Sunteți pe pagina 1din 34

Biletul NR 1

Tipologii de Personalitate, Semiologia personalitii


Cea mai important manier de studiu a personalitii este cea tipologic. De la Hipocrate n prezent, au fost fcute diverse tipuri umane, utilizndu-se diverse criterii-biologice + psi ologice. Tipuri biologice. !. Hipocrate- sunt " tipuri , descrise pe baza criteriilor morfologice #i anume structura apopletic$crize ictale% + structura ftizic$&'C%. ". Galen- aplic teoria umorilor + coreleaz caracteristicile fiziologice cu trsturi psi ologice &emperament (angvinic- snge &emperamentul Coleric- bila galben &emperamentul melancolic- bila neagr &emperamentul limfatic- limfa ). iola- tipul brevilin + longilin + normotipul *. Pende- modific ce a zis +iola #i coreleaz cu un nivel endocrin ,ongilin stenic- ipertiroidian + iperpituitar$ta ipsii + tasi-inezie% ,ongilin astenic- iposuprarenal + ipogenital$ta ipsie + labilitate + fatigabilitate% 'revilin stenic- ipersuprarenal + ipergenital$euforie + e.pansivitate% 'revilin astenic- ipotiroidian + ipopituitar$depresie + inerie% /. Sigaud ! tip respirator + tipul muscular + tipul digestiv + tipul cerebral Tipuri Biopsi"ologice. #retc"mer face o tipologie morfopsi ologic cu corelaii psi opatologice0 !. tipul picnic- predomin transversale 1temperament ciclotim- predispus la psi oz afectiv ". tipul leptosom- longitudianale 1 temperament s-izotim- predispus la s-izofrenie ). tipul atletic vscos- temperament vscos- predispus la epilepsie *. tipul displastic- la fel. S"eldon coreleaz tipurile somatice cu dimensiunea psi ologic0 !. tipul endomorf- predomin bazinului fa ce cel al centurii scapulo- umerale+2(C345&5627 ". tipul mezomorf- dezvoltarea puternic a (. 5steo-7rt, predomin e.tremitile fa de trunc i #i de centura (cap-H-(587&5&5627 ). tipul ectomorf- dezvoltarea membrelor n rap cu trunc iul + craniu n rap cu masivul facialC343'45&5627 Tipuri psi"analitice. 1. Sigmund $reud &ipul oral-pasivitate, dependen, nevoia de afeciune + protecie + siguran &ipul anal- zgrcenie, corectitudine + ordine + simetrie + ncpnare &ipul uretral- orgaliu, ambiie &ipul falic- siguran &ipul genital- caliti ideale de personalitate ". Horne%- face o clasificare n funcie de relaia omului cu ambiana &ipul complezant- tendina de a se diri9a spre oameni &ipul agresiv 1 tendina de a se diri9a mpotriva oamenilor &ipul deta#at- tendina de a se deprta de oameni ). $romm- face descrieri n funcie de orientarea social o 5rientare receptiv o 5rientare de acumulare !

&. o o o o /. ;. <.

o 5rientarea comercial o 5rientarea productiv '. Robac( Caracter superior- intuiia Caracter nalt- principii etico-logice, estetice, religioase Caracter mi9lociu- mi9loace sociale + 9uridice :r caracter-mi9loace fizice ). Sprangler ! tipul practic, teoretic, estetic, religios, dominator, social *ung- bazat pe fenomenul contradiciei bipolare, avem0 tipul e.travertit$predomin relaiile cu ceilali%, tipul introvertit$predomin viaa interioar% Rosc"Hac( ! n funcie de rezonana afectiv0 e.tratensiv, introtensiv, coarctat, ambiegal.

S)+,-.-G,' P)RS-N'.,T/0,,. 1epersonali2area. 3ste impresia de sc imbare pe care bolnavul o percepe #i o trie#te. =oate fi o impresie de sc imbare psi ic, sau una de sc imbare somatic. 'olnavul trie#te sentimentul an.iogen al modificrii propriului 3>, descriind aceast stare ca i cum nu ar fi sigur de propria identitate. Depersonalizarea este descris de bolnav prin sentimentul de vid interior, de ncetinire a cursului vieii, de devalorizare + diminuare, pn la dispariia forei de rezonan afectiv , c iar prin sentimentul de dedublare$bolnavul asist - un spectator la derularea propriei viei%. 3fortul bolnavului n scopul regsirii de sine conduce la o permanent verificare introspectiv , care le accentueaz interiorizarea + i ndeprteaz de real. 5 form particular o reprezint (indromul de 7utomatism 8intal, constituit din triri comple.e de influen e.terioar$furtul + g icitul gndurilor%. 7pare n s-izofrenie. 1ereali2area. 4eprezint impresia de nstrinare, de nefamilialitate a realitii trite, care apare bolnavului - iluzorie, ireal, stranie, cu semnificaii misterioase. Hipocondria este o form a desomatizrii, reprezentnd ni#te sc imbri corporale, de la preocupri e.cesive de boal la forme delirante. ?n formele minor$nevrotic%, poate avea forme obsesive, fobice, sau isterice #i se refer la diverse boli, fr suport real, dar trite intens de pacieni. ?n forma ma9or$delirant% este n contradicie flagrant cu realitatea$sindromul Cotard% , format din idei de negaie + transformare a propiilor organe. 7pare n psi oze depresive grave. 5 form rar este cea din s-izofrenie #i este Delirul 8etabolic, pacientul trie#te o transformare a ntregului corp$se consider cine, pisic%. 1i2armonia de personalitate manifestat prin dezec ilibru + instabilitate, caracterizeaz personalitile anormale$psi opaii + strile psi opatoide%. 7ceste personaliti se caracterizeaz prin incapacitatea de adaptare la condiii sociale obi#nuite n prezena unei dezvoltri normale a proceselor cognitive.

Psi"ogeniile-generaliti, psi"opatologie, clasi3icare


@rup polimorf de tulburri psi otice + nevrotice cu determinism psi ogen n conte.ul unei vulnerabiliti biologice, cognitive #i sociale crescute. =si icul uman n dinamica sa structural, poate interfera cu evenimente psi otraumatice reacionnd ntr-o manier personal , dependent de nivelul individual al vulnerabilitii #i de valoarea simbolic a acestor evenimente n conte.tul e.istenial de la un moment dat. C,7(2:2C743 o Psi"o2e reacti4e !. delirul senzitiv de relaie ". psi ozele ipocondriace de dezvoltare ). dezvoltrile prevalente prin izolare social o 1e24oltrile patologice reacti4e o Ne4ro2ele "

Bilet NR 5
6on7tiina !tulburri cantitati4e, neuro3i2iologie
Neuro3i2iologie. Con#tiina integritatea structurilor de recepie a informaiilor de transport, filtrare + prelucrare a informaiei. 5rice agresiune traumatic, to.ic, infecioas, bioc imic asupra unei din secvenele procesului con#tiinei duce la tulburri ale acesteia. >n rol important l 9oac sistemul reticulat activator ascendent (477, care produce trezirea corte.ului. :ormaiunea reticulat este alctuit din mase de neuroni #i dintr-un sistem de fibre care prsesc aferenele sau eferenele la nivelul trunc iului cerebral , intrnd n relaie cu masele neuronale ascendente + descendente. 6ucleii talamici nespecifici mpreun cu cei ai ipotalamusului posterior + lateral fac parte din formaiunea reticulat , formnd captul cel mai rostral al acesteia. :ormaiunea reticulat reprezint un nod de ntlnire a cilor activatoare nespecifice, car emerg spre corte. #i a celor care coboar de la el. sistemul multineuronal reticulat ascendent este capabil s moduleze impulsurile ascendente , contribuind la realizarea procesului de percepie cortical , deeaia s-a numit (477. Tulburri 6antitati4e. !. obtu2ia- diminuarea permeabilitii + recepiei prin ridicarea pragurilor senzoriale cu dificulti asociative sau pierderea supleii adiative. (ubiectiv este definit - o dificultate n precizarea + formularea ideilor. ". "ebetudinea- dezinseria pacientului din realitate, n care acesta nu poate stpni situaia n care se afl, situaia i se pare strin. ). torpoarea- este o dezorientare cu scderea tonusului afectiv voliional, ipo-inezie, apatie. *. obnubilarea- scderea tonusului ntregului psi ism prin ridicarea marcat a pragurilor senzoriale. 4ecepia este ntrziat + inadecvat, apar dificulti asociative #i de evocare mnestic, dezorientare temporo-spaial , bradi-inezie. /. stuporul- tulburare accentuat + particular a con#tiinei cu inerie motorie total. 'olnavul nu mai reacioneaz dect la e.citanii foarte puternici , cu un comportament total rupt de realitate. ;. soporul- agravare a strii de obnubilare, manifestat prin somnolen accentuat , reaciile la stimuli sunt foarte diminuare. <. coma- este o stare de apsi ie 8. suspendrile pasagere ale con7tienei 9lipotimia, sincopa, cri2e epileptice:

