in sud 0ac%imaK. .ormatiunile alpine repauzeaza transgresiv pe formatiuni prealpine in special ale grupurilor 3retila si /ulg%es. Triasic' Succesiunea stratigrafica este repr prin depozite cuprinse in intervalul Seisian-1orian. !)ista situatii in care unele formatiuni au dezvoltare mare regionala, regasindu-se pe ambele flancuri ale sinclinalului, uneori c%iar si cu trecere dintre un sinclinal in altul, e)isand insa si situatii in care formatiuni de o anumita varsta apar sporadic, fenomen datorat fie unor raporturi sedimentare directionale in bazin, fie remobilizarii pe planul de saria# al panzelor transilvane. Succesiunea /riasica incepe cu > unitati litologice distincte: -conglomerate si gresii cu intercalatii de siltite . !ste unitatea de baza a succesiunii alpine care marc%eaza transgresiunea peste soclu cristalin, de apro) "( m, atat in Rarau cat si 0asmas. Aceasta unitate litologica rep ec%ivalentu stratelor de +eis din Alpi. =aletii conglomeratelor sunt bine rulati si formati e)clusiv din roci cristaline (cuartite). Cimentul este de culoare rosietica si este nisipo siltic. <in partea terminala a acestor conglomerate au fost identificate resturi de bivalve, Costatoria costata, care dau varsta Seisian. -dolomite in placi. $rmeaza in continuitate de sedimentare peste gresii si este in grosime de '(m. Sunt dispuse in strate subtiri de ordin centimetric si in care se gaseste o bagata fauna de bivalve care permit incadrarea la Campilian. Se gasesc atat in Rarau cat si 0IKmaK. -dolomite masive. !ste o unitate controversata sub aspectul continuitatii sau discontinuitatii, e)istand pareri ce sustin e)istenta unei discordante intre dolomitele in placi si cele masive. Au grosimea de '((-'8( m si lipsita de fosile. &rin pozitie stratigrafic geometric, dolomitele masive sunt atribuite la Anisian. Succesiunea stratigrafica peste dolomite este completata de alte unitati litologice apartinand /riasicului, si anume: -jaspuri5 pac%et de roci silicioase in grosime de "->m. Sunt lipsite de fosile, fiind atribuite Ladinianului stratigrafic-geometric. -calcare in placi, constituite dintr-o succesiune de calcare rosietice groase pana la '(m, cu numeroase accidente siliciose, foarte fosilifera-&osidonia Nengensis, atribuirea la Ladinian. -calcare albe organogene, formata pe seama acumularii unor alge dar si a unor resturi de corali sau spongieri. &e baza lor stabilindu-se varsta Ladinian-Carnian. -calcare albe marmareene, formatiune atribuita 1orianului R, si s-a format prin acumulare de resturi organogene. .ormatiunile unitatilor litologice incapand cu #aspurile si cele cu calcare au o prezenta sporadica, nee)istand continuitate pe flancurile sinclinalului si c%iar de-a lungul acestuia. Situatia este interpretata prin faptul ca la sfarsitul /riasicului, zona a fost e)ondata, o parte din depozite fiind indepartate prin eroziune.

;urasic. ntervalul stratigrafic este rep prin formatiuni atribuite la Liasic, <ogger si *alm. 1iasicul este mai bine dezvoltat in zona c%iuvetei 0IKmaKului si este reprezentat prin " unitati litologice, separate de o scurta intrerupere de sedimentare. $nitatile litologice sunt: -calcare rosii si brune, constituite din cativa m de calcare f fosilifere, relativ bogata in argumente paleontologice si datorita aspectului rosiatic este comparat cu faciesul de 0ierlatz (Alpi). -conglomerate si gresii, groase de circa "(m, prezentand o serie de intercalatii de calcare. Asociatia de fauna a permis atribuirea la Liasic. #ogger. <epozitele acestuia sunt dezvoltate atat in Rarau cat si 0asmas (preponderent). !ste acceptata o singura unitate litologica, constituita din calcare si gresii de circa "((m. Argumentele paleontologice permit atribuirea varstei la intervalul Aalenian-3at%onian. Malm. <epozitele sunt dezvoltate in intervalul Calovian-/it%onic inf. !ste dezvoltat in mod egal in cele doua c%iuvete, fiind rep prin " unitati litologice: -jaspuri, dispuse transgresiv pe diferiti termeni mai vec%i, alcatuit din roci silicioase , in special radiolarite. Au culoare specifica, brun-rosietica cu treceri spre galben,verde. /a)onii de bivalve dar si asociatii palino au permis stabilirea varstei pt #aspuri la Callovian-6)fordian. -formatiuniea cu 2ptyc"us, urmeaza in continuitate de sedimentare fiind alcatuita din dep pelagice, in special argile, marne si calcare, cu unele interclatii de gresie. =rosimea este in #ur de 2((m, bogata fosilifer in aptic%i dar si numeroase /intinidae. +arsta stabilita este 6)fordian sup-/it%onic. n aceasta formatiune este plasata limita dintre Curasic si Cretacic. Sedimentologic, acumularea celor " formatiuni atribuite *almului, se considera ca s-a realizat la ma)imul de adancime al bazinuilui de sedimentare. Cretacic. <epozitele sunt cunoscute numai pana in Albian. &artea terminala a formatiunii cu Apt?c%us trece si in baza cretacicului, dar formatiunile specifice Cretacicului arata conditii de sedimentare de bazin cu adancime redusa dar si greu de amplasat in sistemele de clasificare. &este formatiunea cu Apt?c%us, in timpul cretacicului s-au acumulat depozite separate in doua unitai litologice: -grezo'conglomeratele Muncelu'C"icera, sunt transgresive peste cristalin, fiind constituita din coglomerate, microconglomerate si gresii, de ordinul a zeci de m. Afloreaza la Sadova. -formatiunea de 6ildfli+ are deasemenea un crct transgresiv, atat fata de conglomeatele *uncelu dar si alte formatiuni mai vec%i. Are o alcatuire deosebita cu aspect sedimentar f neregulat, si este constuita in general din argile si marne de culoare neagra sau verzuie, cu frecvente oglinzi de frictiune. n cadrul depozitelor de Eildflis apar cu crct de intercalatii, frecvente gresii, conglomerate c%iar si brecii, sau sunt dezvoltate bio%erne cu corali si alge. Caracteristic este faptul ca in masa sa sunt incorporate olistolite de roci #urasice si triasice care apartin de panzele transilvane. =rosimea dep de Eildflis a#ung pana la 8((m iar in cadrul formatiunii s-au gsit argumente paleontologice e)trem de variate, mergand de la foraminifere, brac%iopode, amoniti si bivalve. Asociatia de fauna a permis atribuirea la 3aremian-Aptian cu treceri in Albian. Eildfisul rep formatiunea terminala a suitei alpine din cadrul c%iuvetelor de Rarau si 0asmas, e)inzandu-se cartografic intre cele " flancuri de dolomite care se gasesc pe flancurile sinclinalului. Acesta are si o semnificatie tectonica deosebita intrucat prezinta petice de acoperire si olistolite straine domeniului bucovinic, aratand faptul ca Nildflisul s-a depus intr-un fel de sant sub forma unei c%iuvete peste care sincron au decolat panzele tansilvane. 6ormatiuni alpine specifice domeniului subbucovinic S-au acumulat depozite /riasice, Curasice si Cretacice, capar nitar mai ales in partea nordica a sinclinalulu marginal e)ern. <esc%ise in zona =lodu, dar apar si mai la sud,intr-o serie de ferestre tectonice scoase de eroziune de sub panaza bucovinica. .ormatiunile apline de tip subbucovinic apar

si in zona <Imucului si /arniJa. .ormatiunile difera de cele bucovince, aratand faptul ca domeniul de sedimentare a fost oarecum deosebit. Triasicul este cunoscut numai prin partea sa bazala, respectiv conglomerate gresii si niste dolomite, si este asemanator cu /r din panza bucovinica. ;urasic. <in aceasta succesiune lispeste Liasicul. #ogger este rep prin calcare si gresii cu suficiente arg paleo. Malm are in baza formatiunea cu jaspuri5 urmata de o succesiune grezo'marnoasa care ar fi ecivalenta cu formatiunea cu Apt?c%us. Cretacic este rep prin niste depozite controversate care sunt dificil de atribuit. <epozitele alpine din domeniul subbucovinic sunt rep sporadic si au putine diferentiri fata de dep bucovinice. 6ormatiuni alpine de tip infrabucovinic Au fost conservate sub forma unor semiferestre si ferestre, mai ales in zona acobeniArgestru. Contine depozite atribuite /riasicului si primei parti a Curasicului (Seisian-<ogger). <in Liasic se cunoaste o succesiune constituita din brecii cu galeti din sisturi cristaline, formatiune sincrona cu conglomeratele de tip Seis din pana bucovinica si subbucovinica. /ransgresiv peste brecii urmeaza dolomite si calcare de culoare negricioasa si apoi un pac%et de calcare Curasice care au numeroase intercalatii de gresii. n ansamblu formatiunile alpine ale domeniului infrbucovinc difera de cele ale domeniului bucovinic. Formatiuni alpine de tip transilvan In cadrul asa numitului sinclinal marginal extern, respectiv in chiuvetele Rarau si Hasmas, apar o serie de formatiuni sedimentare care sunt diferite de formatiunile sedimentare de tip bucovinic. Acestea poarta numele de formatiuni tip transilvan pt ca s-au acumulat intr-un domeniu diferit de cel in care s-au acumulat formatiunile bucovinice. Sub aspect petrografic predomina formatiunile calcaroase si sunt dispuse in 3 moduri diferite: -sub forma de petice de acoperire, unele de dimensiuni f mari, altele mai mici, cu de voltare insemnata in chiuvetele Rarau !"ietrele #oamnei, "iatra $imbrului% si Hasmas !&heile 'ica ului, masivul Hasmas%. -sub forma de (lipe sedimentare !olistolite%)sunt blocuri mai mari sau mai mici, care au fost desradacinate, dintr-o structura geologica tectoni ata si apoi in urma unui proces de alunecare au fost sedimentate in *ildflis. -sub forma de galeti, mai mari sau mai mici care intra in componenta conglomeratelor. +ormatiunile alpine de tip transilvan au fost acumulate pe un soclu de fund oceanic, intr-o ona mai vestica a riftului ,eth-sian. .iscarile alpine ulterioare procesului de sedimentare le-au suprapus peste suita bucovinica acumulata intr-un ba in de sed cu scoarta continentala, alunecare care s-a reali at sub forma unor saria/e. &eea ce se gaseste asta i in teren sunt niste resturi ale suitei transilvane care se constituie intro serie alohtona, suita bucovinica fiind autohtona. &onstitutia petrografica din ma/oritatea olistolitelor arata ca s-au format in conditii ba inale bogate in amoniti, iar predominanta calcarelor indica evolutia unor platforme carbonatice. +aptul ca rocile calcaroase sunt asociate cu afiolitele repre inta marturia acumularii acestor calcare pe un fund oceanic. "o itia actuala a ofiolitelor indica un proces de consum de scoarta. Stratigrafic formatiunile alpine transilvane sunt atribuite ,riasicului, /urasicului si &retacicului.

Triasic. #epo ite acestui interval se regasesc sub forma de (lipe sedimentare in 0ildflisul unitatii bucovinice. "etrografic predomina calcarele care sunt fosilifere, intrucat in ba a faunei descrise s-a pus in evidenta eta/ele cuprinse intre *erfenian si Rhaetian. Werfenian a fost indentificat in (lipa de pe 1alea Seaca, Rarau. "etrografic avem marno-calcare fosilifere in care se gaseste o asociatie de .-ophoria orbiculata. Anisianul a fost indetificat intr-o (lipa de pe raul Sadova, Rarau, fiind formata din calcare negre, puternic diacla ate si bituminoase. Ladinian-Carnian inf a fost indetificat in (lipa de pe paraul &ailor, Rarau, cu calcare biomicritice, rosii, extrem de bogata in bivalve si amoniti. Carnian-Norian s-a gasit in mai multe (lipe, constituite din calcare cenusii, uneori rosii. +auna este foarte bogata in special in amoniti 2 Arcestes, precum si bivalve 2 .onotis. Rhaetian. #epo itele atribuite sunt ceva mai frecvente, fiind descoperite mai multe (lipe sedimentare atat in Rarau cat si Hasmas. +auna este dominata de brachiopode 2 Rhaetina gregoria. Jurasic. #epo ite atrubuite acestuia apar atat sub forma de (lipe cat si sub forma de petice de acoperire. 3urasicul este pre ent prin 4iasic, #ogger si .alm. Liasicul este pus mai frecvent in evidenta in Rarau prin niste calcare rosii fosilifere, bogate in brachiopode, gasteropode, bivalve si amoniti. Dogger apare sub forma de (lipe din calcare marne si gresii, bogate in brachiopode, bivalve si amoniti. Acesta este mai bine studiat in Rarau. Malm se intalneste numai in Hasmas, unde formea a petice de acoperire pe suprafete foare mari. Se regaseste si sub forma unor (lipe sedimentare si in cadrul acestor depo ite au fost separate doua unitati geologice: -formatiunea cu Acanthicum) este constutuita din calcare rosietice-cenusii, asociate cu marne si gresii, cu grosimi de 56m. &alcarele cu Acanthicum sunt f fosilifere, si s-au identificat asociatii de foraminifere, spongieri, brachiopode, bivalve, belemniti si amoniti 2 Aspidoceras acanthicum !(immeridgian%. -formatiunea de Stramberg este constituita numai din calcare masive in /ur de 786m, cu argumente paleotologice, plecandu-se de la calpionere, belemniti, gasteropode. +auna permite incadrarea la ,ithonic. Cretacic. #epo itele acestuia au fost puse in evidenta atat in Hasmas cat si Rarau. Intr-o serie de (lipe aceste depo ite au fost puse in continuitate de sedimentare peste 3urasic, fiind constituite din calcare. Au fost separate 3 unitati litologice: -calcare si marnocalcare cu amoniti, sunt depo ite de mare adanca de circa 96m si sunt bn de voltate in ona Hasmasul .are. +auna bogata de amoniti au stabilit varsta 'eriasian-1alanginian. -calcare algale si coraligene stabilite la Hauterivian. -calcare urgoniene, formatiune neritico-litorala de circa :86m. &alcarele sunt biomicritice si biosparitice in care se gasesc frecvent bivalve aberante. +recventa lor indica un ba in cu ape f calde si agitate, iar aceste calcare sunt de voltate pe larg atat in Hasmas cat si Rarau. &u aceste formatiuni se incheie formatiunile alpine de tip transilvan. In formatiunile alpine apar si roci magmatice ba ice dar care sunt legate exclusiv de formatiunile de tip transilvan. Se cunosc in ona Hasmasului dar si Rarau cum este ca ul onei 4ucina, unde formea a un veritabil petic de acoperire constituit din serpentinite si diaba e. 1arsta acestora este atribuita ,riasicului si repre inta resturi ale unor one de acretie. ,ot in ona est carpatic se gasesc si sienitele de la #itrau. ;ste amplsat in partea de S-1 a compartimentului si strabate grupurile de ,ulges si 'retila, varsta punerii in loc este alpina in intervalul 3urasic-&retacic. Sub aspect structural sienitul de la #itrau apartine de pan a 'ucovinica.