Psi"o2e reacti4e; simptomatologie, diagnostic


=. 437C&2+3 7C>&3. (unt declan#ate de evenimente psi otraumatice intense , receptate ntr-o manier afectiv e.trem de puternic, care duce la eliberarea unor mecanisme de aprare elementare , primitive + lipsite de elaborare. &ulburarea psi otic se instaleaz brusc, imediat dup receptarea psi otraumei. Clinic acestea cuprind urmtoarele aspecte 0 o stupoarea reactiv- bolnavul este obnubilat, in ibat, mpietrit de durere o agitaie pai omotorie reactiv-e.acerbarea activitii psi omotorii , tendine etero + autoagresive, acte colerice, impulsive, an.ietate o confuzia mental reactiv- stare confuzo- oniric. =(2H5A3 437C&2+3 (>'7C>&3. 7par la oarecare distan de evenimentul psi otraumatic0

!. depresia reacti4- modelul tipic este reacia de doliu. ,a pierderea unei fiine apropriate, subiectul reacioneaz iniial armonic, dar aceast tristee persist #i devine patologic$depresie%. =oate mbrca aspecte clinice variate-depresii in ibate, depresii an.ioase, depresii de epuizare. (e instaleaz insidios sau brutal printr-un act autoagresivpacientul se sinucide. ". reacia paranoid ! se instaleaz mai aproape de evenimentul postraumatic, se desf#oar pe un fond an.ios intens , poate fi nsoit de tulburri ale claritii cmpului con#tiin. 2deile delirante sunt polimorfe #i susinute de alucinaii auditive + vizuale. =ot constitui debutul unor psi oze endogene. <. reaciile isterice sidr, @anser se caracterizeaz prin rspunsuri gre#ite la ntrebri foarte simple. =seudodemena isteric se caracterizeaz prin instalarea brusc a unei stri de pseudodeficit congnitiv + elemente de regresie de tip isteric cu dezorientare temporo-spaial. =uerilismul isteric se instaleaz n condiii psi otraumatice , n care pacientul se comport ca un copil pre#colar sau de !-" ani. (tarea crepuscular isteric 1 reprezint o ngustare a cmpului con#tiinei cu deta#area complet de ambian.

Bilet NR <
6on7tiina- tulburri calitati4e = psi"o3i2iologie
(tarea de con#tien este sinonim cu +2@2,2&7&37 #i se bazeaz pe integritatea funciilor elementare biologice + psi ologice. 7re urmtoarele caracteristici0 luciditate, claritate, control raional. =e baza aceasta, individul poate intra n contact$dialog% cu lumea real. 7 fi con#tient, reprezint prezena obligatorie la spectacolul lumii , dar fr a garanta implicarea personal n acest spectacol. 7ntonimul , se refer la situaia de imposibilitatea de a nu fi prezent n mediu. (tarea de Con#tien este individual + informativ , nu refle.iv. Tulburri 6alitati4e. Starea con3u2ional- obnubilarea con#tiinei , dezorientare temporo-spaial, tulburri mnezice, dificulti logico-operaionale. 7ceasta conduce la dezorganizarea vieii psi ice, proceselor cognitive + de sintez. Starea con3u2o-oniric9onirismul:- stare elucinatorie e.trem de bogat, cu alucinaii predominant psi o-senzoriale, vizuale paranoice, auditive comple.e , cu coninut dezagreabil, terifiant. 'olnavul particip activ, este un actor n scenariul oniric. 7ceste tulburri se ntlnesc n psi oza alcoolic acut, psi oze infecioase, into.icaii e.ogene. -neirodia- reprezint visarea patologic n care pacientul n stare de perple.itate, asist la derularea pe un ecran virtual a unui scenariu de vis. Starea crepuscular- este o stare oneiroid prelungit , sau o ngustare marcat + paro.istic a con#tienei cu derularea unor activiti motorii automate , nsoite sau nu de fenomene alucinatorii. Dup ce #i revine, pacientul pstreaz parial amintirea e.perimentelor alucinatorii din timpul strii crepusculare. >ngustarea c?mpului con7tiinei- slbirea relaiilor cu realitatea , pacientul reacioneaz n virtutea unui coninut psi ic limitat. 7pare n psi opatii, stri patologice, psi oze reactive + isterie.

Ne4ro2e- generaliti, psi"opatologie, clasi3icare


3ste un grup de suferine psi iatrice de origine psi ogen, e.primate clinic prin0 tulburri psi ice centrate pe insuficiena 3>-lui #i an.ietate ,cu tulburri somatice de conversie. Caractere generale0 Con#tientizarea bolii 'olnavul lupt pentru a dep#i impasul nevrotic &ulburrile somatice sunt lipsite de suportul organic Determinism psi ogen cu dezvoltarea conflictului intrapsi ic Diminuare de mic amplitudine a integrrii sociale, profesionale + familiare 6lasi3icare; 6euro-astenia$nevroza astenic% 6evroza obsesivo-fobic 6evroza isteric 6evrozele mi.te$motorii%

Bilet NR &
Psi"omotricitatea-aspecte psi"ologice = semiologie
Cuprinde tulburrile de comportament e.presiv + tulburrile ale activitii motorii generale. Tulburrile de 6omportament )@presi4. Cuprinde limba9ul corporal al pacientului. !. +,+,6'- este o e.presie nonverbal, involuntar + refel.. Hipermimia- mimic e.agerat care apare n accesul maniacal Hipomimia ! scderea mimicii , care apare la depresivi, s-izofreni, demeni Paramimia- discordana mimicii fa de coninutul afectiv-s-izofrenie )comimia- mimica n ecou 'mimia- imobilitatea mimicii ". G)ST,6'- este o e.agerare a e.presiei gestuale Negati4ismul- rezistena activ B pasiv fa de orice stimul e.tern sau fa de realizarea nevoilor fiziologice. =oate fi pasiv atunci cnd bolnavul nu rspunde la solicitri sau activ atunci cnd bolnavul se opune e.ecutrii unei aciuni. Para(ine2iile ! pierderea sensului + coninutului mi#crilor. +anierismul- suprancrcarea conduitelor + gesturilor simple, acestea devenind artificiale, puerile, caricaturale$mers dansant% Bi2areria- pierderea a coninutului logic al aciunilor comportamentale Stereotipiile ! repetarea ntr-o manier identic a unei anumite mi#cri )copra@ia ! imitarea gesturilor e.aminatorului ). 0,NAT' = )ST,+)NT'0,'- e.prim legtura estetic a individului cu ambiana 1e2ordine 4estimentar- apare n stri confuzionale Ra3inamentul 4estimentar e@agerat- apare la persoanele psi opatice )@centricitile 4estimentare- apare n strile de e.citaie maniacal Tra4estitismul-utilizarea vestimentaiei de se. opus 6is4estitismul ! utilizarea vestimentaiei corespunztoare se.ului dar necorespunztoare vrstei &. TA.BAR/R,.) S,+B-.,6) '.) 6-+P-RT'+)NTA.A, )BPR)S, Ticurile Tulburrile motorii de tip con4ersi4 Tulburrile acti4itii motorii generale !. )B'G)R'R)' '6T, ,T/0,, +-T-R,,- poart numele de H2=34C263A23. 'gitaia psi"omotorie- tulburare de ansamblu a conduitelor motorii ce traduce o stare de e.citaie psi ic. 3a e.prim pierderea controlului voluntar asupra propriilor aciuni. &abloul clinic al acestei agitaii se e.prim prin0 'gitaie reacti4 'gitaia din psi"o2ele delirant "alucinatorii 'gitaia din accesul maniacal 'gitaia Cn psi"opatii 'gitaia Cn demene ". 1,+,NA'R)' '6T, ,T/0,, +-T-R,,- aceasta are mai multe aspecte0 H2=5C263A27- in ibiie psi omotorie, e.primat prin bradi-inezie, lentoare general a mi#crilor

7C263A27- in ibiie psi omotorie e.trem, caracterizat prin0 !. bara9 motor-ntreruperea brusc + ntmpltoare a oricrei mi#cri$s-inzofrenie% ". fading-ul motor- diminuarea treptat pn la dispariia a unei aciuni$s-izofrenie, depresii% ). starea stuporoas- siderarea tuturor funciilor psi ice$stupoare melancolic, stupoare catatonic, stupoare reactiv, stupoarea confuzional% 6atatonia- ansamblu de tulburri psi omotorii ce se desf#oar pe fondul ineriei #i catalepsiei$catatonie lucid + catatonie oniric%.