Consideratii tectonice asupra unitatii central est carpatice Aceasta unitate cunoscuta drept si dacide mediane pre inta un aran/ament structural f complicat, dar sub forma de pan e de saria/, care sunt de fapt pan e de forfecare. Aran/amentul structural s-a definitivat in miscarile Austice din tectogene ele &retacice, miscari care s-au manifestat cu intensitate la sfarsitul Albianului. In aceste miscari au fost generate o serie de deformari cu crct plicativ dar si unele efecte rupturale, chiar saria/e de mare amploare. Structurile mai vechi prealpine, caledonice, etc, au fost desfiintate partial sau total, incat in structurile alpine, au fost reluate mai ales la nivel de soclu si structuri sub forma de pan e prealpine. Asta i in structura unitatii centrale est carpatice se disting doua sisteme de unitati structurale ma/ore. +iecare sistem este alcatuit din mai multe pan e: -sistemul de pan e bucovinic, cu caracter de autohton avand un soclu cristalin si un sedimentar me o oic acumulat pe scoarta continentala. Spb este constituit din pan e de forfecare. -sistemul transilvan, cu caracter alohton, si este constituit din pan e de decolare alcatuite numai din depo ite sedimentare asociate cu magmatite ba ice si ultraba ice. Sistemul de pan e bucovinice A fost pus in loc in compresiunile din miscarile Austrice cand sau reali at suprapuneri dupa plane de falie ma/ora, re ultand un sistem suprapus, format din urmatoarele pan e: -p bucovinica -p subbucovinica -p infrabucovinice Raportat la catena carpatica succesiunea punerii in loc a pan elor bucovinice s-a reali at de la exterior spre interior. Adica saria/ul s-a produs de la ; catre 1. ;ste un fenomen invers vergentei pan elor actuale. Acest lucru arata faptul ca pan ele de soclu din cadrul dacidelor mediane, s-au format prin subsaria/ succesiv incepand cu unitatile cele mai estice, adica cu unitatile infrabucovinice. Structura in pan e de saria/ este demonstrata de aparitia depo itelor me o oice sb si ifb sub forma de ferestre si semiferestre tectonice. #easemenea fenomenul este demonstrat printr-o serie de aparitii de sedimenar sb si ifb in fruntea pan ei buc la contactul cu flisul. #e asemenea o serie de fora/e executate pe

sedimentaru sau cristalinu pan ei buc au strabatut intreaga grosime a cristalinului buc si apoi au intrat in sedimentar subbucovinic, inclusiv in soclu de tip subbucovinic. "an ele transilvane sunt formatiuni sedimentare exclusiv alpine asociate cu roici ba ice si ultraba ice. Alunecarea seriile transilvane s-a facut tot in cadrul tectogene ei me ocretacice iar originea vestica a peticelor de acoperire este demonstrata de un fora/ executat la 'and, ,g .ures, unde suita calcarelor /urasice si cretacice, care se regaseste si in Hasmas se dipune peste ofiolite iar varsta m ocretacica a saria/ului este dovdita de faptul ca in Hasmas peticele de acoperire calcaroase stau peste 0ildflis, al carui varsta este 'adenian- Albian inf si suporta transgresiv formatiunea congomeratelor de 'arnadu ca depo ite post tectonice si a caror varsta este &enomanian.

6ormatiuni post tectonice a unitatii Central -st Carpatice <upa miscarile Austro-alpine care a structura format sedimentare si soclu cristalin pt panzele bucovinice, zona a reintrat in sedimentare incepand cu +raconian. &rocesul de acumulare s-a desfasurat doar pe anumite zone si a durat cu unele intreruperi pana in !ocen. <in acest interval stratigrafic s-au conservat putine secvente datorita faptului ca fiind ultimele depozite acumulate au fost indepartate de procesele de eroziune ulterioare. &ortiunile cele mai bine pastrate se regasesc in zonele care au suferit un proces de afundare tectonica. <e aceea arealele in care se regasesc astazi formatiuni posttectonice s.n. bazin. Asemenea bazine au fost indetificate in zona Lucina, SibIu si =lodu. Au mai fost indentificate in zona c%iuvetei 0asmas, si mai ales in zona muntelui 3eneK. "azinul 2lodu' !ste considerat bazinul cu cea mai completa succesiune cuprinzand depozite cretacice si eocene. !ste amplasat la S de +atra <ornei, intre p.Calimani si p.1eagra. succesiunea este constituita din conglomerat in baza, urmate de gresii glauconitice, cu numeroase resturi de bivalve care au permis stabilirea varstei +raconian-Cenomanian. Succesiunea este ontinuata de un pac%et de marne cenusii rosietice tot cu fauna Cretacic sup, si se inc%eie cu marne intercalate cu gresii cu o microfaua din !ocen inf. <epozitele au fost usor afectate de fazele tectogenetice post cretacice incat se pot distinge usoare boltiri sub forma unor sinclinale si anticlinale. "azinul <ibu' !ste amplasat pe paraul cu acelasi nume la nord de acobeni, in apropierea de +f Rotundu. Acest bazin contine dep de varsta Cr si !ocen, constituite din conglomerte si gresii in partea bazala urmate de marne divers colorate tot Cr, si terminal calcare si gresii cu 1ummuliti. "azinul 4ucina. !ste amplasat in valea p. Lucina, cu o suprafata rel mare, iar litologia asemanatoare cu a precedentelor, in mare parte fiind data de conglomerate si gresii, urmate de marne, toate atribuite Cr. <upa unele pareri in toate bazinele mentionate in depozitele Cr ar e)ista o discordanta slaba reaizata intre conglomerate-gresii si marne. C!iuveta 9smas. <epozitele sunt constituite numai din conglomerate si gresii grosiere, denumite de 3Lrnadu. <esi sunt slab fosilifere, s-au gasit resturi atribuite la Cenomanian.

#eformari posttectonice <upa edificarea sistemului de panze suprapuse, bucovince si transilvane, zona unitatii est carpatice a mai suferit o serie de deformari tectonice post Austice, maifestate sub forma unor cute, falii, si c%iar retroincalecari. Au fost indentificate A etape distincte desfasurate pe o perioada lunga de timp. "aza 9arau - care este considerata responsabila pt unele deformari plicative in marginea estica de sinclinal. Aceasta faza este atribuita miscarii Laramice, limita :-/. "aza /lodu ; a avut un crct local pt ca efectele cele mai insemnate se regasesc in cadru bazinelor =lodu, dar s-au indetificat unele efecte si asupra altelor dep din Rarau si 0asmas. S-a desfasurt in *iocen, fiind legata de miscarile Stirice. "aza Piatra /ruiului ; sunt legate o serie de fle)uri si c%iar fracturi, pe directia unor cute. S-a desfasurat in *iocen insa posterior fazei =lodu. "aza #;rmo a ; are un crct distensiv si se poate corela cu faza *oldava. Resurse minerale n unitatea central est carpatica plecandu-se de la zona 1 (granita de stat) si zona muntilor &ersani au fost puse in evidenta resurse minerale cantonate in formatiuni prealpine si alpine. <e interes fiind cele prealpine: -sulfuri polimetalice g /ulg%es cu e)ploatari in zona 3orsa, Lesul $rsului, .undul *oldovei si 3alan. -*n, acobeni, +atra <ornei - g /g -comple) mineral categorizat ca elemente rare si de dispersie: $, /% - g /ulg%es -.e, g Rebra (+atra <ornei- acobeni) Alpine: -sulfuri metalice asociate cu baritina-g /g in zona 6stra-=emenea -siderit, +elnita -dolomite /riasice, calcare /riasice, si sienite din zona Sienitului de la <itrau.

0'(' :ona cristalina mezozoica % Compartimentul /udic


Acest compartiment mai este cunoscut si sub den Leaoda-3ucegi-&iatra *are.este situat in e)tremitatea sudica a C.6. in asa numita zona de racord cu C.*. .ormatiunile alpine din acest compartimet sunt in mare masura asemanatoare cu cele din unitatea est carpatica (c%iuveta Rarau, 0asmas, &ersani) in sc%imb formatiunile prealpine sunt similare cu cele din partea estica a C.*. aceasta situatie a determinat abordari diferite in privinta atasarii acestui compartiment la carpatii orientali sau meridionali. Criteriul formatiunilor alpine este cel ce permite atasarea la C6. Sub aspect morfologic acest compartiment este alcatuit din mai multe masive, deosebit de spectaculoase - masivul 3ucegi (">((-"8((), &ostavaru si &iatra *are. *asivul Leaota ("D>>m), &iatra Craiului, masivul *agura Codlei. *ult timp zona a fost considerata ca un sector constituit din blocuri tectonice sub forma unor %orsturi si grabene, dar recent s-a stabilit si pentru aceasta zona o structura in panze de saria#. Sunt recunoscute " unitati ma#ore ;unitatea de 0olbav, unitatea 3rasov-<ambovicioara. Aceste unitati sunt sariate in zona de curbura peste flisul carpatic. /tratigrafie' ndiferent de structura tectonica se regasesc in succesiunea stratigrafica formatiuni prealpine si alpine. .ormatiuni prealpine sunt constituite din sisturi cristaline si magmatite a caror varsta este paleozoica. Acestea apar mai ales in masivul Leaota si sunt considerate o prelungire a celor care sunt bine dezvoltate in masivele ezer si &apusa, sunt sisturi cristaline de mezozona si epizona.

Apartin la " grupuri: -grupul de 4eaota, alcatuit din doua formatiuni din Cambrian si au o stratigrafie e)trem de comple)a. -grupul de Clu5u3Tmcel, este ceva mai nou, 6rdovician si Silurian, avand legaturi cu celelaltegrupuri din meridionali /ot in cadrul f prealpine mai apar si cateva iviri de granite: AlbeKti (8A(*a), si sedimentar &aleozoic nemetamorfozat, dezvoltat in zona *agura Codlei, fiind constituit din conglomerate si gresii cu galeti de cristalin a caror varsta este &ermian. 6ormatiuni alpine Sunt foarte amplu dezvoltate in toate masivele din zona 3rasov-<ambovicioara si revin /r, Cr si Cr. Sunt cateva zone cu depozite &aleogena. La fel ca si in unitatea est carpatica, structura ma#ora a unitatii s-a realizat in miscarile Austice, ca atare depozitele ce s-au acumulat dupa aceste miscari (incepand cu +racoianu) sunt considerate posttectonice. Triasic (3erfenian, Anisian, Ladinian) apare in partea nordica a compartimentului in *agura Codlei, &ostavaru si &iatra *are. $nitatile litologice care se succed sunt: -conglomerate si gresii, 8((m, cu varsta dificil de stabilit paleontologic, doar niste asociatii de polen le-au atribuit la Eerfenian. -calcare si marne, "8m, f fosilifere atribuite la /r inf. -calcare albe de tip =uttenstein, 8((m, bogate in amoniti atribuite la Anisian. -calcare coraligene, "((m, sub forma unor recifi fosilizati cu numeroase resturi de corali si spongieri, dar si bivalve si amoniti, atribuite Ladinianului. /riasicul sup nu este recunoscut in compartimentul sudic, datorita probabil unei intreruperi de sedimentare. ;urasic (Liasic, <ogger, *alm). 1iasicul este dezvoltat mai bn in partea nodica a compartimentului, in *agura Codlei si &ostavaru si are o litologie predominant detritica constituita din gresii cuartoase, argile si intercalatii de calcare. La partea infrioara depozitele Liasice contin intercalatii de carbuni in cadrul unor gresii cuartoase - facies de /resten. &e baza resturilor vegetale dar si a resturilor de organisme a fost indetificat cea mai mare parte liasicului. n liasic sup zona a fost e)ondata intrucat nu contine depozite specifice. #oggerul are crct transgresiv si apare dezvoltat pe tot compartimentul sudic, fiind constituit din depozite marine - gresii, marne, calcare si siltite ('(((m). <epozite f fosilifere si contin resturi de bivalve amoniti si brc%iopode. *ai cunoscute sunt > formatiuni: -formatiunea cu #aspuri,'8-"(m, constituita din silicolite, varsta stabilita pe baza unor intercalatii de calcare cu amoniti (treceri laterale) -formatiunea calcarelor cu Acant%icum urmeaza peste #aspuri,cativa m, si bogata in resturi in amoniti, Aspidoceras acant%icum -formatiunea calcarelor de Stramberg, A((-'(((m, bine dezvoltata in vestul 3ucegilor, sunt calcare de la cele biogene pana la precipitatie c%imica (oolitice) cu numeroase brac%iopode, bivalve, corali. Aceasta este atribuita paleontologic Cr sup (/it%onic). <upa acumularea calcarelor de Stramberg, procesul de sedimentare se modifica mult prin restrangere incat numai in putine locuri se gaseste continuitate intre Cr si Cr. Cretacic' <upa depunerea calcarelor de Stramberg sedimentarea s-a modificat destul de mult restrangandu-se incat mare parte devine uscat si doar in doua zone se gaseste continuitate intre Cr si Cr. Aceste zone se gasesc in masivul &ostavaru si zona La &oliJe. n astfel de puncte succesiunea stratigrafica de la Cr la Cr este data de calcare stratificate de cativa metri si care au fost atestate pe

baza unor asociatii bogate de fauna in special amoniti atribuiti la Cr inf. n restul comp sudic intre Cr si Cr este rcunoscuta o lacuna de sedimentare, vizibila pe suprafete f mari. !)ceptand cele " zone cu depozite continue, in restul compartimentului depozitele Cr sunt atribuite la > formatiuni: -formatiunea de <Lmbovicioara -formatiunea de Eildflis -formatiunea conglomeratelor de 3ucegi ,ormatiunea de D*mbovicioara este bine pusa un evidenta in culuarul <amboviciorei unde este asezata peste calcarele de Stramberg, si este constituita dintr-o succesiune de marno-calcare si calcare in care apar numeroase bio%erme coraligene. =rosimea formatiunii este in #ur de "((m. Asociatile de fauna contin pe langa corali numerosi amoniti stabiliti la varsta 0auterivian-3aremian. ,ormatiunea de 6ildflis este bine dezvoltata pe latura estica a 3ucegilor si c%iar in masivul &iatra *are. Cuprinde depozite atestate paleontologic in intevalul 3aremian-Aptian, au crct de Eildflis, fiind prezente pelite argilo-marnoase si cu numeroase intercalatii de gresii. Si in cadrul acestor depozite se gasesc numeroase :lippe din depozitele mai vec%i, respectiv cele Cr dar si numeroase colonii de corali. =rosimea totala a Eildflisului este apreciata la '8((m. ,ormatiunea conglomeratelor de Bucegi au dezvoltarea cea mai insemnata in partea estica a 3ucegilor si a *asivului &iatra *are. =rosimea estimata este "(((m si au o dispozitie transgresiva pe formatiuni mai vec%i. Specific pt acestea este natura galetilor care este destul de comple)a in sensul ca se gasesc sisturi cristaline dar si roci *z mai vec%i. Conglomeratele de 3ucegi nu sunt uniforme ci prezinta secvente grezoase si c%iar siltitice uneori. !ste cunoscuta in acest sens o secventa grezoasa la partea terminala a conglomeratelor denumita =resie de 3abele. <atarile de varsta sunt f dificile datorita lipsei de argumente paleontologice, dar prin relatii geometrice au fost atribuite la Albian si Aptian inf. n literatura mai sunt citate depozite sincrone acestora dar care se gasesc in zona &iatra *are si &ostavaru, numite Conglomerate de &ostavaru. .ormatiunea conglomeratelor de 3ucegi inc%eie succesiunea strtigrafica in cadrul Compartimentului Sudic. Tectonica *a#oritatea parerilor asupra Compartim Sudic au considerat formatiunile prealpine si alpine ca formand o singura unitate structurala, unitate ce a fost deformata plicativ si ruptural si impinsa peste flis. Aceste deformari s-au produs in miscarile asutrio-alpine, miscari inc%eiate odata cu depunerea Congl de 3ucegi. &etru zona Compart Sudic, sectorul &iatra Craiului-Leaota-3ucegi, sunt mentionate o serie de cute mai largi pe unele portiuni si mai stranse in anumite sectoare, capatand caracter de sinclinoriu. Astfel in vest in zona sinclinalului &iatra Craiului pe flancuri se gasesc depozite Cr iar in a) depozite Cr. .lancul vestic sta pe cristalin.

n 3ucegi este conturat un sinclinal larg, care la fel ca in &. Craiului are depozite Cr pe flancuri si Cr in a). ntre 3ucegi si & Craiului e)ista anticlinoriul Leaota care afloreaza numai formatiuni prealpine ; sisturi cristaline. ntre anticlinoriu Leaota si sinclinalul & Craiului succesiunea de anticlinale este mai stransa si afectata de numeroase fracturi incat zona este compartimentata in mai multe blocuri. *ai mult, unele blocuri sunt afundate tectonic formand culuarul <Lmbovicioara. Sub aspect tectonic mai apare o structura in solzi in zona *agura Codlei si o structura sinclinala in masivul &iatra *are similara cu cea din 3ucegi. Sinteza emisa de tectoniceni pt Compart Sudic arata o structura destul de complicata si in care a fost posibila separarea a doua unitati denumite unitatea de 0olbav si a doua unitatea de 3rasov. n opinia unor specialisti aceste doua unitati nu ar fi decat prelungirea spre est a &anzei =etice din C. *eridionali 3nitatea de Holbav are in constitutie formatiuni alpine si prealpine, dar din cele alpine lipseste /r. Suporta la partea superioara unitatea de 3rasov, de sub care apare sub forma unei ferestre tectonice in *agura Codlei. 3nitatea de Brasov este alcatuite din formatiuni alpine si prealpine. !ste amplasata peste unitatea de 0olbav si prezinta cele cateva sinclinale si anticlinale mentionate anterior. Cele doua unitati au fost impinse intr-un proces de saria# peste flisul carpatic, saria# petrecut in miscarile Austro-alpine din Aptian. Saria#ul s-a realizat inainte depunerii congl de 3ucegi, incat ulterioara sedimentare a acestora a mascat acest saria#. n ceea ce priveste atasarea compart sudic la C6 sau C* e)ista argumentele: 0tasarea la C$ - Lipsa depozitelor paleozoice. n sc%imb in zona Resita *oldova 1oua, depozite &ermo-Carbonifere se gasesc. - <epozitele /riasice sunt bn dezvoltate dar lipsesc in zona Resita *d 1oua. 0tasarea la CM - Cudecarea aspectelor structurale #udecate prin prisma tectonicii globale duc la concluzia ca este mai firesc sa atasam acest compartiment la C*. <epozitele calcaroase ale comp sudic se dispun intr-o suita aproape continua de la /r pana la Cr. Se pot separa A etape importante: -in /r predomina calcarele si dolomitele masive@ se regasesc in masivul Codlea in Cristian si 3ucegi -in Cr inf procesul de sedimentare este marcat de prezenta carbunilor in facies de =resten@ Codlea si cristian -Cr med si sup si apoi in Cr pana in Aptian cand s-au acumulat #aspuri si calcare de Stramberg si o serie de marno-calcare@ 3ucegi, &. Craiului, &ostavaru, &. *are -in Albian, unde procesul de sedimentare s-a reluat dupa o intrerupere si aceasta ultima etapa este marcata de depunerea unei formatiuni conglomeratice ("(((m) care a remaniat elemente din toate formatiunile anterioare Albianului. Stau discordant peste contactul cu flisul carpatic. 6ormatiuni post tectonice <upa depunerea congl de 3ucegi procesul de sed s-a mentinut in continuare depunand-use depozite molasice in Cr sup &aleogen. Cretacic terminal (+raconian-*aastric%tian) cuprinde o stiva de depozite cu crct post tectonic pastrate pe o suprafata mai mare in zona culuarului <amboviciorei dar si in Codlea si 3ucegi. Se considera ca zona cu asemenea depozite a fost foarte intinsa, dar in mare parte au fost indepartate de procese de eroziunea. Au fost indentificate " formatiuni: -,ormatiunea de Brasov este alcatuita din conglomerate si gresii cu frecvente intercalatii de brecii. Sunt dispuse transgresiv pe formatiunile mai vec%i, uneori c%iar pe cristalin. <esi formatiunea este conglomeratica, se gasesc suficiente resturi fosilifere care permit stabilirea varstei +raconianCenomanian.

-,ormatiunea de (ara B*rsei este pozitionata peste formatiunea brasov si are o litologie mai uniforma predominand gresiile si marnele. Argumentele paleontologice, foraminifere, o plaseaza in Senonian. Paleogen' Sunt pastrate mai bn in zona 3ran si /o%anu 1ou, la fel si in persani, si culuarul +ladeni. Litologia depozitelor &g este data de o succesiune de gresii argile si calcare cu intercalatii locale de conglomerate. <epozitele mentionate sunt atribuite pe baza foraminifere la !ocenului. n anumite sectoare au fost puse in evidenta deasupra formatiunilor !ocene o serie de depozite argiloase cu aspect disodilic atribuite 6ligocenului. .ormatiunile cu crct posttectonic si c%iar celelalte anterioare au fost afectate de o serie de deformari denumite post tectonice. Astfel mai ales depozitele cretacicului terminal si cele paleogene au suferit o serie de cutari de amploare redusa. Aspecte mai vizibile in &iatra *are si &ostavaru. "' :ona flisului carpatic !ste cea mai intinsa arie structo-genetica a C.6. ocupand cca D(M din arealul respectiv. &rezenta depozitelor de flis este o caracteristica a segmentului carpatic care se intinde pe teritoriul Romaniei de la granita de stat, din 1, si pana in v. <ambovitei. &rezinta structuri tectonice foarte stranse comparativ cu cele care se gasesc pe teitoriul $crainei si al &oloniei. <elimitare: -in ansamblu, urmeaza zona cristalino-mezozoica cu care se invecineaza spre + si vine spre ! in contact cu unitatea &ericarpatica, prin falia !)terna. "lis <=>?@' se refera la depozitele acumulate in &azine de sedimentare de tip geosinclinal, eventual, a caror arie de provenienta se gaseste in structurile tectonice <cordiliere' in curs de ridicare ca efect al miscarilor orogenice <epozitele de flis sunt caracterizate prin ritmicitatea a " termeni petrologici, respectiv gresia si argila, dar in multe situatii termenii litologici sunt mai numerosi (marno-calcare, calcare, conglomerate, silicolite). n general depozitele de tip flis prezinta granoclasare iar pe talpa depozitelor apar frecvente structuri sedimentare din categoria mecanoglife sau bioglife. Stratificatia depozitelor este paralela dar apar si incrucisate. n cazul C.6 zona flisului include formatiuni si structuri care au rezultat din evolutia zonei de rift a <acidelor e)terne. Aceasta zona a antrenat si marginea continentala !-!uropeana care a fost acoperita astfel de ape, proces realizat si in urma unui fenomen de fracturare cu falii e)tensionale, fiind generate mai multe blocuri.

3azinul de sedimentare al flisului carpatic prezinta conditii de acumulare variate. Acestea erau deteminate de morfologia fundului bazinal respectiv, de relieful zonelor limitrofe si de sursa de

furnizare a materialului terige, in sensul pro)imist sau departat. <e asemenea trebuie avute in vedere si natura sau comportamentul tectonic al substratului. .actorii acestia au generat o serie de faciesuri sinonime dar diferite, de aceea pentru cazul C.6. se considera ca au functionat > zone litologice semnificative. Sunt mai bine conturate in etapele initiale de functionare a bazinului flisului, la nivelul Cretacicului inf. Aceste zone litofaciale se refera la urmatoarele tipuri de flis: ntern - in apropiere de zona cristalino-mezozoica constituit din calcare si gresii cu unele asocieri de ofiolite. *edian ; are carcateristici tranzitionale. !)tern ; care s-a acumulat in conditii de margine continentala instabila. <e mentionat ca dupa sfarsitul Cretacicului, in &aleogen, aceste zone se mentin in linii mari dar in cadrul lor, mai ales in .lisul e)tern apar alte zone litofaciale car au denumiri diferite la nivelul !ocenului si 6ligocenului. <pdv structural formatiunile corespunzatoare prezinta un aran#ament sub forma de panze tectonice suprapuse rezultate in urma unui proces de saria# orientat +-!. ntregul ansamblu de panze de sariate este la randul sau impins peste formatiunea de molasa si respectiv marginea +orlandului. Structura in panze de saria# este o realitate verificata prin numeroase lucrari de fora# precum si prin investigatii geofizice. /ransversal, +-!, au fost puse in evidenta mai ales cartografic urmatoarele panze tectonice: #acide: -&. .lisului 1egru, numai in vest -&. de Cea%lau, din 1 pana in v. <ambovitei la care putem adauga unitatea de 3araolt si 3ogeu. Moldavide: -&. de /elea#en -&. de Audia -&. de /arcau -&. de +rancea 6lisul +ntern <epozitele ce alcatuiesc formatiunile interne au fost acumulate in partea inferioara a bazinului flisului (+) pe zona de rift a <acidelor e)terne. n sens stratigrafic depozitele acumulate insumeaza grosimi apreciabile ce depasesc cateva mii de m iar sub aspect de nomenclatura se disting mai multe formatiuni desemnate sub denumiri diferite. =eomorfologic din depozitele flisului intern s-au conturat cateva masive care sunt destul de caracteristice (Stanisoarei, Cea%lau, Ciucas--agan), de varsta predominant Cretacica. Aria lor sursa aproape in e)clusivitate a fost zona cristalino-mezozoica la care se adauga material reluat din scoarta oceanica. !fectele structogenetice s-au realizat in tectogenezele Cretacice. $nitatea structurala cea mai reprezentativa pentru zona flisului intern est &. de Cea%lau.

/tratigrafie*

<epozitele flisului intern structurate mai ales in p de Cea%lau au fost acumulate pe intervalul /it%onic-Coniacian. <upa structurarea in tectogeneza cretacica zona a reintrat in sedimentare si s-au acumulat o serie de depozite cu caracter posttectonic care au acoperit intervalul Cretacic superior-&aleogen. Tit!onic3"arremian inf sedimentarea a fost predominant argiloasa trecandu-se ulterior la un flis grezo-calcaros. ntreaga succesiunea cuprinde grosimi de "8(( m si poarta denumirea de "ormatiunea de +inaia. /intinidele atesta varsta. Stratele de Sinaia au fost separate in > subunitati: -membru inferior: "((m -membru mi#lociu: D((-'"((m, intercalatii de roci bazice silicifiere ; formatiunea de Azuga -membru superior: D((m "arremian30ptian' ncepand cu 3arremian de-a lungul bazinului flisului intern se contureaza " zone litofaciale diferite, una in + si alta in S. n S, peste stratele de Sinaia se acumuleaza o stiva de depozite marno-calcare de cca "((m si care poarta denumirea de "ormatiunea de Comarnic. n 1, flisul este predominant grezos- "ormatiunea de (istra. 0ptian. Sedimentarea se mentine apro)imativ in aceleasi arii, respectiv peste formatiunea Comarnic se depune un flis grezos ruginiu denumit Piscu cu &razi. &este stratele de 3istra s-a acumulat un flis predominant grezos cunoscut ca "ormatiunea de +tanisoara. 0lbian' Acumularea unui flis argilo-grezos si cu numeroase zone in care predomina conglomerate masive ; strate de Ceahlau. <upa acumularea Albianului a urmat o intrerupere de sedimentare dupa care a continuat in Cenomanian. S-au acumulat stratele cu 0uceline , predominant pelitica+raconian. Cenomanian. <epozite marno-calcare, cca 98 m ; "ormatiunea de %eliu. Succesiunea stratigrafica se inc%eie cu o formatiune marno-calcaroasa, pelitica denumite strate de Valea #o&arlaului. 6ormatiuni posttectonice <upa acumularea formatiunii de +. <obarlaului zona aferenta flisului intern a fost e)ondata o scurta perioada de timp datorita fazelor tectogenetice. La sfarsitul Cretacicului superior zona sudica a

flisului reintra in sedimentare, acumulandu-se mai intai un flis marno-grezos ; formatiuea de =ura... peste aceasta urmeaza un flis grezos de varsta &aleogena (!ocen) cunoscute drept flisul de +otrile. Consideratii tectonice <epozitele acumulate in bazinul flisului intern au fost structurate sub forma unei panze tectonice in cea mai mare parte cunoscuta sub denumirea de p. de Cea%lau si in mai mica masura in p .lisului 1egru. /ectonica depozitelor structurate sub forma de panze sunt evident: de la granita de 1 pana in v. <ambovitei, inspre + depozitele vin in contact cu zona cristalino-mez a carei formatiuni sunt avansate peste cele ale flisului. Saria#ul este mult mai avansat in 1, unde zone intregi la 1 de v. *oldovei formatiunile mezozoice acopera intrega panza de Cea%lau, a#ungand in contact cu p de /elea#en. -ona flisului intern structurata sub formatiunile p de Cea%lau este impinsa si sariata spre ! dupa o linie de fractura denumita .alia de Lutu Rosu. La S de v *oldovei pe o zona destul de insemnata saria#u este mai e)agerat incat o parte din p de Cea%lau acopera p de /elea#en, venind in contact cu p de Audia. Saria#ul flisului intern peste p de /elea#en s-a petrecut in miscarile sub%ercinice din Cretacic superior. Concomitent cu saria#u a avut loc si cutarea depozitelor depozitelor in sinclinale si anticlinale, plus aparitia unor fracturi transversale care a permis ca unele sectiuni sa fie impinse in raport cu altele rezultand unele digitatii. 6lisul median <epozitele specifice pentru acest tip de flis s-au acumulat in bazine de sedimentare care aveau o parte din substrat constituit din scoarta oceanica, si o parte constituit din scoarta continentala. <epozitele flisului median fac trecerea dintre depozitele flisului intern, cu specific grezoconglomeratic, catre flisul e)tern cu depozite pelitice de culoare neagra. <epozitele flisului median, in grosime de cateva mii de m, s-au acumulat in intervalul Cretacic-&aleogen, cele mai caracteristice depozite s-au acumulat in : inf. si cel sup, de retinut ca formatiunile : sup. sunt similare cu cele din flisul intern. Cretacic inferior -,ormatiunea de #laiesi: pelite sistoase in alternanta cu gresii - 0auterivian -,ormatiunea de (oroclej: alternanta de pelite negricioase si gresii curbicorticale - 3arremian Aptian inf -,ormnatiunea de #alanca: gresii curbicorticale, uneori calcare in alternanta cu argile verzui ( Strate de /elea#en ) - Aptian sup.- Albian inf. ncepand cu Albianul sup. sedimentarea este diferentiata pe directia +-S, e)istand in zona mediana portiuni e)ondate. &redomina flisul grezos uneori conglomeratic. n partea finala a Albianului a fost separat in zona bazinului 3istritei un pac%et grezos. -,ormatiunea de Cotumba: in zona de curbura a bazinului bistritei a fost separat un pac%et grezos -,ormatiunea Sita'(ataru are aceleasi caracteristici ca .ormatiunea de Cotumba - Albian sup. Cretacic superior !ste mai bine dezvoltat in partea vestica in apropierea flisului intern, aproape de Cea%lau. n amsamblu depozitele acopera petrografic o pla#a grezo-marnoasa cu numeroase intercalatii de argile ( pelite ). .ormatiunile sunt urmatoarele: -Stratele cu auceline ',ormatiunea de (eliu ',ormatiunea de alea Dobarlaului

Consideratii tectonice <epozitele flisului median au suferit o prima deformare inca de la sfarsitul :. .aza tectogenetica cea mai imporatanta este cea Stirica, cand depozitele flisului median au fost structurate sub forma asa numitei panze de /elea#en, care este cuprinsa intre .alia Lutu-Rosu la + si .alia /elea#en la !. Cartografic se poate urmari de la granita de 1 pana in vestul &ra%ovei. Structurile plicative sunt specifice panzei de /elea#en, fiind constituite din anticlinale si sinclinale destul de compresate cu numeroase digitatii. n panza de /elea#en sinclinalele si anticlinalele au ambele flancuri deversate , preponderent inspre est . <atorita unor situatii post-tectogenetice, unele din structuri, atat plicative cat si rupturale, prezinta o serie de redresari. La fel ca si in cadrul flisului intern in intervalul Senonian- &aleogen s-au acumulat o serie de formatiuni cu caracter post-tectonic.