Ne4ro2a obsesi4o-3obic---simptomatologie = diagnostic


(uferin nevrotic cu tablou clinic a.at pe an.ietate + sindrom obsesivo-fobic. ,a baza acestor tulburri este situat an.ietatea, care poate fi trit n maniere diferite #i care poate genera tulburri de comportament nevrotic sub ) forme0 !. N) R-D' 'NB,-'S/- este dat de an.ietate permanent + atacuri de panic$an.ietate paro.istic%. 7n.ietatea permanent prezint mai multe aspecte precum0 fric, nelini#te, sentimente de inferioritate, pesimism. 7n.ietatea paro.istic se manifest prin team de mare intensitate, care se e.prim prin0 tulburri CV(palpitaii, tahicardie), tulburri Resp(dispnee, tuse), tulburri Dig(dureri, grea, vrsturi, diaree, sen aie de foame), tulburri !enito" #(poliurie, pola$iurie). ". N) R-D' $-B,6/- deplasarea an.ietii de la propria persoan pe anumite fiine, obiecte. (imptomatologia este dat de :5'23 0 fobii fa de situaii personale-7@547:5'27-teama de locuri des-ise, C,7>(&45:5'27- teama de spaii nc ise fobii sociale- teama de a nu ro#ii n public fobii fa de fiine sau obiecte-animale, insecte, obiecte ascuite (imptomatologie asociat- in ibiie, izolarea, depresie, tulburri se.uale, astenie. ). N) R-D' -BS)S, --6-+PA.S, /- este forma cea mai organizat #i este manifestat prin 5'(3(220 5bsesii ideative 5bsesii fobice 7mintiri obsesive 5bsesii impulsive D27@65(&2C>, se bazeaz pe criteriile generale pt nevroz la care se adaug semnele specifice ale sindromului obsesivo-fobic. 'cestea trebuie s e4olue2e Cn a3ara oricrei boli somatice sau organice cerebrale , precum 7i in lipsa antecedentelor po2iti4e pt alt tulburare psi"ic. 1,'GN-ST,6A. 1,$)R)N0,'.- se 3ace cu celelalte tipuri de ne4ro2e = psiastenia.

<

Bilet NR E
oina !aspecte psi"ologice = semiologice
+oina reprezint activitatea psi ic orientat spre atingerea unor scopuri propuse con#tient. 4eprezint o funcie de regla9 a e.primrii comportamentale con#tiente. 7re la baz procesul decizional #i n realizarea scopului propus trebuie dep#ite toate dificultile de ordin subiectiv + obiectiv , interne sau e.terne , ce acioneaz contrar scopului. Decizia traverseaz mai multe faze0 :ormularea scopului ,upta motivelor 7doptarea otrrii- care stabile#te clar obiectivul ?n cadrul voinei se distinge o component activatoare$voina activ% + una in ibitoare$voina pasiv%. =rima mobilizeaz forele n realizarea scopurilor , iar n a doua reprim aciunile sau pulsiunile care pot compromite aceste scopuri. +oina reprezint funcia psi ic prin care se realizeaz trecerea con#tient de la o idee B raionament la o activitate sau in ibiia unei activiti. Tulburrile oinei. (unt denumite #i D2('>,22, #i sunt consecutive unei deficiene motivaionale, tulburri cognitive sau afective. &>,'>4D42 C76&2&7&2+30 Hiperbulia- e.agerarea forei voliionale Hipobulia- scderea forei voliionale---Dispariie$abulia%-scderea n diverse grade a capacitii de a lua decizii 7bulia- reprezint imposibilitatea oricrui efort voliional-s-izofrenie catatonic + depresii grave. &>,'>4D42 C7,2&7&2+3 Disabulia- dificultatea de a trece la o aciune sau de a dep#i o aciune nceput =arabulia- insuficien voliional 2mpulsivitatea- insuficiena voinei pasive , in ibitorii determinnd comportamentul impulsiv. =oate apare la temperamentele colerice + la nevrotici an.io#i.

'lcoolismul cronic- psi"opatologie, simptomatologie, diagnostic


:acies alcoolic Dezordine vestimentar Halen alcoolic &>,'>4D42 (>'23C&2+3- disconfort somatic digestiv + cardiovascular + tulburri de vedere. (imptomatologie a dependene psi ice- insomnie, an.ietate, amnezie lacunar. =acientul prezint o perturbare a relaiei interpersonale- pierderea statutului , prbu#irea economic, pierderea capacitii de adaptare.

Bilet NR F
Tulburrile calitati4e ale a3ecti4itii
4eprezint grupul manifestrilor afective , caracterizate prin inadecvan, alur stranie, bizar, aberant. 7ceste tulburri sunt specifice n s-izofrenie. ,n4ersiunea a3ecti4-ostilitatea sau ura manifestat de pacient , fa de persoanele pe care anterior mbolnvirii, le-a iubit$n special membrii ai familiei%---apare n s-izofrenie, parafrenie, delir de gelozie. 'mbi4alena a3ecti4- este trirea simultan a " stri afective diametral opuse$dragosteB ur, simpatieB antipatie%---s-izofrenie. ,n4estiia a3ecti4 inadec4at9bi2ar: - n care pacientul se leag afectiv intens de persoane, animale, obiecte, scopuri cu semnificaie bizar. 1iscordana a3ecti4- trirea afectiv aberant, a coninuturilor psi ice ---reprezint discordana general a vieii psi ice din s-izofrenie. Trirea a3ecti4 parado@al- este specific s-izofreniei, #i se caracterizeaz prin faptul pacientul sau trirea unui eveniment intens psi otraumatizant, dramatic, rspunde prin 3uforie.

Ne4ro2e mi@te9motorii: ! simptomatologie = diagnostic


(unt mai frecvente n copilrie + adolescen , n care manifestrile somatice + neurologice evidente se bazeaz pe tulburri neurastenice + obsesivo-fobice. :5483 C,262C30 1. Ne4ro2a Ticurilor &icurile sunt mi#cri repetitive care apar brusc , lipsite de control voliional. C e.emplu avem ticuri de @3(&2CD$ clipit, deglutiie, onicofagie%, C58=74&2836& +34'7,$repetarea anumitor cuvinte%. ". .ogone4ro2ele- sunt tulburri ale sinergiei aparatului funcional fonator care conduc la instalarea balbismului tonic sau clonic. ). crampele pro3esionale- sunt contracturi musculare 1semne de protest fa de o activitate nedorit *. enure2isul nocturn ne4rotic- miciune involuntar survenit n timpul somnului /. encompre2isul nocturn ne4rotic- pierderea involuntar de materii fecale F. Pa4orul nocturn ne4rotic = automatismul ambulator nocturn ne4rotic =arvorul nocturn nevrotic-trezirea brusc, fizionomie an.iaos, terorozat de spaim, plns. Dureaz cteva minute , dup care copilul readoarme #i nu mai stie nimic de criz. 7utomatismul ambulatoriu nocturn nevrotic- pacientul se ridic brusc n timpul somnului, e.ecut aciuni cu caracter automat #i incon#tient$merge, vorbe#te%. 1iagnosticul = e.istena elementelor psi otraumatizante, reapariia crizelor n conte.te psi otraumatice identice.