6lisul e1tern <epozitele specifice flisului e)tern s-au acumulat intr-un bazin al carui substrat era constituit din scoarta continentala, respectiv din marginea + a &lacii !-!uropene. <atorita faptului ca aceasta margine a placii era puternic afectata de o serie de fracturi, substratul bazinului era modelat sub forma unor %orsturi si grabene, sau riduri, care au permis conditii de sedimentare diferite in o serie de sectoare. <epozitele flisului e)tern apartin intervalului : inf.-&aleogen si c%iar *iocen timpuriu. Cretacic inferior este dezvoltat mai bine in partea de +, unde s-au acumulat depozite pelitice de culoare neagra, cunoscute sub denumirea de sisturi negre si descrise sub denumirea de T "ormatiunea de 0udiaT. Aceasta formatiune e dezvoltata mai putin in +, dar si in zona centrala, este constituita din > comple)e caracteristice: - comple)ul inferior sau sferosideritic - comple)ul median: argile de culoare neagra in alternanta cu gresii spongolitice - comple)ul superior: gresii galuconitice Cretacicul superior este reprezentat printrun pac%et grezo-pelitic care poarta denumiri diferite, si anume: -Stratele de 7agon in + -,ormatiunea de Carnu Siclau in centru si + ncepand cu : superior partea centrala si de ! a bazinului flisului e)tern este controlata de o serie de particularitati generate de fundul bazinului, constituindu-se litofaciesuri. &artea de + a permis acumularea unor formatiuni structurate ulterior in asa numita panza de Audia, pe cand in centrul si in ! bazinului unde functionau litofaciesurile mentionate s-au structurat panza de /arcau si panza de +rancea. n zona central-estica a bazinului, in timpul : sup. &este formatiunea de Carnu-Siclau s-a acumulat un pac%et de calcare si marne cu intercalatii grezoase care poarta denumirea de "ormatiunea cu 5nocerami. Aceasta formatiune este usor mai grezoasa inspre partea de +, fiind numita .ormatiunea

de 0orgazu. nspre ! .ormatiunea cu nocerami este marno-calcaroasa cu foarte rare intercalatii, este denumita .ormatiunea de 0angu - Santonian-*astric%tian,Senonian. Paleogen: in timpul acestuia sursa de material detritic se accentueaza, pastrandu-se o directie de aprovizionare dinspre +, din eroziunea unitatilor interne ale orogenului Carpatic, si o a doua sursa cu provenienta de pe zona platformica, in care vectorii de transport erau mult mai lungi. nspre e)tremitatea + a flisului e)tern acolo unde s-a structurat panza de Audia in timpul &aleocen!ocenului s-au acumulat gresiile de &risaca /omnatec in 1 si gresiile de Siriu in S. n partea centrala si de ! a bazinului flisului e)terior, datorita particularitatilor de fundul bazinului de sedimentare s-au conturat o serie de litofaciesuri care au functionat mai ales din &aleocen-!ocen si care s-au mentinut pana in 6ligocen-*iocen inf.. La nivelul &aleocenului dar mai ales !ocenului in partea central-+ a bazinului a functionat litofaciesul de /arcau, in partea de ! a bazinului a functionat litofaciesul de <oamna, intre cele " a functionat in acelasi interval un litofacies mi)t si anume litofaciesul de /azlau. &entru partea vestica a bazinului flisului e)tern sedimentarea se inc%eie odata cu acumularea gresiilor de &risaca /omnatec si Siriu. n sc%imb in zona centrala si de ! la nivelul &aleocen-!ocen isi incep evolutia litofaciesurile specifice. n litofaciesul de Tarcau pe intervalul &aleocen-!ocen se acumuleaza urmatoarele formatiuni: - mai intai o gresie masiva, micacee cu numeroase episoade conglomeratice si cu unele intervale de argile cenusii care este denumita gresia de /arcau, se acumuleaza pe intervalul &aleocen-!ocen inf. si este sincrona cu gresia de Cotumba-Sita /ataru. - peste gresia de /arcau, in litofaciesul de /arcau, urmeaza un pac%et pelitic (apro). "8( m ) si anume .ormatiunea de &odu Secu - !ocen inf. si mediu. Succesiunea &aleocen-!ocen se inc%eie in litofaciesul de /arcau prin .ormatiunea de Ardeluta ( pac%et grezos ). 4itofaciesul de #oamna: este dezvoltat in marginea e)terioara a flisului e)tern si include depozite predominant pelitice dar si cu unele intercalatii grezo-calcaroase. - suita sedimentara debuteaza cu un pac%et calcaros de origine algala, .ormatiunea de zvor - urmeaza un pac%et de calcare silicioase, .ormatiunea de Stra#a. - in continuare se gaseste un pac%et de depozite grezo-argiloase bogate in foraminifere, Stratele de Sucevita - este urmat de un pac%et de calcare litografice, .ormatiunea Calcarelor de <oamna - peste ele urmeaza un pac%et de pelite de culoare verzui-rosiatica, .ormatiuna de 3isericani ( identica si sincrona cu &odu Secu ) 4itofaciesul de Tazlau: prezinta un caracter de tranzitie, avem urmatoarea sucesiune: - peste .ormatiunea cu nocerami avem .ormatiunea de zvor, .ormatiunea de Stra#a ( prezinta numeroase intercalatii de =resie de /azlau ), peste .ormatiunea de Stra#a avem =resia de /azlau. - peste =resia de /azlau se dezvolta un flis similar cu .ormatiunea de &odu Secu si 3isericani, si anume .ormatiunea de &lopu ( sincrone si aproape identice ). - succesiunea se inc%eie cu .ormatiunea de Lupoaia care este o intrepatrundere intre gresia de Lucacesti si cea de Ardeluta.

$ligocen: se continua sedimentarea pe ariile liotfaciale incepute in !ocen, numai ca avem dea face cu alte litofaciesuri. 4itofaciesul de 6usaru: este caracterizat de un flis grezos in care are dezvoltare puternica un pac%et grezos denumit =resia de .usaru.Succesiunea incepe printr-o alternanta de menilite, marne bituminoase si disodile inferioare dupa care se dezvolta pe o grosime apreciabila .ormatiunea =resiei de .usaru. &entru litofaciesul de fusaru succesiunea se inc%eie cu formatiunea de +inetisu care este un pac%et de flis% grezo-calcaros dupa care urmeaza disparat un pac%et de disodile si menilite terminale. 4itofaciesul de =li>a: se intalneste in partea ! a bazinului flisului e)tern, depozitele acumulate se regasesc structurate in partea de ! a panzei de /arcau, respectiv in cadrul panzei de +rancea. <epozitele se remarca prin predominanta pelitelor bituminoase si cu o dezvoltare de amploare a unor gresii silicioase de tip :liNa. 4itofaciesul de Moldovita: este de tranzitie si contine apro) aceleasi formatiuni, caracterul intermediar manifestandu-se la nivelul =resiei de .usaru, respectiv al =resiei de :liNa prin aparitia alternantei de strate de tip .usaru cu cele de tip :liNa. Suita litofaciesului de *oldovita se inc%eie. Miocenul: depozitele atribuite se cunosc in cateva sectoare din cadrul panzei de /arcau si de +rancea, limita 6ligocen-*iocen fiind dificil de stabilit in partea superioara a flisului e)tern. Tectonica <epozitele acumulate in bazinul aferent flisului e)tern au fost afectate de procese tectonice inca din faza de acumulare datorita caracterului instabil al fundului oceanic. S-au creat in felul acesta depozite turbiditice cu strucuturi caractreristice apoi separate de litofaciesuri impuse de unele riduri ale fundului de bazinu , dar in mare efectele tectonice se considera ca au fost puse in > etape : &rima care a inceput la inceputul miocenului consta in impingera structurilor din fl. median catre ! rezultand in aceasta faza &anza de Audia, alcatuita din structuri strans cutate cat si falieri transversale si pe a)ul cutelor in sens longitudinal. <upa individualizarea panzei de Audia o serie de structuri s-au desprins din fata acesteia , au decalat si inaintat spre ! . Aceasta impingere a generat strucuri sinclinale si anticlinale, normale sau deversate in functie de competenta geomecanica a rocilor constituente, uneori faliate. $nitatile structurale generate in urma acestor efecte sunt panza de /arcau si panza de +rancea. A treia etapa s-a produs in faza *oldava ;Sarmatianul inferior, etapa in care ansamblul de panze al flisului e)tern este impins peste formatiunea de molasa. <in ansamblul panzelor structurale unitatea de /arcau este cea mai puternic dezvoltata si puternic sariate peste $nitatea de +rancea pe care a acoperit-o in intregime in unele portiuni, fruntea panzei de /arcau venind in contact direct cu molasa. &lanul de falie pe care s-a produs se numeste falia de /arcau, iar cel care realizeaza impingera peste molasa se numeste falia &ericarpatica . Realitatea saria#ului panzei flisului peste molasa a fost demonstrat atat prin cartare de suprafata, prin lucrari geofizice si prin fora#e de adancime. Cele mai vec%i fora#e in care au fost interceptate depozite ale flisului e)tern, depozitele atribuite $nitatii de +rancea se gasesc in apropierea localitatii Covasna.

<eterminarile saria#elor aparent pe %arti atribuie valori de circa 8(7m adancime, iar adancimea la care au fost interceptate depozite ale panzei de +rancea sunt la cca '9((m. Analiza structurala asupra formatiunilor flisului e)terna arata complicatii foarte mari care se accentueaza de la + la ! . Accentuara acestor complicatii se datoreaza si resistentei pe care a opus-o &latforma *oldoveneasca, unele structuri fiind c%iar laminate . Cu certitudine solzii formati in urma tectonizarii intense a cutelor deversate si care au suferit o deplasare mai mare pot fi considerate digitatii .

Carpatii Meridionali
Ca segemnt al Carpatilor romanesti si acestia sunt considerati ca unitate geostructurala alpina si se desfasoara in continuarea C.6. de la v. <ambovitei pana la <unare. Structural, se continua si dincolo de <unare, pana in + /imocului unde se face trecera la 3alcani. nspre 1, falia /ransilvana separe C.* de depresiunea /ransilvana, falie ce se continua prin culuarul *ures, unde se realizeaza invecinarea cu Apusenii. nspre S, falia 3ibesti ;/inosu separa segmental carpatic de panza +ala%a. Structurile acesteia sunt o consecinta a " zone labile de rift, una considerata continuare a riftului transilvan si a doua continuare a riftului dacidelor e)terne, rift ce a avut o pozitie centrala in C.6r. si este legata de geneza panzei flisului 1egru si de Cea%lau, respectiv p. de Severin in *eridionali. n structura actuala a C* sunt luate urmatoarele unitati structurale : -Auto%tonul <anubian -&anza =etica -&anzele Supragetice -&anza de Severin Relatia tectonica dintre primele > arata o implicare a marginii continentale !-!uropene carea s-a rupt datorita proceselor de riftogeneza, au evoluat in procese distensive apoi compresionale au fost suprapuse unele peste altele. Se mai pot adauga si asa numitele magmatite laramice (3anatite). 0uto!tonul #anubian Se contureaza ca o imensa semifereasta in S-+ C.*. fiind cuprinsa intre v. 6ltetului si <unare. =eomorfologic se gasesc *. Retezat, &arang, +alean, Cernei, Alma#u si platoul *e%edinti. n arealul acestei ferestre tectonice se regasesc cele mai mari petice de acoperire din cadrul structural carpatic: platoul =odeanu , platoul *e%edinti. /tratigrafie -alcatuite din formatiuni prealpine si alpine &realpine : -sisturi cristaline @ -magmatite prealp@ -sedimentar &aleozoic metamorfozat. Alpine: -depozite sedimentare *ezozoice ,in spcial Cursice si Cretacice . 6ormatiuni prealpine '. Sisturi cristaline -predomina mai ales cele din categoria gnaise ,amfibolite si micasisturi metamorfozate in conditii de mezozona, respective in faciesul amfibolitelor cu almandin. nsa o mare parte din formatiunile cristaline de mezozona au fost retromorfozate . -mezometamorfitele sunt descries sub denumiri locale unele neavand o apartenenta clara in ceea ce inseamna incadrarea in grupuri: UCristalinul de Lainici-&aius U Cristalinul de <ragsani U Cristalinul de 1eamtu U Cristalinul de &oiana-*raconia U Cristalinul de elova

+arsta acestor formatiuni este &roterozioc inf . *etamorfozarea formatiunilor s-a realizat in tectogenezele pre%ercinice. a) Sisturi cristaline epimetamorfice -cunoscute in zone mai restrictive si sunt de varsta &roterozoica ,doar in muntii Alma#ului dar si de varsta &aleozoica (&arang, +alean , Retezat). -cele &aleozoice sunt cunoscute si descrise sub denumirea de formatiuni cunoscute ca : Uformatiunea de Raul Alb Uformatiunea de /usu U formatiunea de Laterita U formatiunea de &araul Rece U formatiunea de <rencova U formatiunea de 6slea . ". *agmatite prealpine -formatiuni cristalino-filiene ale Auto%tonului <anubian, sunt asociate frecvent cu corpuri granitice , de accea corpurile magmatice sunt fie concordante fie discordante . -cele mai importante aliniamente sunt in muntii &arang ,cele mai cunoscute in localitatea 1ovaci , 1edeiu-Susita, Latorita @ in muntii +ulcan: /ismana , granitul de la .rumou, granitoidul de la Cerna@ muntii Retezat - /arcau : corpul Retezat , corpul 3uta , corpul &etreanu , corpul de la vf &ietru , corpul de *untele *ic @ muntii Alma#ului@ Sfardinu , corpul C%erbelezu , corpul de la 6gradina . - varsta e dedusa din relatia stabilita cu sisturile cristaline b) *agmatitele bazice si ultrabazice -masivul de la uti @ masivul &laviscevita ,/isovita . &unerea in loc a acestora este diferita de dV. >. Sedimentar nemetamorfozat @ -Carbonifer , depozite pemiene , in general depozite continue 6ormatiuni alpine -acumulate in " cicluri de sedimentare : '. primul in Liasic ; Cretacic inf -depozite accumulate preponderant calcaroase ". Cretacic sup -datorita faptului ca instabilitatea tectonica era foarte pronuntata depozitele accumulate au cracter specific , respective arenitic , turbiditic . <upa sfarsitul Cretacicului intreaga zona a evoluat in conditii subaeriene .Acest lucru a facut ca cea mai mare parte a depozitelor sa fie indepartata de procese erosive , totusi azi se mai pasteaza succesiunea sedimentara alpine in cateva zone care erau mai scufundate : -zona Svinita ; Svenecea -zona &resacina -zona Cerna-Ciu n aceste zone sunt bine separate toate formatiunile

Panza 2etica
6cupa o suprafata mai ampla si poate fi urmata din + 6ltului pana in + <unarii . nspre ! de + 6ltului este acoperita de panza supragetica a .agarasului. =eomorfologic , formatiunea se regaseste pe dealul Capatanii, Lotrului, Cibinului, Sebesului, &oiana Rusca, zona Resita ;*oldova 1oua s.a /ot de panza =etica apartine si *asivul =odeanu , ce se gaseste sub forma unui petec de acoperire , respectiv 3o%na si &latoul *e%edinti .

/tratigrafie : -sisturi cristaline -magmatite prealpine -sedimentar &aleozoic nemetamorfozat '.Sisturi cristaline Sunt metamorfozate in conditii de mezozona ,partial retromorfozate in conditia faciesului sisturilor verzi . Cele mai cunoscute formatiuni metamorfice sunt cunoscute ca Cristalinul de Sebes-Letriu @ pe baza sedimentelor arata o varsta proterozoica ;cca RD>A mil ani R . Se considea ca in realitate ar apartine &roterozoicului bazal. Sisturile cristaline epimetamorfice se regasesc in zona restranse in masivul Semenic , dar si in &oiana Rusca ,+arsta lor este Caledonian. ".*agmatite prealpine -se cunosc la :&eneasca , 3uc%in, Sic%evita si criva. >.Sedimentar nemetamorfozat ;ca si la Auto%tonul <anubian se gasesc formatiuni carbonifere si &ermiene cu caracter continental .ormatiuni Alpine Sunt cele acumulate odata cu inceputul Curasicului si s-au continuat pe intervalul Liasic ;<ogger*alm, inclusive in Cretacic inf. .ormatiunile sedimentare se pastreaza intr-o serie de zone mai afundate. Aceste zone se regasesc azi @ -z Resita-*oldova 1oua -z 0ateg -- +anturarita -z =odeanu- &ortile de fier -z Rusca *ontana -z Sopot n formatiunile de delimitare C.6r si C.* se mai poate adauga si zona 0olbav- *agura Codlei

Panza de /everin
-aceasta unitate este interpusa intre auto%tonul <anubian si &anza =etica, in zona in care s-au conservat formatiuni este e)clusive platoul me%edinti. -depoazitele formatiunii %eterogene si provenienta lor arata o zona de e)pansiune tip rift , formata oarecum sincron cu cele din panza d Cea%lau si flisul 1egru . &entru panza de Severin s-a separate @ -formatiunea magmatogena bazica -formatiunea cu aspect flisoid ;flisul de Severin &unera in loc a panzei de Severin este rezultatul efectului tectogen de la sfarsitul Cretacicului, dar prin comparare cu situatia din flisul C.6 panza de Severin nu este de decolare ci este rezultata in urma antrenarii depozitelor de flis si a unor fragmente de crusta oceanica.

Panzele /upragetice
Acestea au provenit dintr-o arie continentala diferita de cea a blocului getic.

Relatia tectonica cu &anza =etica este de suprapunere si aceasta presupune si o anumita dispersie a blocului getic si c%iar interpretand relatia tectonica, este o problema , in sensul ca nu toate aceste blocuri realizeaza un fenomen de saria#. /tratigrafie La alcatuirea &anzelor Supragetice partea formatiunilor prealpine, sisturile cristaline si magma la care se adauga formatinile alpine in ma#oritate sedimentare. /isturile cristaline* -sunt formatiuni cristalo-filiene mezometamorfice dar si epimetamorfice. Cele mezometamorfice au fost metamorfozate de obicei in orogeneza pre%ercinica, iar cele epimetamorfice in orogeneza %ercinica. -mezo. alc in intreg masivul .agaras sunt regasite in *. Sebes si Cibin, mergand mai departe in <ognecea si Locva. 3locul cel mai impresionant este cel din .agaras, cristalinul fiind constituit din amfibolite dar si din multe varietati denumite gnaise. Abordarea petrologica a sisturilor cristaline mezometamorfice este deosebita de dificila, grupurile purtand denumiri locale si nu intotdeauna se pot corela. &entru .agaras, cele mai bine studiate grupuri sunt: =r de Cumpana-0olbav, =r *agura Caineni, =r Serbota, =r de +amesoaia. n e)tremitatea +estica a *eridionalilor (<ognecea) cel mai cunoscut grup cristalin poarta denumirea de =rupul de 3ocsita-<rimo)a. Sisturile Cristaline epimetamorfice* Se considera ca epmetamorfitele pre%ercinice sunt foarte slab reprezentate in &anzele Supragetice, in sc%imb epimetamorfitele &aleozoice sunt ceva mai raspandite, mai cunoscute in *untii Locva, !stul *untilor <ognecea, 1 *untilor &oiana Rusca. .iind conditii de cristalizare se intalnesc filite si sisturi verzi si de obicei si clorite cu albit. Structural aceste sisturi sunt reprezentate prin grupuri denumite cristalin de: -* &oiana Rusca- Locvei: 3atrana, =ova#dia, =%elari, + usor de -&rezenta unor depozite &aleozoice metamorfice, conglomerate si asociat dolomite. <upa unele pareri, dolomitele si cateva pac%ete de calcare recifale ar putea fi considerate formatiuni alpine /riasice. <epozitele alpine sunt dezvoltate bine in *untii <ognecea: +alea Caras<epresiunea Lugo#, se gaseste o succesiune de depozite detritice: microconglomerate si evolutia cu gresii calcaroase, calcare- recifale care sunt atribuite intervalului /riasic- Curasic mediu. n unitatile supragetice au fost puse in loc si o serie de depozite cu caracter post-tectonic in cateva zone considerate mai afundate tectonic, aspect ce a permis conservarea lor: +anturar, Cisnadioara, &ianu de Sus, &oiana Rusca (+raconian-Cenomanian). Tectonica Carpatilor Meridionali Structura actuala a segmentului Carpatilor *eridionali reprezinta rezultatul ultimei orogeneze (alpina) mai ales prin fazele Austrica si Laramica. n act. sisteme de panza au fost prinse in ultima orogeneza atat formatiuni prealpine cat si alpine mezoz.

Structurile imprimate anterior in formatiunile prealpine au fost desfiintate partial sau total imprimandu-se caracteristici alpine. Structura in plan de saria# a fost pentru prima data descifrata de =%eorg%e *unteanu *urgoci. <upa el, evolutia alpina s-a petrecut in " domenii: <anubian si =etic.

n procesele tectogenetice din orogeneza alpina, amploarea saria#ului se considera atat de puternica inca din domeniul <anubian, a fost acoperita in totalitate de cel =etic. <anubianul avea caracteristic auto%tonul@ =etic- alo%tonul. &rocesele de eroziune care au succedat punerea in loc au inlaturat mare parte din <omeniul =etic, auto%tonul fiind develit sub forma unei mari ferestre. &ortiunea din &anza =etica au fost conservate peste <anubian sub forma unor petece de acoperire destul de mari. $lterior, 'B>A un alt geolog, Stre7eisen accepta imaginea , dar stabileste ca &anza =etica are o structura superioara ce nu este tipic =etica si care este sariata peste aceasta. ntensificarea cercetarii geologice face ca un grup numeros de geologi sa se aplece cu atentie la Carpatii *eridionali si in 'B>9 se remarca A. Codarcea, care separa o noua panza, &anza de Severin constituita din depozite sedimentare care s-ar fi acumulat intr-o fosa, riftul <acidelor *ediane, care ar fi aparut la sfarsitul Curasicului. Aceasta fosa era plasata intre domeniul =etic si cel <anubian. n felul acesta s-a conturat faptul ca evolutia tectonica sub forma de saria# s-a realizat in " etape: '. *iscari Austrice ". *iscari Laramice n miscarile austrice s-a realizat avansarea &anzei de Severin si a &anzei =etice, saria#ul incipient in sensul ca &anza =etica s-a ridicat in raport cu <anubian si a fost impinsa peste <anubian. n procesul de impingere, flancurile &anzei de Severin au fost prinse dedesubt, fiind folosite ca un pat de acumulare. &anza =etica avand dedesubt &anza de Severin este impinsa peste <anubian pe care il masc%eaza in totalitate.

n viziunea lui Codarcea, saria#ul incipient a acoperit partial A. <anubian, care datorita faptului ca sedimentarea a continuat pana in Senonian, a fost posibila e)acerbarea miscarilor Laramice incat tot A. <anubian a fost acoperit de &. =etica, o mare parte alunecand pe format. &anzei de Severin. Codarcea nu recunoaste e)istenta &anzei Superioare, stabilita anterior ('B29- Codarcea) dar revine si plecand de la premisa anterioara, separa si o denumeste &anza Supragetica. &e baza cartografiei &anzei Supragetica, considera ca fac parte: *. <ognecea, &oiana Rusca, Sebesul de 1ord si cea mai mare parte din .agaras pana la Codlea. - 'B9(-'BD( cercetarile detaliaza aspecte structurale ale Carpatilor *eridionali, lucrurile complicandu-se separat formand multe digitatii. MUNT++ 0PU/-N+ *untii Apuseni fac o abatere de la directie si reprezinta segmentul care inc%ide <epresiunea /ransilvaniei sub forma unui triung%i si au o intindere: 1-+ *uresului ocupand o parte din Campia +estica si avand tendinta de a face #onctiunea de la C. 6rientali. !: <epresiunea /ransilvaniei +: <epresiunea &anonica Actuala structura a Carpatilor este rezultatul evolutiei unei arii labile din partea &anonica a riftului /ransilvan, evolutia marginii continentale. <in anumite ratiuni, * Apuseni au fost impartiti in " zone: a) *untii Apuseni de 1 b) *untii Apuseni de S Muntii 0puseni de Nord =eomorfologic, se suprapune peste * 3i%or, +ladeasa, =ilau, Codru *oma, -arand. n e)tremitatea 1: *untii &lopisului si *ezesului. Structura acestui sector este constituita dintr-un comple) de panze cu caracter auto%ton, altele alo%ton. Se regasesc: Auto%tonul de 3i%or si Alo%tonul- &anzele de Codru si 3i%aria. /tratigrafie* .ormatiuni prealpine si alpine. n cadrul celor prealpine se gasesc sisturi cristaline, r. magmatice si sedimentare ; &aleozoic. .ormatiunile alpine constau din depozite sedimentare mezozoice si magmatite laramice dar si neogene. Sisturile cristaline constau din sisturi mezometamorfice si epimetamorfice. Cristalizarea Apusenilor de 1 granitul de la *untele *are. Crist. mezometamorfic este structurat sub forma a > grupuri cristalofiliene denumite frecvent cristalin. <enumirea vine de la unele localitati unde afloreaza. n ordinea pozitiilor stratigrafice se gasesc: =rupul, Cristalinul de Somes@ =rupul, Cristalinul de 3aia de Aries@ =rupul, Cristalinul de *adrizesti. &etrografic predomina micasisturile, paragnaisele la care se adauga calcare cristaline. Cristalinul epimetamorfic este pozitionat deasupra grupului mezometamorfic si acesta este constituit din mai multe grupuri: Cristalinul de Arada Cristalinul de 3i%aria Cristalinul de *uncel W o categorie de epimetamorfite Cristalinul de &aiuseni@

Cristalinul Arieseni Cristalinul +ulturese- 3elioada Cristalinul *arnelor de So%odol =rupurile cristaline sunt afectate,generate in orogeneza %ercinica. Magmatite n zona Apusenilor de 1ord, fenomene magmatice s-au petrecut pe o scara larga a timpului (&roterozoic-1eogen). Cele mai spectaculoase corpuri magmatice sunt cele pre%ercinice: *asivul de la *untele *are, intruziuni de la Codru (migmatite de Codru), granitoidul de Siria, corpul intruziv de la +inta si intruziunile de la *adrizesti. 6rogeneza %ercinica a permis punerea in loc a unor corpuri magmatice constituite din diorite si gabbrouri asociate cu roci granitice si dispuse ar%itectural sub forma unor stoc7uri, dar si punerea in loc a unor sienite. /edimentar paleozoic nemetamorfozat (permian): gresii de culoare rosietica si conglomerate dispuse transgresiv peste formatiuni. .ormatiunile alpine sunt constituite din depozite sedimentare si magme laramice. n Apusenii de 1ord in timpul *ezozoicului si dupa au functionat > domenii de sedimentare: - <omeniul de 3i%or - <omeniul de Codru - <omeniul de 3i%aria Alcatuirea stratigrafica este identica in primele " si mai diferita in 3i%aria. #omeniul de (ihor si Codru: sedimentarea alpina asezata peste formatiuni &ermiene urmata de depozite /riasice, Curasice dezvoltate aproape complet si Cretacic in cea mai mare parte. #omeniul de (iharia: formatiuni sedimentare- depozite permiene si redus cateva acumulari atribuite *ezozoicului. *agmatitele alpine sunt puse in loc in Apuseni de 1 la sfarsitul Cretacicului si inceputul &aleogenului. Sunt cunoscute sub denumirea de magmatite Laramice. Au fost puse in loc in > faze de vulcanism: - /impuriu@ caracter e)ploziv si efuziv ntermediar@ corpuri adanci, diorite si granodiorite@ - .inal@ d?7e-uri, bazalte si microgranite. Comple)ul de la +ladeasa@ activitatea magmatica este dictata de evolutia tectonica a Apusenilor de 1ord.