Bilet NR G
,deea obsesi4-de3iniie = aspecte clinice
7sediaz gndirea impunndu-se con#tiinei , de#i este n dezacord cu personalitatea individului. Clinic , boala este numit boala ndoielii, deoarece subiectul este ntr-un continuu dubiu, ntrebndu-se #i analiznd eventualele posibiliti. 7mintiri + reprezentri obsesive- rememorarea unor evenimente neplcute. 5bsesii fobicetemeri ne9ustificate cu obiect real. 5bsesii impulsive- teama de a nu comite acte impulsive. 7ciuni obsesive- conduite de evitare, ritualului obsesive.

Psi"opatii- de3iniie, aspecte clinice


&ulburri permanente de personalitate, situate - intensitate ntre nevroze + psi oze, cu dificulti de adaptare + integrare, cu conduite antisociale , fr sentimente de culpabilitate. C747C&343 @36347,3 2ncapabilitate de integrare armonic la condiiile obi#nuite de via, claritatea cmpului de con#tien + nealterarea intelectului , absena recunoa#terii propriilor defecte structurale, nemulumirea fa de poziia n societate , familie, profesie, + absena semnelor + simptomelor de leziune organic cerebral. C,7(2:2C743 3.citabil, iritabil, astenic, psi astenie, isteric, paranoic, impulsiv, pervers se.ual. &ulburri ale personalitii- sc izoid, disociat, an.ioas, dependent emoional labil, an.ioas &ulburri de obiceiuri + impulsuri-piromanie + cleptomanie &ulburri de identitate se.ual- transe.ual, trvestii &ulburri de preferin se.ual- pedofilie, sado-maso-ism, fetisism.

!G

Bilet NR 8
Tulburrile 6antitati4e ale '3ecti4itii
7fectivitatea este procesul psi ic cel mai legat de personalitate, e.primnd subiectivitatea + culoarea fiinei psi ice proprii #i determinnd caracterul original, unic , irepetabil al fiecrei e.istene. Tulburrile cantitati4e. !. Hipertimia- reprezint o cre#tere a tonalitii + intensitii afective, de fapt o e.acerbare patologic a dispoziiei spre polul pozitiv $euforia% sau spre polul negativ $depresia%. 3>:5427 este numit veselia patologic sau dispoziia e.pansiv. 3a se caracterizeaz prin e.altare dispoziional, stare de foarte bine #i de satisfacie, optimism e.agerat, supraestimare, megalomanie, dezin ibiie instinctual + voliional. 7pare n episoadele maniacale din boiala afectiv, into.icaii e.ogene, iatrogenii$cotizon%, pe fond organic cerebral. D3=43(27 este dat de tristee profund , desgust de via, trirea unui prezent c inuitor, lipsit de speran #i la care se poate aduga un comportament suicidar. Depresia sever este nsoit #i de alte tulburri precum0 =ierderea stimei de sine &ristee vital Durere moral ". 'n@ietatea + 26(58627 $insomnia de trezire% nsoesc deseori D3=43(27. Depresia apare n debutul s-izofreniei, dar #i la sfr#it #i pe parcursul ei, n sindroame ps i oorganice deteriorative , tumori cerebrale, encefalopatie. ). Hipotimia- scderea capacitii de rezonan afectiv , care este specific s-izofreniei. *. 'timia- indiferena cvasitotal fa de ambian , apare n s-izofrenie + sindroamele deficitare grave. /. 't"%m"ormia ! dezinteres + inafectivitate. ;. 'patia- lipsa de tonalitate afectiv cu scderea concomitent a voinei.

Ne4ro2a isteric- simptomatologie , diagnostic


3ste o suferin psi ogen ce e.prim conflictul intrapsi ic ntr-o manier corporal #i psi ic foarte divers a crei esen const n nevoia e.agerat de valoare de la cei in 9ur. Clinic este mai frecvent la femei, prezint sugestibilitate + egocentrism , tendina la demonstrabilitate, ipere.presivitate emoional , dramatizarea realitii, inconsitena 3>-lui$nevoia de a se pune n valoare%, tendine depresive, investiii e.agerate, cognitive + afective n imaginar. (imptomele ma9ore paro.istice sunt date de marea criz isteric ce mimeaz atacul de epilepsie, criza de nervi cu ngustarea cmpului con#tiinei, agitaie psi omotorie, comportament etero + auto agresiv, criza de sincop isteric , de scurt durat. Diagnosticul pozitiv se pune pe satisfacerea criteriilor de nevroz din anamnez , cu trsturile permanente de tip isteric. Declan#area n conte.t psi ogen, absena semnelor organice cerebrale B somatice, teatralism. Diagnostic diferenial se face cu alte nevroze, s-izofrenie.

!!

Bilet NR H
,deea delirant-de3iniie = aspecte psi"opatologice
4aionamente + 9udeci ce reflect eronat realitatea. Caracteristici0 9udecat eronat, impenetrabil la contra-argumente, #i inabordabil prin confruntare, incompatibil cu e.istena atitudinii critice. 2deea delirant este specific tulburrilor psi ice de intensitate psi ologic realiznd delirul. Coninutul delirului- idei delirante , e.pansive, depresive, de persecuie, mi.te. 5rganizarea deliruluieste sistematizat$un nucleu de idei delirante stabile, e.primate coerent-delir paranoic%, sau este nesistematizat$ ideile delirante, se succed fr legtur , nu au stabilitate n timp%. +olumul delirului poate fi bogat, srac sau rezidual. 8odalitile de apariie delir primar specific s-izofreniei$dispoziie delirant, percepie delirant, intuiie delirant, automatism mental%, secundar- prin prelucrarea delirului primar, mecanism alucinator, mecanism interpretativ.

Psi"o2a alcoolic- clasi3icare = probleme de diagnostic


=si oza alcoolic acut- delirul alcoolic acut- delirum tremens- sindrom somato-psi ic cu alterarea grav a omeostaziei #i integritii psi ice$urgen neuro-psi iatric%. :aza prodromal 1 simptom de fond al alcoolismului cr-acceptarea insomniei, fenomene alucinatorii nocturne vizuale + auditive. :aza acut- este declan#at de sevra9ul alcoolic. C simptomatologie avem alterarea e.trem a strii generale cu ipertermie, des idratare, afectarea funciei renale, epatice, tremor, dezorientare temporo-spaial, alucinaii vizuale + auditive, gustative, olfactive. ?n absena tratamentului este fatal ntr-o sptmn. Delirul alcoolic subacut-reprezint o miniatur a formei acute, cu tremor, des idratare + subfebrilitate, fr tratament se instaleaz faza acut a delirului. &ulburrile delirante- alucinoza alcoolic + ideea fi. postoniric 1idee delirant persistent.

!"

Bilet NR 1I
,deea Pre4alent-de3iniie = aspecte psi"opatice
8od de gndire n care elementele din realitate sunt nglobate - argumente n spri9inul unei idei. 4elaiile cu realitatea sunt deformate sub o logic proprie subiectiv denumit 8ec-interpretativ. 7re tendina la dezvoltare #i potenial psi opatologic delirant. 7pare n psi oze reactive, maniaco-depresive, stri predelirante, stri ipondriace.

1elirium Tremens
3ste delirul alcoolic acut-alterarea omeostaziei + integritii psi ice. :aza prodromal 1 simptom de fond al alcoolismului cr-acceptarea insomniei, fenomene alucinatorii nocturne vizuale + auditive. :aza acut- este declan#at de sevra9ul alcoolic. C simptomatologie avem alterarea e.trem a strii generale cu ipertermie, des idratare, afectarea funciei renale, epatice, tremor, dezorientare temporo-spaial, alucinaii vizuale + auditive, gustative, olfactive. ?n absena tratamentului este fatal ntr-o sptmn. &ratamentul se face n 7&20 Combaterea agitaiei 4eec ilibrare omeostazic-vit '! Diazepam- *G-;G mgB"* B 83=5'4787& fiol de *GG-!;GG-"*GG mgB"* . Clormetiazolul d rezultate bune n utilizarea iv Haloperidol 1 indicat pentru combaterea agitaiei psi omotorii + fenomenelor confuzional onirice.

!)