&artea a

Cretacic' <upa depunerea calcarelor de Stramberg sedimentarea s-a modificat destul de mult restrangandu-se incat mare parte devine uscat si doar in doua zone se gaseste continuitate intre Cr si Cr. Aceste zone se gasesc in masivul &ostavaru si zona La &oliJe. n astfel de puncte succesiunea stratigrafica de la Cr la Cr este data de calcare stratificate de cativa metri si care au fost atestate pe baza unor asociatii bogate de fauna in special amoniti atribuiti la Cr inf. n restul comp sudic intre Cr si Cr este rcunoscuta o lacuna de sedimentare, vizibila pe suprafete f mari. !)ceptand cele " zone cu depozite continue, in restul compartimentului depozitele Cr sunt atribuite la > formatiuni: -formatiunea de <Lmbovicioara -formatiunea de Eildflis -formatiunea conglomeratelor de 3ucegi ,ormatiunea de D*mbovicioara este bine pusa un evidenta in culuarul <amboviciorei unde este asezata peste calcarele de Stramberg, si este constituita dintr-o succesiune de marno-calcare si calcare in care apar numeroase bio%erme coraligene. =rosimea formatiunii este in #ur de "((m. Asociatile de fauna contin pe langa corali numerosi amoniti stabiliti la varsta 0auterivian-3aremian. ,ormatiunea de 6ildflis este bine dezvoltata pe latura estica a 3ucegilor si c%iar in masivul &iatra *are. Cuprinde depozite atestate paleontologic in intevalul 3aremian-Aptian, au crct de Eildflis, fiind prezente pelite argilo-marnoase si cu numeroase intercalatii de gresii. Si in cadrul acestor depozite se gasesc numeroase :lippe din depozitele mai vec%i, respectiv cele Cr dar si numeroase colonii de corali. =rosimea totala a Eildflisului este apreciata la '8((m. ,ormatiunea conglomeratelor de Bucegi au dezvoltarea cea mai insemnata in partea estica a 3ucegilor si a *asivului &iatra *are. =rosimea estimata este "(((m si au o dispozitie transgresiva pe formatiuni mai vec%i. Specific pt acestea este natura galetilor care este destul de comple)a in sensul ca se gasesc sisturi cristaline dar si roci *z mai vec%i. Conglomeratele de 3ucegi nu sunt uniforme ci prezinta secvente grezoase si c%iar siltitice uneori. !ste cunoscuta in acest sens o secventa grezoasa la partea terminala a conglomeratelor denumita =resie de 3abele. <atarile de varsta sunt f dificile datorita lipsei de argumente paleontologice, dar prin relatii geometrice au fost atribuite la Albian si Aptian inf. n literatura mai sunt citate depozite sincrone acestora dar care se gasesc in zona &iatra *are si &ostavaru, numite Conglomerate de &ostavaru. .ormatiunea conglomeratelor de 3ucegi inc%eie succesiunea strtigrafica in cadrul Compartimentului Sudic. Tectonica *a#oritatea parerilor asupra Compartim Sudic au considerat formatiunile prealpine si alpine ca formand o singura unitate structurala, unitate ce a fost deformata plicativ si ruptural si impinsa peste flis. Aceste deformari s-au produs in miscarile asutrio-alpine, miscari inc%eiate odata cu depunerea Congl de 3ucegi. &etru zona Compart Sudic, sectorul &iatra Craiului-Leaota-3ucegi, sunt mentionate o serie de cute mai largi pe unele portiuni si mai stranse in anumite sectoare, capatand caracter de sinclinoriu. Astfel in vest in zona sinclinalului &iatra Craiului pe flancuri se gasesc depozite Cr iar in a) depozite Cr. .lancul vestic sta pe cristalin.

n 3ucegi este conturat un sinclina larg, care la fel ca in &. Craiului are depozite Cr pe flancuri si Cr in a). ntre 3ucegi si & Craiului e)ista anticlinoriul Leaota care afloreaza numai formatiuni prealpine ; sisturi cristaline. ntre anticlinoriu Leaota si sinclinalul & Craiului succesiunea de anticlinale este mai stransa si afectata de numeroase fracturi incat zona este compartimentata in mai multe blocuri. *ai mult, unele blocuri sunt afundate tectonic formand culuarul <Lmbovicioara. Sub aspect tectonic mai apare o structura in solzi in zona *agura Codlei si o structura sinclinala in masivul &iatra *are similara cu cea din 3ucegi. Sinteza emisa de tectoniceni pt Compart Sudic arata o structura destul de complicata si in care a fost posibila separarea a doua unitati denumite unitatea de 0olbav si a doua unitatea de 3rasov. n opinia unor specialisti aceste doua unitati nu ar fi decat prelungirea spre est a &anzei =etice din C. *eridionali 3nitatea de Holbav are in constitutie formatiuni alpine si prealpine, dar din cele alpine lipseste /r. Suporta la partea superioara unitatea de 3rasov, de sub care apare sub forma unei ferestre tectonice in *agura Codlei. 3nitatea de Brasov este alcatuite din formatiuni alpine si prealpine. !ste amplasata peste unitatea de 0olbav si prezinta cele cateva sinclinale si anticlinale mentionate anterior. Cele doua unitati au fost impinse intr-un proces de saria# peste flisul carpatic, saria# petrecut in miscarile Austro-alpine din Aptian. Saria#ul s-a realizat inainte depunerii congl de 3ucegi, incat ulterioara sedimentare a acestora a mascat acest saria#. n ceea ce priveste atasarea compart sudic la C6 sau C* e)ista argumentele: 0tasarea la C$ - Lipsa depozitelor paleozoice. n sc%imb in zona Resita *oldova 1oua, depozite &ermo-Carbonifere se gasesc. - <epozitele /riasice sunt bn dezvoltate dar lipsesc in zona Resita *d 1oua. 0tasarea la CM - Cudecarea tuturor aspecte structurale #udecate prin prisma tectonicii globale duc la concluzia ca este mai firesc sa atasam acest compartiment la C*. <epozitele calcaroase ale comp sudic se dispun intro suita aproape continua de la /r pana la Cr. Se pot separa A etape importante: -in /r predomina calcarele si dolomitele masive@ se regasesc in masivul Codlea in Cristian si 3ucegi -in Cr inf procesul de sedimentare este marcat de prezenta carbunilor in facies de =resten@ Codlea si cristian -Cr med si sup si apoi in Cr pana in Aptian cand s-au acumulat #aspuri si calcare de Stramberg si o serie de marno-calcare@ 3ucegi, &. Craiului, &ostavaru, &. *are -in Albian, unde procesul de sedimentare s-a reluat dupa o intrerupere si aceasta ultima etapa este marcata de depunerea unei formatiuni conglomeratice ("(((m) care a remaniat elemente din toate formatiunile anterioare Albianului. Stau discordant peste contactul cu flisul carpatic. 6ormatiuni post tectonice <upa depunerea congl de 3ucegi procesul de sed s-a mentinut in continuare depunand-use depozite molasice in Cr sup &aleogen. Cretacic terminal (+raconian-*aastric%tian) cuprinde o stiva de depozite cu crct post tectonic pastrate pe o suprafata mai mare in zona culuarului <amboviciorei dar si in Codlea si 3ucegi. Se considera ca zona cu asemenea depozite a fost foarte intinsa, dar in mare parte au fost indepartate de procese de eroziunea. Au fost indentificate " formatiuni:

-,ormatiunea de Brasov este alcatuita din conglomerate si gresii cu frecvente intercalatii de brecii. Sunt dispuse transgresiv pe formatiunile mai vec%i, uneori c%iar pe cristalin. <esi formatiunea este conglomeratica, se gasesc suficiente resturi fosilifere care permit stabilirea varstei +raconianCenomanian. -,ormatiunea de (ara B*rsei este pozitionata peste formatiunea brasov si are o litologie mai uniforma predominand gresiile si marnele. Argumentele paleontologice, foraminifere, o plaseaza in Senonian. Paleogen' Sunt pastrate mai bn in zona 3ran si /o%anu 1ou, la fel si in persani, si culuarul +ladeni. Litologia depozitelor &g este data de o succesiune de gresii argile si calcare cu intercalatii locale de conglomerate. <epozitele mentionate sunt atribuite pe baza foraminifere la !ocenului. n anumite sectoare au fost puse in evidenta deasupra formatiunilor !ocene o serie de depozite argiloase cu aspect disodilic atribuite 6ligocenului. .ormatiunile cu crct posttectonic si c%iar celelalte anterioare au fost afectate de o serie de deformari denumite post tectonice. Astfel mai ales depozitele cretacicului terminal si cele paleogene au suferit o serie de cutari de amploare redusa. Aspecte mai vizibile in &iatra *are si &ostavaru.

"' :ona flisului carpatic


!ste cea mai intinsa arie structo-genetica a C.6. ocupand cca D(M din arealul respectiv. &rezenta depozitelor de flis este o caracteristica a segmentului carpatic care se intinde pe teritoriul Romaniei de la granita de stat, din 1, si pana in v. <ambovitei. &rezinta structuri tectonice foarte stranse comparativ cu cele care se gasesc pe teitoriul $crainei si al &oloniei. <elimitare: -in ansamblu, urmeaza zona cristalino-mezozoica cu care se invecineaza spre + si vine spre ! in contact cu unitatea &ericarpatica, prin falia !)terna. "lis <=>?@' se refera la depozitele acumulate in &azine de sedimentare de tip geosinclinal, eventual, a caror arie de provenienta se gaseste in structurile tectonice <cordiliere' in curs de ridicare ca efect al miscarilor orogenice <epozitele de flis sunt caracterizate prin ritmicitatea a " termeni petrologici, respectiv gresia si argila, dar in multe situatii termenii litologici sunt mai numerosi (marno-calcare, calcare, conglomerate, silicolite). n general depozitele de tip flis prezinta granoclasare iar pe talpa depozitelor apar frecvente structuri sedimentare din categoria mecanoglife sau bioglife. Stratificatia depozitelor este paralela dar apar si incrucisate. n cazul C.6 zona flisului include formatiuni si structuri care au rezultat din evolutia zonei de rift a <acidelor e)terne. Aceasta zona a antrenat si marginea continentala !-!uropeana care a fost acoperita astfel de ape, proces realizat si in urma unui fenomen de fracturare cu falii e)tensionale, fiind generate mai multe blocuri.

3azinul de sedimentare al flisului carpatic prezinta conditii de acumulare variate. Acestea erau deteminate de morfologia fundului bazinal respectiv, de relieful zonelor limitrofe si de sursa de furnizare a materialului terige, in sensul pro)imist sau departat. <e asemenea trebuie avute in vedere si natura sau comportamentul tectonic al substratului. .actorii acestia au generat o serie de faciesuri sinonime dar diferite, de aceea pentru cazul C.6. se considera ca au functionat > zone litologice semnificative. Sunt mai bine conturate in etapele initiale de functionare a bazinului flisului, la nivelul Cretacicului inf. Aceste zone litofaciale se refera la urmatoarele tipuri de flis: ntern - in apropiere de zona cristalino-mezozoica constituit din calcare si gresii cu unele asocieri de ofiolite. *edian ; are carcateristici tranzitionale. !)tern ; care s-a acumulat in conditii de margine continentala instabila. <e mentionat ca dupa sfarsitul Cretacicului, in &aleogen, aceste zone se mentin in linii mari dar in cadrul lor, mai ales in .lisul e)tern apar alte zone litofaciale car au denumiri diferite la nivelul !ocenului si 6ligocenului. <pdv structural formatiunile corespunzatoare prezinta un aran#ament sub forma de panze tectonice suprapuse rezultate in urma unui proces de saria# orientat +-!. ntregul ansamblu de panze de sariate este la randul sau impins peste formatiunea de molasa si respectiv marginea +orlandului. Structura in panze de saria# este o realitate verificata prin numeroase lucrari de fora# precum si prin investigatii geofizice. /ransversal, +-!, au fost puse in evidenta mai ales cartografic urmatoarele panze tectonice: #acide: -&. .lisului 1egru, numai in vest -&. de Cea%lau, din 1 pana in v. <ambovitei la care putem adauga unitatea de 3araolt si 3ogeu. Moldavide: -&. de /elea#en -&. de Audia -&. de /arcau -&. de +rancea

6lisul +ntern
<epozitele ce alcatuiesc formatiunile interne au fost acumulate in partea inferioara a bazinului flisului (+) pe zona de rift a <acidelor e)terne. n sens stratigrafic depozitele acumulate insumeaza grosimi apreciabile ce depasesc cateva mii de m iar sub aspect de nomenclatura se disting mai multe formatiuni desemnate sub denumiri diferite. =eomorfologic din depozitele flisului intern s-au conturat cateva masive care sunt destul de caracteristice (Stanisoarei, Cea%lau, Ciucas--agan), de varsta predominant Cretacica. Aria lor sursa aproape in e)clusivitate a fost zona cristalino-mezozoica la care se adauga material reluat din scoarta oceanica. !fectele structogenetice s-au realizat in tectogenezele Cretacice. $nitatea structurala cea mai reprezentativa pentru zona flisului intern est &. de Cea%lau.

/tratigrafie*

<epozitele flisului intern structurate mai ales in p de Cea%lau au fost acumulate pe intervalul /it%onic-Coniacian. <upa structurarea in tectogeneza cretacica zona a reintrat in sedimentare si s-au acumulat o serie de depozite cu caracter posttectonic care au acoperit intervalul Cretacic superior-&aleogen. Tit!onic3"arremian inf sedimentarea a fost predominant argiloasa trecandu-se ulterior la un flis grezo-calcaros. ntreaga succesiunea cuprinde grosimi de "8(( m si poarta denumirea de "ormatiunea de +inaia. /intinidele atesta varsta. Stratele de Sinaia au fost separate in > subunitati: -membru inferior: "((m -membru mi#lociu: D((-'"((m, intercalatii de roci bazice silicifiere ; formatiunea de Azuga -membru superior: D((m "arremian30ptian' ncepand cu 3arremian de-a lungul bazinului flisului intern se contureaza " zone litofaciale diferite, una in + si alta in S. n S, peste stratele de Sinaia se acumuleaza o stiva de depozite marno-calcare de cca "((m si care poarta denumirea de "ormatiunea de Comarnic. n 1, flisul este predominant grezos- "ormatiunea de (istra. 0ptian. Sedimentarea se mentine apro)imativ in aceleasi arii, respectiv peste formatiunea Comarnic se depune un flis grezos ruginiu denumit Piscu cu &razi. &este stratele de 3istra s-a acumulat un flis predominant grezos cunoscut ca "ormatiunea de +tanisoara. 0lbian' Acumularea unui flis argilo-grezos si cu numeroase zone in care predomina conglomerate masive ; strate de Ceahlau. <upa acumularea Albianului a urmat o intrerupere de sedimentare dupa care a continuat in Cenomanian. S-au acumulat stratele cu 0uceline , predominant pelitica+raconian. Cenomanian. <epozite marno-calcare, cca 98 m ; "ormatiunea de %eliu. Succesiunea stratigrafica se inc%eie cu o formatiune marno-calcaroasa, pelitica denumite strate de Valea #o&arlaului. 6ormatiuni posttectonice

<upa acumularea formatiunii de +. <obarlaului zona aferenta flisului intern a fost e)ondata o scurta perioada de timp datorita fazelor tectogenetice. La sfarsitul Cretacicului superior zona sudica a flisului reintra in sedimentare, acumulandu-se mai intai un flis marno-grezos ; formatiuea de =ura... peste aceasta urmeaza un flis grezos de varsta &aleogena (!ocen) cunoscute drept flisul de +otrile. Consideratii tectonice <epozitele acumulate in bazinul flisului intern au fost structurate sub forma unei panze tectonice in cea mai mare parte cunoscuta sub denumirea de p. de Cea%lau si in mai mica masura in p .lisului 1egru. /ectonica depozitelor structurate sub forma de panze sunt evident: de la granita de 1 pana in v. <ambovitei, inspre + depozitele vin in contact cu zona cristalino-mez a carei formatiuni sunt avansate peste cele ale flisului. Saria#ul este mult mai avansat in 1, unde zone intregi la 1 de v. *oldovei formatiunile mezozoice acopera intrega panza de Cea%lau, a#ungand in contact cu p de /elea#en. -ona flisului intern structurata sub formatiunile p de Cea%lau este impinsa si sariata spre ! dupa o linie de fractura denumita .alia de Lutu Rosu. La S de v *oldovei pe o zona destul de insemnata saria#u este mai e)agerat incat o parte din p de Cea%lau acopera p de /elea#en, venind in contact cu p de Audia. Saria#ul flisului intern peste p de /elea#en s-a petrecut in miscarile sub%ercinice din Cretacic superior. Concomitent cu saria#u a avut loc si cutarea depozitelor depozitelor in sinclinale si anticlinale, plus aparitia unor fracturi transversale care a permis ca unele sectiuni sa fie impinse in raport cu altele rezultand unele digitatii.