Bilet NR 11
Tulburrile de 3orm ale G?ndirii
Tulburri de 3lu@9ritm: ideati4 = coeren. !. Ta"ipsia- este o accelerare a flu.ului ideativ + accelerare a vieii psi ice. 7pare n sindromul maniacal, s-izofrenie ebefrenic, into.icaii. ". +entismul- desf#urarea rapid + incoercibil a reprezentrilor + ideilor. 7pare n stri de tensiune emoional, oboseal, into.icaii cu e.citante, sindromul obsesiv. ). Bradipsi"ia- ncetinirea ritmului ideativ + ncetinirea global a vieii psi ice. 7pare n stri de epuizare, sindrom depresiv, s-izofrenie. *. ?sco2itatea psi"ic = ade2i4itatea- forme specifice de lentoare ideativ n epilepsie. /. $adingul mintal- ncetinire treptat$epuizare% a flu.ului ideativ pn la epuizare. ;. BaraJul ideati4- oprirea brusc a flu.ului ideativ , deci a discursuluiH.apare n s-izofrenie <. Scderea producti4itii ideilor ! srcie ideativ ---stereotipia tematic$monoideaie%. 7apre n surmena9, s-izofrenie, stri depresive. E. 'nideaia- dispariia n totalitate a flu.ului ideativ #i nu poate fi acceptat dect n strile comatoase profunde. F. Tulburarea legturilor asociati4e- scderea sau pierderea caracterului logic al asociaiilor. !G. ,ncoerena ! tulburare n care coninuturile gndirii #i pierd legturile logice n diverse grade de la nivel ideativ la cel noional. (C2A5:7A27 este o form e.trem a incoerenei n care gndirea devine un amalgam de noiuni. (e e.prim prin salata de cuvinte.

Parali2ia General- de3iniie, simptomatologie, diagnostic


3ste o psi oz infecioas care apare n meningoencefalita cronic difuz luetic cu evoluie spre sau n tabes , meningo-radiculonevrit luetic. Debutul apare cu0 deteriorare progresiv, deficit mnezic, modificri comportamentale. =erioada de stare apare cu0 (indrom psi iatric- simptomatologie afectiv sau paranoic cu deteriorare progresiv a persoanlitii :orma maniacal- euforie, idei de grandoare, logoree (indromul neurologic- iperreflectivitate 5&, spasme, dispara.ii, mimic imobil, mers nesigur, refle. :8 abolit (indromul umoral- &reponema =allidum este evideniat n snge, ,C4 Diagnosticul se pune pe deficitul intelectual progresiv cu episoade psi otice, semne neurologice, modificri de ,C4 + probe serologice + n snge + ,C4. &ratament- =enicilin 1doze mici, Cortizon-!G-"G mgB"* , simptomatic-sedative, tranc ilizante, psi otone.

!*

Bilet NR 15
G?ndirea- generaliti = aspecte psi"opatologice
=roces central al vieii psi ice ce realizeaz o reflectare mi9locit + generalizat a realitii cu evidenierea esenialului #i abstractului pe baza prelucrrii informaiei. 5peraiile gndirii0 7naliza- desprirea obiectelor n pri componente (inteza- reuniune a prilor componente ntr-un tot unitar Comparaia- se stabilesc asemnri sau deosebiri ntre obiecte, fenomene @eneralizarea 1 gruparea pe baza caracterelor comune 2ndividualizarea, abstractizarea, concretizarea ,a nivel logic, gndirea opereaz cu noiunea, 9udecata, raionamente$inductiv, deductiv%.

Tulburri Psi"ice Cn 'S6- simptomatologie, diagnostic


1. Tulburri marginale Tulburri ne4roti3orme-sindromul psuedo-neuro-astenic- scade capacitatea fizic + intelectual, cefalee, ameeli, iritabilitate + fenomene neurologice de tip piramidal + e.trapiramidal Tulburri aterosclerotice sistemice- cardiopatie isc emic, arterit, tulburri de ritm cardiac, H&7 Tulburri de tip psi"opatoid- pierderea parial a funciilor psi ice, comportament inadecvat, labilitate emoional 5. Tulburri psi"otice (indrom depresiv- depresii an.ioase, nelini#te (indrom maniacal (indroame confuzionale tranzitorii- pot apare crize epileptice , risc de acte antisociale, tendine impulsive-agresive (indrom delirant alucinatorii- alucinaii auditive, olfactive, gustative ). 1emena arteriosclerotic- are debut brusc, precedat de un atac isc emic sau lent de aspect neuroasteniform. =erioada de stare avem dezorientare, tulburri de memorie, episoade confuzive, iritabilitate. Diagnosticul + ---caracter neomogen, lacunar al demenei, cu semne neurologice + sistemice + demonstrarea suportului psi oorganic al 7(C prin e.amen paraclinic- colesterol, lipemie, lipidograma, e. :5, C&$atrofii, corticale, cu ipertrofie ventricular, infarctizare cerebral%.

!/

Bilet NR 1<
Tulburrile calitati4e ale +)+-R,),
!. ". ). *. /. ;. <. E. (e mai numesc #i D2(=863A22. (unt amintiri deformate, neconforme cu realitatea. 6riptomne2ia- evocarea unor coninuturi netrite de pacient, acesta fiind convins - i aparin >nstrinarea amintirilor ! pacientul nu recunoa#te apartenena unor e.periene trite considernd a fi auzite sau citite $alsa recunoa7tere mne2ic- $de9a vu%- pacientul recunoa#te persoane + situaii pe care nu le-a cunoscut sau trit. :enomenul opus 1falsa nerecunoa#tere$9amais vu% Paramne2ia- dedublarea evenimentelor trite , cu senzaia - s-a aflat n situaii asemntoare dar nu identice Pseudoreminiscenele- falsificare a ordinii cronologice, adic trirea n prezent a unor evenimente reale din trecut 6on3abulaia- pacientul umple goluri din memorie cu evenimente netrite sau total gre#it plasate n timp )cmne2ia- pacientul confund trecutul cu prezentul 'nec3oria ! posibilitatea evocrii unor evenimente pe care subiectul le credea uitate.

Terapia psi"iatric-generaliti, clasi3icare


1. terapii biologice de #oc- malarioterapia, #oc insulinic, electro#oc nemoc irurgicale terapie psi otrop $neuroleptice, antidepresive, ipnotice, tranc ilizante, psi otone% ". terapii psi"osociale- psi oterapia B socioterapia

!;

Bilet NR 1&
Tulburrile cantitati4e ale +emoriei
!. Hipomne2ia- reprezint scderea n diferite grade a funciilor mnezice $stri confuzionale, sindroame deficitare u#oare% ". 'mne2ia- reprezint prbu#irea funciei mnezice$sindroame deficitare + stri confuzionale grave%. =oate fi0 7nterograd 1de fi.are cu alterarea fi.rii + conservarea evocrii 7ntero-retrograd 1 amnezie progresiv ce altereaz att fi.area ct #i evocarea ,acunar- ce delimiteaz o perioad n care fi.area nu s-a efectuat $goluri de memorie% 3lectiv$tematic%-reprezentnd uitarea unor evenimente sau persoane n relaie cu o puternic ncrctur afectiv ). Hipermne2iile- reprezint e.agerarea evocrilor $sindromul maniacal + paranoia%

Probleme terapeutice Cn Psi"o2e Reacti4e


!. i2olarea pacientului ! ndeprtarea de factorii de mediu care ntrein psi otrauma. ". psi"oterapia- are - scop raionalizarea psi otraumei #i gsirea soluiilor de ie#ire din impas. <. c"imioterapia n faza acuta- -neuroleptice$ aloperidol% n scop an.iolitic + bezodiazepine$diazepam in9ectabil% dup remisiunea fenomenelor acute tratamentul se adreseaz sindromului int0 reacia paranoid- cura neuroleptic de scurt durat stupoarea reacional- neuroleptice + antidepresive depresia reactiv 1 neuroleptice + antidepresive + sedative =si ozele isterice 1sedare iniial de buna calitate cu reducerea an.ietii , apoi abordare psi oterapeutic.

!<

Bilet NR 1E
Tulburrile 'teniei
(e numesc D2(=45(3I22. !. Hiperprose@ia- poate avea " varinate0 @lobal sau nespecific- apare n stri maniacale, psi oze delirante Hipervigilitate -apare n melancolie, paranoia, nevroza obsesivo-fobic ". Hipoprose@ia- deficit de filtra9 al informaiilor + dificulti de selectare a rspunsurilor. 7pare n tulburri ale cmpului con#tiinei, nedezvoltrile sau deteriorrile de intelect + personalitate, s-izofrenie, nevroze, surmena9 ). 'prose@ia- apare n stri confuzionale grave, stri comatoase

Psi"oterapiile- generaliti, indicaii, e@emple


4eprezint terapia ce se bazeaz pe cuvnt, comunicare, influenare psi ologic. 5biectivele0 imediate sunt orientate asupra an.ietii 1 reducerea simptomelor specifice , clarificarea conflictului, rezolvarea unor probleme de via de perspectiv- reducerea intensitii comflictului, ntrirea capacitii integrative, reorganizarea structurilor defensive, ameliorarea comportamentului. =entru a intra ntr-o metod de psi oterapie, pacientul trebuie s prezinte motivaie clar, dorina puternic de sc imbare, dezvoltare congnitiv cel puin acceptabil. 2ndicaii0 dificulti de adaptare #i relaionare personaliti fragile alcoolims, to.icomani tulburri nevrotice, tulburri de cuplu tulburri psi osomatice Clasificare0 individuale suportiv comportamental cognitiv sugestiv psi oanalitic de rela.are colective de grup familiale psi odrama

!E

Bilet NR 1F
,lu2iile = Halucinaiile

,lu2iile. (unt percepii deformate cu obiect real. 3le pot fi0 :iziologice- subiectul #i corecteaz gre#eala =atologice 1 nu #i corecteaz >nele iluzii se bazeaz pe interpretarea senzorial 0 !. pr-zise- prin percepie eronat ce se refer strict la analizatorul vizual comune dismegalopsii- modificri de dimensiuni metamorfopsii- modificri de formei porropsii- modificri de distan fa de obiectul perceput particulare pareidolia- bolnavul interpreteaz desene dp covor sau dp perete, - fiind animale fantastice , oc i, etc falsele recunoa#teri- identificarea gre#it a persoanei ". senzoriale vizuale- iluzia sosiilor auditive- sunete sau zgomote cu semnificaie particular viscerale Halucinaiile. (unt percepii fr obiect de perceput. (unt de ) feluri0 !. psi"osen2oriale- proiescie spaial- bolnavul are convingerea - acestea c iar e.ist. 3le pot fi auditive, vizuale, olfactive, intermitente sau continue. 7u rezonan afectiv. ". psi"ice- nu au proiecie spaial, ele se ntmpl n mintea bolnavului. 3le pot fi auditive, vizuale, tactile, gustative, -inestezice. ). "alucino2e- alucinaii a cror natur patologic este recunoscut de bolnav 1 infecii, into.icaii, stri to.ice.

Probleme terapeutice Cn S(i2o3renie


5'23C&2+30 scderea simptomatologiei productive diminuarea simptomelor negative recuperarea socio-profesional prevenirea recderilor participarea bolnavului la terapie =entru primele " obiective, tratamentul const n administrarea de neuroleptice0 (3D7&2+3Clorpromazina, ,evomepromazina, 26C2(2+3- Haloperidol /-"GmgBzi, care se asociaz cu bezodiazepine $Diazepam% #i antipar-insoniene- la nevoie.

!F

?n formele in ibate catatonice se administreaz neuroleptice dezin ibitorii$(ulpirid% + antidepresive activatoare $Clomipramin%. C>47 63>45,3=&2CD faza de atac- sau de cre#tere a dozelor )-E zile faza de meninere n platou- ;-E zile- scade efectele ipnoinductoare faza terapeutic- ) 1; sptmni, scderea treptat, se stabilesc dozele minime eficace pentru obinerea remisiunii faza de ntreinere- se face ambulatoriu, se face profila.ia recderilor, meninerea bolnavului la un nivel integru socio-profesional acceptabil

Bilet NR 1G
6omportamentul Se@ual- aspecte psi"opatologice = semiologice

Tulburri cantitati4e. 3.agerarea conduitei se.uale-la ' este Don9uanism, la : este 6infomanism Diminuarea conduitei se.uale- impoten, e9aculare precoce B ntrziat, vaginism, dispareunia$durerea la contact se.ual n afara cauzelor ginecologice%, comportamentul se.ual evitant, tulburri orgasmice, diminuarea interesului se.ual Tulburrile calitati4e. 8asturbarea- oligofrenie Homose.ualitatea =edofilia, zoofilia 6ecrofilia- persoanele psi opate 6ecrofilia , pigmalionismul$pt statui% Deviaii ale actului se.ual +oJeorismul- obinerea satisfaciei se.uale privind la un act se.ual e.ecutat de alte persoane (adismul-c inuirea partenerului 8asoc ismul :eti#ismul &ulburri ale scopului actului se.ual- travestii, transe.ual.

Problemele Terapeutice Cn tulburrile psi"ice din 'S6


&ratament profilactic =revenirea instalrii 7(C 5prirea evoluiei acesteia 4educerea factorilor de risc 1 stress, ipercoleterolemie, DA, H&7, fumat, sedentarism &ratamentul patogenic- combaterea fenomenelor de 7&( cu +asodilatatoare + ipolipeminte. &ratamentul =si iatric 8edicaie inotrop + psi otrop $piracetam% 7ntidepresive tetraciclice- mianserina 6euroleptice- aloperidol 7n.iolitice + Carbamezepin

"G

Bilet NR 18
Tulburrile 6onduitei 'limentare
Tulburri 6antitati4e. 3.agerarea instinctului alimentar. iperfagiabulimia- nevoia imperioas de a manca. Diminuarea conduitei alimentare-pierderea apetitului alimentar$anore.ia%- apare n infecii, boli psi ice, depresii. Tulburri 6alitati4e. =ica gravidelor 1ng iire de materiale necomestibile 'izarerii alimentare cu utilizarea e.cesiv de alimente e.oto.ice sau reete proprii bizare =ervertirea conduitei alimentare- coprofagia, necrofagia, canibalism

'ntidepresi4e- indicaii = clasi3icare


T,+-.)PT,6)- antidepresive triciclice, tetraciclice, non-triciclice non-tetraciclice non 2875 T,+-'N'.)PT,6)- 2875 T,+-R)G.'T-'R) 2ndicaii 0 &imoleptice triciclice- suferine depresive endogene, episoade depresive s-izofreno-afective, depresii$nevrotice, reactive%, sindroame an.ioase. &imoreglatoare- sindrom maniacal, prevenirea recderilor din boala afectiv bipolar , s-izofrenia afectiv, agitaie psi omotorie, tulburri de comportament ale adolescentului, alcoolism

"!

Bilet NR 1H
6onduitele 'ntisociale

2mpulsiunea- nevoia efecturii unui act motor iraional, brusc, cu caracter agresiv 4aptusul- succesiune de manifestri impulsive paro.istice Compulsiunea- teama de nu a comite un act impulsiv @esturile + aciunile suicide +iolena fizic 1infanticid, pruncucidere, crima altruist, crima sadic :uga- abandon impulsiv cu prsirea domiciliului, locului de munc 3.plozivitatea intermitent- episoade intermitente de pierdere a controlului + descrcri e.plosiv- impulsive.

Psi"o2a Post-Partum- probleme terapeutice


&ulburri marginale- tranc ilizante, psi oterapie =si ozele post-partum-ndeprtarea copilului, c iureta9 uterin, ablactarea cu aspirin sau cu meclofeno.at 8edical simptomatic- n funcie de forma clinic$confuziv, afectiv, delirant% --- neuroleptice $Haloperidol%, sedative$Clorpromazina%, tranc ilizante, ps i otone.