6lisul median
<epozitele specifice pentru acest tip de flis s-au acumulat in bazine de sedimentare care aveau o parte din substrat constituit din scoarta oceanica, si o parte constituit din scoarta continentala. <epozitele flisului median fac trecerea dintre depozitele flisului intern, cu specific grezoconglomeratic, catre flisul e)tern cu depozite pelitice de culoare neagra. <epozitele flisului median, in grosime de cateva mii de m, s-au acumulat in intervalul Cretacic-&aleogen, cele mai caracteristice depozite s-au acumulat in : inf. si cel sup., de retinut ca formatiunile : sup. sunt similare cu cele din flisul intern. Cretacic inferior -,ormatiunea de #laiesi: pelite sistoase in alternanta cu gresii - 0auterivian -,ormatiunea de (oroclej: alternanta de pelite negricioase si gresii curbicorticale - 3arremian Aptian inf -,ormnatiunea de #alanca: gresii curbicorticale, uneori calcare in alternanta cu argile verzui ( Strate de /elea#en ) - Aptian sup.- Albian inf. ncepand cu Albianul sup. sedimentarea este diferentiata pe directia +-S, e)istand in zona mediana portiuni e)ondate. &redomina flisul grezos uneori conglomeratic. n partea finala a Albianului a fost separat in zona bazinului 3istritei un pac%et grezos. -,ormatiunea de Cotumba: in zona de curbura a bazinului bistritei a fost separat un pac%et grezos -,ormatiunea Sita'(ataru are aceleasi caracteristici ca .ormatiunea de Cotumba - Albian sup. Cretacic superior !ste mai bine dezvoltat in partea vestica in apropierea flisului intern, aproape de Cea%lau. n amsamblu depozitele acopera petrografic o pla#a grezo-marnoasa cu numeroase intercalatii de argile ( pelite ). .ormatiunile sunt urmatoarele: -Stratele cu auceline ',ormatiunea de (eliu ',ormatiunea de alea Dobarlaului

Consideratii tectonice <epozitele flisului median au suferit o prima deformare inca de la sfarsitul :. .aza tectogenetica cea mai imporatanta este cea Stirica, cand depozitele flisului median au fost structurate sub forma asa numitei panze de /elea#en, care este cuprinsa intre .alia Lutu-Rosu la + si .alia /elea#en la !. Cartografic se poate urmari de la granita de 1 pana in vestul &ra%ovei. Structurile plicative sunt specifice panzei de /elea#en, fiind constituite din anticlinale si sinclinale destul de compresate cu numeroase digitatii. n panza de /elea#en sinclinalele si anticlinalele au ambele flancuri deversate , preponderent inspre est . <atorita unor situatii post-tectogenetice, unele din structuri, atat plicative cat si rupturale, prezinta o serie de redresari. La fel ca si in cadrul flisului intern in intervalul Senonian- &aleogen s-au acumulat o serie de formatiuni cu caracter post-tectonic.

6lisul e1tern
<epozitele specifice flisului e)tern s-au acumulat intr-un bazin al carui substrat era constituit din scoarta continentala, respectiv din marginea + a &lacii !-!uropene. <atorita faptului ca aceasta margine a placii era puternic afectata de o serie de fracturi, substratul bazinului era modelat sub forma unor %orsturi si grabene, sau riduri, care au permis conditii de sedimentare diferite in o serie de sectoare. <epozitele flisului e)tern apartin intervalului : inf.-&aleogen si c%iar *iocen timpuriu. Cretacic inferior este dezvoltat mai bine in partea de +, unde s-au acumulat depozite pelitice de culoare neagra, cunoscute sub denumirea de sisturi negre si descrise sub denumirea de T "ormatiunea de 0udiaT. Aceasta formatiune e dezvoltata mai putin in +, dar si in zona centrala, este constituita din > comple)e caracteristice: - comple)ul inferior sau sferosideritic - comple)ul median: argile de culoare neagra in alternanta cu gresii spongolitice - comple)ul superior: gresii galuconitice Cretacicul superior este reprezentat printr-un pac%et grezo-pelitic care poarta denumiri diferite, si anume: -Stratele de 7agon in + -,ormatiunea de Carnu Siclau in centru si + ncepand cu : superior partea centrala si de ! a bazinului flisului e)tern este controlata de o serie de particularitati generate de fundul bazinului, constituindu-se litofaciesuri. &artea de + a permis acumularea unor formatiuni structurate ulterior in asa numita panza de Audia, pe cand in centrul si in ! bazinului unde functionau litofaciesurile mentionate s-au structurat panza de /arcau si panza de +rancea. n zona central-estica a bazinului, in timpul : sup. &este formatiunea de CarnuSiclau s-a acumulat un pac%et de calcare si marne cu intercalatii grezoase care poarta denumirea de "ormatiunea cu 5nocerami. Aceasta formatiune este usor mai grezoasa inspre partea de +, fiind numita .ormatiunea de 0orgazu. nspre ! .ormatiunea cu nocerami este marno-calcaroasa cu foarte rare intercalatii, este denumita .ormatiunea de 0angu - Santonian-*astric%tian,Senonian.

Paleogen: in timpul acestuia sursa de material detritic se accentueaza, pastrandu-se o directie de aprovizionare dinspre +, din eroziunea unitatilor interne ale orogenului Carpatic, si o a doua sursa cu provenienta de pe zona platformica, in care vectorii de transport erau mult mai lungi. nspre e)tremitatea + a flisului e)tern acolo unde s-a structurat panza de Audia in timpul &aleocen-!ocenului s-au acumulat gresiile de &risaca /omnatec in 1 si gresiile de Siriu in S. n partea centrala si de ! a bazinului flisului e)terior, datorita particularitatilor de fundul bazinului de sedimentare s-au conturat o serie de litofaciesuri care au functionat mai ales din &aleocen-!ocen si care s-au mentinut pana in 6ligocen-*iocen inf.. La nivelul &aleocenului dar mai ales !ocenului in partea central-+ a bazinului a functionat litofaciesul de /arcau, in partea de ! a bazinului a functionat litofaciesul de <oamna, intre cele " a functionat in acelasi interval un litofacies mi)t si anume litofaciesul de /azlau. &entru partea vestica a bazinului flisului e)tern sedimentarea se inc%eie odata cu acumularea gresiilor de &risaca /omnatec si Siriu. n sc%imb in zona centrala si de ! la nivelul &aleocen-!ocen isi incep evolutia litofaciesurile specifice. n litofaciesul de Tarcau pe intervalul &aleocen-!ocen se acumuleaza urmatoarele formatiuni: - mai intai o gresie masiva, micacee cu numeroase episoade conglomeratice si cu unele intervale de argile cenusii care este denumita gresia de /arcau, se acumuleaza pe intervalul &aleocen-!ocen inf. si este sincrona cu gresia de Cotumba-Sita /ataru. - peste gresia de /arcau, in litofaciesul de /arcau, urmeaza un pac%et pelitic (apro). "8( m ) si anume .ormatiunea de &odu Secu - !ocen inf. si mediu. Succesiunea &aleocen-!ocen se inc%eie in litofaciesul de /arcau prin .ormatiunea de Ardeluta ( pac%et grezos ). 4itofaciesul de #oamna: este dezvoltat in marginea e)terioara a flisului e)tern si include depozite predominant pelitice dar si cu unele intercalatii grezo-calcaroase. - suita sedimentara debuteaza cu un pac%et calcaros de origine algala, .ormatiunea de zvor - urmeaza un pac%et de calcare silicioase, .ormatiunea de Stra#a. - in continuare se gaseste un pac%et de depozite grezo-argiloase bogate in foraminifere, Stratele de Sucevita - este urmat de un pac%et de calcare litografice, .ormatiunea Calcarelor de <oamna - peste ele urmeaza un pac%et de pelite de culoare verzui-rosiatica, .ormatiuna de 3isericani ( identica si sincrona cu &odu Secu ) 4itofaciesul de Tazlau: prezinta un caracter de tranzitie, avem urmatoarea sucesiune: - peste .ormatiunea cu nocerami avem .ormatiunea de zvor, .ormatiunea de Stra#a ( prezinta numeroase intercalatii de =resie de /azlau ), peste .ormatiunea de Stra#a avem =resia de /azlau. - peste =resia de /azlau se dezvolta un flis similar cu .ormatiunea de &odu Secu si 3isericani, si anume .ormatiunea de &lopu ( sincrone si aproape identice ). - succesiunea se inc%eie cu .ormatiunea de Lupoaia care este o intrepatrundere intre gresia de Lucacesti si cea de Ardeluta. $ligocen: se continua sedimentarea pe ariile liotfaciale incepute in !ocen, numai ca avem dea face cu alte litofaciesuri.

Litofaciesul de .usaru: este caracterizat de un flis grezos in care are dezvoltare puternica un pac%et grezos denumit =resia de .usaru.Succesiunea incepe printr-o alternanta de menilite, marne bituminoase si disodile inferioare dupa care se dezvolta pe o grosime apreciabila .ormatiunea =resiei de .usaru. &entru litofaciesul de fusaru succesiunea se inc%eie cu formatiunea de +inetisu care este un pac%et de flis% grezo-calcaros dupa care urmeaza disparat un pac%et de disodile si menilite terminale. Litofaciesul de :liNa: se intalneste in partea ! a bazinului flisului e)tern, depozitele acumulate se regasesc structurate in partea de ! a panzei de /arcau, respectiv in cadrul panzei de +rancea. <epozitele se remarca prin predominanta pelitelor bituminoase si cu o dezvoltare de amploare a unor gresii silicioase de tip :liNa. Litofaciesul de *oldovita: este de tranzitie si contine apro) aceleasi formatiuni, caracterul intermediar manifestandu-se la nivelul =resiei de .usaru, respectiv al =resiei de :liNa prin aparitia alternantei de strate de tip .usaru cu cele de tip :liNa. Suita litofaciesului de *oldovita se inc%eie. Miocenul: depozitele atribuite se cunosc in cateva sectoare din cadrul panzei de /arcau si de +rancea, limita 6ligocen-*iocen fiind dificil de stabilit in partea superioara a flisului e)tern. Tectonica <epozitele acumulate in bazinul aferent flisului e)tern au fost afectate de procese tectonice inca din faza de acumulare datorita caracterului instabil al fundului oceanic. S-au creat in felul acesta depozite turbiditice cu strucuturi caractreristice apoi separate de litofaciesuri impuse de unele riduri ale fundului de bazinu , dar in mare efectele tectonice se considera ca au fost puse in > etape : &rima care a inceput la inceputul miocenului consta in impingera structurilor din fl. median catre ! rezultand in aceasta faza &anza de Audia, alcatuita din structuri strans cutate cat si falieri transversale si pe a)ul cutelor in sens longitudinal. <upa individualizarea panzei de Audia o serie de structuri s-au desprins din fata acesteia , au decalat si inaintat spre ! . Aceasta impingere a generat strucuri sinclinale si anticlinale, normale sau deversate in functie de competenta geomecanica a rocilor constituente, uneori faliate. $nitatile structurale generate in urma acestor efecte sunt panza de /arcau si panza de +rancea. A treia etapa s-a produs in faza *oldava ;Sarmatianul inferior, etapa in care ansamblul de panze al flisului e)tern este impins peste formatiunea de molasa. <in ansamblul panzelor structurale unitatea de /arcau este cea mai puternic dezvoltata si puternic sariate peste $nitatea de +rancea pe care a acoperit-o in intregime in unele portiuni, fruntea panzei de /arcau venind in contact direct cu molasa. &lanul de falie pe care s-a produs se numeste falia de /arcau, iar cel care realizeaza impingera peste molasa se numeste falia &ericarpatica . Realitatea saria#ului panzei flisului peste molasa a fost demonstrat atat prin cartare de suprafata, prin lucrari geofizice si prin fora#e de adancime. Cele mai vec%i fora#e in care au fost interceptate depozite ale flisului e)tern, depozitele atribuite $nitatii de +rancea se gasesc in apropierea localitatii Covasna.

<eterminarile saria#elor aparent pe %arti atribuie valori de circa 8(7m adancime, iar adancimea la care au fost interceptate depozite ale panzei de +rancea sunt la cca '9((m. Analiza structurala asupra formatiunilor flisului e)terna arata complicatii foarte mari care se accentueaza de la + la ! . Accentuara acestor complicatii se datoreaza si resistentei pe care a opus-o &latforma *oldoveneasca, unele structuri fiind c%iar laminate . Cu certitudine solzii formati in urma tectonizarii intense a cutelor deversate si care au suferit o deplasare mai mare pot fi considerate digitatii .

Carpatii Meridionali
Ca segemnt al Carpatilor romanesti si acestia sunt considerati ca unitate geostructurala alpina si se desfasoara in continuarea C.6. de la v. <ambovitei pana la <unare. Structural, se continua si dincolo de <unare, pana in + /imocului unde se face trecera la 3alcani. nspre 1, falia /ransilvana separe C.* de depresiunea /ransilvana, falie ce se continua prin culuarul *ures, unde se realizeaza invecinarea cu Apusenii. nspre S, falia 3ibesti ;/inosu separa segmental carpatic de panza +ala%a. Structurile acesteia sunt o consecinta a " zone labile de rift, una considerata continuare a riftului transilvan si a doua continuare a riftului dacidelor e)terne, rift ce a avut o pozitie centrala in C.6r. si este legata de geneza panzei flisului 1egru si de Cea%lau, respectiv p. de Severin in *eridionali. n structura actuala a C* sunt luate urmatoarele unitati structurale : -Auto%tonul <anubian -&anza =etica -&anzele Supragetice -&anza de Severin Relatia tectonica dintre primele > arata o implicare a marginii continentale !-!uropene carea s-a rupt datorita proceselor de riftogeneza, au evoluat in procese distensive apoi compresionale au fost suprapuse unele peste altele. Se mai pot adauga si asa numitele magmatite laramice (3anatite).