""

Bilet NR 5I
Principalele Sindroame Psi"iatrice
-sindroame nevrotice -sindroame psi opatice -sindroame psi otice afectiv-depresiv si manical delirante, acute si cronice 1paranoid, paranoiac, parafrenic, de automatism mental ipocondriace $catatonic, confuzional% - sindroame deficitare $amnestic, detriorativ-demential%,

)nce3alotrope- indicaii = e@emple


(unt psi otone delergale metab, sunt indicate in 0 suferinte nevrotiforme cu substrat lezional stari psi o-patoide suferintele vrstei naintate. 3.. C36&5:365I267 $83C5,:365I7&% cpr !GGmg, regleaz formaiunea reticulat #i sist. Hipotalamo- ipofizar. 2ndicaii0 -3ncefalopatie traumatic -7(C, oligofrenie, H2C -enuresis, ablactare =242&265,0 stari astenice, dificultati de invatare, efortul intellectual sustinut. 7C @,>&782C 0 in sindroame organice cerebrale deficitare, alco olism. 3I&47&3 C343'0 C343'45,K(263 fiole !ml, actiune trofica cerebral. =247C3&780 cpr *GG-EGG mg, in ipo.ii cerebrale, sindrom psi o-organic cerebrale to.ice, traumatisem vasculare, astenii, stari depressive.

")

Bilet NR 51
)pidemiologia Psi"iatric- generaliti, ramuri, importan
3ste de mai multe feluri0 descripti4, analitic, cultural. (tudiaza boala psi ica in colectivitatile umane. =rincipalele contributii sunt0 definirea bolii psi ice elaborare bazei de date pt organizarea asistentei psi iatrice descoperirea factorilor de risc pt suferinte psi iatrice descoperirea particularitatii stulburarilor psi ice in diverse culturi

=si iatria sociala studiaza relatiile dintre societate si tulburarile mentale, contribuind la resocializarea bolnavilor psi ici. =si iatria e.perimentala0 incearca sa descifreze mecanismul etiopatogenic al tulburarilor psi ice si sa descopere noi posibilitati de tratament psi iatric. =si iatria de legatura0 se ocupa cu propagarea cunostintelor psi iatrice in scopul umanizarii te nologiei medicale si a ameliorarii asistentei pacientilor cu suferinta de granita sau cu boli psi ice si somatice concomitent.

Argene psi"iatrice !generaliti, e@emple


!. delirum tremens 0 alterarea e.trema a starii generale cu ipertermie, des idratare, alterarea fc renale si epatice, acidozaL stare confuzo-onirica, cu dezorientare termporo-spatiala, false recunoasteri, alucinatii. ". sindrim depresiv0 ipertermie negative, depresie, tristete, durere morala, bolnavul nu mai este integrat in prezentL in ibitie psi omotorie, mimica ipomobila, privire stinsa, comisuri bucale lasate, gestica redusa, bradipsi ie, bradilalie. ). accesul maniacal0 dispozitie e.pansiva0 euforie, optimism, supraestimarea propriei persoane, dezin ibitie psi o-motorie, agitatie psi omotorie, e.citabilitate instinctuala, ideatie e.pansiva, logoree, fuga de ideei. *. psi opatii0 incapacitatea de intergare la conditii obisnuite de viata, conduita antisociala, fara sentimnt de culpabilitate. /. nevroza isterica0 psudourgenta

"*

Bilet NR 55
Sindrom Paranoid
Contine in esenta un delir alucinator nesistematizat, lipsit de coerenta, cu polimorfism tematic de persecutie si de grandoare. D=D+ psi opatologic poate fi0 primar, consecutiv e.perientei delirante primare, tipic pt s-izofrenia paranoida secundar $consecutiv unei e.periente alucinatorii, in psi ozele alcoolice, dismetabolice, psi ozele paranoide organice%.

2n sindroamele paranoide secundare momentul initial poate fi o stare confuzo-onirca sau e.perienta negativa.

Tran(ili2ante- indicaii = e@emple


8edicamente psi oleptice, care reduc starea de tensiune psi ica, scad an.ietatea, producand linistirea pacientului nevrotic. ,ndicaii; -stari de an.ietate nevrotica -neliniste psi omotorie -ca tratament complementare in cura neuroleptica sau antidepresiva -epilepsie, psi oze alcoolice si alcoolism cronic. Repre2entani; - 7.benzodiazepine0 actioneaza pe receptorilor gaba!$an.iolitic% si gaba"$sedativ%. 7ctiuni0 - an.iolitice $diazepam, medazepam% - Hipno-induct $nitrazepam%L - anticonvulsivante $nitrazepam, diazepam%, - antidepresive $alprazolamM.ana.%, - miorela.ant $diazepam%, - 2nductoare anestezice $midazolam%, - sedative $clorazepam dipotasic%. - '.beta blocante0 proprietai an.iolitice indirecte0 propranolol "G-*G mgBzi. - C.anti istaminice si spasmolitice0 idro.izina, in nevroza are efect an.iolitic.

"/

- D.dervati ai alcoolilor alifatici0 meprobamat$procalmadiol%, tratamentul alcoolismului cronic si psi oze alcoolice acute.

Bilet NR 5<
Sindromul #orsa(o4
5 amnezie organica persistenta, se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie0 amnezie de fi.are, dezorientare temporo-spatiala, confabulatii, false recunoasteri, consecutiv unei carente tiamninice$vit'!%, la alcoolici si subnutriti. +ariante nozologice0 alcoolismm cronicL tumori cerebraleL leziuni isc emiceL anevrism de aortaL traumatisme.

)@perti2a +ed-.egal
3ste necesar in situaia comiterii unei infractiuni de catre un bolnav psi ic. &rebuie sa precizez0 -daca acuzatul prezinta sau nu tulburare psi ica si formularea diagnosticului clinicL -daca momentul infractiunii tulburarea a fost prezenta si e.ista un raport de cauzalitate intre boala si infractiuneL -daca tulburarea a condus la alterarea discernamantului.

(e pot intalni ) variante0 --discernamant pastrat 1 responsabilitate penala, --discernamant iminuat 1 responsabiltate penala diminuata, --discernamant pierdut 1 lipsa de responsabilitate.

3c ipa de e.pertiza0 "psi atrii + ! legist, obligatoriu in infractiuni grave $omor, tentatia de crima, viol%.

";

Bilet NR 5&
Psi"o2e )ndogene- generaliti = clasi3icare
psi oza manico-depresiva $boala afectiva% cu incarcatura geneticaa ridicata, caracterizata prin repetarea alternanta sau suprapunerea manifestarilor manicale si depresive. Caracteristici0 tulburari ipertimice e.pansive $episod manical% sau depresive $episod melancolic%, evolutie ciclica, prezinta factori ereditatri. s-izofrenia evolutie cronica sau in puseu ce poate sa se opreasca sau sa retrocedeze in orice stadiu dar nu permite restitutio ad integrum. (e caracterizeaza prin alterarea gandirii, afectivitatii si relatiilor sociale. paranoia0 psi oza cronica a.ata pe delirum sistematizat, ne alucinator. parafrenia are ca mecanism psi opatologic de baza productivitatea alucinatorie si imaginativa sub forma automatismului mental.

Probleme Terapeutice Cn Ne4ro2e


6eurasteniaL ameliorarea depresiei cu antidepresive, combate an.ietatea cu bezodiazepine, reducerea diconfortuli cu neuroleptice

6evroza obsesiv-fobica0 sustinerea psi o-terapica atatitudine calma bezodiazepine sau neurolepice apoi tratament de fond0 benzodiazepina, ipnotic si antidepresiv a.ioliticL

6evroza fobica0 psi oterapia + an.iolitice, antidepresive,

"<

6evroza obsesiv-convulsiva0 psi oterapie + antidepresive si an.ilolitice, in forme grave neuroleptice. 6evroza istericea0 cura psi analitica + psi oterapie +an.iolotic, antidepresiv.

Bilet NR 5E
$orme de debut Cn S(i2o3renie
Cel putn EGN debuteaza inainte de )/ ani. !.forme progresive si insidioase0 forma pres-izofrenica, forma pseudo-nevrotica $in aceast perioad apare fisurarea propriului 3>, scindarea personalitatii%. &rasturi comune0 tulburari ale atitudinii fata de sine si cei din 9ur, modificare constiintei propriului eu, senzatie trairii penibile, modificarea semnificatiei lumii e.terioare. ".forme psi otic acute0 -crize delirant- alucinatorii acute, -stari de e.citatie manicala, -stari depresive atipice, -stari confuzionale. ).forme ciclice0 apar pusee acute cu evolutie sigura spre s-izofrenie dupa minim ) crize. *.forme monosimptomatice0 acte agresive de o mare cruzime comise asupra antura9ului si a propriei perssoane $acte nemotivate%.

Tratamentul Cn 1elirium Tremens


2n servicii de terapie intensiva0 combaterea agitatie si reec ilibrare omeostazica $vit'!% , diazepam *G-;G mgB"* , sau mepobramat fiole *GG-!;GG-"*GG mgB"* . Clormetizolul da rezultate bune in utilizarea intravenoasa. Haloperidolul indicat pentru combaterea agitatiei psi omotorii si a fenomenlor confuzional onirice.

"E

Bilet NR 5F
Tulburri de Gandire Cn S(i2o3renie
7fecteaza forma si continutul0 tulburarile de forma0 incoerenta ideativa, rezulta s-izofrenie M alterare proceselor ascociativeL flu. ideativ poate fi crescut in mentism dar si incetinit pana la fading si bara9 ideativ. tulburarile de continut0 !. Odelirum primar cu mai multe forme0 dispozitia deliranta M stare difuza de tensiune psi icaL perceptia deliranta M stabilirea unor semnificatii aberante pentru perceptii realeL intuitia deliranta M ideei aparute brusc cu careacter de revelatieL ". Odelirum secundar0 contine ideei de urmarire, persecutie, influenta, grandoare. Delirul s-izofren culmineaza cu desprinderea totala de realitate cu izolarea intr-o lume interioara M fenomen de autism.

Probleme terapeutice Cn 'lcoolism 6r


o o o o &ratament de fond0 anticarential, tratament pt deficiente cognitive 1 priacetam. =si oterapie de grup, tratament de reabilitare si reintegrare prin psi oterapii de grup familiale si procedeee psi osociterapeutice de tip comunitar.

"F

Bilet NR 5G
Tulburrile de '3ect Cn s(i2o3renie
- indiferenta afectiva, - incapacitate de modulare afectiva, - pustiire afectiva. =e fondul ipotimiei se instaleaza tulburarea calitativa0 inversiunea afectiva $ura fata de familie%, ambivalenta afectiva $ura si iubirea simultana fata de aceeasi persoana%.

Neuroleptice 1eposit
(ubstante neuroeptice0 - fenotizine $:,>:367A267%, - tio.antene $:,>=36&2I5,%, - butirofenone $H7,5=342D5,%, - difenil-butil-piperidine $=285A2D%, care prin esterificare au ca rezultat substante cu absorbtie lenta. 7vanta9e0 - cresterea compliantei al tratament, - administrare corecta, eficeninta controlata, comodo, economica, efecte secundare reduse Cura neruoleptica0 -faza de atac sau cresterea dozelor0 -faza de mentinere in platouL - faza terapeutica, in care se stabilesc dozele minime eficienteL - - tratament de intretinere cu neuroleptice in doze mici.

)G

Bilet NR 58
S(i2o3renia ! 3orme clinice
!. forma simpla M saracire a intregii vieti psi ice, indiferneta si aplatizare afectiva, lipsa vointei si initiativei, abesenta fenomenelor productive $delir+ alucinatie% ". forma paranoida M preznta sindromului paranoid $simptome pozitive%, delir, alucinatii. Debut acut insidios. 2deeile delirante sunt nesistematizate sustinute de alucinatii. (imptomatologia apare pe fond de claritate a constiintei, iar trairile sunt incongruente cu delirul MP ata.ie intrapsi ica. ). forma ebefrenica M debut la pubertate, insidios, pseudonevrotic, cu manifestari precoce a disocierii, cu tulburari afective, comportament puieril, antisocial, preocupari bizare, ipocondiratice, filozofice. *. forma catatonica M sindrom catatonic + tulburari vegetative $ ipersudoratie ipersalivatie%, tulburari de somn, iper-inezi sau a-inezie. /. 7lte forme clinice0 cenestezica, afectiva, grefata, tardiva, latenta, reziduala.

Probleme Terapeutice in accesul maniacal


internare in clinica de specialitate, izolare, reec ilibrare H3L - cura neuroleptica $antimanicale + sedative + bzd%.

6euroleptice incisive0 aloperidol filoe / mg, doza initiala !G-"G mgB"* L neuroleptice sedative0 clorpromazina fiole de )/-/G mg, doza de !GG-"GG mgB"* L 'eznzodiazepine0 diazepam f !G mg, doza )G-;G mgB"* . (e pot asocia saruri de litiu, timoreglatoare 1 carbamazepina, - antipar-insoniene.

)!

Bilet NR 5H
'ccesul +aniacal- Simpt, 1iag
diagnostic0 triada 0 o dispozitie e.pansiva$euforie, optimism e.agerat, supraestimarea persoanei proprii%L o dein ibitie psi omotorie si instinctiva $agitat psi omotor, e.citabilitatea instinctului se.ual, manifestari coleroase%L o ideatie e.pansiva $logoree, fuga de ideei, ideei delirante, e.pansive, megalomanie%. 7lte tulburari0 ipernezie, eprose.ie, perceptie superficiala, imagini e.altata, simptome somatice0 insomnie, des idratare, tulb cardiace, ipertermine, oligurie, foame, sete e.agerate. Diagnostic0 triada euforie, dezin ibitie psi omotorie si instictiva, ideeatie e.pansiva. Diferential0 s-izofrenia afectiva, ebefrenia, parafrenia e.pansiva, sindromul maniac produs de substante psi oactive, etc.

Probleme Terapeutice Cn 'ccesul 1epresi4


Climat linistitt, reec ilibrare H3, antidepresive + neuroleptice + bdz. 3.ista ) simptoame0 o forma in ibata0 7D activatoare $clomipramina% + neuroleptice sedative $levomepromazina% + bzd $diazepam%. o forma an.ioasa0 7D tricilcice an.iolitice + 7D tetraciclice + 6, sedative. o forma deliranta0 7D tetraciclice + 6, depozit sau 6, standard.

)"

Bilet NR <I
'ccesul drepresi4- simptomatolgie = diag
Debut insidios 1 aspecte pseudonevrotic, an.ios, fobic, cu fenomene de conversie. =erioada de latenata !-" luni. Debut brusc, rar sau atipic, cu depresie marcata. (tare0 -dispozitie depresiva intenasa, bradispsi ie cu in ibitie psi omotorie, insomnie, diminuarea apetitului ,tulburari ale continutului gandirii, stare an edonica, sentiment de insuficienta fizica si mentala. Diagnostic pozitiv0 -triada depresie, bradips ie cu in ibitie psi omotorie si ideei delirant depresive. Diagnostic diferential0 depresia psi ogena, s-izofrenia afectiva, nevroza depresiva.

Neuroleptice- indicaii, clasi3icare


o o o o o stari de agitatie din psi oze afective $acces manical, depresiv%, stari delirante alucinatorii din s-izofrenie, parafrenieL stari de agitatie psi omotorie din psi oze organice, stari reactive de intensitate psi otica, crize paro.istice de an.ietate, agresivitate, risc suicidal. Clasificarea clinica0 sedative incisiveBpolivalenteBdezin ibitorii. Clasificarea c imica0 7 fenotiazine si azofenotiazine0 -fenotiazine alifatice $C,5=4587A267, =4583&7A267,,3+583=4587A267%, piperidinice $&2542D7A267%L piperazinice $=45C,54=347A267%L azofenotiazine $5I2=36D2,% '. &io.antene0 :,>=36&2I5,, C. 'utirfenone0 H7,5=342D5,, &42:,>=342D5,, '36=342D5,, D. Difenilbutipiperidine0 =285A2D, 3. Dibenzazepine0 C,5A7=267, :. 2ndoli0 5I2=34&267, @. 'enzamide 0 (>,=242D, &27=242D

))

Bilet NR <1
Socioterapia
@rup de metode terapeutice necesare pentru recuperarea si reinsertia sociala a bolnavului psi ic. +ariante0 o ergorerapia $terapia prin muca, creerea unei microsocietati pt pacientii in care acestia lucreaza se reecreeaza, se odi nesc%, o terapia ocupationala $activitati creative 1 desen, pictura, muzica. 2nd. (-izofrenia%

)*