0uto!tonul #anubian
Se contureaza ca o imensa semifereasta in S-+ C.*. fiind cuprinsa intre v. 6ltetului si <unare. =eomorfologic se gasesc *. Retezat, &arang, +alean, Cernei, Alma#u si platoul *e%edinti. n arealul acestei ferestre tectonice se regasesc cele mai mari petice de acoperire din cadrul structural carpatic: platoul =odeanu , platoul *e%edinti. /tratigrafie -alcatuite din formatiuni prealpine si alpine &realpine : -sisturi cristaline @ -magmatite prealp@ -sedimentar &aleozoic metamorfozat. Alpine: -depozite sedimentare *ezozoice ,in spcial Cursice si Cretacice . 6ormatiuni prealpine '. Sisturi cristaline

-predomina mai ales cele din categoria gnaise ,amfibolite si micasisturi metamorfozate in conditii de mezozona, respective in faciesul amfibolitelor cu almandin. nsa o mare parte din formatiunile cristaline de mezozona au fost retromorfozate . -mezometamorfitele sunt descries sub denumiri locale unele neavand o apartenenta clara in ceea ce inseamna incadrarea in grupuri: UCristalinul de Lainici-&aius U Cristalinul de <ragsani U Cristalinul de 1eamtu U Cristalinul de &oiana-*raconia U Cristalinul de elova +arsta acestor formatiuni este &roterozioc inf . *etamorfozarea formatiunilor s-a realizat in tectogenezele pre%ercinice. a) Sisturi cristaline epimetamorfice -cunoscute in zone mai restrictive si sunt de varsta &roterozoica ,doar in muntii Alma#ului dar si de varsta &aleozoica (&arang, +alean , Retezat). -cele &aleozoice sunt cunoscute si descrise sub denumirea de formatiuni cunoscute ca : Uformatiunea de Raul Alb Uformatiunea de /usu U formatiunea de Laterita U formatiunea de &araul Rece U formatiunea de <rencova U formatiunea de 6slea . ". *agmatite prealpine -formatiuni cristalino-filiene ale Auto%tonului <anubian, sunt asociate frecvent cu corpuri granitice , de accea corpurile magmatice sunt fie concordante fie discordante . -cele mai importante aliniamente sunt in muntii &arang ,cele mai cunoscute in localitatea 1ovaci , 1edeiu-Susita, Latorita @ in muntii +ulcan: /ismana , granitul de la .rumou, granitoidul de la Cerna@ muntii Retezat - /arcau : corpul Retezat , corpul 3uta , corpul &etreanu , corpul de la vf &ietru , corpul de *untele *ic @ muntii Alma#ului@ Sfardinu , corpul C%erbelezu , corpul de la 6gradina . - varsta e dedusa din relatia stabilita cu sisturile cristaline b) *agmatitele bazice si ultrabazice -masivul de la uti @ masivul &laviscevita ,/isovita . &unerea in loc a acestora este diferita de dV. >. Sedimentar nemetamorfozat @ -Carbonifer , depozite pemiene , in general depozite continue 6ormatiuni alpine -acumulate in " cicluri de sedimentare : '. primul in Liasic ; Cretacic inf -depozite accumulate preponderant calcaroase ". Cretacic sup -datorita faptului ca instabilitatea tectonica era foarte pronuntata depozitele accumulate au cracter specific , respective arenitic , turbiditic .

<upa sfarsitul Cretacicului intreaga zona a evoluat in conditii subaeriene .Acest lucru a facut ca cea mai mare parte a depozitelor sa fie indepartata de procese erosive , totusi azi se mai pasteaza succesiunea sedimentara alpine in cateva zone care erau mai scufundate : -zona Svinita ; Svenecea -zona &resacina -zona Cerna-Ciu n aceste zone sunt bine separate toate formatiunile

Panza 2etica
6cupa o suprafata mai ampla si poate fi urmata din + 6ltului pana in + <unarii . nspre ! de + 6ltului este acoperita de panza supragetica a .agarasului. =eomorfologic , formatiunea se regaseste pe dealul Capatanii, Lotrului, Cibinului, Sebesului, &oiana Rusca, zona Resita ;*oldova 1oua s.a /ot de panza =etica apartine si *asivul =odeanu , ce se gaseste sub forma unui petec de acoperire , respectiv 3o%na si &latoul *e%edinti . /tratigrafie : -sisturi cristaline -magmatite prealpine -sedimentar &aleozoic nemetamorfozat '.Sisturi cristaline Sunt metamorfozate in conditii de mezozona ,partial retromorfozate in conditia faciesului sisturilor verzi . Cele mai cunoscute formatiuni metamorfice sunt cunoscute ca Cristalinul de SebesLetriu @ pe baza sedimentelor arata o varsta proterozoica ;cca RD>A mil ani R . Se considea ca in realitate ar apartine &roterozoicului bazal. Sisturile cristaline epimetamorfice se regasesc in zona restranse in masivul Semenic , dar si in &oiana Rusca ,+arsta lor este Caledonian. ".*agmatite prealpine -se cunosc la :&eneasca , 3uc%in, Sic%evita si criva. >.Sedimentar nemetamorfozat ;ca si la Auto%tonul <anubian se gasesc formatiuni carbonifere si &ermiene cu caracter continental .ormatiuni Alpine Sunt cele acumulate odata cu inceputul Curasicului si s-au continuat pe intervalul Liasic ; <ogger-*alm, inclusive in Cretacic inf. .ormatiunile sedimentare se pastreaza intr-o serie de zone mai afundate. Aceste zone se regasesc azi @ -z Resita-*oldova 1oua -z 0ateg -- +anturarita -z =odeanu- &ortile de fier -z Rusca *ontana -z Sopot n formatiunile de delimitare C.6r si C.* se mai poate adauga si zona 0olbav- *agura Codlei

Panza de /everin
-aceasta unitate este interpusa intre auto%tonul <anubian si &anza =etica, in zona in care s-au conservat formatiuni este e)clusive platoul me%edinti. -depoazitele formatiunii %eterogene si provenienta lor arata o zona de e)pansiune tip rift , formata oarecum sincron cu cele din panza d Cea%lau si flisul 1egru . &entru panza de Severin s-a separate @ -formatiunea magmatogena bazica -formatiunea cu aspect flisoid ;flisul de Severin &unera in loc a panzei de Severin este rezultatul efectului tectogen de la sfarsitul Cretacicului, dar prin comparare cu situatia din flisul C.6 panza de Severin nu este de decolare ci este rezultata in urma antrenarii depozitelor de flis si a unor fragmente de crusta oceanica.

Panzele /upragetice
Acestea au provenit dintr-o arie continentala diferita de cea a blocului getic. Relatia tectonica cu &anza =etica este de suprapunere si aceasta presupune si o anumita dispersie a blocului getic si c%iar interpretand relatia tectonica, este o problema , in sensul ca nu toate aceste blocuri realizeaza un fenomen de saria#. /tratigrafie La alcatuirea &anzelor Supragetice partea formatiunilor prealpine, sisturile cristaline si magma la care se adauga formatinile alpine in ma#oritate sedimentare. /isturile cristaline* -sunt formatiuni cristalo-filiene mezometamorfice dar si epimetamorfice. Cele mezometamorfice au fost metamorfozate de obicei in orogeneza pre%ercinica, iar cele epimetamorfice in orogeneza %ercinica. -mezo. alc in intreg masivul .agaras sunt regasite in *. Sebes si Cibin, mergand mai departe in <ognecea si Locva. 3locul cel mai impresionant este cel din .agaras, cristalinul fiind constituit din amfibolite dar si din multe varietati denumite gnaise. Abordarea petrologica a sisturilor cristaline mezometamorfice este deosebita de dificila, grupurile purtand denumiri locale si nu intotdeauna se pot corela. &entru .agaras, cele mai bine studiate grupuri sunt: =r de Cumpana-0olbav, =r *agura Caineni, =r Serbota, =r de +amesoaia. n e)tremitatea +estica a *eridionalilor (<ognecea) cel mai cunoscut grup cristalin poarta denumirea de =rupul de 3ocsita-<rimo)a. Sisturile Cristaline epimetamorfice* Se considera ca epmetamorfitele pre%ercinice sunt foarte slab reprezentate in &anzele Supragetice, in sc%imb epimetamorfitele &aleozoice sunt ceva mai raspandite, mai cunoscute in *untii Locva, !stul *untilor <ognecea, 1 *untilor &oiana Rusca. .iind conditii de cristalizare se intalnesc filite si sisturi verzi si de obicei si clorite cu albit. Structural aceste sisturi sunt reprezentate prin grupuri denumite cristalin de: -* &oiana Rusca- Locvei: 3atrana, =ova#dia, =%elari, + usor de -&rezenta unor depozite &aleozoice metamorfice, conglomerate si asociat dolomite. <upa unele pareri, dolomitele si cateva pac%ete de calcare recifale ar putea fi considerate formatiuni alpine /riasice. <epozitele alpine sunt dezvoltate bine in *untii <ognecea: +alea Caras<epresiunea Lugo#, se gaseste o succesiune de depozite detritice: microconglomerate si evolutia cu gresii calcaroase, calcare- recifale care sunt atribuite intervalului /riasic- Curasic mediu. n unitatile supragetice au fost puse in loc si o serie de depozite cu caracter post-tectonic in cateva zone considerate mai afundate tectonic, aspect ce a permis conservarea lor: +anturar, Cisnadioara, &ianu de Sus, &oiana Rusca (+raconian-Cenomanian).

Tectonica Carpatilor Meridionali Structura actuala a segmentului Carpatilor *eridionali reprezinta rezultatul ultimei orogeneze (alpina) mai ales prin fazele Austrica si Laramica. n act. sisteme de panza au fost prinse in ultima orogeneza atat formatiuni prealpine cat si alpine mezoz. Structurile imprimate anterior in formatiunile prealpine au fost desfiintate partial sau total imprimandu-se caracteristici alpine. Structura in plan de saria# a fost pentru prima data descifrata de =%eorg%e *unteanu *urgoci. <upa el, evolutia alpina s-a petrecut in " domenii: <anubian si =etic.

n procesele tectogenetice din orogeneza alpina, amploarea saria#ului se considera atat de puternica inca din domeniul <anubian, a fost acoperita in totalitate de cel =etic. <anubianul avea caracteristic auto%tonul@ =etic- alo%tonul. &rocesele de eroziune care au succedat punerea in loc au inlaturat mare parte din <omeniul =etic, auto%tonul fiind develit sub forma unei mari ferestre. &ortiunea din &anza =etica au fost conservate peste <anubian sub forma unor petece de acoperire destul de mari. $lterior, 'B>A un alt geolog, Stre7eisen accepta imaginea , dar stabileste ca &anza =etica are o structura superioara ce nu este tipic =etica si care este sariata peste aceasta. ntensificarea cercetarii geologice face ca un grup numeros de geologi sa se aplece cu atentie la Carpatii *eridionali si in 'B>9 se remarca A. Codarcea, care separa o noua panza, &anza de Severin constituita din depozite sedimentare care s-ar fi acumulat intr-o fosa, riftul <acidelor *ediane, care ar fi aparut la sfarsitul Curasicului. Aceasta fosa era plasata intre domeniul =etic si cel <anubian. n felul acesta s-a conturat faptul ca evolutia tectonica sub forma de saria# s-a realizat in " etape: >. *iscari Austrice A. *iscari Laramice n miscarile austrice s-a realizat avansarea &anzei de Severin si a &anzei =etice, saria#ul incipient in sensul ca &anza =etica s-a ridicat in raport cu <anubian si a fost impinsa peste <anubian. n procesul de impingere, flancurile &anzei de Severin au fost prinse dedesubt, fiind folosite ca un pat de acumulare. &anza =etica avand dedesubt &anza de Severin este impinsa peste <anubian pe care il masc%eaza in totalitate.

n viziunea lui Codarcea, saria#ul incipient a acoperit partial A. <anubian, care datorita faptului ca sedimentarea a continuat pana in Senonian, a fost posibila e)acerbarea miscarilor Laramice incat tot A. <anubian a fost acoperit de &. =etica, o mare parte alunecand pe format. &anzei de Severin. Codarcea nu recunoaste e)istenta &anzei Superioare, stabilita anterior ('B29Codarcea) dar revine si plecand de la premisa anterioara, separa si o denumeste &anza Supragetica. &e baza cartografiei &anzei Supragetica, considera ca fac parte: *. <ognecea, &oiana Rusca, Sebesul de 1ord si cea mai mare parte din .agaras pana la Codlea. - 'B9(-'BD( cercetarile detaliaza aspecte structurale ale Carpatilor *eridionali, lucrurile complicandu-se separat formand multe digitatii. MUNT++ 0PU/-N+ *untii Apuseni fac o abatere de la directie si reprezinta segmentul care inc%ide <epresiunea /ransilvaniei sub forma unui triung%i si au o intindere: 1-+ *uresului ocupand o parte din Campia +estica si avand tendinta de a face #onctiunea de la C. 6rientali. !: <epresiunea /ransilvaniei +: <epresiunea &anonica Actuala structura a Carpatilor este rezultatul evolutiei unei arii labile din partea &anonica a riftului /ransilvan, evolutia marginii continentale. <in anumite ratiuni, * Apuseni au fost impartiti in " zone: c) *untii Apuseni de 1 d) *untii Apuseni de S Muntii 0puseni de Nord =eomorfologic, se suprapune peste * 3i%or, +ladeasa, =ilau, Codru *oma, -arand. n e)tremitatea 1: *untii &lopisului si *ezesului. Structura acestui sector este constituita dintr-un comple) de panze cu caracter auto%ton, altele alo%ton. Se regasesc: Auto%tonul de 3i%or si Alo%tonul- &anzele de Codru si 3i%aria. /tratigrafie* .ormatiuni prealpine si alpine. n cadrul celor prealpine se gasesc sisturi cristaline, r. magmatice si sedimentare ; &aleozoic. .ormatiunile alpine constau din depozite sedimentare mezozoice si magmatite laramice dar si neogene. Sisturile cristaline constau din sisturi mezometamorfice si epimetamorfice. Cristalizarea Apusenilor de 1 granitul de la *untele *are.

Crist. mezometamorfic este structurat sub forma a > grupuri cristalofiliene denumite frecvent cristalin. <enumirea vine de la unele localitati unde afloreaza. n ordinea pozitiilor stratigrafice se gasesc: =rupul, Cristalinul de Somes@ =rupul, Cristalinul de 3aia de Aries@ =rupul, Cristalinul de *adrizesti. &etrografic predomina micasisturile, paragnaisele la care se adauga calcare cristaline. Cristalinul epimetamorfic este pozitionat deasupra grupului mezometamorfic si acesta este constituit din mai multe grupuri: Cristalinul de Arada Cristalinul de 3i%aria Cristalinul de *uncel W o categorie de epimetamorfite Cristalinul de &aiuseni@ Cristalinul Arieseni Cristalinul +ulturese- 3elioada Cristalinul *arnelor de So%odol =rupurile cristaline sunt afectate,generate in orogeneza %ercinica. Magmatite n zona Apusenilor de 1ord, fenomene magmatice s-au petrecut pe o scara larga a timpului (&roterozoic-1eogen). Cele mai spectaculoase corpuri magmatice sunt cele pre%ercinice: *asivul de la *untele *are, intruziuni de la Codru (migmatite de Codru), granitoidul de Siria, corpul intruziv de la +inta si intruziunile de la *adrizesti. 6rogeneza %ercinica a permis punerea in loc a unor corpuri magmatice constituite din diorite si gabbrouri asociate cu roci granitice si dispuse ar%itectural sub forma unor stoc7uri, dar si punerea in loc a unor sienite. /edimentar paleozoic nemetamorfozat (permian): gresii de culoare rosietica si conglomerate dispuse transgresiv peste formatiuni. .ormatiunile alpine sunt constituite din depozite sedimentare si magme laramice. n Apusenii de 1ord in timpul *ezozoicului si dupa au functionat > domenii de sedimentare: - <omeniul de 3i%or - <omeniul de Codru - <omeniul de 3i%aria Alcatuirea stratigrafica este identica in primele " si mai diferita in 3i%aria. #omeniul de (ihor si Codru: sedimentarea alpina asezata peste formatiuni &ermiene urmata de depozite /riasice, Curasice dezvoltate aproape complet si Cretacic in cea mai mare parte. #omeniul de (iharia: formatiuni sedimentare- depozite permiene si redus cateva acumulari atribuite *ezozoicului. *agmatitele alpine sunt puse in loc in Apuseni de 1 la sfarsitul Cretacicului si inceputul &aleogenului. Sunt cunoscute sub denumirea de magmatite Laramice. Au fost puse in loc in > faze de vulcanism: - /impuriu@ caracter e)ploziv si efuziv ntermediar@ corpuri adanci, diorite si granodiorite@ - .inal@ d?7e-uri, bazalte si microgranite. Comple)ul de la +ladeasa@ activitatea magmatica este dictata de evolutia tectonica a Apusenilor de 1ord.